INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „I.Creangă”
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

Aprobată de Consiliul Ştiinţifico–Didactic

Proces-verbal nr.___ din __________2009
Preşedinte _______________ L.Pogolşa
Secretar ştiinţific _____________V.Bâlici

MEDODOLOGIA CERCETĂRII
ISTORIA EDUCAŢIEI

Programa analitică pentru examenul de doctorat

la specialitatea:
13.00.01 Pedagogie generală

Chişinău 2009
 Coordonator ştiinţific: Vl.Guţu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar

Autori:
1. Vl.Guţu, dr.hab., prof. univ.
2. N.Silistraru, dr. hab., conf. univ.
3. Vl.Pâslaru, dr. hab., prof. univ.
4. L.Cuzneţov, dr.hab., prof. univ.
5. V.Panco, dr. în ped., conf. univ.
6. L.Papuc, dr. în istorie, conf. univ.
7. O.Dandara, dr. în ped., conf. univ.
8. M.Şevciuc, dr. în ped., conf. univ.
9. A.Cara, dr. în ped., conf. cercet.

Asistenţa coputerizată: Cojocaru Snejana

2
 Cuprins
Preliminarii.....................................................................................................................................4
Partea I. Metodologia cercetării în cadrul educaţional................................................................4
1.1. Cadrul conceptual......................................................................................................................4
1.2. Obiectivele generale...................................................................................................................5
1.3. Obiectivele de referinţă..............................................................................................................6
1.4. Conţinutul disciplinei................................................................................................................8
Bibliografie .....................................................................................................................................9

Partea II. Istoria educaţiei

Cadrul conceptual............................................................................................................................10
Obiectivele generale........................................................................................................................10
Obiectivele de referinţă...................................................................................................................11
Bibliografie.................................................................................................................................... 17

3
 PRELIMINARII
Procesul de renovare a învăţământului la începutul secolului XXI în Republica Moldova solicită o
schimbare fundamentală la nivelul finalităţilor, menite să conducă la un nou model de formare pedagogică
şi ştiinţifică a doctoranzilor. Acest model trebuie să conducă la formarea la doctoranzi a competenţelor
metodologice şi investigaţionale din perspectivă pedagogică şi psihologică.
Cercetarea ştiinţifică în domeniul învăţământului este dictată de cerinţele şi nevoile sociale, economice şi
educaţionale din perspectiva implimentării inovaţiilor metodologice şi investigaţionale. Scopul acestei programe
este de a stabili cadrul general al disciplinei „Metodologia cercetării şi istoria educaţiei”: teorii, concepte,
principii, criterii, condiţii, forme, metode, tehnologii investigaţionale, evoluţii, valori, tendinţe etc.
Această abordare conturează direcţii, achiziţii valoroase, evoluţii posibile şi reflecţii temeinice ale discipinei.
In cele din urmă doctorandul îşi va forma competenţe de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei având
ca suport cunoştinţele din istoria educaţiei.
Partea I. METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN CADRUL EDUCAŢIONAL
1.1. Cadrul conceptual
Formarea cercetătorilor ştiinţifici şi a cadrelor didactice pentru învăţământul superior nu poate fi eficientă în
care schimbările socio-economice contextuale nu solicită un nou profil de competenţe, un nou tip de cadru
didactic din perspectiva formării şi dezvoltării competenţelor de cercetare ştiinţifice în acest domeniu. Ca tip
special de cercetare ştiinţifică, cercetarea pedagogică tinde spre o explicaţie şi o înţelegere normativă a
activităţii de educaţie. Ea urmăгeşte definirea şi argumentarea legilor şi principiilor care orientează acţiunea
de proiectare şi de realizare a educaţiei la nivel de sistem şi de proces.
Din perspectiva postmodernă, cercetarea pedagogică reprezintă o activitate de conducere
managerială a sistemului şi a procesului de învăţământ proiectat şi realizat în mod special pentru reglarea
- autoreglarea acţiunii educaţionale în contextul unor abordări intra - inter şi trandisciplinare, deschise
în direcţia perfecţionării şi autoperfecţionării permanente a subiectului educaţiei.
Promovarea cercetării ştiinţifice din perspectiva evoluţiei pedagogiei la nivel de comunitate şi la nivelul
cadrelor didactice asigură reglarea - autoreglarea permanentă a sistemului şi a procesului de învăţământ prin
inovaţiile proiectate şi realizate axate pe un nucleu informaţional – decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice
aplicate sau aplicabile.
Din perspectiva acestor prevederi conceptuale programa dată se bazează pe următoarele
principii:
A. Nivel metodologic:
• principiul schimbării şi dezvoltării;

4
• principiul unităţii domeniului logic şi istoric;

