ARTA DECORATIVA

In pictura culoarea este folosita pentru a reda adancimea (prin tehnici ca modelarea si modularea culorilor). In arta decorativa
intreaga suprafata este plata, fara efecte de spatializare, pata de culoare fiind plata la randul ei. Efectul de plan bidimensional
(lungime-latime)apare iar adancimea lipseste in acest tip de compozitie.
PRINCIPIILE ARTEI DECORATIVE
Pentru a crea compozitii decorative folosind aceste principii este necesar sa se obtina motivul decorativ. Acesta se realizeaza cu
ajutorul stilizarii. Pentru a stiliza este nevoie de imaginatie si fantezie.
STILIZAREAeste un procedeu de creare a motivului decorativ.
Prin stilizare sunt selectate trasaturile caracteristice ale unor forme, inlaturind detaliile nesemnificative, neesentiale. Stilizarea nu
este nici o simplificare si nici o amplificare a elementului stilizat, ci o subliniere a trasaturilor caracteristice. O frunza de liliac
sau de plop are alta forma decit  o frunza de stejar. Deci are caracteristici diferite.
Motivul repetabil ornamenteaza spatii limitate cum ar fi bordura, chenarul, unde se aplica principiile repetitiei sau alternantei.
Motivul  unic este o compozitie de sine statatoare. Nefiind repetabil se aplica in ornamentarea anumitor  obiecte (capac de cutie,
farfurie etc ). Motivul unic se realizeaza in tehnici si materiale diferite, in functie de obiectul decorat.
TIPURI DE COMPOZITIE DECORATIVA:
BORDURA este o compozitie decorativa organizata pe o fasie ce se desfasoara intr-un singur sens (lungime). Este folosita pt
delimitarea unor motive centrale dintr-o compozitie mai ampla.
FRIZA este tot o bordura, dar ea este folosita in arhitectura ca ornament figural. Are un continut narativ (contine personaje,
animale, etc).
BANDA este o fasie ingusta care poate insoti bordura pt a o pune in evidenta.
REPETITIA SI ALTERNANTA sunt doua principii importante ale artei decorative. Repetitia inseamna folosirea aceluiasi motiv
decorativ, reluat in aceeasi pozitie si culoare pe toata dimensiunea compozitiei. Alternanta inseamna folosirea aceluiasi motiv
decorativ, dar repetat in pozitii si culori alternative.
JOCUL DE FOND este o compozitie decorativa care nu este limitata in niciun fel, motivul sau motivele decorative fiind
distribuite liber, prin semanare, pe suprafata.
SIMETRIA reprezinta ordine, regularitate si armonie in organizarea unei imagini, a unei compozitii. Poate fi fata de un ax ori
fata de un punct central. Este un mod de organizare a partilor unei figuri, astfel incat formele ce exista de o parte a axului sa se
afle identic si de cealalta parte.
COLAJUL este compozitia realizata din bucati de materiale (hartie, materiale textile, etc) lipite pe suprafata suport.
RITMUL in compozitia plastica
Ritmul este o repetare a unor elemente in spatiu si timp. Exemple de ritm: respiratia, bataile inimii, mersul, ziua si noaptea,
anotimpurile.
In artele plastice ritmul inseamna repetarea alternativa intre o forma si o pauza, intre o culoare si o pauza. Pauza este pasajul de
la un element ritmic la altul.
Ritmul poate fi: ondulatoriu, circular, spiralat, in registre dispuse in sens orizontal, radial, ctiv prin dilatare, al descresterii,
vertical, al unor forme si culori distribuite liber pe suprafata, cu centru de interes, dinamic, orizontal, de linii, de forme.
COMPONENTE ale Ritmului plastic:
Calitatea este aspectul vizual, infatisarea elementului ritmic ce-l deosebeste de altul (Ex: un triunghi fata de cerc).
Intinderea este locul ocupat de elementele plastice ritmate in cadrul unei compozitii (EX: culorile calde pot ocupa un loc mai
mare cecat cele reci intr-un tablou).
Inaltimea reprezinta asezarea elementelor ritmice mai sus sau mai jos fata de un anumit nivel orizontal din tablou (sunt situalte la
inaltimi diferite, mai sus, mai jos).
Accentul pune in valoare caracterul elementelor ritmului prin intensificari cromatice sau acromatice ca zone de pasaj.
Celula ritmica reprezinta o forma sau mai multe forme, o culoare sau mai multe culori care se repeta in anumite formule ritmice.
Intervalul reprezinta distanta intre elementele ritmului.
Pulsatia genereaza ritmuri binare, ternare sau poliritmie.
ROLUL DECORATIV AL PUNCTULUI SI LINIEI
Punctul poate capata forme diferite, geometrice, florale, insecte, faclii, stele. Important este sa fie cea mai mica forma de baza in
raport de forma totala a obiectului decorat, a compozitiei in general.
Linia are valente expresive.
Liniile orizontale exprima stabilitate, liniste, siguranta.
Liniile verticale exprima echilibru, liniste, maretie.
Liniile oblice exprima miscare, instabilitate, dinamism, nesiguranta.
Liniile sinuase exprima miscarea continua.
Liniile paralele exprima armonie, ordine.

Compozitia dinamica
presupune structurarea semnelorplastice intr-un echilibru instabil prin folosirea liniilor curbe,spirale, oblice, intretaiate, ce dau
configuratiei ansambluluimiscare, dinamism. Daca compozitia statica are in general unsingur centru de interes, compozitia
dinamica poate avea maimulte centre de interes. Important este sa existe in compozitieunitate ce se manifesta prin legatura
logica, constructiv -formala, propozitionala dintre parti si ansamblu, dintre continutsi forma.
Compozitia decorativa
presupune imbinarea elementelorplastice intr-un tot armonios. Aceste elemente se pot lua dinnatura, geometrie, din arta
popoarelor antice, din artamoderna, arta populara sau din imaginatie. Inglobarea fireasca,unitara si armonioasa a elementelor in
forme compozitionale nupoate fi facuta intamplator, ci pe baza cunoasterii principiilorcompozitionale decorative, in scopul
obtinerii unor expresivitatiplastice. Aceste principii sunt: repetitia, alternanta, simetria etc.Repetitia este un procedeu de
ornamentare, de compunere aunor elemente, motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Eapresupune fie repetarea unui
element de limbaj plastic (punct,linie, pata, forma) fie repetarea unui motiv decorativ. Alternantaeste o succesiune de cel putin
doua elemente diferite ca forma,marime, culoare si pozitie. Simetria exprima echilibru intr-ocompozitie plastica, ea presupune
existenta unei axe ce are deo parte si de alta elemente si motive asezate la distante egaldepartate de ea.O forma este simetrica
daca axa de simetrie oimparte in doua parti egale, ale caror puncte coincid prinsuprapunere. Un ansamblu compozitional poate
deveni simetriecand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separacompozitia in doua parti identice. Formele naturale
sau createpot avea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal,vertical sau oblic. Simetria este una dintre legile
fundamentalede structurare a formelor naturale. Formele compozitionalefolosite in arta decorativa sunt: friza, chenarul decorativ,
joculde fond etc.
Friza
este suprafata in forma de banda in care se ordoneazamotive si elemente dupa legile artei decorative

