Evaluare inițială

1. Scrierea academică diferă de scrierea normală prin:

compoziţie, munca depusă, antrenament de scriere, argumentaţie,
documentare, scop, folosirea limbajului formal, evitarea adverbelor ce
indică atitudini personale, reguli stricte de scirere, mărime etc.

2. Ce este eseul?

Eseul este un text scris cu scopul de a prezenta și argumenta un

punct de vedere al autorului pe o temă dată. Într-un eseu, autorul
poate consemna idei, poate include părerea personală într-o manieră
elegantă și poate ridica o anumită problemă fără a încerca însă să o
rezolve. Pot exista esee de o pagină sau chiar de zece pagini, în funcție
de tema abordată. Eseurile nu sunt texte de ficţiune,dar sunt
subiective. Exemple de eseuri sunt: critica literară, manifestele
politice, argumentaţia unei opinii filozofice sau ştiinţifice, editorialele
din ziare, descrierea unor amintiri, etc.

Elementele care caracterizează un eseu sunt următoarele: o poziţie

asumată de către autor; prezentarea unor idei şi argumente care să
susţină poziţia asumată; asociaţii libere de teme, motive, simboluri,
gânduri; libertate în alegerea stilului de prezentare; atingerea mai
multor domenii.

3. Cre sunt componentele principale ale unui eseu?

Un eseu trebuie să aibă introducere, cuprins și încheiere. Eseul

trebuie să aibă o structură bine definită pentru a putea fi înţeles mai
ușor.

Introducerea- primul paragraf este cel care trebuie să capteze

cititorul. Prima frază trebuie să formuleze ideea care va fi susținută
de-a lungul întregului eseu. Introducerea trebuie să prezinte scopul
lucrării cât mai clar exprimat.

Cuprinsul- după prezentarea tezei din introducere urmează

susținerea ei cu argumente sau convingeri adevărate care sunt
împărtășite, în aceeași măsură, atât de cititor cât și de autor. Aceasta
este partea cea mai extinsă a lucrării. Un eseu înseamna și posibilitatea
apariției unor opinii contradictorii. Autorul poate face referiri critice
asupra tezelor pe care le consideră a fi în contradicție cu expunerea
lui, acest lucru asigurând o mai mare obiectivitate și credibilitate
eseul.

Concluzia- ultimele fraze ale eseului trebuie să stabilească o

imagine clară a temei tratate și a argumentelor care o susțin. Nu se
recomandă prezentarea opiniei personale deoarece ar lăsa loc de
interpretări pierzându-se din vedere scopul eseul și anume prezentarea
și argumetarea unei idei adavărate, care are un suport real.

4. Ce este auto-plagiatul?

Plagiatul înseamnă folosirea cuvintelor, ideilor sau figurilor create

de alte persoane fără a menţiona sursa sau proprietatea intelectuală a
respectivilor autori asupra datelor mai sus menţionate, cu alte cuvinte
asumarea de către o persoană a unor informaţii care nu îi aparţin.

Autoplagiatul reprezintă expunerea într-o operă scrisă sau o

comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii,
demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau
aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la
sursele originale. Forma cea mai rară dar și cea mai severă este
publicarea aceluiași coținut sub titluri diferite.

5. La ce se referă parafrazarea?

Parafrazarea este o reformulare a semnificației unui text sau a

unui pasaj folosind alte cuvinte. O parafrază explică într-un mod mai
simplu, cu un limbaj mai ușor de înțeles, ce spune un alt text mai
complex.
 6. De ce textele sunt împărţite în paragrafe?

Aspectul general al unui document, depinde, în mare, de modul în

care este aranjat textul şi grafica în fiecare pagină. Paragrafele sunt
alcătuite din grupuri de propoziţii ce au în comun o temă. De cele mai
multe ori, textele sunt împărţite în paragrafe pentru a oferi un aspect
îngrijit documentului şi pentru a face simţită prezenţa unei idei noi.
Fiecare idee nouă ar trebui marcată printr-un paragraf.

7. Daţi un exemplu de deducţie.

Deducția este un proces interpretant de mesaj, care extrage toate

sau majoritatea informațiilor conținute în mesaj. Procedura deductivă
se poate aplica mesajelor asamblate în limbaje fenomenale, naturale,
în limbaje specializate de tip matematic, sau în limbaje criptice,
codificante de conținut. Spre exemplu cineva poate deduce o
schimbare climatică observând și interpretând diferiți parametri
naturali sau observând și interpretând comportamentul diferitelor
viețuitoare.

8. Daţi un exemplu de opinie.

Opinie înseamnă parere. În mod obisnuit, fiecare dintre noi işi

formează o părere despre orice lucru, fiinţă, idee sau fenomen pe care
îl întâlneşte în viaţă. E drept, că uneori ne trebuie timp pentru a ne
forma o părere, alteori putem emite una imediat ce cunoaştem ceva
anume. Pentru a ne exprima o opinie putem folosi verbe de opinie la
persoana I: consider, cred, apreciez, sunt de acord, nu sunt de acord.
De asemenea, putem folosi şi structuri de opinie, cum ar fi: în opinia
mea sau parerea mea este.

Exemplu: În opinia mea, educaţia joaca un rol foarte important în

primii ani de viaţă a unui copil.

9. Daţi exemplu de afirmaţia obiectivă.

Obiectivitatea este un concept filozofic esențial, strâns legat de

realitate şi adevăr care a fost definit în varii moduri. Obiectivitatea
desemnează starea sau calitatea de a prezenta adevărul în afara
gusturilor, interpretărilor, părerilor, preferințelor și sentimentelor unui
anumit individ sau subiect. O anumită afirmație este considerată a fi
obiectiv adevărată atunci când condițiile de adevăr sunt îndeplinite,
fără a fi cauzate de idei, opinii și/sau sentimente.

Exemplu: Iarna este un anotimpt friguros.