UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

CATEDRA PEDAGOGIE ȘI PSIHOLOGIE GENERALĂ

APROB
Șef catedră, dr., conf.univ.
Rusu Elena____________

TEST
de evaluare finală la CERCETOLOGIE
ciclul II
Data 05.06.2021
Timp alocat: 60 minute
Numele, prenumele masterandului Mîndrilî-Moisei Rodica

1. Ce reprezintă experimentul pedagogic în cadrul învăţământului preuniversitar şi cel

universitar? [3]

Există mai multe semnificații ale conceptului de „experiment”.

În primul rând, un experiment este înțeles ca o parte a cercetării pedagogice, care este un test în
practică al adevărului propozițiilor teoretice (presupuneri). În acest caz, un experiment pedagogic
este un proces educațional special conceput care face posibilă studierea și testarea influențelor
pedagogice în condiții controlate și responsabile.

În al doilea rând, conceptul de experiment pedagogic este folosit ca sinonim pentru cercetarea
pedagogică (de exemplu, experimentul educațional pe termen lung al lui V. A. Sukhomlinsky,
experimentul social și pedagogic al lui E. B. Kurkin etc.).

În al treilea rând, un experiment pedagogic este o metodă complexă de cercetare care include o serie
de metode și tehnici particulare, etape teoretice și practice.

În al patrulea rând, conceptul de experiment este utilizat în sensul unei căutări pedagogice menite să
cultive o nouă practică educațională în procesul acestei practici în sine cu ajutorul transformării sale
intenționate, semnificative.

2. Care sunt etapele experimentului pedagogic? [3]

Etapele experimentului pedagogic.
1) Etapa de diagnostic.
2) Stadiul prognostic.
3) Ipoteze experimentale.
4) Etapa practică.
5) Etapa generalizatoare.
6) Etapa de implementare.
3. Determinați tehnologia realizării unei cercetări ştiinţifice în cadrul învăţământului [4]

Procesul de renovare a învăţământului la începutul secolului XXI în Republica Moldova solicită o

schimbare fundamentală la nivelul finalităţilor, menite să conducă la un nou model de formare
pedagogică şi ştiinţifică a doctoranzilor. Acest model trebuie să conducă la formarea la doctoranzi a
competenţelor metodologice şi investigaţionale din perspectivă pedagogică şi psihologică.
Cercetarea ştiinţifică în domeniul învăţământului este dictată de cerinţele şi nevoile sociale,
economice şi educaţionale din perspectiva implimentării inovaţiilor metodologice şi
investigaţionale. Scopul acestei programe este de a stabili cadrul general al disciplinei
“Metodologia cercetării şi istoria educaţiei”: teorii, concepte, principii, criterii, condiţii, forme,
metode, tehnologii investigaţionale, evoluţii, valori, tendinţe etc. Această abordare conturează
direcţii, achiziţii valoroase, evoluţii posibile şi reflecţii temeinice ale disciplinei. În cele din urmă
doctorandul se va alege cu competenţe de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei având ca suport
cunoştinţele din istoria educaţiei.

