PROIECT DIDACTIC

GRUPA: Mijlocie
TEMA ANUALA: „Cand, cum si de ce se intampla?”
TEMA PROIECTULUI: „Toamana, anotimpul bogatiei”
SUBTEMA:”E toamna iar...”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Cunoaşterea mediului
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Observare
TEMA ACTIVITĂŢII: “Marul si para”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 O1 – să recunoască marul si para din mai multe fructe după caracteristicile lor privind: aspectul general, structura, mărimea, culoarea,
forma;
 O2 – să denumească şi să descrie părţile componente ale celor două fructe;
 O3 – să sesizeze şi să exerseze posibilităţile sale de cunoaştere prin: văz, pipăit, miros, gust;
 O4 – să enumere câteva reguli de igienă legate de utilizarea în alimentaţie a celor două fructe;
 O5 – să-şi îmbogăţească şi activizeze vocabularul cu cuvintele: seminţe, cotor, neted, lucios, zemos,

MATERIAL DIDACTIC:
DEMONSTRATIV: un mar si o para, coş cu fructe, planşă cu culesul fructelor, jetoane cu fructe,suc de mere, suc de pere
DISTRIBUTIV: pentru fiecare copil o farfurie cu un mar, o para, o felie de mar şi o felie de para, şerveţel.

Momentele activităţii Conţinutul activităţii Metode si procedee Material didactic

 I. Organizarea Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a activităţii se vor lua coş cu fructe
activităţii următoarele măsuri:

aerisirea sălii de grupă

aranjarea meselor în careu deschis

aşezarea materialului demonstrativ la îndemâna educatoarei

explicaţia
aşezarea coşului cu legume pe masa din faţa copiilor
conversaţia
intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă

controlul ţinutei şi a poziţiei copiilor pe scăunele

II. Desfăşurarea Introducerea în activitate se va face prin descoperirea materialului

activităţii de sub şerveţele.
conversaţia Mere si pere
– Ce aveţi sub şerveţele? (un mar si o para)

Introducerea în activitate – Unde cresc aceste fructe? (in pom, in livada)

– Când se recoltează aceste fructe? (se recoltează toamna)

– Să vină cineva să spună ce fructe am pe masă (mere, pere,

strugure, gutuie, nuci).
Anunţarea temei Astăzi vom observa marul si para.

1. Aspect exterior

Observarea dirijată Observaţi cele două fructe.

– Ce culoare au? (marul poate fi rosu, galben verzui, rosu cu

galben...). Para poate fi verde, galbena, portocalie.
conversaţia
– Ce formă au? (merele în general sunt rotunde,uneori pot fi
alungite in partea de jos). Perele au o formă rotunda - lunguiaţă.

– Care este mai moale (para sau marul?). Para este mai moale explicaţia
daca este coapta, marul este mai tare. Mere si pere
– Cum au coaja? (netedă, lucioasă)

– Ce miros au cele două fructe? (miros plăcut de mar sau para) observaţia
Se face sinteza partiala referitoar la culoare, forma. Consistenta,
miros

Se va face prin sortarea imaginilor cu fructe şi prin sortarea

fructelor de pe masa educatoarei.

Să vină cineva in fata grupei şi să aleaga jetoanele cu mere si pere

Sinteza partiala – Cum le-ai recunoscut? (după formă, mărime şi culoare)

Să vină altcineva în faţa clasei şi să scoata din cos merele şi exercitiul

perele.

2. Părţile componente
 Se vor analiza felia de mar şi si felia de para. expunerea

– Ce observaţi la felia de mar? (coaja, miez, seminţe)

– Dar la felia de para? (coaja, miezul, seminţe)

– Ce au la fel (coaja, miezul sau seminţele?)

Puneţi feliile de mar si para pe şerveţelul vostru. problematizarea

– Ce observaţi? Au umezit servetelul?– Deci sunt zemoase,nu-i Felii de mere si pere

asa?

- Cum sunt aşezate seminţele?

Educatoarea va tăia un mar şi o para pentru a demonstra cum sunt

asezate semintele in camarutele lor, ce forma au, ce culoare si ce exerciţiul
consistenta au.

– Gustaţi puţin din felia de mar si de para. Ce gust au? conversaţia

(plăcut,dulce- acrişor)

– La ce folosesc seminţele? (la înmulţirea plantei)

invăţarea prin
Se face sinteza partiala referitor la partile componente descoperire
Sinteza parţială
Se va face prin jocul „Am spus bine, n-am spus bine”.

