Gavojdian Dinu Rezumat

Rezumat al tezei:

Contribuţii la cunoaşterea unor factori care influenţează

comportamentul vacilor multipare din rasa Bălţată cu negru
românească în adăpost cu întreţinere legată

Cuvinte cheie: comportament animal; vaci multipare; sistem de întreţinere; Bălţată cu

negru românească; ingestă de furaje; comportament dipsic; comportament de rumegare;
comportament de odihnă şi somn; comportament de eliminare.

Introducere

Evoluţia actuală a tuturor sistemelor din agricultură, a făcut să apară noi criterii de
apreciere a produselor obţinute din acest sector economic, bunăstarea animalelor fiind
unul dintre aceste criterii. Astfel, adoptarea unui sistem de gradare a nivelului de
bunăstare a animalelor este necesar. Totuşi, pentru a fi realizat acest lucru, este nevoie de
o cunoaştere aprofundată a etologiei aplicate la toate speciile de fermă, pe categorii şi
sisteme de creştere a acestora.
De ce studiul comportamentului la taurine? Publicaţiile actuale, care se bucură de
recunoaştere şi apreciere internaţională (Journal of Dairy Science, Journal of Animal
Science, Applied Animal Behavior Science, CAB International UK, ScienceDirect, etc.)
publică în cadrul volumelor, secţiuni cu privire la comportament, alături de secţiuni
consacrate ca cele de nutriţie, reproducţie şi genetică animală.
De ce rasa luată în studiu să fie Bălţată cu negru românească? Această rasă,
împreună cu metişii săi reprezintă cca. 23% din efectivul de taurine din ţara noastră.
De ce categoria de vaci multipare? În marea majoritate a publicaţiilor care
tratează comportamentul animalelor, este specificat faptul că vârsta şi experienţele
anterioare influenţează modul de comportare a acestora.
De ce teza urmăreşte comportamentul vacilor în primele 100 de zile lactaţie?
Deoarece, în această perioadă animalele trec succesiv prin mai multe faze stresante
pentru organismul lor, astfel: repaus mamar-fătare-lactaţie; adaptarea tubului digestiv la
creşterea ingestei de furaje; privarea de viţel; faza mobilizărilor corporale; debutul fazei
ascendente a curbei de lactaţie şi atingerea în majoritatea cazurilor a fazei de platou;
involuţia aparatului genital după fătare, debutul căldurilor şi uneori instalarea gestaţiei.

I
Gavojdian Dinu Rezumat

De ce sistemul de întreţinere legat al vacilor? Pentru că acest sistem este cel mai
utilizat în exploatarea vacilor de lapte din ţara noastră. Şi, totodată, adaugă tezei un
anumit caracter de originalitate, dat fiind faptul că majoritatea cercetărilor pe
comportament la taurine urmăresc această specie în semilibertate, pe păşune sau în sistem
liber de întreţinere.
De ce sezoanele de iarnă-vară? Anotimpurile alese înregistrează temperaturile
extreme, am urmărit astfel, modul de comportare a animalelor pe timp de caniculă dar şi
la temperaturi sub limita confortului termic al acestei specii.

Prezenta lucrare este structurată pe două părţi, partea I constituită din studiul
bibliografic, parte ce însumează trei capitole şi se întinde pe de 95 pagini, după cum
urmează:

Capitolul 1
CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA COMPORTAMENTULUI
ANIMAL debutează prezentarea dezvoltării etologiei ca ştiinţă, cu referiri la
personalităţile marcante din acest domeniu. Următoarele aspecte tratate sunt clasificarea
tipurilor de comportament şi factorii care condiţionează comportamentul animal. În
ultima parte a acestui capitol sunt prezentate dezvoltarea ontogenetică a
comportamentului animal şi cea filogenetică.