4. Caracterizați relația dintre cercetarea educațională și realitatea școlară și cea socială [5]
Dezvoltarea capacitatii de inovare prin promovarea cercetarii stiintifice in domeniul educatiei,
ameliorarea informarii si documentarii pedagogice, facilitarea cooperarii internationale si stimularea
initiativei novatoare, la nivelul unitatilor de invatamant, este considerata ca o importanta parte
componenta a restructurarii sistemului educativ, presupunand un ansamblu de masuri pe termen
lung( vezi Institutul de stiinte ale educatiei, 1993 ). Din pacate si in domeniul cercetarii pedagogice
se manifesta multe blocaje, nerealizari, insuficiente. Sunt situatii cand, pe un fond economic
deficitar si in conditii de statut necorespunzator al personalului didactic, se ajunge chiar la o
multiplicare a situatiilor de refuz al cercetarii si a aplicarii rezultatelor ei in practica activitatii
scolare. Lipsa de siguranta in plan social si deprecierile de statut ii fac pe multi practicieni sa se
retraga intr-un fel de echilibru defensiv, prea putin propice unor schimbari reale, inovatoare.
Aceasta nu inseamna ca nu au existat, exista si vor continua sa existe un numar suficient de mare de
profesori novatori, deschisi la schimbare, atrasi de cercetarea pedagogica.
5. Demonstrați cunoașterea criteriilor de evaluare a unei lucrări științifice [5
Criteriile de evaluare a unei lucrări științifico - metodice sunt:
1) În ceea ce privește importanta teoretica și practic aplicativa a temei tratate:
- rigurozitatea și precizia delimitării problemei;
- abordarea unei probleme ridicate de practica școlară sau de cunoaște rea unor fenomene
pedagogice.
2) În ceea ce privește documentarea, oportunitatea bibliografiei în raport cu tema:
- actualizarea informațiilor;
- prelucrarea informațiilor;
- selectarea corecta a surselor de informații;
- consemnarea bibliografiei conform normelor metodologice.
3) Cu privire la formularea clara a ceea ce se urmărește, a ipotezei, a ipotezelor de lucru: în
funcție de tipul cercetării: constatativa, experimentala, orientata, operaționala etc.
4) Concordanța structurii cu tema tratată:
- succesiunea logica a capitolelor și subcapitolelor;
- caracterul unitar al lucrării și al fiecărui capitol; - ponderea aspectelor practice; - proporția
părților lucrării.
5) Fundamentarea teoretică (științifică, psihologică, pedagogică, sociologică, filosofica etc.).
 6) Încadrarea temei în teoria pedagogica.
7) În ceea ce privește conținutul, acesta trebuie să corespundă următoarelor criterii
- corelarea organizării și metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări
ameliorativexperimentale, constatativ - ameliorative, orientate, operaționale, lucrări de
sinteză, monografii etc.);
- caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării;
- ordinea logica și cronologica a cercetării sau tratării;
- caracterul reprezentativ al grupelor de experimentare și control;
- rigurozitatea și valoarea experimentelor și/sau observațiilor făcute în scopul verificării
ipotezelor;
- înregistrarea, măsurarea și prezentarea riguros-științifică a datelor culese;
- prelucrarea și corelarea datelor;
- evaluarea și compararea rezultatelor inițiale și finale (pretest și posttest);
- interpretarea corecta a rezultatelor;
- formularea clara a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea ipotezei/ipotezelor de
lucru);
- aplicabilitatea rezultatelor lucrării;
- contribuția personala a autorului lucrării;
- legătura organica a concluziilor lucrării cu conținutul;
- oportunitatea propunerilor și perspectivelor formulate de autor;
- calitatea probelor și datelor prezentate în anexă; - corelarea lor cu tratarea problemei.
8) În ceea ce privește stilul de prezentare și forma lucrării, acestea trebuie să fie racordate la
următoarele criterii:
- corectitudinea exprimării;
- aspectul estetic, sublinieri în text etc.
9) Criteriile pentru susținerea lucrării:
- susținerea de pe poziția unor sinteze, a cunoașterii ample a problemei tratate;
- capacitatea de utilizare a conținutului lucrărilor mai importante în argumentarea ideilor și
concluziilor;
- capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare, relevarea unor noi
aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii școlare)
Введите сообщение
6. Elaboraţi o schemă ce reprezintă structurarea instrumentarului și categoriilor investigative[6]

7. Demonstrați valoarea metodele suplimentare în cadrul experimentului pedagogic [5]

8. Realizați un scurt eseu (7-9 enunțuri) cu tema „Etica în cadrul cercetării ştiinţifice: cerinţele
şi esenţa” [9]
Conform normelor Internaţionale şi reglementărilor legale, orice cercetare trebuie să respecte
criteriile de etic a cercetării ştiinţifice. în consecinţă, toate cercetările desfăşurate cu afilierea şi cu
resursele Universităţii din Petroşani trebuie s se încadreze în aceste reglementări. Acest cod de etic
nu este asimilabil cu un ansamblu de reguli. Regulile etice favorizeaz calitatea rezultatelor
ştiinţifice. Interzicerea fraudei ştiinţifice sau regulilor de etic în materie de evaluare şl expertiz
particip la fiabilitatea rezultatelor cercetării şi într-o anumit măsur urmăresc acelaşi obiectiv ca şi
principiul libertăţii de a cercetare. Contrastul puternic între libertate şi controlul activităţii ştiinţifice
pierde de asemenea o mare parte din sensul său. Codul de etic şi deontologie profesional a
cercetătorilor din cadrul Universităţii din Petroşani este elaborat în conformitate cu legislaţia în
domeniul cercetării-dezvoltării şi educaţiei şi cu tratatele internaţionale cu atribuţii în domeniu la
care România este parte, cu respectarea drepturilor omului şi cu cerinţele exercitării
responsabilităţilor individuale. Codul de etic ia în considerare reglementările şi standardele
internaţionale privind etica în cercetarea ştiinţific şi activitatea didactică, inclusiv Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene, Carta European a Cercetătorilor şi Codul de Conduit pentru
Recrutarea Cercetătorilor, Cele mai bune practici pentru asigurarea integrităţii ştiinţifice şi
prevenirea conduitei incorecte, Bunele practici în domeniul cercetării ştiinţifice.

Punctaj total acumulat: _________ Nota ___________

Examinator ___________ NADEJDA OVCERENCO, dr. conf.univ

Barem de evaluare:

Punctaj 40-37 36-33 32-28 27-23 22-19 18-13 12-9 8-6 5-3 2-1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1