Sunteți pe pagina 1din 7

Liceul Teoretic „Constantin Negruzzi”

La Tema:Traditii,obiceiuri nationale si europene

A efectuat:Bostan Doina

A controlat:Iachim Sergiu

Chisinau 2011
Planul referatului:

1.Notiune de traditie

2.Interesul oamenilor pentru traditii,obiceiuri

3.Din Istoricul sarbatorilor de Iarna

4.Insemnatatea fiecarei traditii

5.Sarbatoarea de Craciun in alte tari ale lumii

6.Darurile si colindele de Craciun

7.Sarbatorile de Paste si dupa pasti

8.Babele

9.Concluzie

Scopul:

Am ales pe baza acestei teme sa caut informatii pentru ca consider ca traditiile sun cele
mai sfinte pentru fiecare popor.Ele sunt transmise din mosi stramosi si datoria noastra
este de a le duce mai departe.Doresc sa arat insemnatatea fiecarei traditii,fiecarui
obicei.Traditiile-semne viguroase ale existentei noastre.Datinile,povestile,muzica si poezia
sint arhivele popoarelor si doresc sa arat ca cu ele se poate oricind reconstitui trecutul
intunecat. Multe din obiceiurile si traditile noastre au ramas fara continut si, cel mai
adesea, nimeni nu-si aminteste sau nu stie ce semnificatie au avut la inceputuri.
Tradiția (lat. traditionem, acc. traditio = a inmâna, a da mai departe) înseamnă
transmiterea continuă a unui conținut cultural de-alungul istoriei de la un eveniment
generator sau un trecut imemorabil. Aceast patrimoniului intangibil poate fi vectorul
identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee,
într-un cuvânt o conștiință colectivă; o amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a
transmite mai departe și a îmbogății. Cu articolul nedefinit, o tradiție poate însemna totodată
o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile
populare.

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul
acesta se datoreste incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului
omului pentru ele. Obiceiurile sint, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari
spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu
lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale
rinduielii ei.
Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15
noiembrie) si tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri,
diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta
perioada. Reperele mai importante sunt: Postul Craciunului, Craciunul, Anul Nou,
Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Din istoricul sarbatorilor de iarna
Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund
celor patru anotimpuri: obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna.
Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul folcloric romanesc si care prezinta
forme interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul Anului Nou,
deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara.

Sacrificarea porcului-act ritualic


Cu citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor “festive”, in comunitatea traditionala
romaneasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat-20 decembrie.Sacrificiul
animalier a fost amplu discutat de cunoscuti etnologi si antropologi: G. Frazer, M.
Taylor, W. Mannhardt, C. Levi-Strauss, M. Mauss, E. Durkhreim, C.Kluckholm etc.).

Craciunul:etimologie si desfasurare
Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a
colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta
pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la Calus. La
baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii
colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti.
Borita-personajul principal al cetei
Personajul cel mai interesant al cetei era borita sau turca. Numele acesta se dadea unei
masti care avea o infatisare compozita:”barza cu coarne” sau”cerb cu cioc de barza”, cum
se spunea de obicei, dar care se putea asemana tot asa de bine cu alte pasari sau cornute.
Masca se tragea pe cap, incit omul care o purta disparea complet sub ea, afara de
picioare, de la glrzne in jos.
Colindatul copiilor
Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai
vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate,
implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul
concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in
toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.
Sorcova si semanatul
in dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu
Semanatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il
regasim raspandit si in restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4
ani pina la 12-13 ani. Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg
numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi,
alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei
sau unui grup de vecini.
Plugusorul
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune in popor, este un stravechi obicei
agrar prin excelenta, care se practica si azi, mai cu seama in Moldova. in ajunul Anului Nou, in
multe locuri, chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori formata din doi pina la douazeci de
flacai sau barbati insuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ureze cu Plugusorul sau sa
“haiasca”, cum se spune in Moldova. Cu Plugusorul ureaza astazi si copiii.

Floriile
Sub cuvintul Florii si Duminica Floriilor, dupa cum spune pretutindeni in Bucovina, sau
Duminica Florilor si Staurile Florii, dupa cum se spune in unele locuri din Transilvania, se
intelege duminica cea de pe urma din Paresimi sau Postul mare.