Capitolul 2
PRINCIPALELE MANIFESTĂRI COMPORTAMENTALE LA BOVINE,
prezintă metodele de cercetare în studiile etologice şi rolul organelor de simţ în
perceperea mediului înconjurător, cu referire în special la bovine. Tot aici sunt prezentate
şi principalele tipare comportamentale la bovine, cu referire în special la taurine. Fiind
prezentate pe larg următoarele aspecte: comportamentul alimentar şi de eliminare;
comportamentul de odihnă; comportamentul social; comportamentul de reproducere;
comportamentul matern şi al noului născut; comportamentul de explorare a mediului
înconjurător şi comportamentul de învăţare.

II
Gavojdian Dinu Rezumat

Capitolul 3
Prezintă SISTEMELE DE ÎNTREŢINERE A VACILOR exploatate pentru
producţia de lapte, cu referiri la implicaţiile tehnologice asupra modului de comportare a
acestei specii şi categorii de animale. Urmărind în special, avantajele şi dezavantajele
diferitelor sisteme de creştere, asupra economicităţii exploatării acestei specii şi categorii.

Cea de-a doua parte a tezei este structurată pe cinci capitole la care se adaugă
concluziile generale şi bibliografia, însumând un număr de 189 pagini, după cum
urmează:

Capitolul 4
În acest capitol sunt redate scopul lucrării, condiţiile de efectuare a
experimentului, materialul biologic studiat, metoda de lucru şi condiţiile de
microclimat în care s-au efectuat cercetările.
Numeroasele cercetările ştiinţifice efectuate pe plan naţional şi mondial au scos în
evidenţă importanţa practică a cunoaşterii comportamentului speciilor de fermă în
zootehnia modernă. Modificările comportamentale în raport cu confortul oferit, exprimă
măsura în care tehnologia aplicată corespunde cerinţelor animalului în raport cu vârsta,
starea fiziologică şi nivelul productiv. Alterările de comportament, ca urmare a unor
factori stresanţi duc la perturbări ale proceselor de producţie, reproducţie sau chiar
supravieţuire. Scopul lucrării îl constituie în special descrierea principalele manifestări
comportamentale la vacile multipare din rasa Bălţată cu negru românească aflate în
primele 100 de zile de lactaţie, întreţinute în sistem legat, în sezoanele calendaristice de
iarnă şi vară.
Experimentele au fost efectuate în cadrul Staţiunii Didactice a U.S.A.M.V.B.
Timişoara. Au existat două perioade de desfăşurare a experimentelor, prima perioadă în
luna februarie 2007 (perioada de iarnă), iar a doua perioadă pe parcursul lunii iulie 2007
(perioada de vară).
Pe parcursul derulării experimentelor şi în fazele de acomodare a animalelor cu
diferitele variante experimentale, vacile au fost întreţinute legat în adăpost 24 de ore pe
zi.

