Sunteți pe pagina 1din 2

Nasterea Domnului

Cel dintai praznic imparatesc cu data fixa, in ordinea cronologica a vietii Mantuitorului, este Nasterea, numita in popor si Craciunul, la 25 decembrie, este sarbatoarea anuala a nasterii cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pare a fi cea dintai sarbatoare specific crestina, dintre cele ale Mantuitorului, desi nu este tot atat de veche ca Pastile sau Rusaliile, a caror origine sta in legatura cu sarbatorile iudaice corespunzatoare. In mentalitatea crestina primitiva, mostenita de la lumea veche, accentul se punea pe ziua mortii si a invierii divinitatilor adorate, iar nu pe ziua nasterii lor. De aceea, cultul Mantuitorului in Biserica primara era concentrat mai tot in jurul mortii si al invierii Sale. Calendarele crestine pastreaza de asemenea in amintirea posteritatii, nu datele nasterii mucenicilor si ale Sfintilor, ci datele mortii lor. De aceea, Nasterea Domnului este considerata in general ca o sarbatoare de origine mai noua decat Pastile. Pn ctre sfritul secolului al IV-lea, naterea lui Hristos se srbtorea odat cu Boboteaza la 6 ianuarie, cnd se obinuia s se fac anunarea srbtorilor de peste an (Pati etc.). Datele la care se srbtorete Crciunul sunt orientative, pentru c nu se tie data exact a naterii lui Iisus. Odata fixata la 25 decembrie, sarbatoarea Nasterii Domnului a atras dupa sine revizuirea si deplasarea sau fixarea datelor unui sir intreg de alte sarbatori, in general mai noi, care stau in dependenta cronologica de ea, si anume: Taierea-imprejur a Domnului, intampinarea Domnului, Bunavestire si Nasterea Sf. Ioan Botezatorul. Factorul pentru care primii cretini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naterii Fiului lui Dumnezeu a fost c la aceste date, n lumea roman, germanic i oriental se celebrau diverse date de natere ale zeilor pgni. Povestea unui zeu salvator nscut din fecioar pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou, cele mai multe culte pgne ale vremii adornd cte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiiului egiptean, era celebrat revrsarea apelor Nilului i n cultele misterelor locale naterea eonului din fecioar. Tot pe 6 ianuarie grecii srbtoreau naterea zeului Dionis, zeul care ca i Iisus, transforma apa n vin. O srbtoare popular la Roma celebra pe 25 decembrie naterea Soarelui nenvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaterii soarelui i alungrii iernii. Odat ce cretinii au abandonat celebrarea naterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optnd pentru data de 25 decembrie, scriitorii cretini fac frecvente legturi ntre renaterea soarelui i naterea lui Hristos.

Obiceiul mpodobirii bradului de Crciun si trage originile de la popoarele germanice. Tradiia s-a rspndit n restul Europei i apoi n toata lumea dup Primul Rzboi Mondial. n folclor se spune c Fecioara Maria, cnd trebuia s nasc pe fiul lui Dumnezeu, umbla, nsoit de dreptul Iosif, din cas n cas, rugndu-i pe oameni s-i ofere adpost pentru a nate. Ajunge la casa unor btrni, Crciun i Crciunoaia, ns nici acetia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin naterea unui prunc zmislit din greeal. Nemaiputnd merge, Maria a intrat n ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naterii. Crciunoaia, auzind-o, i tiind ce nseamn o natere de copil, i s-a fcut mil de dnsa i s-a dus la ea, ndeplinind rolul de moa. Crciun, cnd a aflat, s-a suprat i i-a tiat babei minile; apoi, nspimntat de tot ce s-a ntmplat, a plecat de acas. Crciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap, l-a nclzit, i l-a dus s scalde copilul. Maria i-a zis s ncerce apa, i cnd a bagat cioturile minilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase dect erau nainte; de la aceast minune se crede c moaele au mini binecuvntate. n alt variant a povetii, Maria sufl peste minile Crciunoaiei i acestea cresc la loc. Srbtoarea Crciunului este anunat prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul i cu Steaua, pentru a vesti Naterea Mntuitorului. De asemenea, o veche tradiie este mersul cu icoana, un fel de colindat care se face de ctre preoii comunitii locale cu icoana Naterii Domnului, binecuvntndu-se casele i cretinii. Colindele de iarn sunt texte rituale cntate, nchinate Crciunului i Anului Nou. Originea lor se pierde n vechimile istoriei poporului romn. Evocnd momentul cnd, la naterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a cluzit pe cei trei regi magi la locul naterii, copiii - cte trei, ca cei trei magi - merg din cas n cas cntnd colindul Steaua sus rsare..., purtnd cu ei o stea. Ajunul Crciunului ncepe cu colindul Bun dimineaa la Mo Ajun!, casele frumos mpodobite i primesc colindtorii. Timp de 40 de zile nainte de srbtori, cretinii respect Postul Crciunului, care se ncheie n seara de Crciun dup liturghie. Tierea porcului n ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crciunul.