 
Chenarul
este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur.
 Jocul de fond
este compozitia ce se bazeaza pe o retea in caremotivele decorative sunt organizate in functie de legile arteidecorative .
DefinitieCompoziţia plastică
este organizarea spaţiului plastic cuajutorul elementelor de limbaj plastic pe baza unor scheme(principii) compoziţionale.
Paginaţia
 
P a g i n a t a   e s t e   p r i m u l   p a s   c e   t r e b u i e   f a c u t   î n t r - o   c o m p o z i t i e plastica indiferent de
subiect.P u n e r e a   î n   p a g i n a   î n s e a m n a   o r g a n i z a r e a   e c h i l i b r a t a   s i armonioasa a elementelor ce urmeaza
a fi desenate si
pictate.P r i m a   m i s c a r e   e s t e   s a   a s e z a m   f o a i a   s a u   p â n z a   p e orizontala
sau verticala,  în functie de caracterul obiectelor ce compun natura statica.A doua miscare este trasarea axelor
orizontale si verticale ale pânzei. Dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel încâtcompozitia sa nu cada în stânga sau
în dreapta.
Contrastul
Vorbim de contraste atunci cand putem constata diferentesensibile comparand doua culori. Atunci cand aceste diferenteating un
punct maxim, vorbim de contraste de opozitie saucontraste polare (cald-rece, alb-negru, mic-mare). Johannes Itten a scris un
important studiu despre culoare incare repertoriaza 7 contraste:
1. Contrastul culorii in sine:
Este cel mai simplu dintre cele 7 contraste. Pentru a-lreprezenta folosim culori pure, luminoase, cu
intensitateputernica. Galbenul, rosul si albastrul
 
sunt expresiile cele mai
 
puternice ale culorii in sine, asa cum negrul si albul reprezintaextremele contrastului clar-obscur.Pentru a reprezenta acest
contrast ne trebuiesc 3 culorinet diferentiate. Rezultatul va fi multicolor si puternic. Forta deexpresie a contrastului se
diminueaza pe masura ce culorilefolosite se indeparteaza de cele 3 culori primare.(de exemplu: culorile secundare:
portocaliu/verde/violet siculorile tertiare)
 
Atunci cand diferite culori sunt separate de linii negre sau albeeste pus in evidenta caracterul lor particular.Fiecare contrast de
culoare poseda propria forta de expresie,diferita de toate celelalte.Exemple: Matisse: "Le collier d’Ambre" , Piet Mondrian
(1872-1944): "Composition 1928" , Fernand Léger: "Les plongeurs"
2. Contrastul de clar-obscur
:
Pentru artisti, albul si negrul sunt cele mai puternice mijloacede expresie pentru clar-obscur. Albul si negrul sunt total opusedin
punctul de vedere al efectelor produse; intre cele douaextreme se desfasoara domeniul tonurilor de gri si a tonurilorcolorate.
Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prinneutralitatea sa. El se animeaza doar in apropierea altor culori.El poate sevi de
legatura neutra intre opozitii violente deculoare. Adaugand negru sau alb, culoarea isi pierde dinintensitate
.
Daca examinam cercul cromatic, vom vedea ca galbenul esteculoarea cea mai deschisa, iar violetul cea mai intunecata
 
Aceasta inseamna ca intre aceste culori exista contrastul clar-obscur la cea mai puternica intensitate.Exemple: Rembrandt (1606-
1669): Omul cu casca de aur
 
3. Contrastul cald-rece:
 
Este cel mai stralucitor contrast.In coltul drept al axei galben/violet, pe cerculcromatic, se gasesc culorile rosu-oranj (care e
ceamai calda culoare), si bleu turcoaz (care e culoareacea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori neda contrastul cald-rece
cel mai puternic. Culori reci: Violet, bleu-violet, bleu-turcoaz, bleu-verde, verde
 
Culori calde : Galben, oranj, rosu-oranj, rosu, rosu purpuriuO departajare atat de transanta poate deveni insa sursa deerori… Intr-
adevar, efectul de cald sau rece variaza dacaculorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un tonrece va parea mai rece
pe un ton cald decat pe un ton rece, cuatat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)Putem defini caracterul culorilor reci si calde
dupa alte criterii:Cald/ receintunecat / insoritlinistitor / excitantFin / grosolanAerian/ terestruIndepartat / apropiatUsor /
greuumed / uscatCulorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage!
 
Exemple:Paul Cézanne (1839-1906): "Mere si portocale"
4.Contrastul complementarelor:
Contrastul complementarelor consta in juxtapunerea culorilorcomplementare. Culorile complementare sunt culorile
diametralopuse in cercul cromatic.O culoare primara este complementara cu amestecul celorlaltedoua culori primare: R-
V(A+G), A-O(R+G), G-Vi(R+A) deci opereche de complementare contine cele trei culori de baza.Contrastul cromateic evident
cand compozitia are centrele deinteres realizate prin juxtapunerea a doua culoricomplementare. Pentru unitatea compozitionala
restulsuprafetei poate fi acoperit cu tonuri si griuri colorate, obtinutedin amestecul complementarelor intre ele, cu alb si evetual
cunegru
5.Contrastul simultan:
Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru oanumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan
culoareacomplementara si o produce el insusi daca nu ii este data.Deoarece culoarea creata in mod simultan nu exista in
modreal, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare sivibratie a carei forta se schimba in mod constant. Culoarea
debaza pare sa se diminueze in intensitate dupa o anumitaperioada, ochiul oboseste, in timp ce impresia data de culoareacreata in
mod simultan devine mai puternica.Aceasta se poateintampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culoripure si de
asemenea intre griuri. Contrastul simultan seproduce si intre doua culori pure care nu sunt totalcomplementare, fiecare dintre
aceste doua culori, incearca sa orespinga pe cealalta catre complementara sa, si de cele maimulte ori, ambele isi pierd caracterul
obiectiv si real.Pentru a minimiza efectul contrastului simultan, puteti adauga omica cantitate dintr-o culoare, in culoarea
adiacenta, anulandastfel efectul.Rosul creaza verdeleVerdele creaza rosulPortocaliul creaza albastrulAlbastrul creaza
portocaliulGalbenul creaza violetul
 