Educatoarea va face diferite enunţuri şi copiii vor trebui să jocul

confirme sau să infirme cele spuse:
explicaţia
Marul si para au o coajă groasă (nu, au o coajă subţire).
 Miezul lor este uscat.(nu, marul si para au miezul zemos).

Marul si para nu au seminte.(au seminte, asezate in camarutele lor

in mijlocul fructului).

3. Mod de întrebuinţare

– Ce facem cu aceste fructe? (le mâncăm)

Sinteza parţială conversaţia
– Ce trebuie să facem înainte de a le mânca? (să le spălăm)

– Ce se prepară din mere? (compot, gem, dulceata, prajitura,suc).

– Ce se prepară din pere? (compot, gem, dulceata, prajitura,suc).

Se va face prin evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre

cele două fructe conversaţia

Vor fi antrenaţi copiii să răspundă şi vor fi ajutaţi cu întrebări:

Sinteza finala marul si para sunt fructe de toamnă, amândouă au o coajă
subţire ,miez zemos, amândouă au seminţe mici, luguiete, maronii
şi tari asezate in camarute la mijlocul fructului.

Cele două fructe se mănâncă crude sau preparate în diferite

moduri.

Se vor face aprecieri asupra modului în care au răspuns copiii şi

asupra disciplinei.

Copiii sunt anunţaţi că activitatea a luat sfârşit şi vor gusta din

III Încheierea activităţii bulion. Se va merge în sala de mese pentru a face o salată din
ardei şi roşii.

Se va ieşi din sala de clasă intonând cântecul: „Toamna”

A venit pe dealuri toamna

Cu vanturi si ploi.

O primim cu bucurie

Si-i cantam in cor: Conversatia

Fructe parfumate

Si legume coapte

In dar le primim

Si ii multumim.

Au plecat si pasarele exercitiul

In stoluri pe sus.

Vanturi, ploaie, nori si ceata

Toamna ne-a adus:

Fructe parfumate

Si legume coapte

In dar le primim

Si ii multumim.
                                    PROIECT DIDACTIC

GRUPA: mică
DATA:
EDUCATOARE:
ACTIVITATEA: cunoaşterea mediului
TEMA: Cine are un cartonaş potrivit?
TIPUL DE ACTIVITATE: evaluare
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
SCOPUL ACTIVITĂŢII: verificarea cunoştinţelor despre flori, fructe şi legume de toamnă, precum şi despre culorile cunoscute anterior;
educarea spiritului de observaţie şi a rapidităţii în acţiune;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Să asculte cu atenţie regulile jocului;
Să identifice imaginea de pe jetonul primit;
Să denumească imaginea de pe jeton, categoria căreia îi aparţine (fruct, legumă, floare), precum şi culoarea acesteia;
Să respecte regulile jocului;
Să participe activ şi conştient la activitatea desfăşurată;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul, demonstraţia
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: pentru fiecare copil câte 2-3 cartonaşe cu fructe, legume, flori de toamnă.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii
DURATA: 15 minute
REGULILE JOCULUI: copiii ridică numai cartonaşul care are elementul corespunzător cerinţei formulate de educatoare. Cel care a ridicat
primul cartonaşul va denumi elementul de pe carton şi va preciza culoarea acestuia.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, recompensa.
SARCINA DIDACTICĂ: găsirea cartonaşului potrivit cerinţei formulate.

                                          DEMERS DIDACTIC

EVENIMENTUL DIDACTIC CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC EVALUARE

STRATEGIA DIDACTICĂ INSTRUMENTE ŞI INDICATORI
Moment organizatoric Pregătirea materialului necesar -frontal Observarea comportamentului copiilor.
activităţii. Aşezarea scăunelelor şi a -jetoane cu flori, fructe,
măsuţelor în formă de careu. Se împart legume;
copiilor câte 2-3 cartonaşe cu fructe,

