Astăzi e Duminica Mare sau Rusaliile!

Tradiții,
obiceiuri și superstiții.
Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc azi Duminica Mare sau Pogorârea Duhului Sfânt, cunoscută în
popor și drep Rusaliile. Duminică Mare este sărbătorită în calendarul creştin ortodox la cincizeci de zile
de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti). La fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare,
duminică şi luni, pentru a marca Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli.

De Rusalii, se leagă o serie tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii
îşi împodobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.
Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de
grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar
credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului.

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile
oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne,
şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează
rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu
trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te
pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-
ar putea întâlni cu spiritele rele, scrie Digi24.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă
boala denumită popular „luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de
Rusalii, pentru că vei fi „luat din Rusalii”.Rusaliile, Pogorîrea Sfîntului Duh

Pogorîrea Sfîntului DuhRusaliile (lat. Rusalia - sărbătoarea trandafirilor, cînd se depun trandafiri – rosae
– pe morminte). Conform tradiției populare, Rusaliile sau iIlele sînt imaginate diferit: femei tinere,
frumoase, vesele, nebunatice, periculoase etc. Conform originii mitologico-creștine Rusaliile sînt nişte
ființe imaginare. Astfel se spune că acestea sînt fete de împărat „pline de dușmănie” împotriva
creștinilor; tatăl lor se numește Rusalim Împărat. Cauza dușmăniei față de creștini a fost trecerea unor
supuși ai Împăratului păgîn Rusalim la creștinism. De aici ar veni și denumirea de Rusalii (Rusalim-
Rusalii).

1
Sărbătoarea Rusaliilor, apărută în păgînism și îmbogățită cu multe tradiții populare a reușit să
supraviețuiască și după răspîndirea și oficializarea creștinismului ca religie de stat.

În Moldova a existat credința, că Rusaliile ar fi fost șapte surori neprihănite. Cînd Diavolul s-a ridicat
împotriva lui Dumnezeu fata cea mare, care-l iubea mult pe Diavol, a trecut de partea acestuia,
atrăgîndu-le după dînsa și pe celelalte surori. Pentru aceasta Dumnezeu le-a izgonit pe fete din cer,
împreună cu Diavolul, avînd soarta de a rătăci printre oameni tereștri. Se mai spune că Rusaliile sînt
trimise de Dumnezeu să pedepsească oamenii răi.

Conform credinței populare Rusaliile sînt numite ființe mitologice asemănătoare cu ielele, zînele rele
etc., care conform credinței populare aduc oamenilor felurite daune grave: dezlănțuie în timpul cel mai
cald al anului vînturi, vîrtejuri neașteptate, care schilodesc oamenii, le iau mințile, fură copii. Se crede că
Rusaliile „au putere numai pînă la cîntatul cocoșilor”, ”pînă la miezul nopții,” „pînă la răsăritul soarelui”.

Această sărbătoare păgînă, suprapusă ulterior peste sărbătoarea creștină de după sărbătorile pascale
(Pascha rozata sau Domenica rosarum) a Pogorîrii Sfîntului Duh. Sărbătoarea creștină ce evocă
evenimentul biblic, care a avut loc la 50 de zile după Învierea Domnului, cînd s-a pogorît, în chip de
„limbi ca de foc” Sfîntul Duh ‒ a treia persoană a Sfintei Treimi (Dumnezeu Tatăl ‒ Ziditorul Lumii,
Dumnezeu – Fiul ‒ Mîntuitorul Lumii și Dumnezeu ‒ Duh, numit și Duhul lui Hristos, ce se sărbătorește în
a cincizecea zi după Paște mai este numită Duminica Rusaliilor.

Dacă ne referim la numărul concret al zilelor consacrate Rusaliilor, la timpul marcării lor, observăm o
mare diversitate, uneori și anumite confuzii. Perioada ciclului Rusaliilor este mobilă, în dependență de
data schimbătoare a Paștelui. Totodată, observăm că zilele care se consideră că sînt ale Rusaliilor la fel
diferă, după zone.