Saptamina intunecata si Saptamina Luminata


Asa cum, in Calendarul Popular, Anul Nou Agrar incepe la echinoctiul de primavara, iar
Anul Nou Pastoral la Singiorz (sf. Gheorge ), se spoate spune ca Anul Ritual Crestin
incepe in Duminica invierii, socotita in popor ca sfirsit si inceput de ciclu calendaristic,
urmind arhaicul model al mortii si a reinvierii naturii , prin sacrificiul divinitatii

*Cu ocazia sarbatorilor de iarna, englezii decoreaza intrarea caselor cu ramuri


verzi de brad, iar darurile sunt impartite pe 26 decembrie.
In Norvegia, traditiile de Craciun cer ca darurile sa fie ascunse intr-un sac cu
paie, pus deasupra usii destinatarului iar in momentul cand deschide usa ele vor
cadea peste el.
In Grecia, masa de Craciun nu se strange seara. Se spune ca in noaptea de Ajun,
Isus va trece pe acolo si va gusta din bucatele pregatite. Darurile de Craciun sunt
oferite mai mult oamenilor din spitale si orfelinate si mai putin membrilor familiei.
In Rusia, masa de Craciun include friptura de gasca si porc. Rusii canta colinde
si imnuri in ziua de Craciun si merg la biserica cu flori.
In Islanda, exista traditiile de Craciun ca cei mici sa fie vizitati de 13 Mosi
Craciuni cu exact 13 zile inainte de Craciun.
In Franta, sarbatorile de iarna aduc celor mici cadouri in ghetute, iar pe masa
de Craciun exista intotdeauna traditionala prajitura de ciocolata sub forma de
buturuga.
In Elvetia, are loc parada "ridichilor luminate" cu o lumanare aprinsa in mijloc.
In Germania, veti gasi intotdeauna pe masa de Craciun castane prajite, mere
umplute cu martipan, varza rosie si galuste impanate cu slanina.

*Daruri si colinde de Craciun


In Austria, darurile de Craciun puse sub brad vor fi deschise numai dupa ce s-au
servit bucatele traditionale.
In Jamaica, colindele pe ritm de raggae insotesc masa de Craciun care include:
orez, carne picanta de capra, carne de bou si pui.
In Danemarca, obiceiul de Craciun cere ca darurile sa fie impartite de cei mai in
varsta celor tineri.
In Cuba, masa traditionala de Craciun include: friptura de porc, fasole neagra
servita cu orez si plante Yuca sub forma de piure.
In Australia, locuitorii nu au zapada asa ca renumita sanie trasa de reni a fost
inlocuita cu o caleasca cu 8 canguri.
Traditiile de Craciun din Cehia sunt cele mai infricosatoare! Numarul persoanelor
la cina de Craciun trebuie sa fie par, cel care se va ridica inainte de sfarsit va muri in
anul urmator si toate platourile vor fi aduse inainte de venirea invitatilor.
In Noua Zeelanda, veti gasi mereu pe masa de Craciun budinca de stafide si
prajitura Pavlov.
In Spania, cei mici primesc cadouri de 2 ori pe an: pe 26 decembrie si pe 06
ianuarie.

Pastele
Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare de
peste an, este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea Domnului, deoarece in
aceasta zi “Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcind si celor din
morminte viata daruindu-le”, iar pe cei vii rascumparindu-i de sub jugul pacatului
stramosesc si impacindu-i cu Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la
inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cind toata natura invie.
Istoricul Sfintelor Pasti. Originea si datarea Pastelui evreesc si a celui
crestin
Cuvintul ebraic pasa’h inseamna trecere scapare, eliberare. Grecii au preluat cuvintul
dindu-i forma Pascha ,latinii Paschae si de aici, in romaneste Pasti. Fiind un nume plural,
se poate folosi si vechea forma de Pasti in loc de Paste, forma care s-a incetatenit.

Invierea si sfintirea pastei


Cea mai insemnata coptura, pa care o maninca atit romanii din Bucovina cit si cei din
Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca . Originea acestei copturi, dupa cum
ne spune o legenda din Bucovina, e urmatoarea: “Zice ca, calatorind odata Isus Hristos cu
apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungind intr-un
sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai departe.