III
Gavojdian Dinu Rezumat

Vacile au avut acces permanent la apă, fiind folosite adăpători cu nivel constant,
una la două vaci. Standul de întreţinere a fost scurt, pe aşternut de paie, cca. 4 kg paie
pentru fiecare animal pe zi.
Animalele au fost tratate ca o grupă tehnologică. Mulsul mecanic s-a efectuat de
două ori pe zi, la intervale relativ egale 5:00-17:00.
Raţia acordată în timpul sezonului de iarnă a fost compusă din: 20 kg siloz de
porumb; 8 kg fân de lolium; 3 kg concentrate şi 4 kg borhot de bere.
În timpul experimentelor derulate în sezonul de vară, vacilor le-a fost acordată
următoarea raţie: 20 kg lucernă pălită, plantă întreagă; 4 kg concentrate şi 5 kg borhot de
bere.
Raţiile au fost administrate în două sau trei tainuri pe zi, în diferite ordini de
administrare (fibroase-suculente; suculente fibroase). Furajele şi resturile ne-consumate
au fost cântărite folosind un cântar cu afişaj electronic.
Pentru derularea experimentelor au fost folosite un număr de 20 de vaci
multipare, 10 animale pentru fiecare sezon experimental.
Lotul I vacile incluse în experimentul de iarnă, au înregistrat o greutate medie a
lotului de 617 kg, producţia medie zilnică de lapte de fiind 15,4 litri şi o paritate medie a
vacilor de 3,1 lactaţii (cu limite cuprinse între 2 şi 4 lactaţii).
Lotul II vacile incluse în experimentul de vară, au înregistrat o greutate corporală
medie de 581,6 kg, producţia medie zilnică de lapte a fost de 20,5 litri, iar paritatea
lotului a fost în medie de 2,9 lactaţii (cu limite cuprinse între 2 şi 5 lactaţii).
Metoda de lucru a fost similară pentru ambele sezoane experimentale, şi a constat
în:
- Constituirea loturilor experimentale, s-a făcut pe baza evidenţelor
fermei şi a datelor furnizate de U.A.R.Z. Timiş;
- Stabilirea raţiilor furajere, în raport cu nivelul productiv al lotului;
- Parcurgerea perioadelor de acomodare a animalelor, pentru fiecare
variantă experimentală au existat două zile de obişnuire a animalelor ;
- Efectuarea înregistrărilor video, fiind folosit un sistem de supraveghere
video cu patru camere video model CC 9622BIR cu placă de captură video 120 cadre pe
secundă;

IV
Gavojdian Dinu Rezumat

- Cântărirea zilnică a furajelor incluse în raţie şi a resturilor

neconsumate;
- Supravegherea sistemului de înregistrare video;
- Înregistrarea zilnică a producţiilor de lapte obţinute;
- Înregistrarea factorilor de microclimat;
- Întocmirea etogramelor pentru fiecare animal
- Introducerea datelor obţinute în sistemul de calcul.
Pe parcursul derulării experimentelor din sezonul de iarnă, temperatura medie din
adăpost a fost de 8,5°C iar cea din exteriorul adăpostului a fost de 6°C. Umiditatea
aerului pe parcursul experimentelor din acest sezon a fost în medie de 76% în adăpost şi
de 64% în afara acestuia.
În sezonul de vară, temperatura medie din adăpost a fost de 28,4°C, iar cea
externă de 28,05°C. Valorile medii ale umidităţii aerului au fost de 45,1% în adăpost şi
39,2% în exteriorul adăpostului.
Nivelul de iluminare din cadrul adăpostului, pe parcursul derulării experimentelor
a fost următorul: iarna 58 lucşi dimineaţa; 54 lucşi după-amiaza şi 22 lucşi noaptea; vara,
72 lucşi dimineaţa; 65 lucşi după-amiaza şi 22 lucşi noaptea.
Pentru o mai bună structurare a activităţilor zilnice efectuate de vaci, şi de
asemenea pentru ca datele sa poată fi prelucrate statistic cu mai multă uşurinţă, zilele
experimentale au fost împărţite în trei segmente, astfel: segmentul I cuprinde intervalul
orar 7:00-14:00; segmentul II cuprinde intervalul orar 14:00-21:00 şi segmentul de
noapte, segmentul III în intervalul orar 21:00-07:00.

Capitolul 5
CERCETĂRI ASUPRA COMPORTAMENTULUI DE ODIHNĂ AL
VACILOR
Indicii urmăriţi:
- durata totală alocată odihnei, pe 24 de ore şi pe segmentele zilei;
- poziţia adoptată de animale în timpul odihnei (decubit-otostatic);
- durata totală a somnului, pe 24 de ore şi pe segmentele zilei;
- numărul perioadelor de somn şi durata medie a acestora, pe 24 de ore şi
segmentele zilei;

V
Gavojdian Dinu Rezumat

- modul de staţionare (decubit-ortostatic) al vacilor pe 24 de ore şi pe cele trei

segmente ale zilei.

