Sunteți pe pagina 1din 7

STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV

Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie
ntotdeauna prezente.

1. Introducerea:
In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul
pe care il are de gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i
da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii
mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru
redactarea introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori:
Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a
determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntrebare
majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra
subiectului ce va fi discutat.
Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie
directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. Pentru muli
pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru
sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul
sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu.
2.

Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi
adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa
conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adevrate si
pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa
accepte ca valide concluziile autorului.
Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi,
dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor
(dovezile) si apoi sa se extrag concluzia .
O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa
considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se nceap cu
expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii
sale.
3.

Concluziile

In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de
argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru
ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra poziiei pe care
o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost abordate in
eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru
ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In
principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris

eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i
convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le
cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de
ndreptita.
Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt:
Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt
principalele puncte ale argumentului.
Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a
gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte
eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza.
Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final
cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii:
- discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De
asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global
- da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi
- revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului
- pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua
perspectiva asupra subiectului
Lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau locuiuni conjuncionale,
structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de alt parte,
n plus, de asemenea

contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv

ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect

comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor

probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca

certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c

concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac

concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor

De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se adreseaz si care sunt
ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta.

MODELE text argumentativ, fr citat-suport

SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
______________________________________________________________________________

Scrie un text de tip argumentativ de 150 300 de cuvinte (15 30 de rnduri)


despre rolul cunoaterii n viaa oamenilor.
n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
s respeci structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor n scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri;
8 puncte
s ai coninutul adecvat argumentrii pe o tem dat: formularea ipotezei/a propriei opinii
fa de problematica pus n discuie, enunarea i dezvoltarea corespunztoare a dou
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
16 puncte
s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie i de punctuaie) i limitele de spaiu indicate.
6 puncte

Sugestii de rezolvare:
Introducere [enun / enunuri tematice + ipoteza]
Dintotdeauna omul a trit cu nostalgia cunoaterii absolute, aspirnd spre
adevrurile fundamentale. Ipoteza: n opinia mea, cunoaterea ne definete ca
fiine umane, avnd un rol fundamental n formarea personalitii fiecrui om i n
progresul societii.
Argument 1: n primul rnd, cunoaterea este un proces continuu care ne reveleaz
adevruri diverse, majore sau minore, care ne mbogete intelectual i spiritual.
ncepnd din copilrie, procesul de cunoatere se desfoar ca interaciune ntre
eul cunosctor i lumea sa. Mi se pare evident faptul c actul cognitiv are un
puternic rol formator, contribuind esenial la formarea personalitii umane. Astfel,
copilul triete intens plcerea de a descoperi lumea, fiindc modul su de
cunoatere este jocul. Mai trziu, lumea crilor de ficiune sau de tiin i ofer
cele mai durabile experiene de cunoatere, pe care el i le asum, trind aventuri
imaginare alturi de eroii preferai, sau descoperind universul tiinelor i adevrurile
lor fundamentale. Aa se ntmpl, de pild, cu personajul-narator din Romanul
adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La
Medeleni), cu Cirearii lui C. Chiri etc. Eu consider ns, c setea de cunoatere
nu dispare dup anii de coal, ntruct viaa ne confrunt cu mereu alte provocri
pe care le sfidm prin cunoatere.
Argument 2: n al doilea rnd, cunoaterea reprezint temelia oricrui progres al
societii omeneti. Mai mult chiar, umanitatea n-ar fi urcat trepte progresive ale
civilizaiei i culturii fr valorificarea tuturor formelor de cunoatere tiinific,
experimental, pragmatic, artistic, religioas etc. i a tuturor cilor cognitive
(raional, imaginativ, intuitiv, afectiv, senzorial etc.). Cercetrile tiinifice, de
exemplu, au adus n viaa noastr tehnologiile moderne de informare i comunicare
ce permit accelerarea proceselor cognitive.
Concluzia: n concluzie, se poate afirma c actul cunoaterii rmne mereu un
miracol ce ne confer ipostaza de trestie gnditoare, contribuind esenial la
dezvoltarea complex a personalitii umane i la evoluia spectaculoas a societii
omeneti.
MODELE text argumentativ, fr citat-suport
______________________________________________________________________________

Scrie un text de tip argumentativ de 200 300 de cuvinte (20 30 de rnduri)


despre impactul mass-mediei asupra comunitii.
n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
s respeci structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor n scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri;
8 puncte
s ai coninutul adecvat argumentrii pe o tem dat: formularea ipotezei/a propriei opinii
fa de problematica pus n discuie, enunarea i dezvoltarea corespunztoare a dou
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
16 puncte
s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie i de punctuaie) i limitele de spaiu indicate.
6 puncte