5
 • principiul obiectivitătii;
• principiul sistematic;
• principiul unităţii teoriei şi practicii;
• principiul unitгăţii conceptuale a cercetării.
B. Nivel curricular:
• abordarea taxonomică a obiectivelor de învăţare;
• integrarea elementelor paradigmei curriculare;
• orientarea la învăţarea activă, productivă şi creativă;
• adecvarea curriculum-ului dat la contextul investigaţional naţional şi internaţional.
Acest document reglator este elaborat în baza teoriei curriculumului, aplicată la nivel
normativ şi prescriptiv. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională, structurală şi
operaţională a procesului de învăţământ, care marchează cadrul epistemologic specific cercetării
pedagogice. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii investigaţionale şi
educaţionale realizabile în cadrul comunităţilor.
Pornind de la esenţa teoriei curriculumului, „Metodologia cercetării” şi „Istoria
educaţiei” programa:
- este orientată spre formarea cunoştinţelor şi competenţelor investigaţionale, valorice
(etice) necesare pentru a realiza activitatea de cercetare din perspectiva pedagogiei;
- este orientată spre aplicarea metodelor şi formelor modeme de cercetare;
- propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare pentru
activităţi investigaţionale;
- propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grupuri;
- oferă doctoranzilor posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera, de a
face observaţii critice, de a proiecta etc.
Programa este astfel concepută încât permite doctoranzilor libertate de a alege ordinea şi
modul de învăţare în raport cu viziunea proprie.

1.2. Obiectivele generale.

Obiectivele generale ale disciplinei derivă din orientările pedagogice, psihologice,
sociologice şi esenţa metodologiei de cercetare, care include principalele categorii de cunoştinţe,
competenţe investigaţionale şi atitudini care vor conduce doctorandu la:
• valorificarea potenţialului existent al sistemului de educaţie;
• capacitatea de a parcurge un demers de cercetare complex, concretizat în elaborarea unei

6
 teze de doctorat;

• rafinamentul şi rigoarea expunerii clare, simple şi comprehensive a rezultatului unui

demers de cercetare într-o lucrare individuală;

• asumarea prezentării rezultatelor într-o confruntare directă sau indirectă cu

lumea specialiştilor din domeniu prin studierea disciplinei „Metodologia cercetării şi istoria
educaţiei”.

Doctoranzii vor fi capabili:

- să conştientizeze importanţa socială şi ştiinţifică a investigaţiilor în domeniul ştiinţelor educaţiei;
- să identifice şi să înţeleagă teoriile, conceptele investigaţiilor ştiinţifice în domeniul
educaţional;
- să dezvolte, să aplice şi să integreze cunoştinţele şi competenţele investigaţionale în cadrul,
realizării unei cercetări în domeniul ştiinţelor educaţiei;
- să însuşească logica cercetării psihopedagogice;
- să utilizeze eficient metodele de cercetare adecvate la intersecţia cercetărilor pedagogice;
- să elaboreze şi să aplice proiecte de cercetare ştiinţifică în pedagogie şi psihologie;
- să identifice şi să analizeze problemele care apar în cadrul cercetării pedagogice.
1.3. Obiectivele de referinţă se elaborează în baza obiectivelor generale, transdisciplinare şi
exprimă în termeni de acţiune concretă, vizând integritatea cunoştinţelor, competenţelor şi
aptudinilor de cercetare.
Obiectivele de referinţă Unităţile de conţinut
Doctorandul va fi capabil: I. Bazele metodologice / conceptuale ale
• să identifice şi să explice esenţa bazelor investigaţiilor în domeniul învăţământului. -
metodologice ale cercetărilor ştiinţifice; Cercetarea ştiinţifică: delimitări conceptuale;
• să caracterizeze teorii actuale privind - Teorii actuale în domeniul cercetării
cercetările ştiinţifice; ştiinţifice;
• să determine principiile cercetării - Principiile cercetării ştiinţifice;
ştiinţifice; să fundamenteze nivelurile - Nivelurile cercetării ştiinţifice;
cercetării ştiinţifice; - Problemele metodologice ale cer-cetării
• să deosebească noţiunile „metodologie", ştiinţfice: metodologie, metodă, metodică.
„metodă", „metodică”;
• să deducă şi să argumenteze problemele II. Logica cercetării ştiinţifice în domeniul
metodologice ale cercetărilor ştiinţifice. învăţământului

• să fundamenteze factorii construirii - Temeiurile construirii logicii cercetării;

logicii cercetării ştiinţifice;
• să analizeze etapele şi structura logică a
cercetării ştiinţifice;
• să structureze şi să explice procedurile
unei cercetări ştiinţifice;
• să reconstruiască logica cercetării în
dependenţă de modificarea obiectului şi
- Etapele construirii logicii cercetării;
- Structura logică a cercetării: problema-ipoteza-
sistemul;
- Categoriile constituiente în cadrul cercetării
ştiinţifice;
- Procedurile investigaţionale.

7
ipotezelor cercetării;
• să aprecieze aplicarea unor proceduri în
cadrul cercetării ştiinţifice.

