Prin fiecare metodă interactivă se pot obţine performanţe pe care copiii le

percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii înţeleg
şi observă că implicarea lor este diferită, dar încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de a
se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi
marginalizeze partenerii de grup, să aibă răbdare cu ei, exersându-şi toleranţa
reciproc.
Una din variatele metode de predare-învăţare ce pot fi utilizate cu succes la
preşcolari este şi metoda cubului.Această metodă fost descoperită în 1980 şi
urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analiza,
aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau
unul cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii privite din
mai multe perspective. Valenţele formative ale metode sunt relevante, cunoştintele
copiilor se îmbogãţesc, dar se comunică foarte mult, se oferă fiecăruia şansa de a
se simţi important, de aş exprima opiniile.
Aplicarea metodei presupune parcurgerea a câtorva etape: mai întâi se
formează grupuri de câte 4-5 copii după care fiecare copil din grup interpretează un
rol în funcţie de sarcina primită. Grupul va fi format pe principiul respectării sau
exersării inteligenţelor multiple astfel:
■ copilul 1─ROSTOGOLICI─ rostogoleşte cubul;
■ copilul 2─ISTEŢUL─citeşte imaginea sau sarcina scrisă pe un simbol şi
formulează întrebarea;
■ copilul 3─ŞTIE TOT─ reţine sarcina prezentată de colegul lui pentru a o
reaminti colegilor de grup în cazul în care aceştia o uită sau doresc să confrunte
răspunsul cu întrebarea;
■ copilul 4─CRONOMETRUL─măsoară timpul şi întrerupe activitatea. Se
foloseşte de clepsidră, alte mijloace neconvenţionale sau de cronometru;
■ copilul 5─UMORISTUL─încurajează grupul, fiind optimist, bine dispus,
cu simţul umorului.
Copiii fiind grupaţi după tipul de inteligenţă dominantă:
-copilul 1 după inteligenţa kinestezică;
-copilul 2 după inteligenţa verbal-lingvistică;
-copilul 3 după inteligenţa interpersonală;
 -copilul 4 după inteligenţa logico-matematică;
-copilul 5 după inteligenţa interpersonală.
Grupaţi aşa copiii rezolvă sarcinile individual într-un timp dat, prezintă apoi
pe rând răspunsul formulate. Se analizează răspunsul, se fac comentarii, iar pentru
a fi siguri că sarcina este corectă se poate cere reformularea răspunsului. Au loc
comentarii care conduc la selectarea sau reformularea răspunsului corect prin
combinarea ideilor individuale.
Pentru a diversificarea jocurile, cuburile pot fi de mărimi diferite, mai ales
că ei sunt ,,vedetele intelectuale” ale unei lecţii. Sarcinile de învăţare pot fi
formulate diferit sub forma întrebărilor. Pentru a orienta activitatea intelectuală şi a
o activiza, ele se pot transfera pe diverse simboluri specifice temei de studiu, fie în
cuvinte, fie însoţite de imagini (flori, frunze, copaci, steguleţe).
Un exemplu de aplicare a acestei metode o poate constitui ,,Povestea
castanelor”, de T.Banciu, pe care am tratat-o atât prin prisma domeniului limbă şi
comunicare, cât şi prin prisma domeniului ştiinţă. Pe o măsuţă am pregătit