Violetul creaza galbenulExemplu: Vincent Van Gogh (1853-1890): Cafenea, seara
6. Contrastul de calitate:
Prin contrastul de calitatese intelege gradul de puritate sau de saturare al culorilor. Este opozitiaintre o culoare saturata si
luminoasa si o culoareterna fara stralucire.O culoare poate fi rupta cu ajutorul albului.Galbenul devine rece. Violetul da impresia
deveselie. Albastru nu se schimba.O culoare pura poate fi rupta cuajutorul negrului. Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul
sepierde in gol. Carminul da violetul. Albastrul isi pierde dinluminozitate. Verdele adminte mai multe modulatii decat
alteculori.O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul griului. Culorileamestecate cu gri devin mai mult sau mai putin
neutre.Oculoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.Exemple: Paul Klee (1879-1940), Henri Matisse (1869-
1954)
7. Contrastul de cantitate:
Se refera la influenta pe care o are o pata mare de culoareasupra unei pete mici. Diferenta dintre pata mare si cea micapoate fi
intre:doua culori complementare, culoare calda, culoarerece, culoare inchisa, culoare deschisaContrastul de cantitate este o alta
metoda de evidentiere aacentrelor de interes si aa accentelor, prin folosirea in acestezone a unor culori calori opuse
dominatiei.Este de preferat sa se micsoreze suprafata culorilor calde, caresunt mai active sau mai luminoase. Veti realiza astfel
uncontrast mai expresiv in care culorile calde vor parea iesite inrelief
 
Simetria
Simetria este folosita inca din cele mai vechi timpuri si este o s a l v a r e s i m p l a s i u s o a r a d i n s i t u a t i i
grafice dificile, mai alesatunci cand te grabesti si nu ai foarte mult timp la
dispozitiep e n t r u   e x p e r i m e n t e .   P e n t r u   d e s i g n u l   b a z a t   p e   s i m e t r i e   s - a i n v e n t a t  
a l i n i e r e a   c e n t r a t a   a   t e x t e l o r ,   i a r   d i s p u n e r e a elementelor grafice
se face - simetric - de-o parte si de alta aunei axe (in general, verticale) trasata imaginar prin
c e n t r u l suprafetei de
lucru.O d a t a   c u   e x p e r i e n t a   a c u m u l a t a ,   g r a f i c i a n u l   i s i   p e r m i t e   s a " j o n g l e z e "   c u  
e l e m e n t e l e   s i m e t r i c e   s i   s a   s c h i m b e   c u l o r i l e , formele (in conditia in care echili
brul petelor de culoare sem e n t i n e )   s i   s a   f o l o s e a s c a   m a i   m u l t e   a x e   i m a g i n a r e ,  
c a   i n exemplul alaturat, in care identificam:centrarea textului pe un ax vertical;dispunerea elementelor grafice pe un ax in
unghi (inclinat);coloritul diferit al elementelor
grafice.C o m p o z i t i i   s i m e t r i c e   s e   f o l o s e s c   a d e s e a   p e n t r u :   i n v i t a t i i , meniuri, postere,
flyere etc sau pentru tiparituri sau website-uriin general formale.
Ritmul
A l a t u r i   d e
s i m e t r i e ,   p r o p o r t i e ,   d o m i n a n t a   s i   c u l o a r e , ritmul
o c u p a   u n   l o c   f u n d a m e n t a l   i n   c o m p o z i i t i l e   d e   a r t a sau
arhitectura
.   A c e s t a   r e p r e z i n t a   o r d o n a r e a   s i   r e g l a r e a succesiunii de evenimente, bazate pe un sistem de
intervale detimp, care sugereaza miscarea sau dinamismul lor.
Ritmurile
sis t r u c t u r i l e   r i t m i c e   d i n
arhitectura
sunt codificate, astfel ca"evenimentele"  sunt  redate  de doua compone
n t e   o p u s e , f o r m a t e   d e   g o l u r i   s i   p l i n u r i ,   c r e a t e   d e   f e r e s t r e ,   s t r u c t u r i , orname
nte, volume sau spatii; intervalele de timp se
exprimap r i n   r a p o a r t e l e   s i   p r o p o r t i i l e   d i n t r e   d o u a   c o m p o n e n t e contra
stante sau prin accentele redate  de volume proeminentesau goluri; iar miscarea si dinamismul ritmurilor sunt
perceputenumai intr-un intreg
 