Vacile au alocat odihnei în sezonul de iarnă, pe 24 de ore în medie 379,95 minute

(6,33 ore), valoare ce reprezintă 26,38% din durata unei zilei. În poziţie ortostatică vacile
s-au odihnit pe zi, timp de 277,40 minute valoare ce reprezintă 73% din timpul total
alocat odihnei iar în poziţie de decubit 97,55 minute valoare ce reprezintă 25,67% din
total timp alocat odihnei. În sezonul de vară, vacile au alocat odihnei pe zi, în medie
613,75 minute (10,22 ore), valoare ce reprezintă 42,62% din 24 de ore. În poziţie
ortostatică vacile s-au odihnit în medie pe zi 453,65 minute, valoare ce reprezintă 73,91%
din durata totală alocată odihnei, iar în poziţie decubitală vacile au petrecut odihnindu-se
în medie 160,00 minute, respectiv 26,06% din timpul total alocat odihnei. Diferenţele
înregistrate între cele două sezoane calendaristice cu privire la timpul alocat odihnei pe
24 de ore au fost de 233,80 minute în favoarea sezonului de vară, aceste diferenţe fiind
foarte semnificative statistic (p0,001).
În sezonul de iarnă pe 24 de ore, vacile au alocat somnului în medie 179,55
minute (2,99 ore), în 8,55 reprize de somn, revenind o durată medie a unei perioade de
somn de 21,30 minute. În sezonul de vară vacile au alocat somnului în 24 de ore, în
medie 202,80 minute (3,38 ore), în 9,30 reprize de somn, revenind în medie 24,94 minute
pentru fiecare perioadă de somn pe zi. Atât vara cât şi iarna, cele mai lungi perioade de
somn au fost înregistrate în segmentul de noapte. Sezonul calendaristic a influenţat
semnificativ statistic (p0,05) comportamentul de somn al vacilor doar sub aspectul
duratei totale a acestuia, diferenţele medii înregistrate fiind de 23,25 minute în favoarea
sezonului de vară. Numărul reprizelor de somn şi durata medie a unei perioade de somn
nu au înregistrat diferenţe semnificative între cele două sezoane (p0,05).
Modul de staţionare al vacilor în 24 de ore în sezonul de iarnă a fost următorul: în
poziţie ortostatică vacile au staţionat timp de 858,75 minute (14,31 ore), valoare ce
reprezintă 59,63% din durata unei zile; în poziţie de decubit vacile au staţionat timp de
581,25 minute (9,68 ore), ceea ce reprezintă 40,36% din durata unei zile. Vara poziţia de
staţionare a vacilor a fost preponderent cea ortostatică, acestea adoptând această poziţie
pe 24 de ore, în medie timp de 909,90 minute (15,16 ore), valoare ce reprezintă 62,70%
din durata unei zile. În decubit vacile au staţionat în medie pe zi, timp de 537,10 minute

VI
Gavojdian Dinu Rezumat

(9,55 ore), reprezentând 37,27% din durata zilei. Sezonul calendaristic nu a avut influenţă
semnificativă (p0,05) asupra modului de staţionare al vacilor pe întreaga zi, ori asupra
duratei medii a poziţiilor de decubit sau a celei ortostatice.

Capitolul 6
COMPORTAMENTUL CONSUMULUI DE HRANĂ ŞI APĂ
Indicii urmăriţi:
- durata totală a consumului raţiei, pe 24 de ore şi pe segmentele zilei;
- numărul perioadelor de consum a furajelor şi durata medie a acestora, pe 24
de ore şi cele trei segmente ale zilei;
- viteza medie de consum a furajelor în funcţie de natura acestora, sezonul
calendaristic, numărul de tainuri şi ordinea de administrare;
- numărul perioadelor de adăpare şi durata acestora, pe 24 de ore şi segmentele
zilei;
- frecvenţa perioadelor de adăpare în cele două sezoane calendaristice;
- timpul scurs de la încetarea consumului hranei şi prima adăpare;
- timpul scurs de la încetarea mulsului şi prima adăpare.