următoarele materiale: castane în coajă maronie, plesnită, castane în coajă verde,
castane cu coajă neplesnită, ramuri cu mai multe castane atârnând, filă de ierbar cu
o inflorescenţă de castan, frunze de castan. Toate au fost acoperite cu o pânză până
în momentul începerii activitaţii. După descoperirea măsuţei copiii au recunoscut
imediat că este vorba despre ,,Povestea castanelor”, de T.Banciu. Pentru că
momentul activităţii a avut loc chiar spre sfârşitul toamnei, când ne preocupăm de
aspectul naturii în raport cu schimbările ce au loc în perioada de trecere dinspre
vară spre toamnă, am extins puţin subiectul, atât din punct de vedere al limbajului
şi al exprimării orale, cât şi din punct de vedere al cunoştinţelor ştiinţifice.
Explorarea subiectului s-a făcut prin metoda cubului. De fapt se pot utiliza 2
cuburi, împărţind grupa în 2 grupuri de lucru, unul ocupându-se de arbore (castan),
celălalt de fruct (castană). Pentru fiecare cub, am stabilit acţiuni de lucru,
identificate pe fiecare faţă a cubului prin culori diferite, respectiv descriere,
comparaţie, analiză, asociere, aplicaţie, argumentare. Fiecare grup de lucru a fost
împărţit în 6 subgrupe (echipe de câte 2 copii), care trebuia să-şi îndeplinească
sarcinile menţionate.
 ACŢIUNI GRUP 1 (ARBORE)
Roşu-DESCRIERE Copacul - desen, colorare
Frunza - desen,
colorare, numărare
lobi
Verde Copacul - cu alţi copaci, ca
înălţime, formă a coroanei
COMPARARE
Frunza - cu diverse
frunze, ca formă şi mărime
Galben Castanul - părţi componente
ANALIZEAZĂ Frunza - părţi componente
Albastru Copiii au identificat castani
ASOCIAZĂ la umbra cărora s-au jucat
sau de ramurile cărora au
avut legat un leagăn.
Frunzele - cu o palmă
Alb Trebuie să plantaţi castani
ARGUMENTEAZĂ pentru umbra lor, pentru
coroana deasă, ajutor pentru
păsări.
Negru -Umbră
APLICĂ - Suport pentru leagăn
-Arbore pentru păsărele
-Mediu de viaţă pentru
insecte
Şi în acest caz, modul în care au fost antrenaţi toţi copii în realizarea
sarcinilor, a constituit un stimulent solid pentru fiecare dintre ei, motivându-i să
participe activ şi să îşi exprime opiniile fără reţinerea de a greşi, mai ales ca celula
GRUP 2 (FRUCT)
Castana în coajă - desen
în creion colorat
Castana fără coajă -
desen, colorare, precizare
formă
Castana - cu alte fructe
cu coajă, ca formă a
seminţei şi înveliş
Castana - Se pun la
dispoziţia copiilor şi
castane comestibile, dar
mai mici
Cu nuca, cu aluna, cu
castane comestibile,
cu piure de castane,
cu arici, iar
inflorescenţa cu un
brad împodobit şi
florile cu rochiţa
rândunicii.
Sunt seminţe din care
creşte castanul, sunt
decorative.
Nu trebuie să le mâncăm
pentru că nu sunt
comestibile acestea.
-Sunt hrană pentru animale.
-Sunt necesare pentru
înmulţirea copacilor -
-Nu trebuie să le mâncăm
căci nu sunt comestibile.
-Sunt bune pentru joacă.
de lucru cuprindea doar doi copii. După prezentarea rezultatelor muncii fiecărei
echipe în faţa grupei întregi, subiectul povestirii a fost bine înţeles de către toţi
copiii, fiecare având ocazia să îşi exerseze vorbirea şi totodată să-şi îmbogăţească
cunoştinţele despre castan şi fructele sale.