• să definească noţiunea de „metodă"; III. Metodele şi tehnologia cercetării ştiinţifice

• să deosebească metodele de cercetare
şi - Metodele de cercetare - metodele de
metodele de instruire; instruire: definiţia, analiza comparativă;
• să clasifice metodele empirice - Formele gândirii logice în cadrul cercetării
şi ştiinţifice;
teoretice de cercetare ştiinţifică; - Metodele empirice: analiza/studierea literaturii,
• să interpreteze şi să explice esenţa şi documentelor, rezultatelor; observarea,
particularităţile metodelor de cercetare; chestionarea, studierea experienţei, interviul, testul,
• să argumenteze temeiurile experimentul;
alegerii - Metodele teoretice: analiza şi sinteza;
metodelor adecvate pentru o cercetare modelizare teoretică, abstractizare-concre-
concretă; tizare/deducţie-inducţie;
• să fundamenteze şi să construiască - Tehnologia realizării unei cercetări ştiinţi-fice în
o cadrul învăţământului universitar.
tehnologie investigaţională în cadrul
învăţământului universitar.

• să definească şi să explice noţiunea de IV. ExperimentuI pedagogic în cadrul

„experiment pedagogic”; învăţământului preuniversitar şi universitar
• să fundamenteze diferite tipuri de - Experimentul pedagogic: definirea conceptului;
experiment pedagogic în învăţământul - Tipurile experimentului pedagogic;
preuniversitar şi universitar; - Etapele experimentului pedagogic;
• să argumenteze etapele - Obiectivele şi ipotezele experimentu-
experimentului lui;
pedagogic; -Baza experimentală, subiecţii experi-mentului;
• să elaboreze obiectivele şi - Metodele suplimentare în cadrul
ipotezele experimentului;
experimentului pedagogic; - Organizarea şi desfăşurarea experimenlui
• să proiecteze şi să realizeze pedagogic;
un - Analiza şi generalizarea datelor experimentului.
microexperiment pedagogic în cadrul
învăţământului;
• să aprecieze şi să generalizeze
datele
experimentului pedagogic.

V. Metodele de prelucrare şi interpretare

a datelor ştiinţifice.
• să descrie metodele de prelucrare
- Modalităţile de interpretare a datelor obţi-
a datelor;
• să stabileasă interelaţii dintre nute (calcularea mediei);
obiectivele cercetării şi datele obţinute; - Metode matematice;
- Construirea scalelor;
• să aplice în practica investigaţională - Metoda lui Stiudent etc.
diferite metode de prelucrare a datelor - Metode statistice de studiere a legăturii
obţinute. dintre gen;
- Verificarea ipotezelor.

8

• să explice conceptul şi esenţa unui
proiect de cercetare;
• să elaboreze un proiect de
cercetare ştiinţifică la o temă concretă;
• să evaluieze proiecte investigaţionale
din domeniul educaţional.
• să explice funcţiile şi stilurile ştiinţifice
în cadrul cercetării;
• să apeleze cerinţele existente în cadrul
realizării tehnice a lucrării ştiinţifice;
• să evalueze o lucrare ştiinţifică din
punctul de vedere a realizării tehnice.
• să caracterizeze funcţiile manageriale
ale instituţiilor, abilitate privind
coordonarea ştiinţifică;
• să înţeleagă rolul conducătorului
ştiinţific şi să menţină relaţiile adecvate
cu acesta;
• să cunoască procedura susţinerii
publice a tezei de doctorat.
• să definească noţiunea de deontologie;
• să înţeleagă normele etice şi cerinţele
ştiinţifice privind realizarea unei
investigaţii;
• să deosebească „plagiatul” de
„compelare”;
• să deosebească critica constructivă
de cea distructivă;
• să perceapă adecvat critica
constructivă.
1.4. Conţinutul disciplinei constituie sistemul teoriilor, conceptelor, principiilor, formelor,
metodelor structurate în unităţi şi / sau module. Conţinuturile au un caracter sistematic, pertinent,
trandisciplinar. coerent. Funcţia de bază a conţinuturilor - realizarea obiectivelor generale, de
referinţă şi a celor operaţionale.
Vl. Proiecte de cercetare ştiinţifică
- Conceptul unui proiect investigaţional;
- Structurarea instrumentariului şi categoriilor
investigaţionale: actualitatea, contradicţia,
problema, obiectul, scopul, ipoteza,
obiectivele, baza conceptuală, metodele, inovaţia
ştiinţifică, valoarea practică, ideile principale,
etapele cercetării, validarea rezultatelor, cuvinte-
cheie, structura lucrării ştiinţifice.
VII. Limbajul şi stilistica în domeniul
cercetării
- Realizarea tehnică a lucrării ştiinţifice;
- Funcţiile limbii; stilul ştiinţific;
- Referinţe bibliografice;
- Plasarea textului în pagină;
- Perfectarea citatelor etc.
VIII. ManagementuI investigaţiilor ştiinţifice în
domeniul învăţământului
- Structuri instituţionale;
- Comisia superioară de Atestare;
- Docturantura;
- Conducerea ştiinţifică;
- Susţinerea publică a tezelor ştiinţifice.
IX. Etica cercetării ştiinţifice
- Deontologia, doctrina privind urmele de
conduită şi etică ale unei profesiuni.
- Etica în cadrul cercetării ştiinţifice: cerinţele
şi esenţa;
- Plagiatul şi compelarea;
- Critica şi criticizmul. Perceperea criticii.
9
 Bibliografie

