PROF. UNIV. DR. HABIL.

CLAUDIU MARIAN BUNĂIAȘU

METODOLOGIA CERCETĂRII
ÎN ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SINTEZE DE CURS

- PROGRAMUL DE MASTER MANAGEMENT

EDUCAȚIONAL
- PROGRAMUL DE CONVERSIE PROFESIONALĂ ÎN
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
Conținutul suportului de curs este preluat din lucrări ale
autorului Claudiu Marian Bunăiașu, astfel:

- Tema 1 este preluată din cartea Elaborarea și managementul

proiectelor educaționale (2012), publicată la Editura Universitară
București (pag. 129-131 )
- Tema 2 este preluată din cartea Elaborarea și managementul
proiectelor educaționale (2012), publicată la Editura Universitară
București (pag.132-133) și din cartea Seminarul didactic
universitar (2010), publicată la Editura Universitaria, Craiova
(pag. 133-135).
- Tema 3 este preluată din cartea Elaborarea și managementul
proiectelor educaționale (2012), publicată la Editura Universitară
București (pag. 133-136)
 1. Principii metodologice în cercetările sociale şi
educaţionale

Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea în mod adecvat,

creativ, cu rezultate care să contribuie la optimizarea/
perfecţionarea/ inovarea domeniului abordat este condiţionată de
respectarea unor principii metodologice, care reglementează
procesul cercetării (Chelcea, 2004, pp. 67-69):
- principiul unităţii dintre teoretic şi empiric;
- principiul unităţii între înţelegere şi explicaţie;
- principiul unităţii dintre cantitativ şi calitativ;
- principiul unităţii dintre judecăţile constatative şi cele
evaluative.
a) Unitatea dintre teoretic şi empiric reprezintă o condiţie
cu aplicabilitate generală în metodologia cercetării. Conform
acestui principiu, ciclul cercetării include, în mod echilibrat, etape
axate pe enunţarea premiselor şi conceptualizarea procesului, cât
şi etape de operaţionalizare a conceptelor, investigaţii empirice şi
analize raportate la indicatori de natură teoretică şi practic-
aplicativă. Modelul ciclului cercetării calitative, elaborat de
Catherine Marshall şi Gretchen Rossman (1989, p.23), este bazat
pe principiul unităţii dintre teoretic şi empiric şi adecvat
cercetărilor educaţionale:
 Teorie
Politici şi (tacită sau
practici Modele
formală)
)rogramar
Predicţii Concepte
carea
Explicaţii Ipoteze

Generalizare Operaţionalizare

Descriere
Stabilirea
Analiza datelor indicatorilor şi
instrumentelor
Observare, de observare şi
experimentare,
de măsurare
testare,
culegerea
datelor
economice

Fig. 1. Modelul ciclului cercetării calitative (Marshall şi

Rossman, 1989, p. 23)

b) Principiul unităţii dintre înţelegere şi explicaţie are în

vedere raportul dintre subiectul şi obiectul cunoaşterii prin
cercetările din domeniul socio-uman. Conform acestui principiu,
metoda comprehensivă însoţită de explicaţii înlătură neajunsurile
cunoaşterii intuitive, prevenind rezultatele eronate prin
concretiazarea principiilor şi teoriilor.
c) Principiul unităţii dintre cantitativ şi calitativ presupune
utilizarea în mod convergent a metodologiei cantitative şi
calitative în cercetările sociale şi educaţionale, în vederea
asigurării relevanţei, validităţii şi fidelidăţii rezultatelor obţinute.
Abordarea comparativă a paradigmelor cantitativă şi calitativă
relevă mai multe note caracteristice ale acestora, valorificate în
elaborarea şi managementul proiectelor de cercetare (Iluţ, 2006,
p.63):

Dimensiuni Cercetări cantitative Cercetări calitative

1. Orientare pozitivist- fenomenologico-

generală explicativă, comprehensivă,
epistemologică nomotetică idiografică
2. Nivelul preponderent microsocial, local,
realităţii macrosocial, contextual, concret-
vizate global, formal natural
3. Natura statică şi exterioară procesuală şi
realităţii actorului social construită social de
vizate actor
4. Relevanţa al cercetătorului al subiecţilor, lumea
punctului de (abordarea etică) înţelesurilor şi
vedere în interpretărilor
explicarea şi cotidiene
înţelegerea (abordarea emică)
realităţii
5. Relaţia distantă (poziţie din apropiată (poziţie
dintre exterior) din interior)
cercetător şi
subiect
6.Relaţia dintre de verificare a de emergenţă a
teorie teoriei prin teoriei pe parcursul
(concepte, cercetarea empirică cercetării
ipoteze) şi
cercetarea
empirică

