Crăciunul

Nașcu Florentina Gabriela

Pop Maria Ionela
Mare Paula
Dumitru Ionela Elena Florina
 CREȘTINII CELEBREAZĂ
CRĂCIUNUL, SĂRBĂTOAREA
NAȘTERII DOMNULUI, ÎN
FIECARE AN, PE 25
DECEMBRIE. EXISTĂ MULTE

Despre:
TRADIȚII ȘI OBICEIURI LEGATE
DE ACEST EVENIMENT ȘI,
CHIAR DACĂ UNELE DINTRE
ELE AU FOST ÎNLOCUITE,
MULTE ALTELE S-AU PĂSTRAT.
IATĂ CARE SUNT CELE MAI
ÎNDRĂGITE TRADIȚII ȘI
OBICEIURI DE CRĂCIUN.
Origine termenului
Mulți cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil
Pușcariu, Theodor Capidan, Nicolae Drăganu),
consideră că termenul provine din latinescul calatio cu
forma sa de acuzativ calationem.[1] La romani,
prin calatio se înțelegea convocarea poporului de către
preoții păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru
anunțarea sărbătorilor din luna respectivă, și, prin
extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai
importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până către
sfârșitul secolului al IV-lea, nașterea lui Hristos se
sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se
obișnuia să se facă anunțarea sărbătorilor de peste an
(Paști etc.). Și cum celor de curând creștinați din Dacia
și din sudul Dunării această anunțare li se părea
apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu
acest termen sărbătoarea creștină a nașterii lui Hristos.
Datele la care se sărbătorește Crăciunul sunt orientative,
pentru că nu se știe data exactă a nașterii lui Iisus.

20XX presentation title 3

 Bradul de Crăciun
Pomul (sau Bradul) de Crăciun este de obicei un conifer decorat,
natural sau artificial. Tradițional este asociat cu celebrarea
Crăciunului. Este adus în case și decorat cu lumini de Crăciun (inițial
erau lumânări, dar o dată cu evoluția tehnologiei, se obișnuiește
folosirea becurilor led sau a diferitelor cabluri luminoase), ornamente,
ghirlande, bomboane și dulciuri în perioada de dinainte de Crăciun.
Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de
Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful
pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem.
 Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la
tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce
cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura
dă speranțe că va renaște.

C
Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale
unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui
eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau
ol colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele
din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de

in gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.

În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar
apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se
d poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul.
Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post

at culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului, timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de
Crăciun. În ajun de Crăciun există obiceiul de a se împodobii în casă sau în curte un brad cu diferite

ul
globuri, cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane.Cele trei zile de Crăciun sunt 25, 26 și 27
decembrie. În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani. Colindatul este unul dintre aceste
obiceiuri. Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele
vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată", o melodie foarte veche și
foarte populară în popor,cât și "O brad frumos". Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare
(colaci făcuți în casă) sau bani. Persoanele de origine slavă din România sărbătoresc Crăciunul și în data
de 7 ianuarie, pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul
20XX românesc, ortodox. presentation title 5
20XX presentation title 6
 Mancăruri de căciun
Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos sau Crăciunul, reprezintă pentru poporul român (în special cel Creștin
•”
Ortodox) un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât și spirituală,
dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc și
dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se
prepară slănină, tochitură, salată de boeuf, cârnați, lebăr, caltaboși, tobă, sarmale, piftie, jambon, pastramă, pârjoală,
dar și jumări și pomana porcului care sunt primele preparate consumate dupa taierea porcului. Dulciurile care sfârșesc
masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniți oaspeții care calcă pragul casei și colindătorii, sunt: cozonacul, plăcinta
și lipiile. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcție de zona etnografică și sunt însoțite de băuturi specifice
fiecărei zone: țuică, palincă, diverse vinuri.

20XX presentation title 7

 Participanți:

NAȘCU
FLORENTINA DUMITRU IONELA
GABRIELA POP MARIA IONELA MARE PAULA ELENA FLORINA
. . .

20XX presentation title 8

 MULȚUMIM PENTRU
ATENTIEA ACODATĂ1