Ritmul
este folosit ca
limbaj architectural
atat in
exteriorulc l a d i r i l o r ,   c a t   s i   i n   i n t e r i o r u l   a c e s t o r a ,   p e n t r u   a   s u g e r a   o an
umita dinamica si pentru abstractizarea emotiilor
estetice,a t a t   c a t   p o a t e   i n s p i t a   o   i m a g i n e   f a r a   s u n e t   s i   f a r a   m i s c a r e efectiva. In
i n t e r i o r , i n c a z u l l o c u i n t e l o r , r i t m u l r e d a m a i m u l t dinamica detaliilor, a
decoratiunilor
, a luminilor artificiale sau a
corpurilor de iluminat
( i n   g e n e r a l ,   a   o b i e c t e l o r   r e l a t i v marunte), prin perceperea lor ca secvente s
a u   s u c c e s i u n i , simultan sau in perspectiva profunda. La cladirile publice ritmule s t e r e d a t d e s u c c e s i u n i d e
ferestre, coloane, pilastrii
etc.,alegerea unui sistem de ritmare depinzand de masura cladirilorrespective. In
arhitectura clasica
erau folosite elemente de ritmateconstruite artizanal, precum:
n i s e l e ,   o c n i t e l e ,   b r a i e l e , ornamentele ceramice, placile din piatra cu baso 
s a u altorelief 
e t c .   P e n t r u   a   e v i t a   m o n o t o n i a   a c e s t e   s e c v e n t e ritmice erau rupte de accente sculpturale
sau arhitecturale, prinprezenta carora se creau perturbari bine studiate, in scopul de atrezi anumite emotii. 
R i t m u r i l e   d e   a m b i a n t a
s u n t   a l c a t u i t e   d i n componentele
arhitecturii de interior
, in contemporaneitate acestea fiind rezultatul tehnologiilor de fabricatie a materialelorde finisaj, functionale. Astfel ca
ritmurile se pot forma din:
oricef e l   d e   o b i e c t e   d e   d i m e n s i u n i   m i c i ,   d e   f o r m e   d i f e r i
t e , c o m p a r a b i l e   c a   m a r i m e ,   a s e z a t e   l a   d i s t a n t e   r e l a t i
v egale; lumini artificiale date de corpuri de iluminat comparabileca dimensiuni, asezate  pe trasee ordonate; mobila
ritmica (maides intalnita in constructiile publice); structuri ale elementelor d e s u s t i n e r e ( s t a l p i , c o l o a n e )
sau ale celor sustinute (grinzi,c a s e t e ,   p a n o u r i ) ;
o r n a m e n t e ,   f i n i s a j e   f o r m a t e   d i n materiale ceramice, lemn, 
metal, mase plastice
etc.,d i s t r i b u i t e p e p a r d o s e l i , p e r e t i s a u p l a t f o r m e , o r d o n a t e l i n i a r sau in campuri. P e n t r u c a
distributia se face in spatii introvertite,
delimitate,i n v a l u i t o a r e   s i   a f l a t e   i n   r e l a t i e  
c u   a l t e   s p a t i i adiacente,
ritmurile
ambiantelor sunt mult mai complexe si maigreu de realizat/perceput decat cele de pe fatadele exterioareale
cladirilor, de exemplu. Intr-o constructie de tip Italian (veziimaginea) spatiile pot fi ritmate incepand cu
intrarile (insiruite
 
f r o n t a l ) ,   c o l o a n e l e ,   f e r e s t r e l e ,   o r n a m e n t e l e   a r h i t e c t u r a l e exterioare, foaierul, sala etc.
Compozitia inchisaCompoziţia închisă
este organizată astfel încât
toateelementele tabloului
(linii, puncte, forme, culori,personaje)
se orientează spre interiorul cadruluiacestuia
.Toată acţiunea, elementele de limbaj şi mijloacele deexpresie se desfăşoară
 în interiorul tabloului
. Toate elementele se îndreaptă spre acelaşi centru de interes,spre un scop comun.Poate fi o compoziţie cu o simetrie
relativă.Simetria accentuează caracterului de compoziţie închisă.
Exemple
Naşterea Venerei 
de Sandro Boticelli
: Compoziţie închisă,dinamicăÎn compoziţia închisă, toate elementele compoziţionale înconjoară zona centrală, o închid.Sandro
Boticelli creează expresivitatea cu valoare simbolică acompoziţiei închise.Centrul de interes este nudul feminin dinzona centrală
Compozitia deschisaCompoziţia deschisă
se bazează pe existenţa
mai multorcentre de interes
. Prin modul de organizare a elementelorcomponente, acestea trimit ochiul şi gandul privitorului în afaracadrului
tabloului.Acţiunea, liniile, formele, valorile, culorile, ies din limitelespaţiului plastic. Ele
se continuă în afară
, în orice direcţie,lăsând privitorului dreptul de a intui ce ar urma.

 
Compoziţia deschisă pare a fi doar un fragment dintr-o imaginemai mare. Astfel, peisajul , compoziţia cu personaje sau
ceanefigurativă pot fi exemple de compoziţii deschise.
Exemple din istoria artelor:Sandro Boticelli-
Primăvara
 
Paul Cezanne-
Muntele Saint Victoire
 Mulţimea elementelor, personajelor, pot intra şi ieşi dintablou. Şi pot exista mai multe centre de interes în cadrulimaginii, dar,
de regulă,
ele pot fi închipuite şi în afara cadruluitabloului
.Pentru început vom trasa liniile directoare, schemacompoziţională. Liniile ies şi intră in cadru, nu au o limită.Şoseaua intră în
pagină jos, în dreapta, pentru a se pierde înperspectivă, în partea stângă. Centrul de interes nu esteevidenţiat, el poate fi
punctul de fugă
, aflat pe liniaorizontului, spre care converg liniile principale ale tabloului.Exemplul luat este un tablou de atmosferă, redată
princulori reci (violet,verde,albastru). Alegerea culorilor nu esteindiferentă atunci când vrem să redăm o anumită stare.Scena se
continuă, are o largă deschidere, centrele de interespot fi doar deduse, ele sunt ex-centrice.

 
Aproape orice subiect poate fi tratat într-o structurăcompoziţională închisă sau deschisă, dar ele se pretează maiuşor la un tip de
compunere sau altul.
Compozitia statica
Are o structura dominata de axe, linii si forme pe directiiorizontale si verticale, directionari ce pot fi realizate princonstructia de
linii, prin dirijarea tuselor de culoare, prin pozitiaformelor.Compozitia statica poate fi inchisa sau deschisa si poateavea unul sau
mai multe centre de interes. Caracterul static nurezulta din nemiscarea formelor, a personajelor, ci dindispunerea liniara,
orizontala sau verticala.Subordonarea elementelor care trebuie sa compuna constructiaplastica se va efectua pe scheme
construite din linii pasive, dinlinii ce compun suprafete stabile.De obicei liniile si suprafetele dominante in astfel de
configurarisunt orizontalele, verticalele, cercul, ovalul, patratul,semicercul, dreptunghiul, semiovalul etc. ritmul apare
maimonoton, dar in nici un caz fara expresivitate, deci nu poate fivorba de o eliminare a acestui principiu.Contrastele cromatice
sunt mai potolite, mai atenuate, insa siaici culorile nu devin fade, inexpresive.Nota optimista trebuie pusa in valoare printr-o
tratare maidiscreta a fondului, evitând astfel o mozaicare obositoare. Sealeg culori pastelate, catifelate, grizate, iar
raporturilecromatice sunt departe de a fi foarte contrastante. Lumina,culorile pastelate, griurile, nuantele subtile, configureaza
multmai convingator o atmosfera odihnitoare, de meditatie, liniste,concentrare.
 