Sărbătoarea fiind legată de abundența vegetală a verii, casele sînt împodobite cu ramuri verzi, de regulă,
de tei sau nuci, care simbolizează limbile de foc au pogorît asupra Apostolilor și astfel ei s-au umplut de
Duh Sfînt.

Tradiția creștină spune că Pogorărea Duhului Sfînt a avut o mare importanță. Ea, împreună cu Învierea și
Înălțarea Domnului la Cer, formează „triada de evenimente care pecetluiesc lucrarea divino-umană a
Mîntuitorului Hristos. Pogorîrea Duhului Sfînt ca sărbătoare a început să fie marcată în sec. al IV-lea. Se
sărbătoreşte anual, de obicei la începutul lunii iulie. Ca și de Duminica Floriilor, creștinii aduc la biserică
ramuri – de data aceasta de nuc sau tei – pentru a le sfinți. În unele biserici se împart ramuri sfințite
enoriașilor, care le iau acasă, le pun, de regulă, la icoane, spre a-i păzi de rele.

2
Pe parcursul secolelor poporul a inventat și felurite moduri de îmbunare dar și de luptă împotriva
Rusaliilor. Acțiunile acestea, au devenit cu timpul ritualice: interdicția muncilor importante atît pe cîmp,
cît și în gospodărie, culesul plantelor medicinale, căci se considera că acestea îşi pierd calităţile. Oamenii
superstițioși și astăzi sînt siguri că Rusaliile fug de pelin, usturoi, de aceea poartă pelin, leuștean, usturoi
la brîu, pun în case, ca să fie casa și gospodăria ferită de Rusalii, temîndu-se, ca nu cumva Rusaliile să
descopere casele prin furtuni și să-i ia pe cei dinăuntru.

Unica muncă relativ grea pe care o înfăptuiesc țăranii în Lunea Rusaliilor este curățitul fîntînilor și
izvoarelor. Evident, acțiunea aceasta ritualică, în săptămîna Rusaliilor, mai ales în ziua a opta după
Duminica Mare (luni), ține în modul cel mai direct de cultul apei. Despre aceasta mărturisesc bogatele
tradiții populare milenare, care se păstrează și astăzi.

De obicei, izvorul sau fîntîna curățită se sfințește în aceiași zi de către preot. La curățatul fîntînilor și
izvoarelor iau parte numai bărbații apți de muncă şi nu oricărei persoane i se permite să coboare în
fîntînă ‒ trebuie să fie o persoană curată, credincioasă, iscusită. Pentru lucrul efectuat, această persoană
este răsplătită cu bani, prosoape, o cămașă. Spre sfîrșitul lucrului la curățitul fîntînii femeile pregătesc
masa cu bucate, dau de pomană. La mesele ce se fac cu ocazia сurăţirii apelor se bea vin cu pelin.

Perioada ciclului Rusaliilor este mobilă, în dependență de data schimbătoare a Paștelui.

Pe alocuri se consideră că imediat după Duminica Mare (în unele părți chiar din ziua acestei sărbători)
începe așa-numita Săptămînă a Rusaliilor. Lunea este marcată (în calendarul creștin-ortodox Sfînta
Treime (Ziua Sfîntului Duh). Totodată observăm, că zilele care se consideră ca fiind ale Rusaliilor la fel
diferă după zone. În unele localități din centrul și sudul Republicii Moldova se spune în popor că anume
luni ‒ ziua a opta de la Duminica Mare după ce a luat sfîrșit Săptămîna Rusaliilor, cînd pleacă Rusaliile
dintre oameni ‒ atunci este sărbătoarea propriu-zisă cea adevărată a Rusaliilor, cînd se scot toți frunzarii
din casă și sînt duşi la o apă unde se udă. Nici într-un caz nu se sădesc în pămînt. Se crede că frunzarii
neapărat trebuie luați din casă și odată cu aruncarea frunzarilor părăsesc casele oamenilor nu numai
Rusaliile dar și toate duhurile rele. Despre aceasta mărturisesc și unele formule rostite în timpul luării
frunzarilor, „să se ducă cu ele și toate relele din casă.” În marea majoritate a localităților frunzarii se udă
ori se dau pe apă curgătoare, crezîndu-se, că făcînd astfel va ploua, va fi roadă bună. Mulți cred și astăzi
în efectul obiceiului dat. Alții se spală pe față cu apa în care au aruncat frunzarii cu credința că vor fi
sănătoși.