În timpul sezonului de iarnă pe 24 de ore, vacile au alocat consumului raţiei, în

medie în 341,90 minute (5,69 ore), valoare ce reprezintă 23,74% din durata totală a
întregii zile. Raţia a fost consumată în 17,50 perioade de consum, o perioadă de consum
având în medie o durată de 20,31 minute. Vara, vacile au alocat furajării în medie 199,35
minute în 24 de ore (3,32 ore), valoare medie ce reprezintă 13,84% din durata unei zile.
În 24 de ore, numărul medie al perioadelor de consum a furajelor înregistrat a fost de
6,90. Durata medie a perioadelor de consum în acest sezon a fost de 29,41 minute. În
sezonul de vară pe 24 de ore, comparativ cu cel de iarnă, vacile au alocat furajării cu
142,55 minute mai puţin. Numărul mediu al perioadelor de furajare a fost şi el mai redus,
cu 10,6 perioade, dar durata medie a unei perioade de consum a crescut în medie cu 9,10
minute. Pentru toţi cei trei indicatori urmăriţi, diferenţele înregistrate între cele două
sezoane au fost foarte semnificative statistic (p0,001).
Viteza de consum exprimată în minute necesare pentru consumul unui kilogram
de furaj brut, pentru sorturilor furajere incluse în raţia de iarnă a fost de 24,82 minute
pentru fânul de lolium, 5,43 minute pentru silozul de porumb, 3,18 minute pentru
concentrate şi 2,59 minute pentru borhotul de bere. În sezonul de vară, viteza medie de

VII
Gavojdian Dinu Rezumat

consum a furajelor administrate vacilor a fost de 7,90 minute pentru lucerna masă verde,
3,17 minute pentru furajele concentrate şi 2,54 minute pentru borhotul de bere.
Numărul mediu al perioadelor de adăpare pe 24 de ore, înregistrat în sezonul de
iarnă a fost de 8,15 şi de 16,10 în sezonul de vară. Diferenţele înregistrate între cele două
sezoane experimentale fiind foarte semnificative statistic (p0,001).
Durata medie a unei perioade de adăpare a fost de 0,82 minute în sezonul de iarnă
şi de 0,84 minute în sezonul de vară. Astfel, înmulţind numărul mediu al perioadelor de
adăpare cu durata medie a acestora, putem aproxima o durată totală a procesului de
adăpare de 6-7 minute iarna şi 13-14minute în sezonul de vară.

Capitolul 7
COMPORTAMENTUL DE RUMEGARE
Indicii urmăriţi:
- durata totală a procesului de rumegare, pe 24 de ore şi pe segmentele zilei;
- numărul perioadelor de rumegare şi durata medie a acestora, pe 24 de ore şi
cele trei segmente ale zilei;
- modul de staţionare al vacilor în timpul rumegării, pe segmentele zilei şi pe 24
de ore;
- perioada de timp dintre încetarea consumului de furaje şi debutul perioadelor
de rumegare;
- perioada de timp dinte încetarea efectuării mulsului şi debutul perioadelor de
rumegare;
- numărul de mişcări remasticatorii pe minut, pe segmentele zilei şi pe 24 de ore;
- numărul de mişcări remasticatorii pe bol ruminal, pe segmentele zilei şi pe 24
de ore;

Durata totală a rumegării în sezonul de iarnă a fost în medie de 517,55 minute,

revenind 35,94% din durata unei zile. Din total timp alocat rumegării, în segmentul III al
zilei, segmentul de noapte, vacile au rumegat în medie timp de 323,30 minute, valoare ce
reprezintă 62,46% din durata totală a rumegării pe 24 de ore. În sezonul de vară, vacile au
acordat pe zi procesului de rumegare, în medie 401,80 minute, revenind 27,90% din 24
de ore. Şi în acest caz, în segmentul III al zilei a fost înregistrată valoarea cea mai mare a
duratei de rumegare, respectiv 209,80 minute, valoare ce reprezintă 52,21% din total
număr de minute pe zi. Diferenţele medii înregistrate între cele două sezoane
calendaristice au fost de 115,75 minute (p0,001).

