Materiale artistice (mijloacele

tehnico-materiale).
Mijloace plastice
 Materialele artistice Mijloacele plastice
(mijloacele tehnico-materiale)

• hîrtia, creioanele, radiera, • Punctul, linia, forma,

cărbunele, creta, pastelul, culoarea.
acuarela, guașa, pensulele,
penițele, paleta și alte
materiale, instrumente,
rechizite, cu ajutorul cărora
se desfășoară activitatea
plastică.
 Materialele artistice
(mijloacele tehnico-materiale)
Hîrtia
În procesul
însușirii desenului
se folosește hîrtie
de ziar, tapet, de
desen, de desen
tehnic luîndu-se
în considerație
calitățile fiecărui
fel de hîrtie.
Creionul
este un instrument
de scris sau desenat,
constituit dintr-o mină
de grafit, protejată de
un înveliș
de lemn, plastic sau
(mai rar) metal de
formă cilindrică.
Creionul
Copilul își privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat,
întrebă:
- Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă? Sau poate e o
poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zîmbi și-i spuse nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decît cuvintele
este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, cînd vei fi
mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la
acesta.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viața
mea!
- Totul depinde de felul cum privești lucrurile. Există cinci calități
la creion, pe care dacă reușești să le menții, vei fi totdeauna un
om care trăiește în bună pace cu lumea.
(continuare)
Prima calitate: poți să faci lucruri mari, dar să nu uiți niciodată că există o
Mînă care ne conduce pașii. Pe această mînă o numim Dumnezeu și El ne
conduce totdeauna conform dorinței Lui.
A doua calitate: din cînd în cînd trebuie să mă opresc din scris și să folosesc
ascuțitoarea. Asta înseamnă un pic de suferință pentru creion, dar pînă la
urmă va fi mai ascuțit. Deci, să știi să suporți unele dureri, pentru că ele te vor
face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a șterge ce era
greșit. Trebuie să înțelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva
rău, ceea ce este neaparat e faptul că ne menținem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară,
ci mina de grafit din interior. Tot așa, îngrijește-te de ce se întîmplă înlăuntrul
tău. Și, în sfîrșit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot așa,
să știi că ceea ce faci în viață va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii
conștient de fiecare faptă a ta.
 Creionul mecanic. Un creion mecanic este o ustensilă pentru
scris sau desenat, la care, spre deosebire de creionul obișnuit,
mina este mult mai fină se poate deplasa în interiorul
instrumentului cu ajutorul unui mecanism și poate fi înlocuită
cînd se consumă în urma utilizării.

Creionul colorat. Creioanele colorate au tije groase în

componența cărora intră particole grase. Prin apăsarea mare
mezul se fărîmă, urma grasă și luceasă lăsată de ele aderă strîns
de hărtie, de aceea se șterge greu cu radiera și face dificilă
aplicarea altei culori cu creionul. Prin urmare montura de lemn la
creionele colorate trebuie trebuie scuțită mai scurt decît la cele
simple și apăsarea pe hîrtie va fi mai slabă.
Guma de șters.
La desen se
folosesc gume
numai moi cu
colțuri ascuțite: ele
nu distrug
suprafața hîrtiei și
șterg fără urme cu
colțurile ascuțite
liniile separate și
mici pete de ton.
Cărbunele
pentru desenare
reprezintă un bețișor
rotund cu o lungime de
10-12 cm și deametrul
de 5-8 mm. Acest
material moale,
fărămicios și fragil
aderă slab pe hîrtie, se
scutură. Totuși
cărbunele face o urmă
adîncă neagră-mată, ce
se observă bine de la
distanță. El se scutură
ușor cu o cîrpă uscată și
se șterge cu guma.
Creta. Se
folosește în
desenul pe tabla
din clasă
(desene liniare,
hașurare și
estompare).
Pastelul –
bețișoare groase
de diferite culori
în capsule de
hîrtie,
asemănătoare
cu creta
colorată.
Lucrare în pastel
Acuarela – vopsea
de apă răspîndită;
se prepară dintr-un
praf colorat foarte
fin, particulele
căruia se leagă
printr-o substanță
vîscoasă
(gumiarabic, clei de
vișin), care se
dizolvă în apă.
Mijloacele plastice
Linia, punctul, forma și culoarea –
elemente principale de limbaj
artistico-plastic
 A. Punctul, cel mai simplu element de limbaj
plastic, alături de linie și formă au fost, la începutul
manifestării plastice multimilenare a omului, cele mai
simple și directe mijloace de comunicare vizuală,
imaginile pictate sau cioplite ale preistoriei fiind
rezultatul spiritual al adaptării omului la condițiile
naturale.