punctul de vedere al formei de ansamblu. Schema se
bazeazap e   a n u m i t e   l i n i i   d i r e c t i o n a l e ,   l i n i i   d e   f o r t a   p e   c a r e  
s e construieste intreaga compozitie. Este elementul care
sustinec o m p o z i t i a   s i   p e   c a r e   v o r   f i   " b r o d a t e "   c e l e l a l t e   e l e m e n t e a u x i l i a r e .   E
x e m p l e   d e   s c h e m e   c o m p o z i t i o n a l e :   r e g i s t r e orizontale, registre verticale,
dreptunghi, patrat, diagonala sau dubla diagonala, triunghi, trapez, romb, cerc, spirala.Orizontala exprima stabilitate,
echilibru. Se potriveste pentrusubiecte statice ca: "Plaja", "Odihna". Verticalei i se potrivesc subiecte ca:
"Turn", "Cladiri"', "Orasul" etc. Diagonalele
exprimas p a t i a l i t a t e   s i   d i n a m i s m   s i   s e   p r e t e a z a   u n o r   s u b i e c t e   c a r e e x p r i m a   m i
s c a r e :   " S a n t i e r " ,   " S o s e a " ,   " V i t e z a " ,   " F o t b a l " .  Triunghiul cu varful in sus exprima mas
ivitate, stabilitate saue c h i l i b r u i n s t a b i l , p r e c u m : " C i r c " , " C a s c a d o r i " e t c . P a t r a t u l s i d r e p t u n g h i u l
exprima stabilitate maxima si se potrivesc
u n o r s u b i e c t e   i n s p i r a t e   d i n   a c t i v i t a t i   i n t e l e c t u a l e   :   " B i b l i o t e c a " , "Atelier". Trapezul
inspira ceva solid, consistent: "Solidaritate", "Pace". Rombul poate sugera convergenta si comutarea atentieide la
marginile dreptunghiulare ale tabloului spre centru.
Estef o r m u l a   c a r e   s e   p o t r i v e s t e   s u b i e c t e l o r   u n d e   a t e n t i a   e s t e concentrata mult
spre interiorul imaginii.Elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea
fiindd i r i j a t a   c i r c u l a r ,   o c o l i n d   i n t e r i o r u l   i m a g i n i i .   E s t e   f o r m a r e c o m a n d a
t a   u n o r   s u b i e c t e   d i n a m i c e   i n c h i s e :   " C i r c " ,   " H o r a " , "Motocros", "Hipodrom".Cercul este perfectiunea,,
centrarea atentiei fiind dirijata spreinteriorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din
domeniul mesajelor simbolice: "Rodul", "Pace".Spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet  sau centrifug,s i
e s t e p r o p r i e u n o r s u b i e c t e d i n a m i c e : " I n c l e s t a r e " , " L u p t a " , "Explozie".Folosirea schemei
compozitionale usureaza munca de creatie,dar poate duce la sablonism, daca nu este expresia structurala a
i d e i i . E s t e g r e s i t a c o m p u n e r e a u n u i s u b i e c t d i n a m i c p e o schema compozitionala specific statica,
si invers. Tipul static-dinamic se stabileste dupa subiectul abordat, incorelatie cu structura constructiva
Compozitia statica este o insumare a elementelor de
l i m b a j plastic, cu semnificatie statica: punctele ordonate pe traseeorizontale, verticale sau
perpendiculare, liniile orizontale
s a u v e r t i c a l e   ( i n t e r s e c t i a   l o r ,   p e r p e n d i c u l a r e ,   u n g h i u r i   d r e p t e ) . Culorile nu sunt ordonate dupa
criteriul efectului
termodinamic.C o m p o z i t i a   d i n a m i c a   e s t e   o p u s a   c e l e i   s t a t i c e .   P u n c t e l e   s u n t d i f e r i t e   c a   d i m e
n i s u n e   ( m a r i - m i c i ) ,   o r d o n a t e   p e   t r a s e e curbe,zigzagate, oblice, circulare,
aglomerate sau dispersate. P u n c t e l e p o t f i p o l i c r o m e . L i n i i l e , d u p a f o r m a , p o t f i :
c u r b e , frante, zigzagate, sinusoidale, circulare, spiralate; dupa
pozitie,p o t   f i :   o b l i c e ,   a s c e n d e n t e ,   d e s c e n d e n t e ,   c o n v e r g e n t e , d i v e r g
e n t e ;   d u p a   d i m e n s i u n e ,   p o t   f i :   s c u r t e ,   l u n g i ,   g r o a s e , subtiri; dupa expresivitate, pot fi:
a c t i v e s a u p a s i v e . C u l o r i l e sunt in contrast, relevand efectul termodinamic si spatial

  

COMPOZITIA IN ARTELE PLASTICE

Capitolul I: COMPOZITIA PLASTICA
Compozitia in general, semnifica organizarea unor elemente intr-un ansambluunitar. In toate domeniile
creatiei este folosita organizarea compozitionala-are la bazaelemente de limbaj si mijloace de
expresie specifice (literatura, muzica, teatru, film, coregrafie, arte
plastice).C l a s i f i c a r e a   c o m p o z i t i e i   s p e c i f i c e   a r t e l o r   p l a s t i c e s e   f a c e   i n   f u n c t i e   d e   d e s t i n a t
iaa c e s t e i a ,   d e   p r i n c i p i i l e   c a r e   s t a u   l a   b a z a   o r g a n i z a r i i ,   p r e c u m   s i   a   t e h n i c i l
o r   s i materialelor de lucru utilizate. Din aceste considerente, compozitia poate fi de doua feluri:
plastica si decorativa.Raportarea la realitate, alaturi de caracterul elementelor compozitionale si de
mesajulmijloacelor de expresie continute, determina departajarea compozitiilor in alte
douacategorii. Din acest punct de vedere, compozitia poate fi: figurativa si nonfigurativa.Compozitia plastica
reprezinta modul de organizare a unei suprafete, a unui spatiu sau aunui volum. Relatiile stabilite cu ajutorul
elementelor de limbaj (puncte,linii,
forme,c u l o r i   s a u   v a l o r i )   s i   a l   m i j l o a c e l o r   d e   e x p r e s i e   p l a s t i c a   ( c o n t r a s t , r i t m
, a r m o n i e ,  proportie,echilibru,simetrie-asimetrie, suprapunere,juxtapunere) se supun problemelor specifice
artelor plastice.I n t r -
o   c o m p o z i t i e ,   i m a g i n i l e   d i n   n a t u r a ,   f o r m e l e   s i   c u l o r i l e   n u   c o p i a z a realitatea ci o transforma.
Creatorul foloseste o noua ordine, o noua expresie, care este onoua realitate continuta intr-o expresie plastica
subordonata unei teme si unui scop.La alcatuirea compozitiei plastice se tine seama de principiile
compozitionalecare sunt:- p a g i n a t i a   ( d i s p u n e r e a e l e m e n t e l o r i n   s p a t i u   p l a s t i c ) ; - s t r u c t u r a
(shema de ansamblu , prin care elementele sunt distributive ); - p r o p o r t i a   ( a r m o n i a
s t a b i l i t a i n t r e   e l e m e n t e ) ; -contrastul (opozitia dintre elemente: mare-mic, cald-
rece, inchis-deschis);- r i t m u l ( r e p e t a r e a v o i t a a u n u i e l e m e n t ) s . a