7. Selecţia preponderent prin întreaga populaţie

unităţilor de eşantionare sau eşantionare
cercetat efectiv statistică teoretică
din populaţia
vizată
8. Timpul perioadă scurtă, perioadă lungă şi
afectat episodică continuă
culegerii
datelor
9.Metode experimentul, observaţia
principale ancheta cu participativă,
chestionar interviul intensiv,
standardizat, (auto)biografiile,
analiza cantitativă a analiza calitativă a
documentelor, documentelor
observaţia
sistematică din
exterior
10.Natura tari, valide (de complexe, bogate,
datelor mare fidelitate) de adâncime
obţinute
 11.Stilul cifre, tabele, limbaj natural,
raportului de grafice, comentarii metaforic, cu puţine
cercetare (al în limbaj natural date statistice şi
textului reprezentări grafice
elaborat)

2. Proiectul/studiul de cercetare

Proiectul de cercetare reprezintă instrumentul care

prefigurează demersul investigativ, cuprinzând designul cercetării,
de la faza pregătitoare până la cea de finalizare, de valorificare a
rezultatelor.
Literatura de specialitate descrie mai multe modele
structurale ale proiectului de cercetare pedagogică, dintre care am
selectat două modele adecvate cercetărilor educaţionale:

a) Modelul autorului Eugen Noveanu (1999, p.45):

1. Cadrul general al problemei investigate:
1.1. Definirea problemei, componentele ei, accepţiunile
termenilor.
1.2. Istoricul problemei.
1.3.Evaluarea preexperimentală a problemei investigate.
2. Metodologia cercetării:
2.1. Definirea tipului şi caracteristicilor cercetării.
2.2.Stabilirea unui eşantion.
 2.3.Metode, tehnici şi proceduri de investigare.
2.4.Instrumente utilizate: pentru pretestare, pentru
programul de instruire, pentru testare finală.
3. Organizarea şi amplasarea cercetării:
3.1. Finanţarea lucrărilor, asigurarea bazei materiale.
3.2. Baza experimentală: şcoli, clase, grupe.
3.3. Echipa de cercetare: coordonator, titulari, colaboratori.
3.4. Calendarul cercetării pe faze (etape).
4. Valorificarea rezultatelor: modalităţi de finalizare,
tipuride lucrări sau produse, modele de activităţi.

b) Modelul autoarei Elena Joiţa (1999, p.66):

1. Problema cercetată: definire, importanţă, actualitate
teoretică şi practică, scopul urmărit, motivaţia alegerii temei.
2. Stadiul abordării problemei în literatura de specialitate: aspecte
rezolvate, aspecte nesoluţionate, conturarea poziţiei personale faţă
de acestea.
3. Obiectivele cercetării.
4. Ipotezele cercetării.
5.Conturarea metodologiei cercetării: durată, factori antrenaţi,
eşantionul de subiecţi, acţiuni specifice pe etape, utilizarea
metodelor de cercetare (metode pentru acumularea empirică şi
ştiinţifică a datelor; metode de intervenţie educativă, de aplicare a
măsurilor ameliorative; metode de prelucrare a datelor obţinute şi
de interpretare parţială sau finală a rezultatelor).
6. Aprecierea modalităţilor de verificare (posttest) a rezultatelor,
de valorificare a cercetării.

b) Modelul structural recomandat în competițiile de

proiecte de cercetare științifică (spre exemplificare, redăm
structura de proiect de cercetare științifică din cadrul Proiectului
POSDRU „Cultura română şi modele culturale europene:
cercetare, sincronizare, durabilitate”, beneficiar Academia
Română, http://www.cesindcultura.acad.ro/
1. Domeniul în care se încadrează proiectul
2. Titlul proiectului de cercetare
3. Termeni-cheie (maximum 5 termeni)
4. Rezumatul proiectului
5. Descrierea științifică a proiectului
5.1. Obiectivul general
5.2. Importanţa şi relevanţa ştiinţifică
5.2.1. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul cercetării
5.2.2. Argumente privind natura inovativă a proiectului de
cercetare; motivarea importanţei temei cercetării
5.3. Obiectivele specifice,metodologia şi rezultatele
preconizate ale cercetării
 5.4. Impactul preconizat al proiectului
5.5. Mijloace de cercetare specifice necesare pentru
realizarea şi implementarea proiectului (echipamente,
tehnologii, acces la surse şi baze de date speciale etc.)
5.6. Planul de lucru
Referinţe bibliografie

