Aztecii au fost membrii uneia dintre ultimele mari
civilizaii native din America. Ei au creat un imperiu uria n America de Sud i Mexic, n timpul secolului al XV-lea.
Originile exacte ale poporului aztec sunt incerte, dar
se crede ca au debutat ca un trib nordic de vanatoriculegatori ale cror nume au venit de la patria lor, Aztlan (sau "pamant alb"). Aztecii au aprut n Mezoamerica - regiunea sud-centrala a Mexicului precolumbian n secolul al XIII-lea. Sosirea lor a a dus inevitabil la cderea civilizaiei mesoamericane anterior dominanta , Toltecii.
Cnd aztecii au vzut un vultur cocoat pe un
cactus pe terenul mltinos n apropierea graniei de sud-vest a lacului Texcoco, l-au luat ca pe un semn de a construi acolo capitala lor. Ei au scurs terenul mlastinos si au cladit insule artificiale pe care au putut planta grdini i stabilit bazele capitalei lor, Tenochtitlan, n 1325 d. Hr.
Conductorul aztec a fost primul mprat care se
baza pe o clas a rzboinicilor pentru aprarea i extinderea imperiului. Urmtorii ca importan erau preoii. Oamenii de rnd erau agricultori, negustori, meteugari i sclavi. Existau grdini plutitoare (numite chinampas) pe lacul Texcoco, care nconjura Tenochtitlan-ul. Porumbul, legumele i bumbacul
erau cultivate, iar curcanii i cinii erau mncai.
Aztecii au fost printre primii care au folosit boabele
de cacao pentru a face ciocolat, iar cuvintele
tomato (roie) i avocado provin din aztec.
In 1502 urca pe tron Montezuma II Xocoyotzin,
care avea sa duca imperiul pe culmile sale glorioase si apoi, la o prabusire rapida.Acesta ii supune pe mixtecii din tinuturile inalte ale Oaxacai si anexeaza aliatii tetzoco in 1516.Montezuma transforma Tenochtitlanul in cel mai mare si mai stralucitor oras din America, cu o populatie de 300 000 de locuitori.Societatea urma o ierarhie stricta, iar
obiceiurile religioase de la curte ii asigurau
conducatorului o pozitie foarte inalta. Nobilimea era
ereditara, insa razboinicii cu rezultate exceptionale
puteau de asemenea sa aspire sa intre in casta nobililor.
Primul european care a vizitat teritoriul mexican a
fost Francisco Hernndez de Crdoba, care a sosit n Yucatan din Cuba, cu trei corabii si aproximativ 100 de oameni la nceputul anului 1517. Rapoartele lui la ntoarcerea sa n Cuba l-a determinat pe guvernatorul spaniol de acolo, Diego Velzquez de Cullar, s trimit o for mai mare napoi spre Mexic sub comanda lui Hernn Corts. n martie 1519, Corts a a ajuns in oraul Tabasco, unde a invatat de la nativii despre cunostiinte despre civilizatia azteca, apoi l-au condus la Moctezuma II. Sfidnd autoritatea lui Velzquez de Cullar, Corts a fondat orasul Veracruz, pe coasta mexicana de sud-
est , unde a antrenat o armata ntr-o for de lupt
disciplinata. Corts si aproximativ 400 de soldai, au intrat n Mexic, ajutat de o femeie nativa cunoscut sub numele de Malinche, care a servit ca un traductor. Datorit instabilitii din cadrul imperiului aztec, Corts a fost n msur s formeze aliane cu alte popoare indigene, n special cu Tlascalanii, care erau n rzboi cu Montezuma.
In 1519, Montezuma ii primeste cordial pe spaniolii
condusi de Hernn Corts, deoarece o profetie anuntase revenirea zeului Quetzalcoatl. Dei aztecii aveau forte numeric superioare, iar fortele spaniole erau inferioare, Corts a fost n msur sa-l pacaleasca si sa-l ia prizonier pe Montezuma i anturajul su drept ostatici , ctignd controlul asupra Tenochtitlanului si supunand poporul aztec. Spaniolii au ucis apoi mii de nobili azteci n timpul unei ceremonii de dans ritual. In 1520, spaniolii organizeaza o rascoala in randul bastinasilor impotriva distrugerii asezarilor lor religioase.In decursul acesteia, Montezuma este ucis cu pietre. Cuauhtemoc, nepotul su , a preluat funcia de mprat, iar aztecii i-au izgonit pe spanioli din ora. Cu ajutorul rivalilor nativi, Corts a montat o ofensiv mpotriva Tenochtitlanului, nvingnd n cele din urm rezistena lui Cuauhtemoc pe 13 august 1521. n total, aproximativ 240.000 de oameni au fost ucisi n cucerirea oraului.Imperiul Aztec este astfel, anexat de Imperiul Colonial Spaniol. Dup victoria sa, Corts a distrus Tenochtitlanul i a construit Ciudad de Mxico pe ruinele sale, devenind rapid centrul european in Lumea Noua.