VIII
Gavojdian Dinu Rezumat

Numărul mediu înregistrat al perioadelor de rumegare pe 24 de ore, a fost în

sezonul de iarnă de 17,35, iar în sezonul de vară, de 15,80. Astfel, diferenţa medie
înregistrată între cele două sezoane, a fost de 1,5 perioade de rumegare (p0,05).
Durata medie înregistrată a perioadelor de rumegare pe zi, în sezonul de iarnă au
fost de 30,30 minute iar în sezonul de vară de 25,72 minute. Diferenţa medie între cele
două sezoane fiind de 4,58 minute (p0,05).
Iarna, vacile au preferat să rumege în poziţie decubitală 324,05 minute, faţă de
poziţia ortostatică, 186,35 minute. Din total timp alocat rumegării în 24 de ore, vacile au
rumegat în decubit 63,48%, comparativ cu durata medie de rumegare în poziţie
ortostatică, 36,52%. O situaţie diferită a fost întâlnită în sezonul de vară, când vacile din
total rumegare în 24 de ore, au rumegat în poziţie ortostatică 56,09% şi doar 43,91% în
poziţie decubitală.
Numărul înregistrat de remasticaţii pe minut pe 24 de ore, în sezonul de iarnă a
fost de 58,45, iar cel din timpul sezonului experimental de vară, de 53,94. Astfel,
înregistrându-se o diferenţă de 4,51 remasticaţii pe minut (p0,001).
La numărul de remasticaţii pe bol ruminal, valorile medii înregistrate au fost de
58,06 în sezonul de iarnă, şi de 48,63 vara. Diferenţa între cele două sezoane
calendaristice fiind de 9,43 remasticaţii pe bol ruminal.

Capitolul 8
COMPORTAMENTUL DE ELIMINARE
Indicii urmăriţi:
- numărul perioadelor de defecare pe 24 de ore şi cele trei segmente ale zilei;
- frecvenţa perioadelor de defecare pe 24 ore, în funcţie de variantele
experimentale;
- timpul scurs de la trecerea în poziţie ortostatică la prima defecare;
- numărul perioadelor de urinare pe 24 de ore şi cele trei segmente ale zilei;
- frecvenţa perioadelor de urinare pe 24 ore, în funcţie de variantele
experimentale;
- timpul scurs de la trecerea în poziţie ortostatică la prima urinare.

Numărul mediu al perioadelor de defecare, în sezonul de iarnă, a fost de 8,60

acesta nefiind influenţat de numărul de tainuri administrat. Între numărul perioadelor de
defecare în acest sezon, pe cele trei segmente ale zilei, nu s-au înregistrat diferenţe

IX
Gavojdian Dinu Rezumat

semnificative. Pe parcursul derulării experimentului din sezonul de vară, vacile au