Distribuirea si ordonarea elementelor de limbaj pe suprafata sau in spatiureclama dispunerea pe

axe orizontale, verticale, sau oblice, o asezare simetrica sauasimetrica fata de axe si gruparea sau
raspandirea lor pe toata suprafata . In acest m o d , s e a s i g u r a e c h i l i b r u l m a s e l o r s i r a p o r t u l
i n t r e p l i n s i g o l , r i t m s i m i s c a r e , armonia formelor si a culorilor,contrastul si accentele.Un element
specific oricarei compozitii plastice il  constituie centrul de interes care poate fi singular sau multiplu.

  

Capitolul al II-lea: CENTRUL DE INTERES

Centrul de interes reprezinta locul sau zona dintr-o compozitie care
atrage privirea din primul moment. Acest loc nu coincide cu centrul geometric alcompoztiei, decat in cazuri rare,si
nici cu centrul paginii. Centrul de interes poate fiorice semn, un fragment dintr-un intreg sau un detaliu
al fondului si poate fi pus inevidenta printr-o serie de modalitati, printre care se afla:-
directionarea alementelor spre locul ales;-aglomerarea unei anumite zone
cu detalii;-dispunerea contrastului cel mai puternic; - a t r i b u i r e a c e l e i m a i
p u r e c u l o r i ; -asezarea petei celei mai valorate sau a celei mai grizate; - s t a b i l i r e a
c e l e i m a i a c c e n t u a t e   m i s c a r i . Cu elevii, vor fi urmarite pe reproduceri de arta centrele de interes si
modul incare au fost evidentiate. Pot fi facute analogii cu eroii din desenele animate  sau
ceidesprinsi din lecturile cunoscutev care  joaca rolul de eroi principali deveniti centre de interes in
desfasurarea unor actiuni. Asa sunt Tom si Jerry, Ratoiul Donald, Fat-Frumos, Cocosul nazdravan etc.C a
exemple demne de a fi illustrate sugeram Pestisorul de aur, Vulpea sicorbul,
B r o s c u t a c a l a t o a r e , L a c i r e s e , P u p a z a d i n t e i , M o s C r a c i u n , C u s t e a u a , Colindatori

 Capitolul al III-lea: TIPURI DE COMPOZITII PLASTICE

M o d u l   d e   s t r u c t u r a r e   s i   d i s p u n e r e   a   e l e m e n t e l o r   c o m p o n e n t e   i n   c a d r u l compo
zitiei determina tipul acesteia care poate fi inchisa sau deschisa.
Totodata,s c h e m a   c o m p o z i t i o n a l a   s i   d i r e c t i i l e   d e   f o r t a   f a c   c o m p o z i t i a   s a   f i e   s t
a t i c a   s a u dinamica.a)
Compozitia inchisa
este compozitia in care toate liniile directoare
conduc privirea spre interiorul lucrarii,unde se afla centrul de interes. Toate celelalteelemente se subodoneaza si
inconjoara zona cu scopul de a marca directia, actiunea,interesul sau relatia intentionat aleasa. Totul
este structurat intr-o forma care adunasi se rezuma la o schema compozitionala care poate fi: cerc,
oval, patrat, triunghi,  piramida.(anexa
72).O   c o m p o z i t i e   i n c a d r a t a   i n   c e r c   s e m n i f i c a   p e r f e c t i u n e ,   c e a   i n c a d r a t a   i n triu
nghi cu baza jos sau in patrat da senzatia de de stabilitate, echilibru,liniste. Candeste incadrata in triunghi
cu varful in jos , compozitia sugereaza instabilitate, lipsaechilibrului si un potential pericol.
Elevii au tendinta sa confunde termenii si sa considere ca “inchisul” se refera la tonalitatile culorilor si vor fi
tentati sa folosescamult negru. Se poate apela la exemple de genul: “usa inchisa”, “fereastra
inchisa”,“gura inchisa”etc. Toate exemplele arata  ca “inchisul” nu se refera la culoare , ci lafaptul
ca nu iese sin acel spatiu. Subiectele adevcvate ar fi: Hora, Masa festiva, Focde tabara, La circ, Baba-oarba etc b)
Compozitia deschisa
c o n t i n e m a i m u l t e c e n t r e d e i n t e r e s s i a r e l i n i i directoare
care conduc privirea in afara cadrului lucrarii. Actiunea, liniile, formele, culorile par a iesi din limitele
suprafetei de lucru si s-ar putea continua in exteriorula c e s t e i a , i n s p r e   s t a n g a
s a u   i n   d r e a p t a   i n   s u s   s a u i n   j o s .   A t u n c i   c a n d   e l e m e n t e l e compozitiei dau senzatia ca depasesc
marginile cadrului, rezultatul se incadreaza incategoria compozitiei deschise( anexa 73).Ca si compozitia inchisa, se
va recurge la exemple familiare copiiior, pentru
ai n t e l e g e   s p e c i f i c u l   c o m p o z i t i e i   d e s c h i s e ,   c a r e   n u   i s i   a r e   e x p l i c a t i a   i n   f o l o s i r e a culorilo
r deschise. Exemple posibile: usa deschisa lasa sa se vada in afara casei, din