Captarea atenţiei
Reactualizarea structurilor anterioare
Anunţarea temei şi a obiectivelor
Dirijarea învăţării
legume, flori de culori diferite, dar
cunoscute de copii.
Surpriza va fi un ursuleţ: Moş Martin - conversaţia
care se pregăteşte pentru iarnă şi care a
strâns multe fructe şi legume şi care
vrea să ştie dacă şi copiii cunosc
fructele, legumele şi florile strânse de
el.
Discut cu copiii despre anotimpul -conversaţia Chestionar
toamna, caracteristicile acestuia şi Analiza răspunsurilor.
muncile specifice.
Anunţ tema jocului: Cine are un Conversaţia, explicaţia
cartonaş potrivit?, obiectivele
activităţii şi regulile jocului în termeni
accesibili copiilor.
Se va desfăşura jocul de probă pentru -jocul Chestionare
a vedea dacă copiii au înţeles regulile -exerciţiul
jocului. Jocul se va desfăşura în felul -frontal şi individual
următor: Eu voi exprima o cerinţă Aprecieri verbale.
simplă: „Ursuleţul Moş Martin doreşte
să pună la el în vază tufănele. Cine are
cartonaşul potrivit?” Copiii vor căuta
printre cartonaşele lor, iar cei care au o
imagine reprezentând o tufănică,
indiferent de culoare o vor ridica şi va
răspunde cine a ridicat primul
cartonaşul. Acesta va preciza ce este
tufănica şi ce culoare are. Jocul
continuă cu formularea altor cerinţe:
”Ursuleţul vrea să facă un compot de
mere. Cine are un cartonaş potrivit?”
sau „Ursuleţul vrea să facă o supă de
roşii. Cine are un cartonaş potrivit?”
Jocul va continua cu alte fructe şi
 legume.
Evaluare Voi cere copiilor să ridice cartonaşele -conversaţia Chestionar oral
care au desenate pe ele mere roşii, sau
struguri verzi, sau pere galbene, sau
ardei verzi, etc.
Încheierea activităţii La final Ursuleţul Moş Martin va face conversaţia Aprecieri verbale
aprecieri generale şi individuale şi va
împărţi drept recompensă copiilor câte
o felie de măr strânsă de el pentru
iarnă.

PROIECT DIDACTIC
Grădiniţa:
Institutor:
Grupa: Mică
Domeniul experienţial: Domeniul estetic şi creativ (DEC)
Tema de studiu: Când / cum şi de ce se întâmplă?
Tema săptămânii: Toamna – aspecte
Tema activităţii: Frunze de toamnă
Categoria de activitate: Activitate practică
Mijloc de realizare: Lipire

Scop:
S1 – formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor lucrări;
S2 – stimularea creativităţii prin arte plastice.
Obiective operaţionale:
O1 – să analizeze şi să descrie frunzele cu părţile componente;
O2 – să observe culorile frunzelor;
O3 – să precizeze culorile frunzelor corect;
O4 – să folosească hârtie creponată în culori adecvate pentru realizarea corectă a lucrărilor;
O5 – să folosească corect uneltele de lucru;
O6 – să păstreze curăţenia la locul de lucru;
O7 – să respecte conturul frunzei, lipind bucăţelele de hârtie in interiorul conturului;
O8 – să participe cu interes la activitate.

Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, discuţia colectivă
Mijloace didactice: imagini ilustrând anotimpul toamna, zâna Toamna, materiale naturale: frunze uscate şi colorate de toamnă, fişă de lucru
(frunza de toamnă), lipici, hârtie creponată de diverse culori, şerveţele umede.
Bibliografie:
- Metodica predării activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii
MOMENTELE
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
ACTIVITĂŢII
1. Moment Se amenajează grupa cu materiale din
organizatoric natură necesare bunei desfăşurării
 activităţii.
2. Reactualizarea Copiii participă activitate, urmând o Observaţia Se urmăreşte corectitudinea
cunoştinţelor discuţie despre aspectele caracteristice Conversaţia răspunsurilor.
anterior dobândite toamnei: temperatură, evenimente din Discuţia colectivă
natură, reacţia animalelor, a plantelor la
scăderea temperaturii.
3. Captarea atenţiei Copiii ascultă o poveste care scoate în Povestirea Urmăresc cu atenţie explicaţiile date
evidenţă paleta largă de culori în care se Conversaţia
îmbracă natura.
În grupă sunt expuse imaginile care
ilustrează conţinutul imagini din natură în
anotimpul toamna.
4. Anunţarea temei Se poartă o discuţie cu copiii Conversaţia Urmăresc cu atenţie explicaţiile date
şi a obiectivelor referitoare la culorile costumului, la
podoabele Toamnei şi la conţinutul
coşului adus de ea, anunţându-se astfel
tema activităţii.
5. Prezentarea Se prezintă copiilor sarcinile specifice Conversaţia Urmăresc cu atenţie explicaţiile date
optimă a activităţii. Explicaţia
conţinutului Copiii intuiesc materialele necesare
pentru realizarea activităţii, ascultă
cerinţele educatoarei şi sarcinile ce
trebuie îndeplinite; fiecare copil se aşează
şi observă materialele.
6. Obţinerea Copiii, folosindu-se de lipici solid şi Demonstraţia Se urmăreşte executarea corectă a
performanţelor de hârtie creponată, rezolvă fişa de lucru Explicaţia sarcinilor de lucru
individuală, urmând indicaţiile Munca individuală
educatoarei şi nedepăşind conturul
frunzei.
7. Evaluarea Zâna Toamnă apreciază activitatea Conversaţia Se analizează şi se apreciază
performanţelor desfăşurată de copii şi le dă drept Discuţia colectivă activitatea copiilor
recompensă ecusoane în culorile toamnei.
Lucrările vor face obiectul unei
expoziţii dedicate Zânei Toamna
 8. Încheierea Aşezaţi în semicerc, copiii cântă
activităţii cântece despre toamnă şi recită poezii
pentru a-i mulţumi Zânei Toamnă pentru
darurile primite.

