Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
2
4.Dirija- a)Aspectul exterior al mărului observaţia coş cu frontal Capacita-
rea învă- Analiza parţială: explicaţia mere, tea copii-
ţării Educatoarea cere copiilor să demonstra farfurii, lor de a
denumească fructul primit. Se ţia cuţit, numi
precizează că mai târziu vor conversa- minge, însuşirile
mânca mărul, după ce se vor ţia bilă de aspectu-
uita bine la el şi după ce va fi compara- plastilină, lui
splălat. ţia morvov, exterior
-Ce aţi primit toţi copiii? (mere) exerciţiul strugure al
-Ce mere frumoase aveţi! mărului
-Ce culoare are mărul din mâna (culoare,
mea? (roşu) formă,
-Să ridice toti copiii mărul care structură,
are aceeaşi culoare! miros,
-Ce altă culoare mai au merele gust)
voastre? (galbene)
Educatoarea prezintă o minge
mică şi un măr. Capacita-
-Priviţi cum este mingea şi tea copii-
spuneţi dacă mărul este lor de a
asemănător cu mingea? (da) realiza
Educatoarea rostogoleşte uşor acţiunile
mingea. cerute de
-Ce fac eu cu mingea? (o educa-
rostogolesc) toare
-De ce se rostogoleşte mingea? (rostogo-
(pentru că este rotundă) liirea
-Să vedem dacă şi mărul se mărului,
rostogoleşte ca şi mingea. apăsarea
-De ce se rostogoleşte şi mărul? cu
(pentru că este rotund) degetele,
-Luaţi mărul vostru şi încercaţi mirosirea
să-1 roştogoliţi încet pe masă, şi
fără să-1 scăpaţi pe jos. gustarea
Educatoarea prezintă apoi o bilă mărului)
din plastină. O apasă cu
degetele şi-i îndeamnă şi pe
copii să facă la fel. Se constată
că degetele lasă urmă. Apoi
apasă şi mărul, cerând şi
3
copiilor să execute aceeaşi
acţiune.
-De ce nu intră degetele în măr
ca şi în bila de plastilină, dacă
apăsăm cu toată puterea?
(pentru că mărul este tare)
-Căutaţi şi alte obiecte tari.
Apăsaţi masa, scaunul pe care
staţi. Sunt şi ele tari? (da)
-Apropiaţi mărul de nas şi
trageţi bine aer în piept.
-Ce simţiţi? (un miros
specific)
-Vă place mirosul de măr?
-Mai există alte lucruri care
miros la fel? (nu)
Pentru a-i convinge, se vor da
să fie mirosite de câţiva copii
un morcov, un strugure etc.
Educatoarea va trece pe la copii
cu o farfurioară cu felii de mere
şi-i va servi, îndemnându-i să
guste.
-Vă plac merele? (da)
-De ce va plac? (sunt bune)
-Ce gust au merele? (dulce-
acrişor) Capacita-
Sinteza parţială se va realiza tea
printr-un joc “Spune mai copiilor
departe”. Educatoarea începe o de a răs-
propoziţie, iar copiii continuă în punde
cor spunând cuvântul potrivit: spunând
-Mărul are culoarea ... (roşie, cuvântul
galbenă). potrivit
-Mărul se rostogoleşte pentru că
este ... (rotund).
-Când apăsăm mărul cu
degetele simţim că este ... (tare). observaţia coş cu frontal Capacita-
b)Aspectul interior al mărului explicaţia mere, tea copii-
Analiza parţială demonstra bucăţi de lor de a
Educatoarea taie cu cuţitul un
4
măr, îi curăţă coaja şi o arată ţia măr, numi
copiilor. conversa- farfurii, caracte-
-Cu ce este acoperit mărul? (cu ţia cuţit, risticile
o coajă) compara- aspectu-
-Cum este coaja mărului dacă o ţia lui
pipăiţi? (subţire) exerciţiul interior
Se va cere copilor să ia în mână al
coaja pentru a simţi grosimea mărului
cojii.
-Ce a rămas după ce am curăţat
coaja? (miezul)
-Ce culoare are miezul? (albă)
Copiilor li se împarte apoi câte
o bucată de măr şi se cere să
indice cu degetul care este coaja
şi care este miezul.
-Ce se află în mijlocul mărului?
(sâmburii)
-Ce mărime au sâmburii faţă de
măr? (sunt mici)
-Ce culoare au? (maro)
-Luaţi în mână un sâmbure şi
spune-ţi cum este? (tare)
Sinteza parţială a aspectului Capacita-
interior al mărului este realizat tea
tot prin jocul “Spune mai copiilor
departe”. Educatoarea începe o de a răs-
propoziţie, iar copiii continuă în punde
cor spunând cuvântul potrivit: spunând
-Mărul este acoperit cu o … cuvântul
(coajă subţire). potrivit
-Sub coajă se află … (miezul
alb).
-Mărul are în mijloc …
(sâmburi mici şi tari).
c) Modul de utilizare, de observaţia planşe, frontal Capacita-
consumare conversa- tea
Se arată copiilor o imagine cu ţia copiilor
un copac cu mere. de a răs-
-De unde culegem merele? punde la
5
(din copac) întrebări
-Cum se nuneşte copacul care
face mere? (măr)
Pentru că nu avem acces la
copacii cu mere mergem şi le
cumpărăm. De unde? (de la
piaţă sau de la alimentara)
-Cum putem consuma noi
merele? (crude sau preparate)
-De ce le mâncăm crude? (au
multe vitamine)
-Ce pregătesc mamele voastre
din mere? (compoturi, dulceaţă,
siropuri, prăjituri, plăcinte)
Sinteza parţială borcane Capacita-
Se prezintă copiilor cu gem şi tea copii-
diferite compot, lor de a
preparate din mere şi se solicită sticlă cu arăta
să arate pe rând borcanul cu sirop, prepara-
compot de mere, borcanul cu plăcintă tele din
gem de mere, sticla cu sirop de mere
5.Fixarea- mere şi plăcinta
Sinteza finală secuvamere!
efectua sub jocul frontal Capacita-
rea cunoş- forma unui joc imitativ ,,De- conversa- tea copii-
tinţelor a ţia lor de a
curăţatul merelor”. exerciţiul efectua
Copiii vor mima acţiunea de acţiunile
curăţare a cojii, de tăiere a solicitate
mărului în două, de scoatere a de educa-
sâmburilor din măr. toare
Copiii solicitaţi denumesc
partea de măr cu care se execută
6.Încheie- oAprecieri
anumită actiune.
generale conversa- mere frontal Capacita-
rea activi- Se fac aprecieri generale asupra ţia tea copii-
tăţii implicării copiilor la activitate. lor de a
Fixarea temei răspunde
-Ce am observat astăzi? (mărul) la între-
-Ce este mărul? (un fruct) bări
Copiii vor ieşi la spălat merele
pentru ca apoi să le consume.