 
 penarul deschis sunt scoase creioanele, cartea deschisa ocupa mult spatiu. Elevii potfi indrumati sa realizeze
scenarii care sa se preteze la compozitia deschisa. Astfel,unelev sterge tabla, altul isi pune haina in
cuier,unii elevi citesc, altii vorbesc, unii se  joaca. Toate elementele prezentate se pot comasa intr-o
singura compozitie cu tema“In recreatie”.Subiectele adecvate pentru ilustrarea acestui tip de compozitie
pot fi: In excursie, Ciclism, La piata, In parc etc.c)
Compozitia statica
a r e   l a   b a z a   o   s t r u c t u r a   g e o m e t r i c a   s i   s c h e m a compozitionala compuse din linii
si forme dispuse pe orizontala si verticala, pesimetrie si  echilibru , pe figuri geometrice stabile
( triunghi cu varful in sus, patrat,dreptunghi,trapez). Directionarea este data atat de constructia
liniilor, de pozitiaformelor cat si de expresia cromatica. Ea poate fi atat inchisa cat si deschisa. (anexa71) .
Staticul sugereaza repausul,lipsa miscarii, echilibrul. La studiul linii ca elementde limbaj plastic, s-a constatat
ce semnificatii poate dobandi in functie de calitatea ei, de modul de trasare sau de grupare cu alte linii.
Liniile verticale si orizontale suntlinii pasive, care sugereaza calm, liniste, repaus, odihna, stabilitate.
“Odihna” sau“lectura “ se constituie ca elemente preponderente in abordarea compozitiei deschisein cazul
pictorilor Camil Ressu, Ion Tuculescu, Stefan Popescu, Corneliu Baba, IonMusceleanu. Intr-o compozitie
statica elementele sunt ordonate in planuri paralele sau perpendiculare cu marcinea tabloului. Exista
echilibru intre plin si gol,intre liniisi forme. Personajele au atitudini firesti si miscari retinute, iar
coloritul nu iese inavidenta  prin contraste. Centrul de  interes atrage atentia prin
stabilitate,echilibru si simetrie. Compozitia statica transmite o stare de calm, armonie care lasa impresia
destatornicie,consecventa si seninatate.d)
Compozitia dinamica
se structureaza pe diagonale,unghiuri  ascutite, arela baza o schema asimetrica, figuri geometrice instabile
si contine miscare, actiune,forta, instabilitate, cadere. Dinamisul este evidentiat prin folosirea
expresiilor
dated e   l i n i i   c u r b e , f r a n t e , o b l i c e , a g i t a t e , c o n t o r s i o n a t e , e n e r g i c e ,   c a   s i   d e   c e l e  
a l e contrastelor de culoare si de valoare puternice. Personajele compozitiei dinamice aum i s c a r i e x a g e r a t e ,
teatrale, sunt redate in plin avant, in cadere,in zbor, in lupta.

 
Centrele de interes indica directia  miscarii si sunt sustinute u accente de lumina
saud e   c u l o a r e .   C o m p o z i t i a   d i n a m i c a   i m p r e s i o n e a z a   p r i n   o r g a n i z a r e   s
i   r e d a miscarea,forta, exuberanta, dramatismul,incordarea. Poate avea aspect inchis 
s i deschis(anexa 70).Compozitia “Guernica”a pictorului Pablo Picasso reda in stil
expresionist bombardarea orasului,episod dramatic al razboiului civil din Spania(1937). Formeleascutite,insotite
de o multitudine de elemente simbolice alese drept centre de
interes,s u g e r e a z a   i d e e a   d e   l u p t a , d e   a g r e s i v i t a t e   s i   c o n t r i b u i e   l a  
d i n a m i s m u l compozitiei(anexa 70,fig. 1).Compozitia “Vioara rosie”a pictorului Marc Chagall
este structurata pe
ol i n i e   s e r p u i t a   d e s c e n d e n t a   p e   c a r e   c o b o a r a   v i o l o n i s t u l   s i   c o p i l u l   c e r s e t o r .
Dinamismul aparent absent este prezent prin drama celor doi,insotiti de senzatia
dea p a s a r e   s i   c o m p a s i u n e .   D r a m a t i s m u l   s i t u a t i e i   e s t e   a c c e n t u a t   p r i n   c o n t r a s t
u l clarobscur(anaxa70,fig.2).“Plutasii de pe Bistrita” a pictorului Stefan Szonyi reprezinta un
exemplut i p i c d e c o m p o z i t i e d i n a m i c a d e s c h i s a . G r u p a r i l e l i n i i l o r c e a l c a t u i e s c p l u t a
d i n  barne de lemn traverseaza pe diagonala in ritm descendent cadrul. Contrapondrea lacurgerea vijelioasa a apei
raului de munte o da miscarea celor doi barbati care luptasa mentina directia

Capitolul al IV-lea
: PAGINATIA, CONSTRUCTIA SI VALORATIA
Paginatia
este primul pas ce trebuie facut într-o compozitie plastica
indiferent d e   s u b i e c t .   P u n e r e a   î n   p a g i n a   î n s e a m n a   o r g a n i z a r e a   e c h i l i b r a t a   s i   a r
m o n i o a s a   a elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate.
 
Prima
 
miscare
 
este sa asezam foaia sau  pânza pe orizontala sau verticala,
în functie de caracterul obiectelor ce compun naturastatica. A doua miscare
estet r a s a r e a   a x e l o r   o r i z o n t a l e   s i   v e r t i c a l e   a l e   p â n z e i .   D i s p u n e m   o b i e c t e l e   p e  
s u p o r t echilibrat, astfel încât compozitia sa nu cada în stânga sau în dreapta
Constructia
cuprinde elemente analizate si desenate separat, apoi organizate canaturi statice, peisaje, ornamente
decorative. Constructia obiectelor se realizeaza prin m a s u r a r e a c o r e c t a c u c r e i o n u l , c u c o a d a
u n e i p e n s u l e s u b t i r i s a u c u u n b a t , t i n u t i n  pozitie.verticala,.cu. bratul. perfect.intins.si.cu.un.ochi
inchis pentru mai multa precizie.Masurarea consta in corelarea dimensiunilor principale ale unui
obiect, de ex: de cateori intra latimea in inaltime. Constructia unui element implica mai multe faze:-trasarea axei
verticale;-stabilirea inaltimii si latimii maxime;-masurarea latimilor minime si medii;-desenarea elipselor;
Valoratia
se refera la redarea volumului, a umbrei si a luminii prin
hasuraobiectelor  se disting: demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul si um
b r a  purtata. Valoratia alb-negru se executa in creion sau carbune prin hasura. Modeleulvaloric se refera la
vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin modelarea valorica se redau reflexele pe care orice
obiect le primeste de la celelalte elemente.