1. Baban, A. Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană,

2002
2. Bărsănescu, Şt. Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă. Bucureşti: EDP, 1983
3. Blanchet, A. Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor,
interviul comprehensiv. Iaşi: Polirom, 1998
4. Bocoş, M. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă,
2003
5. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Chişinău-Bucureşti: Grupul editorial Litera, 2000
6. Dafinoiu, I. Personalitatea. Metode calitative de abordare. Iaşi: Polirom, 2002
7. Dăгgan, L, Nicola, I. Cercetarea psihopedagogică. Târgu-Mureş: Tipomureş, 1993
8. Drăgan, I., Nicola, I. Cercetarea psihopedagogică. Târgu-Mureş: Tipomur, 1995
9. Duca, Gh. Cercetarea ştiinţifică – condiţie primordială sine qua non a cunoaşterii. În:
Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea –
piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”/ CEP USM. Chişinău, 2006
10. Enăchescu, C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi: Polirom, 2005
11. Francois de Singly, Alian Blanchet, Arme Gotman, Jean-Claude Kaufman. Ancheta
şi metodele ei: Chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv.
Iaşi: Polirom, 1998
12. Gujuman, A., Zeţu, E., Codreancă, L. Introducere în cercetarea pedagogică. Chişinău:
Tehnica, 1993
13. Hăvârneanu, C. Metodologia cercetării în ştiinţele sociale. Iaşi: Erotica, 2000
14. Ionescu, M., Bocoş, M. Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ. În: Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2000
15. Joiţa, E. Pedagogia. Iaşi: Polirom, 1999
16. King, R. Strategia cercetării. Iaşi: Polirom, 2005
17. Landsheer, G. Istoria universală a pedagogiei experimentale. Bucureşti: EDP, 1962
18. Locke, J. Texte pedagogice alese. Bucureşti: EDP, 1962
19. Metodologie psihologică şi analiza datelor, (coord. loan Radu). Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană, 1993
20. Muster, D. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ. Bucureşti: Litera, 1985
21. Patraşcu, D., Patraşcu, L., Mocrac, A. Metodologia cercetării şi creativităţii
psihopedagogice. Chişinău: Ştiinţa, 2003
22. Pitarin, H. Introducere în statistica psihologică şi educaţională. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană, 1991
23. Planchard, E. Introducere în pedagogie. Bucureşti: EDP, 1976
24. Popper, K. Cunoaşterea şi problema raportului om-minte. Bucureşti: Trei, 1997
25. Porojan, D. Statistica şi teoria sondajului. Bucureşti: EDP, 1993
26. Sandu, D. Statistică în ştiinţele sociale. Bucureşti: editura Universităţii, 1992
27. Scalcova, L. Metodologhia i metodо pedagoghicescogo issledovania // Pedagoghica.
Moscva, nr. 3, 1989, p. 15-20
28. Stanciu, L. Cercetarea şi inovaţia în învăţământ, în vol. Curs de pedagogie. Bucureşti:
Tipografia Universitгţii, 1998
29. Stănilescu, E. Teorii sociologice ale educaţiei. Iaşi: Polirom, 1997
30. Şerbănescu, A. Întrebarea – Teorie şi Practică. Iaşi: Polirom, 2002