Efectul spațial al punctului se realizează prin diferențieri de:

v mărime -se împarte în cinci categorii: foarte mică, mică, medie, mare și
foarte mare ;
v distanța - mai aglomerate sau mai dispersate;
v strălucire - viu colorate sau grizate;
v luminozitate - luminoase sau degradate;
v sens - dispuse drept sau curb, orizontal sau oblic etc.;
 Metode de obținere a diferitelor
puncte:
1. Pulverizarea constă în împrăștierea pe suport a
culorii în stare lichidă, cu ajutorul
pulverizatorului, stropii rezultați se prezintă sub
formă de puncte fine, de dimensiuni apropiate.
2. Stropirea poate fi efectuată cu diverse
instrumente: stilou, pensulă, periuța de dinți,
etc. punctele efectuate pot fi diferite ca formă și
mărime. În ambele cazuri, suportul poate fi
umed sau uscat.
STROPIRE PE SUPORT USCAT STROPIRE PE SUPORT UMED
3. Colajul oferă
posibilitatea obținerii
unor puncte diverse, ca
formă și mărime - prin
ruperea în mod spontan
a hîrtiei în mici bucățele
- sau egale – prin tăiere.
4. Amprenta reprezintă
urma lăsată de un
obiect prin apăsare pe o
suprafață.
 Expresivități și semnificații
• element singular, forma a unor obiecte mici: gaze,
fluturi, frunze, flori, etc., sau obiecte care par mici
datorită depărtării, element ornamental al unor
obiecte folosite în compoziție sau al unor forme
create de artist, de autor;
• element de construcție rezultat din tehnica
folosită de autor: pointilism, mozaic, colaj tip
mozaic etc;
• element constructiv care, prin modul în care este
dispus, sugereaza mișcarea sau volumul;
 Mozaic bizantin
Punctul element „Punctul – element
singular „Flori”
de construcție”
 Punctul element constructiv

George Seurat „Circul” George Seurat „Frunze”

• Mărind sau micșorînd
dimensiunile punctelor,
în cadrul aceluiași
suport se poate sugera
apropierea sau
departarea.
• Franco Bocchi „Floarea
soarelui” (Punctul
efectul apropiat –
depărtat)
După modul în care sunt dispuse pe suport, punctele
pot să exprime: ordine - dezordine; aglomerat-aerat;
static – dinamic etc.

Dezordine Carl Holty „Caliopi”

(efectul aglomerat-aerat)
 B. Linia. Este un punct în deplasare și devine mijloc de
comunicare a afectivității și gîndirii umane. Ea
sugerează ideea de formă și spațiu prin valoare
(intensitatea culorii sau a liniei de la intens la
transparent), modulare (de la subțire la gros) și
mișcare. Redarea volumului și a masei se poate realiza
prin valorație alb-negru, prin modulare cromatică sau
prin hașurare. Sugerarea volumului prin linii imaginare,
trasate de formă. Dimensiunea spațiului, direcțiile
liniare și mișcările de direcție diferă datorită faptului că
obiectele și formele sunt diferite.
 Clasificare
După forma lor liniile pot fi:
Ca sens,ca direcție, liniile pot fi:
subțiri - groase; continue – curbe ; frînte ; drepte.
întrerupte;

Paul Klee „Desen” (Linii subțiri

și linii groase)
 Atît liniile frante cît și cele curbe pot fi deschise sau închise. În
funcție de poziția lor pe suport, distingem linii: orizontale,
verticale, oblice.
Patriciu Mateescu „Pescarii”
(linii verticale și orizontale) Linii oblice (alternanța)
 Rolul liniei în compoziția pastică și
decorativă
• Linia poate fi întîlnită ca linie – ornament
precum și ca linie-obiect.
• Ca element de costrucție, linia poate sugera
forma, volumul și chiar culoarea.
• Între linii se pot stabilii diferite relații: mare -
mic , aproape - departe, greu – ușor etc.
• După modul de organizare a liniilor se pot crea
impresiile de ordonat - dezordonat, static -
dinamic etc.
Bob Beak „Compoziție” (Linii dinamice)
 C. Forma plastică este conturul unui corp,
silueta, chipul unei făpturi; în general, ea
reprezintă aspectul exterior, înfățisarea sub care
se prezintă orice lucru din natură.

Andy Warhol „Marylin Monroe” – forme naturale Alpii fotografie din satelit – forma plastică