Capitolul al V-lea
: ELEMENTE ALE COMPOZITIEI PLASTICE
Modelarea
este un procedeu de tratare picturala practicat din vechime si pana inzilele noastre. El consta din redarea efectelor de
lumina si umbra prin amestecul treptatal culorilor cu din ce in ce mai mult alb sau cu negru sau siena arsa-maro
inchis.
Modularea
este o tehnica opusa modelarii. Ea consta in alte procedee picturalede a reda volumul, lumina,
umbra si spatialitatea. In afara de aceasta, unele forme alemodularii exprima si alte efecte
picturale cum ar fi vibrarea unor suprafete colorate uniform,obtinerea detransparente coloristice,
ornamentarea diferitelor zone pictate prinsuprapuneri garfice de lini, puncte si pete, divizarea tentei si
altele. Modularea prin suprapunere transparenta este un procedeu de a picta, peste culori semiuscate, cu
zemurifoarte subtiri de culoare, care sa permita observarea vaga a formelor de dedesubt.Modularea prin divizarea
tentei consta in asezarea culorii in tuse mici, juxtapuseori suprapuse partial. Ele  dau tabloului
luminozitate. Tusele se pun in valoare unele pealtele, se exalta ori se sting in functie de efectele
juxtapunerii. Amestecul cromatic seface pe retina si el se datoreaza constructiei fiziologice ale
ochiului uman. Daca nistet u s e   g a l b e n - v e r z u i ,   c a r e   s u n t   r e c i   f a t a
de culorile calde, sunt juxtapuse unor tusea l b a s t r e ,   f o a r t e   r e c i ,   c e l e   d i n t a i   s e   v o
r   i n c a l z i   u s o r .   A c e s t   f e n o m e n   s e   n u m e s t e amestecul optic al culorilor.
Unitatea
reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ;o compozitie este unitara daca nu se
poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia.
Echilibrul
este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile
see c h i v a l e a z a ,   i a r   c o n t r a s t e l e   s e   n e u t r a l i z e a z a   p r i n   c o m p l e m e n t a r i t a t e   ;   e c h i l i b r u l   s e r
ealizeaza intre parti juxtapuse : sus-jos, apropiere-departare, gol-plin, dreapta-stanga.
Expresivitatea
este acea proprietate care o face capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda
in sufletul privitorului.

 
Simetria
este structura compozitionala formata din doua parti , care suprapuse ,i m a g i n a r s a u r e a l , e l e
c o r e s p u n d ; e s t e o r e p e t i t i e i n v e r s a t a i n f u n c t i e d e o d r e a p t a numita axa de simetrie , o forma
perfecta de echilibrare a partilor.
Asimetria
este structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in acest cazse cere un discernamant compozitional deosebit;
ea se obtine prin folosirea unor cresterisi descresteri ale cantitatilor sau calitatilor.
Disimetria
este o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile .
Ritmul
e s t e   r e p e t i t i a   e l e m e n t e l o r   i n t r - o   a n u m i t a   m o d a l i t a t e   ;   o r i c e   o b i e c t concret insufl
etit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, iar daca este bine proportionat are si o
armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase
intre partile obiectului unele fate dealtele, precum si intre acele parti si intreg.O proportie deosebita este
sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui sir de cel putin trei elemente , in care
unul se raporteza la cel precedent, intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate
aplica lalungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri .
Proportia
consta in armoonia creata intre elementele componente.
Contrastul
r e p r e z i n t a   o p o z i t i a   d i n t r e   d i v e r s e l e   e l e m e n t e   d e   l i m b a j   p l a s t i c   : mare-mic;cald-rece ; inchis-
deschis.

 
Capitolul al VI-lea
:
COMPOZITIA DECORATIVA
C o m p o z i t i a   d e c o r a t i v a   p r e s u p u n e   i m b i n a r e a   e l e m e n t e l o r   p l a s t i c e   i n t r - u n   t o t armonios.
Aceste elemente se pot lua din natura, geometrie, din arta popoarelor
antice,d i n   a r t a   m o d e r n a ,   a r t a   p o p u l a r a   s a u   d i n   i m a g i n a t i e .   I n g l o b a r e a   f i r e a s c a ,   u n i t a r a  
s i armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facuta intamplator, ci
pe baza cunoasterii principiilor compozitionale decorative, in scopulobtinerii unor expresivitati plastice.
Aceste principii sunt: repetitia, alternanta, simetriaetc.R e p e t i t i a   e s t e   u n   p r o c e d e u   d e   o r n a m e n t a r e ,   d e 
c o m p u n e r e   a   u n o r   e l e m e n t e , motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Ea presupune fie repetarea unui
element delimbaj plastic (punct, linie, pata, forma), fie repetarea unui motiv decorativ.A l t e r n a n t a   e s t e
o   s u c c e s i u n e   d e   c e l   p u t i n   d o u a   e l e m e n t e   d i f e r i t e   c a   f o r m a , marime, culoare si
pozitie.Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica, ea presupune existentaunei axe ce are de
o parte si de alta elemente si motive asezate la distante egal departatede ea. O forma este simetrica daca axa
de simetrie o imparte in doua parti egale,
alec a r o r   p u n c t e   c o i n c i d   p r i n   s u p r a p u n e r e .   U n   a n s a m b l u   c o m p o z i t i o n a l   p o a t e   d e v e n i si
metrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separa compozitia in d o u a p a r t i
identice. Formele naturale sau create pot avea una sau mai multe axe
d e s i m e t r i e   o r i e n t a t e   o r i z o n t a l ,   v e r t i c a l   s a u   o b l i c .   S i m e t r i a   e s t e   u n a   d i n t r e   l e g i l e funda
mentale de structurare a formelor naturale.Formele compozitionale folosite in artadecorativa sunt: friza, chenarul
decorativ, jocul de fond etc.
Friza
este suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive si elementedupa legile artei decorative.
Chenarul
este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur.
Jocul de fond
e s t e   c o m p o z i t i a   c e   s e   b a z e a z a   p e   o   r e t e a   i n   c a r e   m o t i v e l e decorative sunt organizate
in functie de legile artei decorative