înregistrat în medie un număr de 8,50 defecări. În acest sezon, numărul mediu al
defecărilor a fost influenţat de numărul de tainuri. Scăzând cu 1,2 defecări la
administrarea raţiei în trei tainuri, faţă de două tainuri pe zi (p0,05). Între cele două
sezoane de iarnă şi vară, diferenţele înregistrate în ceea ce priveşte numărul mediu de
defecări au fost reduse (0,10 defecări, p0,05). Astfel, putem susţine faptul că sezonul
calendaristic nu influenţează numărul perioadelor de defecare. Frecvenţa perioadelor de
defecare creşte în timpul perioadelor în care au loc mulsul şi administrarea furajelor,
indiferent de sezonul calendaristic şi numărul de tainuri. O frecvenţă mai redusă a
perioadelor de defecare poate fi observată atunci când au loc perioadele de rumegare sau
odihnă şi somn.
Timpul scurs de la trecerea din poziţie ortostatică la prima defecare, are valorii
medii în sezonul de iarnă de 24,16 minute şi vara de 26,12 minute. În timpul nopţii, acest
timp este mult mai redus, comparativ cu perioada de zi, fiind în medie de 5,65 minute
iarna şi 5,50 minute vara. Pentru acest parametru nu există diferenţe statistice între cele
două sezoane calendaristice (p0,05).
Vacile în timpul sezonului de iarnă, au înregistrat un număr mediu al perioadelor
de urinare de 8,40. Un număr mai redus al perioadelor de urinare a fost înregistrat în
sezonul de vară, respectiv 7,35. Astfel, revine o diferenţă medie între sezoane de 1,05
urinări pe 24 ore, diferenţă foarte semnificativă statistic (p0,001).
Perioada de timp dintre trecerea în poziţie ortostatică şi prima perioadă de urinare,
în sezonul de iarnă a fost în medie de 20,77 minute, cea mai scurtă perioadă pentru acest
parametru a fost înregistrată în segmentul III al zilei, de 8,05 minute. Pentru perioada de
vară, valoarea medie a fost de 21,75 minute, la fel ca şi în sezonul de iarnă, în segmentul
III al zilei a fost înregistrată valoarea cea mai mică de 7,30 minute. Nu s-au înregistrat
diferenţe semnificative statistic între cele două sezoane experimentale (p0,05).
În tabelul R.1. este prezentată o sinteză a duratei şi frecvenţelor unora dintre
activităţile efectuate de vacile cuprinse în loturile experimentale din sezoanele de iarnă şi
vară.

X
 Gavojdian Dinu Rezumat

Tabelul R.1.
Tabel de sinteză privind durata medie (în minute) şi frecvenţa (număr de perioade) anumitor activităţi efectuate de vacile din
loturile experimentale, în sezoanele de iarnă şi vară
Mod de
Odihnă Somn Furajare Rumegare

Defecări
Adăpări

Urinări
Sezon

staţionare
Interval
Total Dec. Ort. min per. min per. Total per. Dec. Ort. Dec. Ort.

7:00-14:00 145.0 34.7 110.3 16.0 1.0 158.3 7.4 3.8 92.6 3.7 56.3 36.3 106.6 313.3 2.7 2.8

14:00-21:00 137.7 29.0 108.7 12.9 0.7 157.7 8.5 3.1 101.6 3.9 40.0 61.6 81.9 338.1 2.9 2.7
Iarna

21:00-7: 00 92.2 33.8 58.4 150.6 6.7 25.8 1.6 1.1 323.3 9.7 227.7 88.4 392.7 207.3 2.9 2.9

Pe 24 ore 379.9 97.5 277.4 179.5 8.5 341.9 17.5 8.1 517.5 17.3 324.0 186.3 581.2 858.7 8.6 8.4

7:00-14:00 200.2 40.6 159.6 24.1 1.1 99.6 3.3 5.7 87.6 3.7 31.5 56.1 94.4 325.6 2.1 1.8

14:00-21:00 182.6 51.7 130.9 40.2 1.8 84.2 2.7 4.8 104.4 4.4 38.7 65.6 130.2 289.7 2.5 2.2
Vara

21:00-7:00 230.7 67.6 163.1 138.6 6.2 15.5 0.8 5.5 209.8 7.7 106.2 103.6 312.4 287.5 3.9 3.2

Pe 24 ore 613.7 160.0 453.6 202.8 9.3 199.3 6.9 16.1 401.8 15.8 176.4 225.3 537.1 902.9 8.5 7.3

Iarnă - Vară (pe 24 ore)* - 233.8 - 62.5 - 176.2 - 23.3 - 0.80 142.6 10.6 -8 115.7 1.5 147.6 - 39 44.1 - 44.2 0.1 1.1

Semnificaţia statistică a
diferenţelor pentru 24 ore
*** *** *** * ns *** *** *** *** * *** ns ns ns ns ***

XI