                                                                         PROIECT DIDACTIC

DATA:
GRADINITA:
GRUPA: mica
EDUCATOARE:
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA: „Ridichea uriasa”
TIPUL DE ACTIVITATE: transmitere si insusire de noi cunostinte
FORMA DE REALIZARE: povestirea educatoarei
SCOPUL ACTIVITATII:
Consolidarea deprinderii de a asculta cu atentie continutul unui text literar apartinand literaturii pentru copii, „ Ridichea uriasa”; Receptionarea
mesajului transmis de textul literar.
OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1 - sa asculte cu atentie povestirea educatoarei pentru a sesiza succesiunea

momentelor actiunii si mesajul transmis prin textul literar;
O2 - sa expuna cu ajutorul imaginilor si al intrebarilor principalele momente
ale povestirii;
O3 - sa raspunda la intrebarile adresate de catre educatoare utilizand
propozitii clare si corecte din punct de vedere gramatical;
O4 - sa cunoasca succesiunea momentelor povestirii si sa aseze siluetele in
ordinea logica ceruta de firul narativ;
O5 - sa inteleaga mesajul transmis de textul literar;

METODE SI PROCEDEE:
M1 – conversatia
M2 – observatia
M3 – explicatia
M4 – povestirea

MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT:

m1 – „ridiche uriasa” confectionata din material textil
m2 – imagini reprezentand momentele principale ale povestirii
(scene din poveste)
m3 – macheta
m4 – siluete cu personajele din poveste(ridichea, mosul, baba,
nepotica, catelul, pisica, soricelul)
m5 – recompense (medalioane sub forma de ridiche)

DURATA ACTIVITATII: 10- 15 minute

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
• Programa acivitatilor instructiv- educative in gradinita de copii

DESFASURAREA ACTIVITATII

EVENIMENTUL CONTINUTUL STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

DIDACTIC ( instrumente si indicatori)
Voi asigura conditiile optime pentru buna
Moment organizatoric desfasurare a activitatii:

 aerisirea salii de grupa;

 aranjarea mobilierului;
 pregatirea materialului didactic;
 intrarea ordonata a copiilor in sala de
grupa.

Voi prezenta sub forma de surpiza o „ridiche m1 Observarea comporta-

Captarea atentiei uriasa”. mentului copiilor.
M1 Evaluare orala a raspunsurilor
 Ia uitati-va copii ce ne-a lasat Zana M2 date de copii
Primaverii!
 Ce este aceasta oare?
 Unde cresc ridichile?
 In ce anotimp?