10
Partea II. ISTORIA EDUCAŢIEI
2.1. Cadrul conceptual.
Istoria educaţiei constituie una dintre disciplinele fundamentale (F) în pregătirea viitorilor
pedagogi şi cercetători în domeniul educaţiei.
Prin această disciplină doctoranzii vor cunoaşte caracteristicile procesului educaţonal în
perspectivă istorică, determinând corelaţia dintre contextul socio-cultural şi educaţie. Istoria
educaţiei le va permite să localizeze în timp şi spaţiu conturarea bazei conceptuale a procesului
educaţional.
Identificăm două părţi ntegrante ale disciplinei „Istoria educaţiei”, analiza retrospectivă a
procesului educaţional şi a concepţiilor despre educaţie apreciate drept sintetizare a experienţei
educaţionale.
2.2. Obiectivele generale:
Doctorandul va fi capabil:
A. La nivel de cunoaştere ţi înţelegere
• să definească conceptele de proces educaţional, particularităţi social-istorice ale procesului
educaţional;
• să relateze despre diverse idei, concepţii educaţionale din diferite etape ale evoluţiei
societăţii umane;
• să identifice particularităţile procesului educaţional în diferite etape social-istorice;
• să determine apariţia diverselor concepte, noţiuni şi idei din domeniul educaţiei;
• să interpreteze în retrospectivă istorică procesul educaţional şi concepţiile educaţiei;
B. La nivel de aplicare
• .să clasifice teoriile educaţionale în dependenţă de anumite criterii;
• să compare teorii educaţionalle şi procesele educaţionale din diverse epoci istorice;
• să stabilească legături dintre ideile despre educaţie şi practica educaţională;
• să aplice algoritmul de analiză a procesului educaţional şi concepţiile despre educaţie pentru
diverse etape social-istorice;
• să generalizeze teoria şi practica educaţională din diferite etape socia-istorice;
C. La nivel de integrare
• să aprecieze procesul educaţional şi teoriile pedagogice în contextul perioadei concret
istorice;
• să prognozeze evoluţia procesului educaţional şi a sistemului ştiinţelor educaţiei;
• să stabilească similitudini dintre teoria şi practica educaţională din trecut şi fenomenul
educaţional în perioada contemporană;

11
 • să investigheze/cerceteze probleme din domeniul istoriei pedagogiei şi educaţiei.

2.3. Module

Obiective de referinţă Conţinuturi

Doctorandul va fi capabil: Obiectul de studiu al Istoriei
pedagogiei şi educaţiei.
• să determine obiectul de studiu al - Metodele de studiu a istoriei
disciplinei; pedagogiei şi educaţiei.
• să identifice metodele de cercetare în Geneza procesului educaţional.
domeniu;
- Apariţia procesului educaţional,
• să stabilească locul istoriei educaţiei în
interdependenţa dezvoltării societăţii şi
contextul ştiinţelor educaţiei; educaţiei.
• să explice teoriile genezei procesului
educaţional; - Delimitarea rolurilor educaţionale,
apariţia instituţiilor educaţionale.
• să aprecieze importanţa istoriei pedagogiei şi
educaţiei în evoluţia ştiinţelor educaţiei;
• să identifice particularităţile procesului
Educaţia în Orientul Antic.
educaţional în Orientul antic.
• să determine interdependenţa dintre - Educaţia în Egipt:
particularităţile procesului educaţional şi
• scripturile;
specificul / evoluţei / social-economice a
perioadei concret-istoric; • casele vieţii.
• să determine idealul educaţional, conţinutul,
tehnologia realizării procesului educaţional în • succesele obţinute în arhitectură,
Orientul Antic; medicină, geometrie;
• să clasifice teoriile educaţionale conform unor - Educaţia în Mesopotamia:
criterii acceptate;
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale; • scrisul;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre • matematica;
particularităţile experienţei educaţionale şi
concepţiile despre educaţie în context • tehnica.
concret is toric; - Educaţia în China:
• să compare experienţa şi concepţiile
educaţionale din diverse regiuni/ state să • caracterul filosofic al educaţiei;
aprecieze experienţa educaţională şi • învăţătura lui Confucius.
concepţiile despre educaţie în context concret
istoric; - Educaţia în India:

• să aprecieze rolul personalităţii în epoca antică • caracterul filosofic al

în promovarea ideilor despre educaţie şi învăţământului;
realizarea procesului educaţional. • organzarea şcolii.
Particularităţile procesului
• să identifice particularităţile procesului educaţional şi concepţiile despre
educaţional în Grecia şi Roma antică; educaţie în Grecia şi Roma Antică.
• să determine interdependenţa dintre - Sistemul spartan de educaţie.
particularităţile procesului educaţional şi - Sistemul atenian de educaţie.
specificul evoluţiei social-economice a perioadei - Concepţiile de educaţie a lui Pitagora
concret istoric; şi a sofiştilor.