Studiul de cercetare reprezintă o lucrare aplicativă în care

este redactat, în manieră sintetizată, modul în care s-a derulat
cercetarea în toate fazele sale şi sunt prezentate contribuţiile,
rezultatele obţinute. Ca şi celelalte forme de sintetizare a
procesului şi contribuţiilor cercetării – referatul de cercetare,
comunicarea ştiinţifică, lucrările metodico-ştiinţifice (de licenţă,
master, obţinerea gradului didactic I), volumul tematic – în
redactarea studiului de cercetare, pe lângă rigorile ştiinţifico-
metodologice ce trebuie respectate în descrierea procesului
cercetării, o atenţie deosebită este acordată stilului expunerii.
Structura unui studiu de cercetare este asemănătoare cu cea
a proiectului de cercetare, cu unele deosebiri în ceea ce priveşte
metodologia cercetării şi etapa finală. Astfel, dacă în proiectul de
cercetare metodele de cercetare sunt conturate, enumerate,
descriindu-se sumar modul cum vor fi aplicate metodele de
acumulare a datelor, de aplicare a măsurilor ameliorative, în cadrul
studiului de cercetare, care este redactat după efectuarea cercetării,
este descrisă aplicarea tuturor metodelor de cercetare – de
acumulare a datelor, de intervenţie educativă, de prelucrare şi
interpretare a rezultatelor obţinute; referitor la etapa finală, în
proiectul de cercetare se fac unele referinţe asupra modalităţilor de
valorificare a rezultatelor cercetării, pe când în studiul de cercetare
sunt redactate concluziile cercetării, cu accent pe validarea ori
infirmarea ipotezelor stabilite la începutul cercetării sau pe
parcurs, pe descrierea rezultatelor obţinute, a contribuţiilor aduse
problematicii, dar şi a aspectelor nesoluţionate, a problemelor
rămase de rezolvat în perspectivă.
Elaborarea de proiecte şi studii de cercetare pedagogică fiind o
activitate pe care am utilizat-o intens în activitatea seminarială, am
putut constata şi o serie de greşeli tipice ale studenţilor, care sunt
frecvente şi la cercetătorii-practicieni din sistemul de învăţământ:
- o insuficientă documentare asupra problematicii în literatura de
specialitate, neglijându-se unele lucrări reprezentative, ceea ce se
răsfrânge negativ asupra calităţii aprecierilor în analiza stadiului
abordării problemei în lucrările de referinţă, asupra conturării
aspectelor soluţionate şi a celor nerezolvate;
- nu toate ipotezele particulare sunt transformate în obiective ale
cercetării;
- nu toate obiectivele enunţate pot fi realizabile în cercetarea
respectivă, nu elucidează ipoteza formulată;
- confuzia frecventă a obiectivelor cercetării cu obiectivele instruirii
şi, uneori, a metodelor de cercetare cu metodele de instruire şi de
evaluare (mai ales în cazul în care studenţii îşi propun să elaboreze un
program curricular care să se constituie într-o alternativă la
organizarea curriculară tradiţională ori actuală, obiectivele
programului curricular fiind formulate, în mod greşit, ca obiective ale
cercetării; în acest sens, pentru a evita astfel de greşeli tipice,
recomandăm studierea modelului de studiu de cercetare prezentat în
acest subcapitol;
- prezentarea narativă, descriptivă a rezultatelor, a contribuţiilor
aduse, uneori presărată cu expresii artistice din dorinţa expunerii într-
un stil atractiv, fără argumente ştiinţifice, poziţii critice;
- supradimensionarea contribuţiei prin preluarea unor idei, soluţii din
literatura problematicii şi prezentarea lor ca fiind personale;
- utilizarea inadecvată a unor termeni pedagogici;
Dintre condiţiile esenţiale ale elaborării şi prezentării
proiectelor de cercetare şi a lucrărilor de redactare sintetizată a
activităţii de cercetare, menţionăm:
- alegerea unor teme de actualitate în realitatea educaţională, care
ridică situaţii problematice, posibil de optimizat, verificabile, cu o
mare valoare cognitivă şi/sau aplicativă;
- clarificarea/aprofundarea aspectelor teoretico-metodologice şi a
posibilităţilor aplicative ale problematicii printr-o temeinică
documentare în lucrările de referinţă;
- respectarea regulilor în elaborarea ipotezelor şi a obiectivelor
cercetării, astfel încât ipotezele să fie formulate ca enunţuri probabile,
să anticipe soluţii de rezolvare a problemei cercetate, să fie plauzibile
şi testabile, iar obiectivele cercetării să derive din acestea, să fie
realizabile prin demersul investigativ prefigurat;
- eşantionarea subiecţilor implicaţi conform tipului de cercetare, a
obiectivelor urmărite, astfel încât rezultatele obţinute în urma aplicării
metodelor de acumulare a datelor, de intervenţie educativă, utilizând
lotul de subiecţi constituit, să dispună de validitate şi fidelitate;
- utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente eficiente în demersul
de realizare a obiectivelor cercetării, de verificare a ipotezelor
formulate;
- redactarea şi prezentarea procesului cercetării, a rezultatelor
obţinute într-un stil concis, clar, fără ambiguităţi, cu utilizarea
termenilor ştiinţifici corespunzători, folosind modul de expunere
personal, cu accentuarea contribuţiilor.
3. Managementul proiectelor de cercetare