BIBLIOGRAFIE:

1. Goncea, Elena, Fulga Metode interactive de grup-ghid metodic-, Editura Arves,

Bucureşti, 2002
2. Revista Învăţămâtul Preşcolar 1-2 din 2008

Întocmit de Mateş Maria

Ştef ReneMetoda cubului este folosita mai
ales la scoala, dar poate fi adaptata si pentru jocurile
din familie. Metoda cubului respecta principiul
jocului si este extrem de utila pentru a verifica
cunostintele pe care copilul le-a acumulat de-a lungul
unei perioade de invatare. Exact cum ii spune si
numele, e vorba de un cub pe care poti sa il faci din 6
patrate de carton egale pe care sa le prinzi fie cu lipici, fie
cu un capsator sau pe care il poti obtine printand fisa
de mai sus (click dreapta si Save as/Salveaza
ca).

Daca vrei ca acesta sa arate mai interesant, poti folosi o cutie ale caror fete sa le
colorezi. Pe fiecare fata a cubului poti scrie o cerinta pe care copilul sa o respecte.
Daca nu ai suficient loc sa le scrii, poti numerota fetele cubului de la 1 la 6 si apoi
poti scrie cerintele separat, fiecare cu numarul corespunzator. Metoda cubului
presupune urmatoarele cerinte:
1. Descrieti
2. Comparati
3. Asociati
4. Analizati
5. Aplicati
6. Argumentati

Cum se aplica aceasta metoda? Copilul va arunca cubul pe o suprafata plana (pe jos
sau pe masa), iar numarul fatetei de deasupra care va iesi va reprezenta sarcina pe
care o are de facut. Iata un exemplu.
Sa presupunem ca folositi aceasta metoda la Stiintele Naturii. Daca fateta de
deasupra va iesi 1, sarcina ar putea fi urmatoarea:
Descrieti Carpatii din Romania.
Daca pe fateta apare cifra 2, cerinta poate fi:
Comparati Campia de Vest cu Campia Dobrogei.
Daca pe fateta apare cifra 3, cerinta poate fi:
Asociati tipul de fauna pentru: campie, deal si munte.
Daca pe fateta apare cifra 4, cerinta poate fi:
Analizati clima temperat continentala.
Daca pe fateta apare cifra 5, cerinta poate fi:
Aplicati: Localizati pe harta Romaniei, urmatoarele orase: Bucuresti, Timisoara,
Iasi si Constanta.
Daca pe fateta apare cifra 6, cerinta poate fi:
Argumentati: De ce nivelul de poluare este ridicat in orasele industriale?

Poti crea si alte cerinte. De exemplu, alegeti un numar de la care sa porniti: 125.
Apoi poti formula mai multe cerinte matematice, in functie de nivelul la care a ajuns
copilul tau:
1. Aduna cu 596
2. Scade 40
3. Imparte la 5
4. Inmulteste cu 12
5. Aduna cu 264
6. Inmulteste cu 3

O alta modalitate in care poti folosi aceasta idee este sa scrii pe fiecare fata a
cubului cerinte care descriu miscari fizice. De exemplu:
1. Sari de 5 ori intr-un picior.
2. Alearga 100 metri.
3. Arunca prinde o minge de 10 ori.
4. Sari in fata de 5 ori.
5. Sari in spate de 4 ori.
6. Alearga cu spatele 50 metri.

Poti folosi metoda cubului si la activitatile de desen si pictura, atunci cand copilul
tau nu stie ce sa picteze. In momentele de plictiseala, cand copilul nu stie ce sa
faca, poti scrie pe fetele cubului idei de activitati. Exista o multime de modalitati in
care metoda cubului poate fi folosita, depinde de imaginatia voastra doar:).

ta CUBUL este una dintre metodele

de învatare prin cooperare care poate fi adaptata si folosita si la
clasele I-IV.

Metoda este folosita în cazul în care se doreste

explorarea unui subiect, a unei teme din mai multe perspective.

Initial, pe cele 6 fete ale cubului 23523q164x este

scris:
  DESCRIE

Metoda poate fi adaptata pentru clasele mici, si pe cele 6 fete ale

cubului 23523q164x pot fi scrise si alte sarcini.

II. Aplicatii ale metodei "CUBUL"

În activitatea cu elevii am folosit metoda "Cubul" la tema
"Anotimpurile", într-o lectie transdisciplinara.

Am realizat un cub, astfel:

 Fata 1 - Primavara - culoarea verde - simbol "ghiocelul"

- nr. 1

 Fata 2 - Vara - culoarea rosie - simbol "soarele" - nr. 2

 Fata 3 - Toamna - culoarea galbena - simbol "copac

desfrunzit"-nr.3

 Fata 4 - Iarna - culoarea albastra - simbol "om de

zapada" - nr. 4

 Fata 5 - "Recunoaste lectura" - culoarea mov - nr. 5

 Fata 6 - Joc "Ce ai vrea sa fii daca ai fi.." - culoarea

neagra - nr. 6

Am organizat copiii pe perechi, în felul urmator:

 P1 - ecuson verde - nr.1

P2 - ecuson rosu - nr.2

 P3 - ecuson galben - nr.3

 P4 - ecuson albastru - nr.4

 P5 - ecuson mov - nr.5

si perechile se repetau în functie de numarul elevilor din

clasa.
 Jocul de pe fata F6 se va juca la sfârsitul orei de catre
toti elevii clasei.

