Sunteți pe pagina 1din 3

STRUCTURA UNEI LUCRĂRI DE LICENȚĂ

- model orientativ-

Introducere – motivarea alegerii și abordării temei

Secțiunea întâi: Fundamentare teoretică:


- Clarificări și delimitări conceptuale
- Prezentarea stadiului actual de cercetare
privind tema aleasă
- Prezentarea modelului teoretic al cercetării

 Capitolul 1. Clarificări conceptuale – prezentarea/definirea conceptelor lucrării de


cercetare
 Capitolul 2. Studii științifice relevante și actuale referitoare la conceptele
(variabilele) cercetării și la relațiile dintre ele
 Capitolul 3. Modelul teoretic al cercetării – prezentarea mecanismelor explicative
din spatele relațiilor dintre conceptele (variabilele) cercetării. !
!! are valoare descriptiv-explicativă, urmează a fi folosit în abordarea empirică

!! documentarea temei se face din surse valide d.p.d.v. științific, relevante și


actuale !!

Secțiunea a doua: Abordarea empirică a temei: planificarea și desfășurarea


cercetării

 Coordonatele cercetării:
o Problematica cercetării formularea întrebărilor de cercetare
o Stabilirea și definirea variabilelor cercetării.
o Obiectivele de cercetare - prezentarea intențiilor de acțiune ale cercetătorului
cu scopul găsirii unor răspunsuri științifice (rezultate din demersul
investigativ) la întrebările de cercetare anterior formulate.
o Ipotezele cercetării – enunțuri formalizate (respectă anumite rigori de logică
și de formulare) cu privire la relații plauzibile între variabilele cercetării. Se
constituie în posibile (testabile și care pot fi infirmate) răspunsuri la întrebările
de cercetare.
o Designul cercetării:
 Eșantionul cercetării – partcipanții supuși investigațiilor
psihopedagogice ale cercetărtorului. Se va descrie eșantionul sub

1
aspecte precum: volum, categorii demografice, modalități de
constituire (aleatoriu, non-aleatoriu, de conveninență, etc.)
 Modalitățile de constituire a eventualelor sub-grupuri (numărul de
sub-grupuri; modalitățile de eșantionare: aleator sau non-aleator)
 Durata colectării datelor – pe ce perioadă se întinde adunarea de date
de cercetare specifice.
 Secvențele de colectare a datelor – care sunt episoadele în care se
face colectarea datelor.
 Precizarea eventualelor intervenții/manipulări de variabile (design
experimental).

 Metodologia cercetării
o Metode utilizate în cercetare – se justifică alegere unei anumite configurații
metodologice, prin explicarea utilității acelor metode pentru investigarea
respectivei problematici de cercetare. !!! Se vor folosi minimum 2 metode de
cercetare în vederea coroborării datelor.
o Instrumentarul cercetării – descrierea amănunțită a tuturor instrumentelor
folosite în cercetare (preluate sau create), sub aspectul:
 Variabilei/variabilelor măsurate
 Structurii lor
 Relației lor cu coordonatele cercetării

!!! Se vor face referiri la calitățile psihometrice ale instrumentelor standardizate folosite
(teste de inteligență, memorie, atenție, personalitate, etc.): validitate, fidelitate.

 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor – prezentarea informațiilor


relevante privind:
o aspecte relevante de statistică desciptivă. Exemple:
 caracteristicile eșantionului de participanți (ex: vârstă, medii de
proveniență, distribuție pe gen etc.), eventual prezentate și în manieră
grafică;
 variabile de start, relevate pentru un studiu corelațional. Ex:
performanțe școlare, scoruri la diverse probe, etc.
o testarea ipotezelor, prin realizarea de analize statistice specifice (teste
parametrice sau non-parametrice, în funcție de tipul de variabile măsurate), și
prezentarea semnificațiilor statistice ale rezultatelor obținute;
o interpretarea datelor obținute prin testarea ipotezelor, cu referire la măsura în
care obiectivele cercetării au fost îndeplinite;
o precizarea semnificațiilor psihopedagogice, de substanță, ale datelor
obținute.

2
Concluzii și discuții:
o sintetizarea demersului de cercetare, de la coordonate până la rezultate (scurt
rezumat al cercetării);
o precizarea semnificațiilor și implicațiilor psihopedagogice ale rezultatelor;
o identificarea limitelor cercetării, prin referire la obstacolele întâmpinate în
demersul de cercetare, a eventualelor erori apărute în procesul de măsurare,
puncte slabe identificate în crearea/utilizarea instrumentarului de cercetare,
prezentarea posibilităților de ameliorare;
o Identificarea deschiderilor ulterioare, precum și a posibilităților de valorificare
în practica educațională a rezultatelor cercetării.

Bibliografie (stil de citare APA)

Anexe – instrumente de cercetare (se atașază instrumentele proprii, cele create de cercetător)
și materialele-suport utilizate.

!!! Se vor cita în mod corespunzător TOATE sursele (bibliografice, webografice)


consultate și din care s-au preluat idei, formulări verbale compacte, grafice, tabele,
scheme, alte citări.
!!! Pe tot parcursul lucrării se va utiliza stilul de citare APA

Lect. dr. Ioana Topală

S-ar putea să vă placă și