Sunteți pe pagina 1din 1

Compozitia decorativa Generalitati; principiile artei decorative; aspecte generale: repetitia, alternanta, jocul de fond, simetria, colajul

Arta decorativa se deosebeste de pictura prin modul de organizare a compozitiei si prin felul in care sint folosite elementele de limbaj si mijloacele de expresie. Exista insa si unele asemanari. Spre exemplu si in artele decorative actioneaza cele doua legi de baza ale compozitiei: unitatea in varietate si varietatea in unitate cu multe din mijloacele de expresie specifice (ritmul, contrastul, armonia formelor si culorilor, ec ilibrul dintre spatiu plin si spatiul gol, suprapunerea, juxtapunerea, simetria, asimetria!. "n artele decorative culorile pot fi amestecate fizic intre ele in scopul obtinerii diferitelor nuante, tonuri si armonii cromatice, ca si in arta picturii. Arta decorativa este menita sa decoreze unele spatii ori obiecte, care pot fi plane sau volumetrice. "n pictura culoarea este folosita pentru a reda volumul si adincimea, spatialitatea, impresia de aproape # departe. $entru aceasta se folosesc te nici cum ar fi modelarea, modularea, divizarea tentei si altele. "n arta decorativa intreaga suprafata este plata fara efecte de spatialitate. %e aceea si culoarea este asezata in tente plate, uniforme ca ton si nuanta. $etele de culoare ce determina anumite forme, c iar daca sint inc ise sau desc ise, sint asezate pe suprafata compozitiei intr&o ritmicitate ec ilibrata. $rin aceasta modalitate se obtine efectul de plan, bidimensional (lungime # latime!, adincimea lipseste. $rincipiile artei decorative sint multiple. "n clasa a '" & a se studiaza doar repetitia alternanta si simetria. $entru a crea compozitii decorative folosind aceste principii este necesar ca mai intii sa se obtina motivul decorativ. Aceasta se realizeaza prin metoda stilizarii. Stilizarea incepe cu studiul dupa natura a motivului dorit. Elementul ales trebuie observat si analizat cu atentie, pentru a descoperi ce este caracteristic in forma respectiva. (e nu este semnificativ se elimina; nu se retin decit trasaturi esentiale specifice modelului. $entru a stiliza este nevoie si de imaginatie si de fantezie. )ai intii se observa in ce forma geometrica s&ar putea inscrie modelul. Se traseaza axele si liniile generale de contur iar faza urmatoare este stilizarea adica desenarea simplificata si expresiva a elementului. )otivul unic este o compozitie de sine statatoare, poate avea o forma geometrica sau o forma oarecare. *ordura este o compozitie decorativa organizata pe o fisie ce se desfasoara intr&un singur sens (pe lungime!. Este folosita pentru delimitarea unor motive centrale dintr&o compozitie mai ampla (covor, pictura bisericeasca!. +riza este tot o bordutra dar este folosita in ar itectura ca element figural. Are continut narativ, cuprinzind personaje. *anda este o fisie ingusta care poate insoti bordura pentru a o pune in evidenta. Se foloseste mult in domeniul confectiilor. Repetitia si alternanta sint doua principii importante ale artei decorative. Ele pot fi aplicate in ornamentarea bordurii, a benzii si a jocului de fond. ,epetitia inseamna reluarea aceluiasi motiv decorativ in aceeasi pozitie si culoare pe toata dimensiunea compozitiei. Alternanta presupune folosirea aceluiasi motiv decorativ, dar repetat in pozitii si culori alternative. ( enarul este tot o bordura care inc ide o anumita suprafata (compozitie decorativa sau alta imagine!. -ocul de fond este tipul de compozitie decorativa care nu este limitata in nici un fel. $oate contine un motiv sau mai multe. Simetria reprezinta ordine, regularitate si armonie in organizarea unei imagini, a unei suprafete, a unei compozitii. Ea poate fi fata de un ax ori fata de un punct central. Simetria este un mod de organizare a partilor unei figuri astfel incit formele ce exista de o parte a axului sa se afle in c ip identic si de cealalta pare a axului. Este o concordanata deplina intre cele doua jumatati despartite de un ax median. (olajul este practicat frecvent in scoala deoarece procedeul solicita imaginatie, creativitate, indeminare practica, fantezie si mai ales exista satisfactia rezultatului final.