· 
Evaluarea Națională-Model 2022
Subiectul I
A.1. Doi termeni din câmpul lexical al cărții sunt: ,,paginile’’ și ,,autorului’’.
2. a)
3. d)
4. d)
5. Corect, Corect, Incorect, Incorect, Incorect Corect
6. O trăsătură morală a personajului Flavia o constituie timiditatea, evidențiată inclusiv în mod indirect, așa cum reiese din
secvența ,,stiloul îi tremura deja în mână’’.
7. O asemănare ideatică identificabilă drept element comun la nivelul celor două fragmente este reprezentată de tema creației
și de rolul cărții în viețile oamenilor.
Primul fragment pune în lumină importanța procesului de creație, de la manuscris la publicare și lansare.
Cel de-al doilea text, tot întocmai ca și primul fragment zugrăvește formele cărții și impactul acestora asupra civilizațiilor.
Prin urmare, cele două opere ilustrează un element comun, acela al creației.
8. Consider că este important să te implici ca voluntar la diferite evenimente.
În primul rând, implicarea în asemenea acțiuni de voluntariat înseamnă cunoaștere și dobândire a experienței pentru un viitor
și posibil loc de muncă.
În al doilea rând, fiecare voluntar depune efort, socializează și își dezvoltă inteligența emoțională. De exemplu, așa cum
reiese din textul 1., voluntarii se implică entuziast în organizarea lansării de carte, pentru ca totul să fie bine.
În concluzie, asemenea acțiuni de caritate maturizează și responsabilizează oamenii, determinându-i să fie empatici și altruiști
cu aproapele lor
9. Fragmentul din textul literar ,,Croitorul de cărți’’, de Monica Pillat poate fi asociat cu ,,Romanul adolescentului miop’’, de
Mircea Eliade. O valoare culturală comună celor două texte este reprezentată de educația prin intermediul cărții.
Textul-suport evidențiază acest aspect, care reiese din secvența: ,,Ținea cartea la piept, în timp ce-nainta, ca-n tranșă’’,
dorință de conectare cu cartea.
În opera lui Eliade descoperim un tânăr suflet excepțional, pasionat de lecturi, care citea cărți cu coperți cenușii și nu voia să
fie comun.
B. 1. c)
2. b)
3. d)
4. b)
5. ,,A vorbit despre motanul din vitrină și despre ochii lui atât de galbeni, care îi inspiraseră coperta apoi s-a întors către
Flavia, i-a mărturisit ce tare-l captivase manuscrisul.’’
6. Lumii nu-i pasă de spusele mele.
7. Consider că orice carte dezvoltă viziunea fiecăruia despre lume.
8. Bineînțeles că o copertă frumos colorată și conținutul atractiv al cărții pentru copii sunt o garanție a succesului.
Subiectul al II-lea
Într-o librărie, niște voluntari ajută la organizarea lansării de carte a unei tinere debutante. Lumea sosește și se simte fascinată
de Claudiu Van și de editura care a vestit acest eveniment. Vitrina stârnește interes tuturor, dar scrierea Flaviei captează și
mai mult atenția cumpărătorilor. Trecătorii se opresc și formează coadă la librărie, iar fata din cauza emoțiilor își dorește să
renunțe. Claudiu și angajatul o încurajează și le mulțumește tuturor participanților.
El îi îndeamnă să cumpere noul volum. Flavia le povestește tuturor cum a luat naștere cartea și începe să le ofere autografe.
Jurnalul s-a vândut rapid, iar tânăra se conectează cu lucrarea sa și cunoaște un cititor.

E.N.
ex.7. Temele literare sunt: iubirea, natura, familia, creația, copilăria, războiul, confruntarea
dintre bine și rău, prietenia, școala, relația elev-profesor, explorarea, moartea.
ex.9. Exemple de valori culturale: norme, tradiții, credințe și principii de conduită,
libertatea, autonomia, egalitatea, meritul individual, onestitatea, corectitudinea
intelectuală, transperanța informațiilor, respectul și toleranța, responsabilitatea
individuală, integritatea morală, loialitatea, confidențialitatea, educație prin cartea,
participarea activă la crearea unor valori, formarea într-un anumit orizont cultural,
dezvoltarea intelectuală, obiceiuri nobile, performanță, interesul față de trecutul istoric,
flexibilitatea, patriotism, pace.

Regulile rezumatului
! Cele 4 repere pe care trebuie să le urmărești în redactarea unui rezumat sunt:
1-Respectarea fidelității față de textul/fragmentul de text respectiv;
2-Deprinderea ideilor principale ale textului/fragmentului de text;
3-Prezentarea concisă, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care participă
personajele;
4-Respectarea altor convenții specifice rezumatului;
+redactarea la persoana a III-a;
+utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul compus sau prezentul, dar NU
perfectul simplu);
+trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
+relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate.
De asemenea, ține cont și de următoarele observații:
+rezumatul nu conține introducere despre autor sau despre operă și nici încheiere cu afirmații de
tip conclusiv sau aprecieri despre text;
+frazele trebuie construite clar, folosindu-se mai mult coordonarea, iar lexical folosit trebuie să fie
cel literar, fără regionalisme sau arhaisme, forme populare;
+propozițiile sunt doar enunțiative, nu se folosesc enunțuri interogative sau exclamative ce
implică mărci afective.

Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă...în care autorul pune în lumină...(tema, ideea centrală a textului).
Z este personajul principal/protagonistul al acestei opere literare/al acestui fragment, deoarece
autorul evidențiază comportamentul acestuia în raport cu celelalte personaje. Acesta este...(o frază
despre rolul personajului, meseria sa, starea civilă etc.).
Trăsăturile lui Z sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin caracterizarea indirectă, ce
reiese din limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și întâmplările la care participă. Aici, Z
este surprins în momentul în care...(rezumatul fragmentului în 2-3 rânduri, insistând pe faptele
personajului).
Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de către narator/de către celelalte
personaje-cu exemple, precizându-se figurile de stil folosite. (! Dacă portretul fizic lipsește: Nu
sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce privește personajul Z, deoarece autorul a vrut să
evidențieze trăsăturile sale morale/, deoarece personajul reprezintă un tip uman, generalizând o
întreagă categorie socială.).
Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe mijloace de
caracterizare. În mod direct, ....Alte trăsături ale personajului sunt prezentate prin procedeele
indirecte. Comportamentul personajului reliefează... . Din limbajul acestuia reiese... . Trăsătura
( se precizează o trăsătură dominantă) este scoasă în evidență de relațiile cu celelalte personaje:...
=Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele personajului Z,
care sugerează....
Protagonistul își dezvăluie personalitatea și prin situațiile conflictuale pe care le dezvoltă cu
celelalte personaje (există, de obicei, un conflict exterior-protagonist și un alt personaj – și un
conflict interior- personajul duce o luptă cu sine însuși- exemple de conflicte din text).
=De asemenea, atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă aparte asupra acestuia
(pot exista și mărci ale afectivității, în special în operele populare-găsiți exemple din care să reiasă
atitudinea autorului-ironie, compasiune, milă, respect, admirație etc. ).
În concluzie, în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de personaj/să ilustreze
o anumită trăsătură umană etc., portretizat (ă) în personajul Z.