- Dragi copii, eu stiu povestea acestei ridichi

Enuntarea temei si a si azi o sa v-o spun si voua. Povestea se M1
 obiectivelor numeste chiar „Ridichea uriasa”.
Voi repeta titlul povestii cu 2-3 copii pentru
fixare.
- Trebuie sa ascultati cu mare atentie aceasta
poveste ca sa o stiti povesti si voi parintilor, M2
bunicilor sau fratilor vostri.
Prezentarea optima a Voi expune povestea clar, accesibil si
continutului expresiv pentru a putea trezi emotii si pentru M4 Observarea comporta-
a asigura motivatia invatarii. mentului copiilor.
Expresivitatea expunerii o voi realiza prin
modelarea vocii, schimbarea ritmului vorbirii O1
pe parcursul expunerii, pauze logice,
psihologice si dramaticale, accentuari si O5
scaderi ale intensitatii vocii, repetitii, mimica
si gestica.
 Cu ajutorul intrebarilor copiii vor expune O2
Obtinerea performantei continutul povestirii conform planului
principal de idei redate prin imagini. Evaluare orala
1. Primavara, mosul sadeste legume.
2. Mosul gaseste ridichea uriasa, vrea sa o M1
duca acasa la familia lui, dar nu reuseste sa o O3
scoata din pamant.
3. Mosul o cheama pe baba sa il ajute sa
scoata ridichea, dar ei nu reusesc. O4
4. Baba o cheama pe fata lor sa ii ajute sa
scoata ridichea, dar nu reusesc.
5. Fata il cheama pe catel sa ii ajute sa scoata
ridichea, dar nici asa nu reusesc.
6. Catelul o cheama pe pisica sa ii ajute, dar
degeaba vine si pisicuta ca tot nu reusesc sa
scoata ridichea cea uriasa din pamant.
7. Pisicuta il cheama pe soricel sa ii ajute sa
scoata ridichea uriasa din pamant si ca prin
minune aceasta iese.
Se va insista pe mesajul educativ al povestii
„ Unde-s multi puterea creste”.

 Spuneti-mi voi mie, e mare un

soricel?
 Are el putere?
 Asa e copii, desi un soricel e mic si
fara multa putere, cu ajutorul lui au
reusit sa scoata ridichea din pamant,
Sa stiti ca orice ajutor e de folor
uneori si la fel si noi trebuie sa ne
ajutam intre noi la gradinita sau acasa
cu familia.Acolo unde sunt mai multi
 si puterea e mai mare.

Este reamintit titlul povestii si mesajul

Asigurarea retentiei si a
transferului
transmis de aceasta. Evaluare orala
M1
 Cum se numeste povestea pe care ati
ascultat-o voi astazi?
 Ce am invatat noi din aceasta
poveste?

Copiilor li se va cere sa aranjeze siluetele pe

Evaluarea o macheta in ordinea pe care o cere cursul m3 Psihomotorie
povestii. Copii vor fi ajutati cu intrebari de
genul: „- Pe cine a chemat mosul sa-l ajute sa m4 Afectiv participativa
scoata ridichea uriasa din pamant? (-Pe
baba.) – Cine va sta in spatele mosului? ( -In Actional-practica
spatele mosului va sta baba.)
Voi face aprecieri colective si individuale cu
privire la modul de participare al copiilor la Aprecieri verbale
activitate, asupra modului cum au raspuns
intrebarilor adresate si au rezolvat sarcinile
didactice.
Incheierea activitatii Voi face aprecieri asupra comportamentului
copiilor pe parcursul activitatii. m5
In final voi recompensa copiii cu medalioane
cu ridichi. Recompensa

                      
                                                        PROIECT DIDACTIC

Educatoare:
Grupa: mijlocie
Grădiniţa
Tema de studiu: Când, cum şi de ce se intampla?
Tema proiectului: Toamna
Tema saptamanii: Hora legumelor vesele
Domeniul de activitate: DS (matematică)
Subiectul activitatii: Morcovul
Mijloc de realizare: observare
Scopul activitatii: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru
investigarea acestuia
Obiective operationale:
- să cunoască denumirea legumei;

 să înţeleagă şi să folosească noţiunea de „legumă”;

 să recunoască părţile componente ale morcovului;
 să înţeleagă reguli de igienă referitoare la consumarea acestei legume.

Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, demonstraţia

Mijloace de învăţământ: coşuleţul cu legume de toamnă
Forma de organizare: frontală
Durata: 15-20 minute

DESFASURAREA ACTIVITATII

EVENIMENT CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE
1. Momentul Pregătirea sălii de grupă pentru începera activităţii
organizatoric (aerisirea, aranjarea mobilierului şi a materialelor
necesare)
2. Captarea atenţiei -explicaţia; Observarea şi aprecierea comporta-
De dimineată, în drum spre grădiniţă, m-am întâlnit -conversaţia; mentului şi răspunsuri-lor
cu Zâna Toamnă care mi-a dat să vă aduc un coş cu
legume
3. Reactualizarea cunoştinţelor Voi purta o scurta convorbire cu copiii despre -conversaţia; Participă cu plăcere la activitate

4. Anunţarea temei
5.Dirijarea învăţării
6. Asigurarea feed-back-ului
7. Încheierea activităţii
anotimpul toamna şi despre legume (care sunt acestea -explicaţia;
, ce stiu despre ele)
Astăzi vom observa morcovul. Vom vedea care sunt -conversaţia;
părţile lui componente, ce culoare şi ce gust are şi la - explicaţia;
ce se foloseşte
Le voi arăta copiilor un morcov şi vom vorbi despre
părţile componente. Le voi spune că rădăcina este sub Expunerea Observarea şi discutarea celor constatate
formă de ţăruş şi este înfiptă foarte bine în pământ,
are tulpină din care pronerc frunzele.
Vom observa şi vom pipăi fiecare parte componentă a
morcovului şi vom vom discuta pe baza celor
constatate. Se va fce o secţiune prin mijlocul Conversaţia
morcovului pentru a vedea cum arată şi în interior. Implicarea în activitate
La morcov se mănâncă rădăcina care este foarte Explicaţia
bogată în vitamine. El se consumă atât în stare crudă,
cât şi preparat în diverse mâncăruri.
Voi tăia bucăţele de morcov pe care o să le oferc
copiilor să mânânce pentru a simţi si gustul .
Vom discuta despre modul în care consumâm
morcovul, despre normele de igienă, dar şi despre
cum se îngrijeşte această plantă pentru a ajunge la
maturitate.
Vom juca un joc. Copiii vor avea ca sarcină să -conversaţia Raspunsurile copiilor
completeze propoziţiile începute de mine:
Morvovul este o legumă de ....(toamnă).
El are culoarea...(portocalie).
Frunzele morcovului sunt de culoare...(verde).
La morcov mâncăm...(rădăcina).
Morcovul are multe...(vitamine).
Voi face aprecieri asupra comportamentului copiilor -conversaţia; -aprecieri verbale;
pe parcursul activităţii.
                                 

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: mică
DATA:
EDUCATOARE:
ACTIVITATEA: cunoaşterea mediului
TEMA: Cine are un cartonaş potrivit?
TIPUL DE ACTIVITATE: evaluare
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
SCOPUL ACTIVITĂŢII: verificarea cunoştinţelor despre flori, fructe şi legume de toamnă, precum şi despre culorile cunoscute anterior;
educarea spiritului de observaţie şi a rapidităţii în acţiune;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 Să asculte cu atenţie regulile jocului;

 Să identifice imaginea de pe jetonul primit;

 Să denumească imaginea de pe jeton, categoria căreia îi aparţine (fruct, legumă, floare), precum şi culoarea acesteia;
 Să respecte regulile jocului;
 Să participe activ şi conştient la activitatea desfăşurată;

