Observarea-Irimia Cristina Maria

Observarea:

• constituie principalul mijloc de a transmite copiilor cunoștințele despre lumea

înconjurătoare;
• principalul obiectiv este acela de a îmbogăți cunoștințele copiilor, de a le forma
reprezentări clare și precise, de a le dezvolta și organiza gândirea, punând bazele
formării deprinderilor de muncă intelectuală;
• cunoașterea pentru copiii preșcolari trebuie să pornească întotdeauna de la senzații și
percepții;
• la vârsta 3- 5 ani percepția vizuală și cea haptică (prin apucare) au un rol
predominant;
• începând cu vârsta de cinci ani este deja consolidată coordonarea între mișcările
mâinii și ale ochiului în procesul de explorare și cunoaștere a obiectului cercetat;
• nu se realizează două observări într-o zi, indiferent de felul observării.

Clasificare:

a. după modul de selecționare și planificare:

• observări planificate- selecționate din tematica programei, în concordanță cu aceasta;
• observări neplanificate- a căror temă nu este stabilită dinainte, ci se conturează pe
moment în funcție de contextele care viața de zi cu zi le oferă.
b. după locul desfășurării:
• observări în mediul natural (plimbări, vizite, excursii);
• observări în mediul organizat- în grădiniță, fie în clasă, fie în locuri special amenajate.
c. în funcție de durata lor:
• observare de scurtă durată;
• observare de lungă durată (în timp).
d. în funcție de materialul utilizat:
• cu material natural;
• cu material confecționat.

Structura unei activități de observare:

1. Organizarea activității- pregătirea sălii, pregătirea și așezarea materialului intuitiv,

intrarea și așezarea copiilor în mod optim;
2. Desfășurarea activității:
a. Introducere în activitate- ghicitoare, cântec, poezie;
b. Observarea propriu-zisă- prezentarea și intuirea materialului de observat;
c. Fixarea conținutului principal și asigurarea retenției- fixarea cunoștințelor prin
stabilirea utilității obiectului observat, evaluarea- completarea unor fișe de
evaluare și aprecierea activității copiilor;
 3. Încheierea activității- integrarea noilor cunoștințe în sistemul celor asimilate anterior
și asigurarea retenției.

Domeniul experienţial: DS- Cunoașterea mediului

Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare observarea am ales o

activitate de însușire de noi cunoștințe cu tema „Mărul”, desfășurată la grupa mică.
Scopul activității este dobândirea de cunoștințe referitoare la măr, dezvoltarea capacității de
cunoaștere și recunoaștere a merelor, precum și stimularea curiozității pentru investigarea
acestora.
În desfășurarea activității am folosit următoarele strategii didactice:
• Metode și procedee: observația, conversația, explicația.
• Mijloace de învățământ: pentru educatoare- mere de diferite mărimi și culori, cuțit,
șervețele, bucăți de măr, coșuleț, iepuraș, minge de tenis, bilă de plastic; pentru fiecare
copil: câte un măr, o farfurie, o jumătate de măr, șervețel.
• Forme de organizare: frontal, individual.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 15-20 de minute.

Se asigura condițiile necesare pentru desfășurarea optimă a activității: se va aerisi sala de

grupă, se vor aranja scăunelele în semicerc, se pregătește materialul didactic necesar.

Pentru captarea atenției în sala de grupă apare iepurașul Țup Țup cu un coș cu mere.
Iepurașul vrea să afle cât mai multe despre acest fruct și împarte mere tuturor copiilor.

Pentru reactualizarea cunoștințelor se poartă o scurtă discuție despre fructele de toamnă.

- În ce anotimp suntem? Ce fructe de toamnă cunoașteți?

- Care este fructul vostru preferat?

Se anunță tema și obiectivele activității într-un limbaj cât mai accesibil. Educatoarea
anunță prin intermediul iepurașului tema și prezintă materialul didactic. „Pentru că știu că
vreți să vă jucați cu iepurașul, astăzi vom învăța despre ce ne-a adus el în coșuleț.” Pe
parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

• să denumească însușiri vizibile ale mărului (culoare, formă, miros, gust);

• să recunoască părțile componente ale mărului (coajă, miez, semințe, codiță);
• să cunoască anumite cerințe cu privire la consumarea merelor.

Dirijarea învățării

Observarea propriu-zisă

Educatoarea cere copiilor să denumească fructul primit.

- Ce ați primit?
- Ce culoare are mărul din mâna mea?

- Să ridice toți copiii mărul care are aceeași culoare!

- Ce altă culoare au merele voastre?

Educatoarea prezintă copiilor o minge mică (de tenis) și mărul.

- Priviți cum este mingea?

- Este mărul asemănător cu mingea?

- Să vedem dacă și mărul se

rostogolește ca și mingea?

Mărul este rotund.

Educatoarea prezintă apoi o bilă din plastilină. O apasă cu degetele și îndeamnă câțiva
copii să facă la fel. Se constată că degetele lasă urmă. Apoi apasă mărul, cere copiilor să
execute aceeași acțiune.

- De ce nu intră degetele în măr ca și în bilă, dacă apăsăm?

Se fixează denumirea acestei însușiri. Mărul este tare.

-“Apropiați mărul de nas și trageți bine aer în piept. Ce simțiți?

- Vă place mirosul de măr?

Mărul are miros plăcut.

Educatoarea va îndemna copiii să guste din mere.

- Vă plac merele?

- Ce gust au merele?

Mărul are gustul dulce acrișor.

Sinteza parțială se realizează prin jocul: “Spune mai departe”

Mărul are culoarea…

Mărul se rostogolește pentru că este…

Când îl apăsăm cu degetele simțim că este…

Educatoarea începe să taie cu cuțitul mărul. Curăță coaja și o arată copiilor.

- Ce fac eu acum?

- Cu ce este acoperit mărul?

- Cum este coaja mărului dacă o pipăiți?

Mărul are coaja subțire.

Se cere copiilor să indice cu degetul care este coaja și care este miezul. Se trece apoi la
intuirea sâmburilor.

- Ce se află în mijlocul mărului?

- Luați în mână un sâmbure și apăsați-l!

- Spuneți cum este?

Sâmburele este mic și tare.

- De unde culegem merele?

- Dacă nu avem livadă?

- De ce le cumpărăm?

- Ce pregătesc mamele voastre din mere?

Mod de consumare: crude, compot, plăcintă.

Pentru fixarea conținutului principal și asigurarea retenției educatoarea invită un copil să

arate compotul și plăcinta. Se atrage atenția că înainte de a fi consumate merele se spală pentru
că nespălate ele pot să-i îmbolnăvească pe copii.

Evaluarea. Educatoarea invită un copil să-i spună iepurașului ce a învățat el despre măr.
Copiii vor primi o fișă de lucru. Pe fișă se află fructe de toamnă. Vor avea ca sarcină colorarea
fructului învățat.

În încheierea activității se fac aprecieri asupra modului de desfășurare a activității și al

comportamentului copiilor. Pentru că au fost cuminți vor putea mânca mărul doar daca îl vor
spăla. Copiii vor spăla merele, le vor șterge și le vor servi.