Legenda oualor rosii


O legenda ne spune ca ,dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica, Pilat, invitat
la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingindurat si indurat tinea un ou in
miina. Tocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigind inspaimintat: ”Hristos
a inviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O sa invie, cind se va inrosi oul acesta”. Si oul s-a
inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din miina.
Pastele Blajinilor
Dupa Duminica Tomii incepe saptamina Mironositilor sau a Negrelor, ultima duminica
sugerind postul negru pe care obisnuiesc sa tina femeile in aceasta saptamina. A doua
saptamina dupa Pasti e consacrata mai ales mortilor. De altfel, saptamina incepe cu
Lunea mortilor sau Pastele mortilor, zi in care se inalta rugaciuni si se fac sacrificii la
mormintele mortilor din familie.
Ispasul
Ispasul sau inaltarea Domnului cade in fiecare an la 40 de zile dupa inviere sau in
joia din saptamina a sasea dupa Pasti.Cind cade Ispasul codrul e incarcat de frunze si
iarba e mare. De aceea flacaii si fetele mari de prin unele parti ale Moldovei si ale
Munteniei se duc noaptea spre inaltarea Domnului prin alunisuri ca sa culeaga flori
de alun , care infloresc si se scutura in aceasta noapte si care, dupa spusa lor sint
bune de leac si dragoste.
Duminica Mare
Duminica Mare incheie sirul marilor sarbatori domnesti incepute cu Florii. in Bucovina si
Transilvania se zice ca e cea mai mare dintre duminici, deoarece este ziua maicii
Domnului nostru Isus Hristos. Foarte multe dintre datinile ce se obisnuiesc in aceasta zi
sint in legatura cu ziua premergatoare, cu Simbata mosilor sau cu Mosii de vara, sau cu
sarbatoarea de-a doua zi, Rusaliile.
Sarbatoarea Rusaliilor
Un moment important in marele ciclu al obiceiurilor de peste an era, in zona noastra, din
cele mai vechi timpuri, sarbatoarea Rusaliilor.Numele Rusaliilor pastreaza amintirea
uneia dintre cele mai grandioase sarbatoriri ale naturii. Pe plaiurile Taciei si ale Phrygiei,
patria rozelor si a vinului, unde contrastele intre anotimpuri erau atit de izbitoare,
reintoarcerea verii a fost celebrata cu un fast deosebit de populatia traca.
Sinzienele sau Dragaica
Un moment important al sarbatorilor de vara era cel numit Sinzienele sau Dragaica. in
Moldova se numeste sinzanie, in Tara Romineasca-dragaica, in Banat sinziene galbene si
Floarea lui Sf. Ioan, in Transilvania sinjuane, sinzene, sinzenie, planta a carei radacina
traieste si iarna, iar primavara da colti si mai tirziu flori. Este o erbacee din familia
rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, frunzele ei sint dispuse cite 8-12 ,cu marginile
rasucite, acoperite pe partea inferioara cu peri scurti si moi.

Obiceiuri nelegate de date fixe Paparudele si Caloianul


Printre obiceiurile de peste an,folcloristii deosebesc obiceiurile ciclice,care au loc cu
regularitate in timpul anumitor perioade ale anului,legate de anumite date calendaristice,
si obiceiurile nelegate de date fixe,ci de necesitatile productiei,de desfasurarea muncilor
agricole.Dintre obiceiurile nelegate de date fixe ne vom opri doar asupra Paparudelor si
Caloianului.

Cununa grîului
Ceremonial agrar la trecerea spiritului grîului din ciclul vieţii (plantă) în ciclul morţii
(sămînţa). Drumul spre nemurire al spiritului grîului intersectează trei adăposturi (lumi)
succesive: preexistenţa, de la sămînţa semănată la sămînţa încolţită.
Boboteaza
Boboteaza, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin
de celebrarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în
special a apelor, de forţele malefice. După unele prorociri şi indicaţii biblice, teologii
au ajuns la concluzia că lisus s-a născut şi a murit în aceleaşi zile în care s-a născut
şi a murit Adam.
Blagoveştenie
Blagoveştenie, ziua cînd Biserica creştină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de
Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos, sinonimă cu Buna-
Vestire. Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, cînd
sosesc rîndunelele şi începe cucul a cînta este numită în Calendarul Popular şi Ziua
Cucului.

Andreiu de Iarna
Sărbătoare populară cu dată fixă (30 noiembrie), sinonimă cu Cap de larnă şi Sîntandrei,
dedicată unui zeu autohton, patron al lupilor, care a preluat din calendarul ortodox
numele şi data de celebrare a Apostolului Andrei (30 noiembrie). Ciclul de sărbători
populare de la sfîrşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie.
BABELE
1 martie: baba de primavara (baba semanatului)
2 martie: baba de vara (baba muncii de vara)
3 martie: baba de toamna (baba culesului) Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei
anotimpuri.

Concluzie:Folclorul-carte de vizita a valorii unu popor.In rezultatul


studiului am observat ca traditiile sunt semen viguroase ale existentei
noastre. Cum sîntem fără tradiţie? Ca un violonist, care încearcă să cînte pe
coama unui acoperiş. Aşa sîntem!Traditia este cel mai de pret lucru care il
poate avea un popor.Aceste traditii au fost transimse din timpuri
vechi.datoria noastra este sa le ducem mai departe pentru ca fara ele nimic
nu mai are farmec.Baza unui popor puternic sta in traditii.

Bibliografia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tradiție
http://www.travelworld.ro/romanesc/traditii_obiceiuri/traditii_obic
eiuri.php
http://www.moldova.org/page/traditii-si-obiceiuri-in-moldova-60-
rom.html
http://patratosu.wordpress.com/2007/11/28/e-rea-traditia/

S-ar putea să vă placă și