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul, demonstraţia

MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: pentru fiecare copil câte 2-3 cartonaşe cu fructe, legume, flori de toamnă.
DURATA: 15 minute
REGULILE JOCULUI: copiii ridică numai cartonaşul care are elementul corespunzător cerinţei formulate de educatoare. Cel care a ridicat
primul cartonaşul va denumi elementul de pe carton şi va preciza culoarea acestuia.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, recompensa.
SARCINA DIDACTICĂ: găsirea cartonaşului potrivit cerinţei formulate.
EVENIMENTUL DIDACTIC CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGIA EVALUARE
DIDACTICĂ INSTRUMENTE ŞI
INDICATORI
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Reactualizarea structurilor
anterioare
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
Dirijarea învăţării
Evaluare
Încheierea activităţii
Pregătirea materialului necesar activităţii. -frontal Observarea
Aşezarea scăunelelor şi a măsuţelor în formă de -jetoane cu flori, fructe, comportamentului
careu. Se împart copiilor câte 2-3 cartonaşe cu legume; copiilor.
fructe, legume, flori de culori diferite, dar
cunoscute de copii.
Surpriza va fi un ursuleţ: Moş Martin care se - conversaţia
pregăteşte pentru iarnă şi care a strâns multe
fructe şi legume şi care vrea să ştie dacă şi copiii
cunosc fructele, legumele şi florile strânse de el.
Discut cu copiii despre anotimpul toamna, -conversaţia Chestionar
caracteristicile acestuia şi muncile specifice. Analiza răspunsurilor.
Anunţ tema jocului: Cine are un cartonaş Conversaţia, explicaţia
potrivit?, obiectivele activităţii şi regulile jocului
în termeni accesibili copiilor.
Se va desfăşura jocul de probă pentru a vedea -jocul Chestionare
dacă copiii au înţeles regulile jocului. Jocul se va -exerciţiul
desfăşura în felul următor: Eu voi exprima o -frontal şi individual
cerinţă simplă: „Ursuleţul Moş Martin doreşte să Aprecieri verbale.
pună la el în vază tufănele. Cine are cartonaşul
potrivit?” Copiii vor căuta printre cartonaşele lor,
iar cei care au o imagine reprezentând o tufănică,
indiferent de culoare o vor ridica şi va răspunde
cine a ridicat primul cartonaşul. Acesta va preciza
ce este tufănica şi ce culoare are. Jocul continuă
cu formularea altor cerinţe: ”Ursuleţul vrea să
facă un compot de mere. Cine are un cartonaş
potrivit?” sau „Ursuleţul vrea să facă o supă de
roşii. Cine are un cartonaş potrivit?”
Jocul va continua cu alte fructe şi legume.
Voi cere copiilor să ridice cartonaşele care au -conversaţia Chestionar oral
desenate pe ele mere roşii, sau struguri verzi, sau
pere galbene, sau ardei verzi, etc.
La final Ursuleţul Moş Martin va face aprecieri conversaţia Aprecieri verbale
generale şi individuale şi va împărţi drept
recompensă copiilor câte o felie de măr strânsă de
el pentru iarnă.
 PROIECT DIDACTIC

  Categoria de activitate:Educarea Limbajului

  Denumirea Activitatii:Memorizare
  Tipul Activitatii:Formare de priceperi si deprinderi
  Tema:Toamna de Demostenie Botez
  Scop:-dezvoltarea memoriei logice
           -formarea si dezvoltarea unei exprimari orale corecte din punct de vedere fonetic,lexical si gramatical
Obiective Operationale:
            - sa memoreze logic si constient poezia,pe baza modelului educatoarei si
              a unor ilustratii;
            -sa-si insuseasca sensul urmatoarelor cuvinte:"zori,roade,panere"
            -sa recite corect poezia
Metode si procedee:
             -explicatia
              -conversatia
             -recitarea model de catre educatoare
             -exercitiul
Material Didactic:
             -ilustratia adegvata temei poeziei
              -papusa "Zana Toamna"
Educatoare:Florea Georgeta

DESFASURAREA ACTIVITATII
Moment Organizatoric:
 Strategii didactice:se asigura conditiile optime pentru o mai buna desfasurare a activitatii:aerisirea salii de grupa,pregatirea materialului 
                                didactic,aranjarea scaunelelor in semicerc
Captarea atentiei: Continut stiintific:Aparitia papusii "Zana Toamna"
Strategii didactice:Se prezinta papusa Zana Toamna,care doreste sa-i invete pe  
                              copii o poezie despre toamna.Ea vine cu o surpriza:un tablou
                              de toamna
Anuntarea temei si a obiectivelor:Voi anunta copiilor titlul poeziei
Familiarizarea copiilor cu continutul poeziei: Se poarta o scurta conversatie  
                                despre anotimpul toamna:aspectele ei,despre fructele si 
                                 legumele care se coc in acest anotimp,
                                 Cuvintele noi aparute in poezie.
Strategii didactice:Se va recita poezia model,apoi pe baza ilustratiilor se va
                               explica continutul de idei si cuvintele noi.
Dirijarea invatarii:"Toamna"de Demostenie Botez
Strategii didactice:Poezia va fi memorata pe unitati.Se va repeta prima strofa
                               cu 2-3 copii,dupa care se va trece la urmatoarea strofa,care
                               va fi repetata impreuna cu prima.
Consolidarea invatarii:
Strategii didactice:Se propune jocul contina si tu in care copii numiti vor recita
                              poezia de unde a ramas copilul propus anterior.(recitare in
                               lant)
Incheierea activitatii:Se va vace aprecieri asupra modului in care copii au
                                 raspuns la activitate si au invatat poezia.Se vor oferi
                                 recompense.