SUGESTII DE REZOLVARE

Una dintre caracteristicile lumii moderne este globalizarea informaiei, care nu ar fi


fost posibil fr dezvoltarea spectaculoas a mijloacelor de comunicare n mas. Eu
consider c impactul pe care mass-media l are asupra societii contemporane
este unul complex, viznd, deopotriv, consecine benefice i riscuri majore.
n primul rnd, / Pe de o parte, mass-media asigur accesul rapid, facil, la
informaii diverse din toate domeniile, fiindc fiecare om al mileniului trei poate dispune
cu costuri reduse de mijloacele tehnologice necesare. Astfel, prin intermediul
audiovizualului, al presei scrise, al internetului, al reelelor de telefonie, putem primi n
cteva minute informaii de ultim or, putem s ne documentm i s comunicm,
fr efort. De exemplu, posturile de televiziune ne ofer grupaje de tiri din toate
colurile lumii, iar diversele canale specializate asigur instruirea n domeniul tiinelor
sau delectarea n sfera culturii. Tot astfel, mijloacele computerizate ofer posibiliti
nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare i implicare
n viaa public, de comunicare prin reele de socializare etc.
n al doilea rnd, / Pe de alt parte, ns, stilul publicistic specific mass-mediei se
caracterizeaz prin expresivitate strident menit spre a capta interesul, prin
subiectivism, prin for persuasiv, astfel nct permite manipularea informaiilor i,
implicit, a majoritii receptorilor. Este evident faptul c mass-media poate avea un
impact negativ, prin selectarea sistematic a tirilor viznd violena, delincvena, acte
antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor i a unor antimodele. Mai mult chiar,
articole, emisiuni, filme sau jocuri care etaleaz agresivitatea, violena, imoralitatea
implic riscul major de a influena negativ psihologia i comportamentul copiilor sau al
adolescenilor. De aceea, sunt necesare aciuni ferme pentru a controla i diminua
aceste disfuncionaliti ale mijloacelor mediatice.
n concluzie, mass-media reprezint cel mai important mijloc de comunicare n
societatea contemporan, avnd un uria potenial de transmitere a informaiei, dar i
capacitatea de a o manipula.

MODELE text argumentativ, fr citat-suport


______________________________________________________________________________

Scrie un text de tip argumentativ de 200 300 de cuvinte (20 30 de rnduri)


despre importana adevrului n existena noastr.
n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
s respeci structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor n scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri;
8 puncte
s ai coninutul adecvat argumentrii pe o tem dat: formularea ipotezei/a propriei opinii
fa de problematica pus n discuie, enunarea i dezvoltarea corespunztoare a dou
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
16 puncte
s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie i de punctuaie) i limitele de spaiu indicate.
6 puncte

SUGESTII DE REZOLVARE

Dintotdeauna umanitatea a cutat adevrul absolut, considernd c acesta poate


revela sensul vieii. Eu consider c adevrul are o importan major n existena
noastr, fiind nu numai o valoare individual, ci i una colectiv, sociocultural.
Pornind de la premisa c adevrul, binele, frumosul alctuiesc esena fiinei
noastre originare, este evident rolul capital pe care l au aceste valori n existena
noastr. Se concretizeaz astfel un prim argument, viznd faptul c adevrul ne
druiete echilibrul interior i certitudini pe care s ne ntemeiem existena, ne aduce
respectul de sine i respectul celorlali. Astfel, atunci cnd alegem s spunem adevrul
nu exist riscul s ne compromitem, s ne pierdem credibilitatea, deoarece avem
sigurana c realitatea valideaz afirmaiile noastre. Dac alegem ns minciunile
confortabile n locul adevrului, vom deveni, cred eu, dependeni de circumstanele
care ar putea dezvlui n orice moment trucajul, minciuna, fiindc numai adevrul ne
confer sentimentul libertii i al demnitii.
Un alt argument este locul central pe care adevrul l ocup n viaa colectivitii,
unde determin att relaiile interumane, ct i structurile instituionale, administrative,
economice sau juridice. n economia comunist, de pild, raportrile false au dus la
faliment i dezastre de proporii. Astzi, apare evident faptul c numai o economie
bazat pe adevrul cifrelor reale poate fi una profitabil. Tot astfel, adevrul i
corectitudinea ar trebui s guverneze relaiile interumane pe toate nivelurile, dar, din
pcate, trim ntr-o lume bazat pe un sistem relativ al valorilor, de aceea, trecem
adesea sub tcere adevruri care ne-ar putea aduce prejudicii.
n concluzie, adevrul ndeplinete funcii multiple n viaa fiecruia dintre noi,
precum i n viaa colectivitii i, tocmai de aceea, trebuie s preuim libertatea,
prestana social i senintatea interioar pe care ne-o confer.