Managementul proiectelor de cercetare include sistemul

modalităţilor, metodologiilor de optimizare a planificării
activităţilor de cercetare, de organizare a condiţiilor cercetării, de
implementare, monitorizare şi evaluare a procesului cercetării. În
general, managementul proiectului de cercetare educaţională este
constituit din sistemul domeniilor managementului de proiect, cu
adaptarea-dezvoltarea metodologiilor specifice:
a) managementul operativ al proiectului de cercetare,
realizat prin aplicarea metodologiei specfice cercetărilor sociale şi
educaţionale:
- metode şi instrumente de eşantionare a subiecţilor;
- metode de acumulare a datelor: observaţia, chestionarul,
interviul individual, focus-grupuri, metode şi tehnici sociometrice,
analiza documentelor, analiza produselor activităţii, studiul de caz;
- metoda experimentală;
- metode şi tehnici de prelucrare statistică şi interpretare
cantitativă/calitativă a rezultatelor cercetării: metode de
reprezentare grafică a rezultatelor, indici statistici ai tendinţei
centrale, indici de corelaţie, tehnici de analiză a conţinutului
comunicării, rapoarte de cercetare, referate/studii/lucrări de
cercetare;
 b) managementul timpului, prin planificarea şi gestionarea
raţionalăa resurselor de timp, prin alocarea acestora în concordanţă
cu complexitatea activităţilor de cercetare şi utilizarea de
instrumente adecvate: diagrama Gantt a procesului de cercetare,
metoda CPM (metoda analizei drumului critic),
metoda PERT (metoda evaluării programelor și tehnica revizuirii
lor);
c) managementul riscului, prin utilizarea de metode şi
proceduri de prevenire a disfuncţionalităţilor în implementarea
proiectului decercetare, în special a tehnicii arborelui decizional şi
a diagramei Pareto (efecte - frecvenţă - priorităţi);
d) managementul financiar, prin utilizarea raţională a
resurselor financiare de susţinere a proiectului de cercetare,
conform planului de buget;
e) managementul resurselor umane, prin aplicarea de
metode şi instrumente de organizare acţională şi structurală
(analiza organizatorică, fişa postului, analiza de context), de
motivare a personalului, de coordonare prin cooperare/delegare de
responsabilităţi;
f) managementul calităţii, prin operaţionalizarea culturii
manageriale a coordonatorului proiectului, centrate pe valorile
culturii calităţii şi a managementului schimbării şi aplicarea de
metode şi tehnici de asigurare a calităţii în managementul de
proiect:
- planul de management al calităţii proiectului de cercetare;
- metode de diagnosticare a calităţii proiectului de cercetare -
MAEVA, ANADIS (Neacșu, 2008);
- metode şi instrumente de analiză a nevoilor beneficiarilor
proiectului de cercetare/expectanţelor sau disponibilităţilor
subiecţilor cercetării;
- metoda benchmarking-ului (Opran, 2002)..
Succesiunea raţională a etapelor ciclului managerial al
proiectelor de cercetare educaţională se fundamentează pe un plan
al managementului proiectului de cercetare, dezvoltat pe baza
metodei drumului critic. Planul de management al proiectului de
cercetare are următoarele elemente structurale (Voiculescu,
Mircescu şi Alecu, 2008, p.516):
a) Faza I, cuprinzând etape de cercetare teoretico-
aplicativă (realizate în toate tipurile de cercetări educaţionale),
finalizate cu dezvoltarea unei baze de date necesare elaborării unor
modele teoretice şi aplicative, ca modele generice pentru anumite
domenii-problematici educaţionale:
1. Construirea modelului teoretico-metodologic;
2. Elaborarea instrumentelor de cercetare;
3. Pretestarea instrumentelor de cercetare;
 4. Multiplicarea instrumentelor;
5. Realizarea cercetării, prin aplicarea metodelor şi
instrumentelor de cercetare (derularea experimentelor/ aplicarea
tehnicilor de analiză calitativă), redactarea raportului de cercetare.
b) Faza aII-a, cuprinzând activităţi de realizare a modelelor
aplicative, de aplicare a acestora, de evaluare şi valorificare a
rezultatelor cercetării:
1. Analiza raportului de cercetare, utilizând mai multe
abordări: abordarea cantitativă, metaanaliza şi analiza secundară,
abordarea calitativă;
2. Elaborarea concluziilor şi a modelelor teoretice/
praxiologice;
3. Implementarea modelelor;
4. Evaluarea finală a aplicaţiilor;
5. Finalizarea cercetării;
6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării.