12
 - Concepţia educaţională a lui Socrate.
• să determine idealul educaţional, conţinutul,
• finalitatea educaţiei;
tehnologia realizării procesului educaţional în
• metoda dicuţie Socratice
Grecia şi Roma antică;
(maieutica).
• să clasifice teoriile educaţionale conform unor - Concepţia educaţională a lui Platon.
criterii acceptate; • finalitatea educaţiei;
• sistemul educaţional,
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale; • particularitгţile procesului educa-
• să stabilească corelaţia funcţională dintre ţional.
particularităţile experienţei educaţionale şi - Concepţia educţюională a lui Aristotel.
concepţiile despre educaţie în context concret • teoria sistemului;
istoric; • particularităţile procesului educa-
ţional,
• să compare experienţa şi concepţiile • problema educaţiei pentru timpul
educaţionale din diverse regiuni/state; liber.
• să aprecieze experienţa educaţională şi - Educaţia în Roma Antică.
concepţiile despre educaţie în context concret • perioada Regalităţii;
istoric; • perioada Republicii,
• perioada Imperiului.
• să aprecieze rolul personalităţii în epoca antică - Concepţia educaţionalг a lui
în promovarea ideilor despre educaţie şi Quintilianus.
realizarea procesului educaţional. • finalitatea educaţiei;
• factorii educaţionali.
• să identifice particularităţile doctrinei Constituirea şi consolidarea
educaţionale creştine; doctrinei educaţionale creştine.
• să determine interdepenţa dintre particularităţile - Esenţa doctrinei educaţional creştine.
procesului educaţional şi specificul evoluţiei Rolul exeplului în creştinism;
social-economice a perioadei concret istoric;
- Principiile educaţiei creştine;
• să determine idealul educaţiional conţinutul, concepţii despre educaţie exprimate de
tehnologia realizării procesului educaţional doctrinarii critici (Sf.Vasile, Sf.Ioan
conform doctrinei educaţionale creştine; Gură de Aur, Sf. Ieronim,
Sf.Augustin).
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale;
• să apreciedze experienţa educaţională şi
concepţiile despre educaţie în context concret
istoric;
• să aprecieze rolul personalităţii/modelului în
doctrina educaţională creştină.
Particularităţile procesului
• să identifice particularităţile procesului educaţional din Evul Mediu.
educaţonal în evul mediu;
- Instituţiile de învăţământ din Bizanţ;
• să determine iterdependenţa dintre - Evoluţia şcolii în Europa Occidentală;
particularităţile procesului educaţional şi • Scolastica;
specificul evoluţiei social-economice a perioadei • Constituirea Universităţilor.
concret istoric; Primele instituţii de învăţământ din
• să determine idealul educaţional, conţinutul, Moldova.
tehnologia realizăriii procesului educaţional în - Apariţia şcolii mănăstireşti;
evul mediu; - Constituirea / conturarea caracteris-

13
• să clasifice teoriile educaţionaleconform unor ticilor învăţământului mănăstiresc;
criterii acceptate; - Conţinutul învăţământului.
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre
particualarităţile experieneţei educaţionale şi
concepţiile despre educaţie în context concret
istoric;
• să compare experienţa şi concepţiile
educaţionale din diverse regiuni/state;
• să aprecieze experienţa educaţională şi
concepţiile despre educaţie în context concret-
istoric;
• să aprecieze rolul personalităţiii în epoca
medievală în promovarea ideilor despre educaţie
şi realizarea procesului educaţional.
Educaţia şi ideile despre
• să identifice particularităţile procesului educaţie din perioada Renaşterii
educaţional în epoca Renaşterii; şi Reformei.
• să determine interdependenţa dintre - Principiile educaţiei în
particularităţile procesului educaţional şi perioada Renaşterii italiene,
specificul evoluţiei social-economice a perioadei - Reprezentanţii Renaşterii franceze,
cconcret istoric; • F.Rabelais;
• M.Montaingne.
• să determine idealul educaţional, conţinutul,
tehnologia realizării procesului educaţional în - Influenţa Renaşterii asupra educaţiei
perioada Renaşterii; în Ţările Europei Occidentale:
• E.Roterdam;
• să clasifice teoriile educaţionale conform unor
criterii acceptate; • J.L.Vives;
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale; • Influenţa Reformei asupra
constituirii
• să experienţa şi concepţiile educaţionale din sistemelor naţionale de învăţământ.
diverse regiuni/state; Concepţii utopice despre
• să aprecieze experienţa educaţională şi organizarea ideală a procesului
concepţiile despre educaţie în context concret educaţional.
istoric; - T.Campanella, T.Morus.
• finalitatea educaţiei;
• să aplice rolul personalităţii în epoca Renaşterii • organizarea procesului edu-
în promovarea ideilo despre educaţie şi realizarea caţional;
procesului educaţional.
• Conţinutul educaţiei.
Concepţia modernă despre educaţie.
• să identifice particularităţile procesului Sistemul pedagogic a lui Comenius.
educaţional în elaborarea unor teorii moderne;
- Premisele apariţiei concepţiei
• să determine interdependenţa dintre lui Comenius:
particularităţile procesului educaţional şi
specificul evoluţiei social-economice a perioadei • finalitatea educaţiei, constituirea bazei
concret social istoric; conceptuale, organizarea procesului de
învăţământ, elaborarea literaturii
• să determine idealul educaţional, conţinutul,

14
tehnologia realizării procesului educaţional în didactico-metodice.
teorii moderne în educaţie;
• să explice doctrinei educaţionale a lui
J.A.Comenius;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre
particularităţile experienţei educaţionale şi
concepţiile despre educaţie în context concret
social istoric;
• să aprecieze rolul personalităţii lui Comenius în
promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea
procesului educaţional.
• să identifice particularităţile procesului Constituirea sistemelor naţionale de
educaţional în perioada Luminilor; învăţământ în perioada Luminilor.
• să determine interdependenţa dintre - Influenţa concepţiei iluministe
particularităţile procesului educaţional şi asupra
specificul evoluţiei social-economice a perioadei constituirii sistemelor de învăţământ;
concret social istoric; - Specificul sistemelor de învăţământ.
• să determine idealul educaţional, conţinutul, J.J.Rousseau despre libera
tehnologia realizării procesului educaţional în dezvoltare a personalităţii.
epoca Luminilor; - Influenţa concepţiei iluministe
• să explice esenţa doctrinei educaţionale a lui J.J. asupra
Rousseau; constituirii sistemelor de învăţământ;
- Specificul sistemelor de învăţământ.
• să aprecieze rolul personalităţii în promovarea
ideilor despre educaţie şi realizarea procesului J.J.Rousseau despre libera
educaţional. dezvoltare a personalitгюii.
- Principiile educaţiei rusoiste;
- Punerea în valoare a
personalităţii copilului;
- Delimitarea etapelor de
dezvoltare.
Şcoala în Moldova (sec. XVII-
XVIII).
- Apariţia noilor tipuri de şcoli;
- Organizarea procesului de
învăţământ
- Principiile educaţiei rusoiste;
- Punerea în valoare a
personalităţii
copilului;
- Delimitarea etapelor de
dezvoltare.
Şcoala în Moldova (sec. XVII-
XVIII.
- Apariţia noilor tipuri de şcoli;
- Organizarea procesului de învăţământ.

15
 Încercări de sistematizare a ideilor
• să identifice particularităţile procesului despre educaţie. Concepţia
educaţional din sec. XIX-lea; pedagogică a lui I.F.Pestalozzi.
• să determine interdependenţa dintre - Caracterul social al concepţiei;
particularităţile procesului educaţional şi - Teoria învăţământului elementar;
specificul evoluţiei social-economice a peioadei - Organizarea instituţiilor de învăţământ.
concret istoric;
Concepţia pedagogică a lui
• să determine idealul educaţional, conţinutul, I.F.Herbart.
tehnologia realizării procesului educaţonal al sec.
al XIX-lea; - Sursele teoriei educaţionale:
psihologia
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale a lui şi etica;
I.H.Pestalozzi şi I.Fr.Herbart; - Elementul constitutiv al
• să stabilească corelaţia funcţională dintre mecanismului
particularităţile experienţei educaţionale şi educaţional;
concepţiile despre educaţie în context concret - Etapele procesului educaţional.
istoric;
• să aprecieze experienţa educaţională şi
concepţiile despre educaţie în context concret
istoric;
• să aprecieze rolul personalităţii în promovarea
ideior despre educaţie şi realizarea procesului
educaţional.
Realizări în domeniul
• să identifice particularităţile procesului învăţământului din Moldova (sec.
educaţional în Moldova; XIX).
• să determine interdependenţa dintre - Amplificarea sistemului;
particularităţile procesului educaţional şi specificul - Organizarea şcolii naţionale;
evoluţiei social economice; - Activitatea lui Gh.Asachi, O.Ghibu;
- Ideile pedagogice ale lui I.Creangă.;
• să determine idealul educaţional, conţinutul,
tehnologia realizării procesului educaţional în Învăţământul în Basarabia.
Moldova sec. al XIX-lea; - Structura sistemului;
- Specificul organizării procesului:
• să stabilească corelaţia funcţională dintre
particularităţile experienţei educaţionale despre • învăţământul pentru băieţi şi
educaţie în Moldova sec. al XIX-lea; învăţământul
pentru fete;
• să compare experienţa şi concepţiile
educaţionale din Moldova cu concepţia şi • dezvoltarea învăţământului
sistemul educaţional din alte ţări europene; profesional.

• să aprecieze experienţa educaţională şi

concepţiile despre educaţie în context concret
istoric;
• să aprecieze rolul personalităţii în promovarea
ideilor despre educaţie şi realizarea procesului
educaţional.
Reacţii la pedagogia clasică.
• să identifice particularităţile procesului
educaţional în a doua jumătate a sec. al XIX-lea; - Premisele apariţiei noului curent;

16
• să determine interdependeţa dintre - Punerea în valoare a
particularităţile procesului educaţional şi personalităţii copilului;
specificu evoluţieisocial-economice a perioadei - Activitatea educaţională a
concre istoric; E.Key,
• să determine idealul educaţional, conţinutul, L.Tolstoi, R.Tagore, K.D.Uşinski,
tehnologia realizării procesului educaţional H.H.
promovată de către opoziţie; Spencer;

• să explice esenţa doctrineloreducaţionale;