Sarcinile de pe cub se vor împarti în functie de culorile si numerele de pe

cub si de pe ecusoanele elevilor, dupa cum urmeaza:

 Perechile cu ecusonul nr.1 de culoare verde, vor cauta

pe cub culoarea verde si nr. 1. Ei vor avea tema
"Primavara".

 Perechile cu ecusonul nr. 2 de culoare rosie, vor cauta

pe cub culoarea rosie si nr. 2. Ei vor avea tema "Vara".

 Perechile cu ecusonul 3 de culoare galbena, vor cauta

pe cub culoarea galbena si nr.3. Ei vor avea tema
"Toamna".

 Perechile cu ecusonul nr.4 de culoare albastra, vor

cauta pe cub culoarea albastra si nr. 4. Ei vor avea
tema "Iarna".

Perechile cu ecusonul nr. 5 de culoar mov, vor cauta pe

cub culoarea mov si nr.5. Ei vor avea tema
"Recunoaste lectura".

Fiecare pereche va primi un text suport pe care îl va studia.

Perechile cu acelasi numar vor putea lucra împreuna.

Se vor primi fise pe care elevii le vor completa pe perechi.

Se vor citi fisele corespunzatoare fiecarui anotimp si fisa
"Recunoaste lectura".

Apoi elevii vor completa foliile cu cartonase

potrivite corespunzatoare întrebarilor din fisa finala
"Anotimpurile".
 Toti elevii din clasa vor juca jocul "Ce ai vrea sa fii."

 .daca ai fi un anotimp?

 .daca ai fi un animal?

 .daca ai fi o floare?

.daca ai fi un fruct ?

 .daca ai fi o sarbatoare ?

 .daca ai fi un pom fructifer ?

 .daca ai fi o culoare ?

 .daca ai fi un copac ?

 .daca ai fi o pasare ?

 .daca ai fi o sarbatoare ?

În finalul lectiei se vor spune ghicitori despre anotimpuri si

se vor cânta cântecele: "Înfloresc gradinile", "Vine, vine
primavara", "Toamna", "A ruginit frunza din vii", Saniuta" etc.

Ca tema elevii vor realiza pe parcursul saptamânii

urmatoare portofolii pentru cele patru anotimpuri.

III. Alte exemplificari

Metoda "CUBUL" poate fi adaptata si folosita la
obiectele: Limba Româna, Matematica, stiinte, Geografie, etc.

. Pentru povestea "Fata babei si fata mosului", fetele

cubului pot cuprinde urmatoarele sarcini:

 Descrie fata babei si fata mosneagului;

 Compara cele doua fete;

  Descrie baba si mosul;

 Compara cei doi parinti;

 Gaseste alte perechi de personaje : bun- rau;

 Argumenteaza de partea cui esti si de ce ;

2. O alta lectie la care se poate folosi metoda "Cubul"

adaptata, este lectia de recapitulare "Parti de vorbire".
Sarcinile de lucru pot fi urmatoarele:

 Substantivul - definitie, exemple, analiza;

Adjectivul - definitie, exemple, analiza;

 Pronumele - definitie, exemple, analiza;

 Numeralul - definitie, exemple, analiza;

 Verbul - definitie, exemple, analiza;

 Cuvinte de legatura - exemple, recunoastere;

Pe tabla poate fi scrisa pentru analiza

urmatoarea propozitie:

"Noi si Maria am cules cinci mere mari si verzi."

3. La obiectul Matematica se poate aplica aceasta metoda,

tot la lectiile de recapitulare. De exemplu la capitolul
"Geometrie". Sarcinile scrise pe cele 6 fete ale cubului
23523q164x pot fi urmatoarele:

 Linii - definitii, desen, notatii;

 Triunghiul - definitii, desen, notatii, aplicatii;

 Patratul - definitii, desen, notatii, aplicatii;

 Dreptunghiul - definitii, desen, notatii, aplicatii;

  Alte poligoane - desen, notatii, decupaje;

 Corpuri geometrice - denumiri, recunoastere,

comparatii;

În functie de imaginatia si creativitatea fiecarui dascal se pot adapta si

folosi diverse metode de învatare prin cooperare în mod accesibil
elevilor din clasele I-IV.
Instit. AURICA MARTIN

 COMPARĂ

 ASOCIAZĂ

 ANALIZEAZĂ

 APLICĂ

 ARGUMENTEAZĂ