Sărbătoarea aceasta s-a respectat cu strictețe și se respectă și azi în Moldova. În lunea Rusaliilor după
amiază sătenii, dar și orășenii ies în mod special în natura bogată în vegetaţie în acest răstimp al anului,
ca să petreacă plăcut vremea „la iarbă verde” și totodată, să marcheze „plecarea Rusaliilor”.

Rusalii – semnificație creștină De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Și pentru că acest
eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai
numește și Cincizecimea. Totodată, i se mai spune Duminica Mare și este o zi foarte importantă pentru
creștini. Se spune, în “Faptele Apostolilor” (cartea a V-a a Noului Testament), că în ziua Cincizecimii
3
iudaice “toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de
vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și
au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi,
precum le dădea lor Duhul a grăi”. Impresionat de această întâmplare deosebită, Apostolul Petru a ținut
o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de suflete. Astfel s-a constituit nucleul primei comunități
creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii creștine. RECOMANDĂRI Libertatea face
publici banii de publicitate încasați de Ringier de la Guvern: la 300 de angajați, campania a cumulat
500.000 de euro pe 6 luni Tradiții și superstiții creștine de Rusalii 2020 În credinţa populară, Rusaliile
sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii,
refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor. Canonul 20 al
Sinodului I ecumenic (325) interzice îngenuncherea în această zi. De fapt, prin acest canon este
recomandat să nu se îngenuncheze în biserică și acasă, în orice zi de duminică. Cu toate acestea, nu este
un păcat. În trecut, în jurul acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât
ortodox). Și atunci erau interzise postul și îngenuncherea. Pe vremea împăraților bizantini erau interzise
spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat
frumusețea sărbătorii.

Citeşte întreaga ştire: Tradiții de Rusalii 2020. Ce semnificație au Rusaliile / VIDEO

Obiceiul, moștenit de la evrei, de a împodobi casele și bisericile cu ramuri verzi și flori se continuă și
astăzi. De Rusalii, credincioșii duc în biserici ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce
s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se împodobesc apoi casele și
icoanele, fiindcă se consideră a avea puterea de a alunga spiritele rele. În Moldova și Transilvania
creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7
zile, iar în Banat durează 8 zile. Rusalii 2020 – Tradiții și superstiții de Rusalii Rusaliile, care potrivit
calendar ortodox 2020, sunt sărbătorite la 50 de zile după Paște, au o importanță aparte în popor,
tocmai de aceea de aceste zile sunt legate numeroase tradiții și superstiții. Tradiții de Rusalii În anumite
zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a
nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare. Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de
Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Oamenii
obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.
Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Pe ulițele
satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți
când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi
eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea
fată se va căsători în anul ce urmează. După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit “udatul
nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

Citeşte întreaga ştire: Tradiții de Rusalii 2020. Ce semnificație au Rusaliile / VIDEO

Superstiții de Rusalii De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi. Se
spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite
malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. Nu se intră în vie, nu se merge în
locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele. Nu se lucrează în ziua de
Rusalii. Cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu cinstește și nu
prețuiește cum se cuvine ziua lor. Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege
ierburi de leac. Nu e bine să te cerți în această zi, fiindcă vei fi “luat de Rusalii”.

Citeşte întreaga ştire: Tradiții de Rusalii 2020. Ce semnificație au Rusaliile / VIDEO