• să stabilească corelaţia funcţională dinre
particularităţile experienţei educaţionale şi
concepţiile despre educaţie în context concret
istoric;
• să compare experienţa şi concepţiile
educaţionale din diversee regiuni/state;
• să aprecieze rolul personalităţii în promovarea
ideilor despre educaţie şi realizarea procesului
educaţional.
Constituirea pedagogiei experi-
• să determine interdependenţa dintre mentale.
particularităţile procesului educaţional şi
specificul evoluţiei social-economice a perioadei - Premisele constituirii pedagogiei
concret istoric; experimentale;

• să explice esenţa doctrinei educaţionale a - Concepţia educaţională a lui

pedagogilor experimentalişti; E.Meumann, W.Lay, A.Binet;
- Tehnici moderne de cercetare
• să determine premisele constituirii pedagogiei în pedagogie;
ca şiinţă a educaţiei;
- Introducerea calculului matematic
• să aprecieze importanţa utilizării metodei în cercetarea pedagogică.
experimentului asupra evoluţiei teoriei
educaţionale.
Educaţia nouă.
• să identifice particularităţile procesului
educaţional în prima jumătate a sec. al XX-lea; - Esenţa concepţiei educaţiei noi;
şcoala activă; impactul noului curent
• să determine interdependeţa dintre
asupra şcolii din sec. XX.;
particularităţile procesului educaţional şi
specificul evoluţiei social economice a perioadei - Valorificarea concepţiei rousseauste
concret istoric; axarea procesului educaţonal pe
personalitatea celui educat.
• să determine idealul educaţional, conţinutul,
tehnologia realizării procesului educaţional
promovată de către partizanii educaţiei noi;
• să explice esenţa doctrinelor educaţionale ale
reprezentanţilor educaţiei noi;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre
particularităţile experienţei educaţionale şi
concepţiile derspre educaţie în context concret
istoric.

17
 Bibliografie

1. Antonescu, G. Istoria pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne.

Bucureşti: Cultura românească, 1943
2. Aristotel. Politica. Bucureşti: Antet, 1999
3. Bărsănescu, Şt. Dimitrie Cantemir şi pedagogia. //Revista de pedagogie, nr. 9, 1973
4. Bărsănescu, Şt. Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă. Bucureşti: EDP, 1983
5. Cantemir, D. Divanul. Bucureşti: EDP, 1957
6. Călin, M. Teoria educaţiei. Bucureşti: All, 1996
7. Cibotaru, T.T. Istoria învăţământului şi gândirii pedagogice din Moldova. Chişinău:
Lumina, 1991
8. Claparede, Ed. Educaţia funcţională. Bucureşti: EDP, 1973
9. Cojocariu, V. Educaţia pentru schimbare. Bucureşti: EDP, 2003
10. Comenius, J. Didactica magna. Bucureşti: EDP, 1970
11. Cousenet, R. Educaţia nouă. Bucureşti: EDP, 1973
12. Cucoş, C. Istoria gândirii pedagogice. Iaşi: editura universităţii „Al.Cuza”, 1997
13. Dewey, J. Democraţie şi educaţie. Bucureşti: EDP, 1977
14. Drîmbă, O. Istoria culturii şi civilizaţiei. Bucureşti: Seculum, vol. 1-10, 1989
15. Evdokimov, R. Rugăciunea în Biserica de Răsărit, traducere de Carmen Bolocan.
Iaşi: Polirom, 1989
16. Landsheer, G. Istoria universală a pedagogiei experimentale. Bucureşti: EDP, 1962
17. Locke, J. Texte pedagogice alese. Bucureşti : EDP, 1962
18. Macavei, E. Pedagogie. Teoria educaţiei. Bucureşti: Aramis, vol. I, 2001
19. Macavei, E. Pedagogie. Teoria educaţiei. Bucureşti: Aramis, vol. II, 2002
20. Montaigne, M. Eseuri. Bucureşti: Minerva, vol. I, 1984
21. Montessori, M.Descoperirea copilului. Bucureşti: EDP, 1977
22. Moore, Th. Îngrijirea sufletului. Cultivarea profunzimii şi sacralităţii sale, traducere
de Adriana Ciobaru. Bucureşti: Colosseum, 1996
23. Narly, C. Istoria pedagogiei. Cernăuţi: Institutul pedagogic, vol. I, 1935
24. Narly, C. Pedagogie generală. Bucureşti: EDP, 1996
25. Planchard, E. Introducere în pedagogie. Bucureşti: 1976
26. Silistraru, N., Etnopedagogie. Chişinău: CEP, 2003
27. Stanciu, Gh., Curs de istoria pedagogiei universale. Bucureşti: EDP, vol.I, II, 1975
28. Tucicov-Bogdan, A. Familia interetnică în societatea civilă în România. Studii
psihosociologice. Bucureşti: EDP, 1988
29. Văideanu, G. Educaţia la frontierea dintre milenii. Bucureşti: Politică, 1986
30. Джуринский, А. История зарубежной педагогики, Форум. Москва, 1988
31. Пискунов, А. История педагогики. Москва: Творческий центр, том 2, 1998

18