4. Modele de articole de cercetare

• Strungă, A.C., Bunăiașu, C.M. (2013). The investigation of the

curricular preferences of students from primary and preschool
pedagogy specialization. Premises for a model of action and socio
‐ pedagogical intervention, în Revista de cercetare și intervenție
 socială (Review of Research and Social Intervention), vol. 40,
martie 2013, pp.61-77 (revistă indexată în Web of Science, factor
de impact 1.141, Scopus, DOAJ, CEEOL, Index Copernicus).
ISSN (print) 1583-3410, ISSN (electronic) 1584-5397).
https://www.rcis.ro/en/section1/74-volumul-402013martie.html
• Bunăiașu, C.M., Strungă, A.C. (2016).Perspectives and
modalities in order to develop the didactic staff’s intercultural
competences, în Social Sciences and Education Research Review,
vol.3, nr. 2/2016, pp. 62-70 (revistă indexată în DOAJ, RePEc,
ERIH Plus, CEEOL, ICI Journal Master List 201, MIAR,
viXra, Google Scholar, WorldCat, UW-Madison Library,
SCIPIO, SHERPA/ROMEO, ROAD, UTS, COBISS, SUNCAT,
Katalog Vědecké knihovny v Olomouci). ). Craiova:
EdituraSitech. ISSN 2392-9683.
• Bunăiașu, C. M. (2014). Strategic directions regarding trainers’
instruction in the field of European curriculum’s planning and
implementation în Procedia Social and Behavioral sciences, vol.
116/2014 (Jesus Garcia Laborda, Fezile Ozdamli and Yasar
Maasoglu); Editura Elsevier. 5th World Conference on
Educational Sciences, Universitatea Sapienza din Roma, 5-8
februarie 2013 (indexat în Web of Science, ScienceDirect), pp.
1121-1126. ISSN 1877-0428.
 https://www.sciencedirect.com/journal/procedia-social-and-
behavioral-sciences/vol/116/suppl/C
• Bunăiașu, C.M. (2013). Conceptions and opinions regarding the
self- management of the curriculum of professional development
for the didactic career, în Journal of Educational
Sciences&Psychology, vol.III (LXV), nr. 1/2013, pp..17-25
(revistă indexată în DOAJ, Index Copernicus, EBSCO,
ProQuest, Scipio). ISSN 2247-6377. ISSN (online) 2247 – 8558.
http://jesp.upg-ploiesti.ro/
• Bunăiașu, C.M., Călin, R. (2010). The mass-media means’
influence on the professional competences and attitudes’
development as far as the didactic career; study of impact, în
Buletinul Universităţii Petrol -Gaze din Ploieşti, Seria Ştiinţele
Educaţiei, vol. LXII, nr. 1 A/2010, pp.162-171 (revistă indexată
la data publicării în Index Copernicus, EBSCO). ISSN 1841-
6586
http://jesp.upg-ploiesti.ro/
BIBLIOGRAFIE:

1. Bunăiașu, C.M. (2010). Seminarul didactic universitar (2010). Craiova: Editura Universitaria.
2. Bunăiașu, C.M. (2012). Elaborarea și managementul proiectelor educaționale. Iași: Editura
Polirom.
3. Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative.
Bucureşti: Editura Economică.
4. Iluţ, P.(2006). Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi: EdituraPolirom.
5. Joiţa, E. (1999). Pedagogia. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
6. Marshal, C. și Rossman, G.B.(1989). Designing Qualitative Research. Newbury Park: Sage
Publications, Inc.
7. Neacșu, I. (2008). Calitatea în educație și învățământ. În: Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară,
I.O. Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom
8. Noveanu, E.(1999). Metodologia cercetării în ştiinţele educaţiei-note de curs. Bucureşti:
Tipografia Universităţii din Bucureşti.
9. Opran, C. (2002). Managementul proiectului. Bucureşti: Editura Universitară.
10. Voiculescu, F., Mircescu, M., Alecu, S. (2008). Managementul proiectelor de cercetare în
științele educației. În: Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.-O. Pregătirea
psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom.