Sunteți pe pagina 1din 41

1

TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR


PENTRU CARNE

-PROI ECT DE AN-





2

I ntroducere
Cresterea pasarilor, avicultura, urmareste obtinerea de produse animale specifice,
cu valoare economica ridicata. Alimentatia este unul dintre cei mai buni indicatori
ai nivelului de trai al unei populatii. In Europa, spre exemplu, in ultimii 75 de ani,
a scazut consumul de paine la mai putin de jumatate, in timp ce consumul de carne
a sporit cu 55-60%, raportul paine-carne ajungand de la 5,7/1 pana la 1,8/1.
In Romania, potrivit datelor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania
(UCPR), productia interna de carne de pasare a crescut de la 121.000 de tone in
anul 2000, la 334.000 de tone in anul 2009, avansul procentual fiind de 276%.
Consumul de carne de pasare fara autoconsum a crescut de la 146.000 de tone in
anul 2000, la 434.000 de tone in anul 2009, ceea ce se traduce printr-un avans de
297%. Totusi, arata datele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, o treime
din consumul de carne de pasare este asigurat de importuri, ceea ce nu poate sa
insemne decat ca exista inca piata pentru producatorii locali, cu conditia ca acestia
sa fie activi.

Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca, in luna
martie a anului 2010, s-a observat in Romania o scadere a numarului de pasari
sacrificate, insa o crestere a cantitatii acesteia, ceea ce se traduce prin carcase cu
greutate mai mare. Astfel, potrivit surselor citate, numarul total al pasarilor
3

sacrificate in martie 2010 a scazut cu 0,7%, la 18,53 milioane de capete, in timp ce
greutatea in carcasa a acestora a crescut cu 1,0%, la 31.433 de tone. Carnea de
pasare este mult solicitata de consumatori, datorita insusirilor gustative deosebite,
faptului ca se pregateste cu usurinta in foarte multe si variate retete culinare, a
digestibilitatii deosebite si valorii nutritive superioare. Valoarea calorica a carnii de
pasare la 100 grame este de 101 calorii.


Totusi, avand in vedere perioada dificila prin care trece economia nationala,
orice investitie in demararea unui business nou necesita prudenta. Recomandam
prudenta in privinta infiintarii de noi ferme, cel putin pe perioada actuala, pentru a
4

evita o investitie costisitoare si cu sanse minime de a realiza profituri, declara
reprezentantii UCPR.
In Romania, consumul de carne de pasare in special, precum si cel de alimente
in general, este asteptat sa scada odata cu impunerea de catre guvern a noilor
masuri de austeritate. In Romania intra anual circa 130 de mii de tone de carne de
pasare din import, care conduce catre o piata interna de circa 430 de mii de tone,
adica la circa 20 kg pe locuitor, dar circa 30 kg pe locuitor urban (po-pulatia
urbana isi asigura in mare parte necesarul de consum din productia proprie), arata
UCPR











5

TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR PENTRU CARNE



I. GENERALITATI
Pornind de la necesitatea satisfacerii necesarului cu pui de o zi pentru fiecare
judet sau zona geografica, s-au dezvoltat corespunzator capacitatile de productie
pentru matca de reproductie si statia de incubatie, precum si capacitatea de taiere in
abatoare.
Pentru a se putea satisface dezideratul integrarii, indiferent de tipul de hala
sau sistemul de crestere, sunt obligatorii urmatoarele principii tehnologice in
cresterea industriala a puilor pentru carne.
6

1. Popularea si depopularea totala (totul plin, totul gol) pe ferme sau grupuri
de hale.
2. Ciclul de productie pentru fiecare serie sa fie de 11 saptamani, din care 8
saptamani crestere si 3 saptamani pauza, timp in care sa se faca curatenia,
dezinfectia si odihna halelor.
3. Fluxul tehnologic intocmit pe 11 grupe functionale, care cuprinde toate
formele din judet sau zona geografica, sa preia in spatii de crestere intreaga
cantitate de pui de o zi produsa de statia de incubatie si in acelasi timp sa sacrifice
in abator toti puii produsi in fermele de crestere.
Indeplinirea acestor deziderate permite o activitate industriala continua in care
toate capacitatile de productie sunt folosite rational si in acelasi timp productia de
carne de pasare aprovizioneaza ritmic populatia.
Capacitatile de productie construite in unitatile agricole sunt constituite in
complexe de 20 mii, 10 mii, 7 mii si 3,5 mii tone in sistem de crestere pe asternut
si 10 mii, 7 mii, 4,7 mii, 3,7 mii si 2 mii tone in sistem de crestere pe baterii.
In asociatii, capacitatile sunt constituite in complexe de 6 sau 12 hale cu
crestere pe asternut, iar in sistemul de crestere in baterii modulul este constituit din
hale de 1000 m
2
.
Tipurile de hale existente difera in functie de capacitatea complexului si
perioada in care au fost construite.
In principal, in tara noastra au fost construite pana in prezent urmatoarele
tipuri de hale:
7

- hale de 1000 m
2
, cu dimensiuni de 55 x 18 m, 50 x 20 m si 83 x 12 m;
- hale de 2000 m
2
, cu dimensiuni de 110 x 18 m;
- hale de 1620 m
2
, cu dimensiuni de 90 x 18 m.
Dezvoltarea capacitatilor pentru cresterea puilor de carne se face numai in
sistem pe baterii BP 4, folosindu-se tipul de hale de 1000 m
2
pe baterii cu
dimensiunea de 83 x 12 m.
Tipul, de hala de 1000 m
2
, cu dimensiunea de 50 x 29 m dotat cu baterii BPC
4, urmeaza sa fie modernizat dupa expirarea perioadei de folosinta a utilajului si
dotat cu baterii BP 4.
Materialul biologic folosit pentru productia de carne provine din liniile Robro
69 si 70, precum si o varianta mini a acestora.
Acesti hibrizi nu comporta deosebiri semnificative, intrucat in constituirea lor
cuprind rasa Rock ca linie materna si rasa Cornish pe linie paterna.
Caracteristicile productive ale puilor broiler
Varsta
(saptamani)
Greutate corporala,
grame
Consum specific de
nutreturi combinate
Kg/kg spor
6 1700- 1750 1,7-1, 8
7 2000 - 2100 1,8-2,0
8 2400 - 2500 2,0-2,1

8


Aceste performante sunt atinse pe loturi mici, in conditii experimentale, cu
conditii optime de microclimat, hranire si ingrijire.
De asemenea, retetele furajere trebuie bine echilibrate in continut proteic, cu
valoare ridicata in energie, raport mineralo-vitaminic si o aplicare corecta a
tehnologiei sanitar-veterinare.

II. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE PE ASTERNUT
PERMANENT

Cresterea puilor de carne pe asternut permanent se face in conditiile aplicarii
principiilor tehnologice de crestere industriala aratate mai inainte.
Fiecare capacitate de productie din unitate, judet sau zona geografica se
imparte in 11 module functionale.
Fiecare modul se populeaza si se depopuleaza dupa principiul totul plin, totul
gol' intr-o saptamana calendaristica. Intervalul intre doua populari fiind de 11
saptamani se numeste ciclu de productie si este compus din 8 saptamani de crestere
si 3 saptamani de vid sanitar.
Popularea modulelor in sistem de circuit inchis se face dupa schema aratata in
tabelul urmator.
9

Nerespectarea schemei de populare - depopulare a modulelor duce la
tulburarea ciclului de productie, cu implicatii grave atat la statia de incubatie, cat si
la abatoare, care au rolul de integratori in cadrul fluxului tehnologic de crestere
industriala a puilor pentru carne.

III. ORGANIZAREA CICLULUI DE PRODUCTIE
1. PERI OADA DE VI D SANI TAR
In prima saptamana:
se livreaza pasarile din hala;
se face curatenia mecanica;
se spala halele cu jet de apa sub presiune;
se repara si completeaza echipamentul de hala;
10

se executa dezinfectia halei si a echipamentului;
se executa dezinfectia incintei si a cailor de acces;
se fac deratizarea si dezinsectia.
In a doua saptamana:
se trimit probe de laborator pentru controlul sanitatiei, sub raportul
germenilor si a incarcaturii cu fungi;
in functie de buletinele de sanitatie eliberate de laborator se repeta
dezinfectia modulului.
in a treia saptamana, cu trei zile inainte de populare, se deschide
hala, executandu-se urmatoarele operatii:
se introduce asternutul in hala;
se introduce echipament de hala;
se executa a 2 - a fumigatie;
se porneste utilajul de hala;
se desermetizeaza hala la strictul necesar;
se introduc si se asigura apa pentru a capata temperatura mediului
ambiant.

11

Toate aceste operatii se fac de personalul de ingrijire si intretinere cu respectarea
conditiilor de filtru total.

12

2. POPULAREA CU PUI DE O ZI
Puii de o zi vor fi transportati de la statia de incubatie imediat dupa terminarea
ecloziunii, a uscarii, sortarii si asamblarii in cutii speciale de plastic sau carton.
Transportul lor se va face cu mijloace speciale existente in dotarea statiilor de
incubatie, care sa asigure o temperatura a mediului ambiant de circa 30C.
Densitatea de populare se va stabili in functie de greutatea medie prevazuta a
se realiza si de cantitatea de biomasa pe m
2
, pe serie si pe an.



Acesti parametri pot fi realizati sau depasiti in functie de continutul retetelor
furajere, de asigurarea conditiilor de microclimat si de sanitatie a efectivelor
introduse la crestere.
3. DEMARAJ UL PUI LOR PENTRU CARNE
Aceasta se face pe spatiul redus, de regula intr-un tarc echipat cu eleveuza si
utilajul de hranire si adapare pentru prima perioada de viata.
13

Tarcul de P.F.L. de forma circulara va fi montat la distanta de 0,6 - 1 m la
marginea eleveuzei.
In interiorul tarcului se va aseza un strat uniform de asternut din paie curate,
coji de floarea-soarelui, de orez, talaj sau ciocalai tocati.
Nu se va folosi rumegus, care poate fi confundat si consumat ca furaj si nici
puzderie de canepa care poate fi alergena.
Indiferent de materialul folosit, acesta trebuie asezat intr-un strat de cea. 10
cm pentru a se realiza o izolare termica fata de pardoseala.
Sub eleveuza se introduc 1000 pui.
Pentru fiecare pui se asigura o adapatoare si o hranitoare, amplasate circular
in imediata apropiere a marginii eleveuzei.





14



Apa va fi pusa in adapatori, cu 2 - 3 ore inaintea sosirii puilor, pentru a capata
temperatura mediului ambiant, in vederea prevenirii aparitiei enteritelor cand
aceasta este prea rece.
Furajul se va introduce in hranitori concomitent cu popularea , pentru a fi
proaspat si a preveni procesele de oxidare si disparitia vitaminelor.
Daca se realizeaza temperatura mediului ambiant, incepand cu ziua a 4-a se
poate incepe largirea tarcului si deplasarea a cate doua adapatori si doua tavite din
pozitia initiala catre zona echipamentului automat de hranire si adapare.
La varsta de o saptamana, puii trebuie sa inceapa sa se hraneasca si sa
consume apa din echipamentele automate, in asa fel incat la 10 - 14 zile sa se poata
incepe scoaterea tavitelor si adapatorilor de start si desfiintarea tarcurilor.
Aceasta actiune este determinata de realizarea temperaturii din mediul
ambiant si de starea de vigurozitate a lotului. Pentru economisirea energiei si
asigurarea temperaturii de demaraj se vor lua urmatoarele masuri:
a. eleveuza sa functioneze in pozitie perfect orizontala;
b. echiparea obligatorie cu bec si termostat a tuturor eleveuzelor;
c. circuitele electrice ale eleveuzei sa functioneze separat, pentru ca la
comanda de intrerupere a termostatului sa functioneze becul pentru a se putea
asigura programul de lumina prevazut in tehnologie.
15

Tot pentru a economisi energie se pot incerca si alte metode de demarare a
puilor, astfel: se foloseste o hala puiernita cu densitate marita de 40 pui pe m
2
de
suprafata utila si apoi se face rarirea Ia densitatea tehnologica la 3 saptamani in
hale de crestere .
Acest sistem poate fi folosit tot timpul anului in unitatile care au conditii
adecvate si se aplica doua variante.
Un alt sistem de demaraj al puilor consta in limitarea spatiului pentru prima
perioada de crestere, prin amplasarea echipamentului de incalzire, hranire si
adapare in zona centrala a halei, care permite indepartarea de peretii reci si umezi,
ferita de curenti, prin delimitarea cu perdele de material plastic si unde poate
realiza temperatura tehnologica de demaraj. in partea mediana poate fi cuprinsa
70% din suprafata halei.
Acest sistem are avantajul de a se pastra echipamentul halei in aceeasi
amplasare si de a nu obliga puii sa paraseasca compartimentul de stat.
Demarajul puilor in spatii limitate poate fi facuta intr-o gama variata, care
sunt prezentate in literatura de specialitate.

4. CRESTEREA SI FI NI SAREA PUI LOR PENTRU CARNE
Utilajul de hala se va calcula pentru a asigura un hranitor tronconic pentru 40
- 50 pui si o adapatoare circulara la 100 pui.
16


Inaltimea marginii inferioare a echipamentului de hranire si adapare va fi
mentinuta la nivelul spatelui puilor, in asa fel incat acestia sa nu poata circula sub
utilaje pentru evitarea traumatismelor, a aglomeratiei si a risipei de furaje.
Pentru a se folosi in totalitate frontul de hranire al halei, distanta dintre
tronconice va fi reglata la 50 cm, pentru ca in cazul cand puii se hranesc de la doua
tronconice alaturate sa nu se jeneze reciproc.
Realizarea parametrilor prevazuti in cresterea puilor pentru carne sunt
conditionati de asigurarea unor retete furajere echilibrate, a microclimatului din
hale si a starii de sanatate a efectivelor.



17

5. PROGRAMUL DE HRANI RE SI ADAPTARE
Pentru puii de carne crescuti in sistem industrial s-au alcatuit retete de
nutreturi combinate cu urmatoarele valori nutritive:
Valoarea nutritiva a nutreturilor combinate pentru puii de carne
Varsta
puilor
Reteta Continutul in principii nutritivi
Proteina
bruta,
%
E.M.
kcal/kg
%
Lizina
%
Metionina+
cistina
%
Calciu
%
Fosfor
%
Grasimi
%
1-4
sap.
21 - 1 22,8 3000 1,17 0,89 0,90 0,67 4,82
5-8
sap.
21-2 20,2 3000 0,92 0,74 0,90 0,62 5,63
Total 21 -
2F
21,0 3000 1,00 0,79 0,91 0,61 7,72

In cazul utilizarii unor retete furajere la valori diferite fata de cele prezentate,
greutatea medie si consumul specific al puilor se realizeaza in functie de asigurarea
principiilor nutritivi, cuprinsi in aceste retete.
Elaborarea acestor retete se face prin programe lunare de catre organele de
specialitate si acestea cuprind principii nutritivi in functie de asigurarea materiilor
prime necesare.
18

Apa necesara pentru adaparea puilor pentru carne trebuie asigurata in cantitate
dubla fata de cantitatea de furaj consumata, in conditii de temperatura normala. La
temperaturi mai scazute (10 - 16C), consumul de apa calda scade de 1,7-1,8 ori
fata de cantitatea de hrana ingerata, iar la temperaturi mai ridicate (27) cantitatea
de apa consumata este de 2,8 ori mai mare fata de cantitatea de furaj ingerata.
Folosirea unor retete cu valoare ridicata in energie si proteine, precum si
scaderea umiditatii relative, determina, de asemenea, cresterea consumului de apa.











19

Programul de furajare, sporul in greutate si consumul de furaje la puii
pentru carne
Varsta
(sapt.)
Greutatea corporala, g Consum de nutreturi combinate
Greu-
tatea
Spor in
greutate
Pe saptamana in
curs
De la
inceputul
perioadei
zi sapt. cumu-
lat
pe zi,
g
pe sapt.
g
Con-
sum
spe-
cific
kg/kg
spor
Consum
specific
cumulat,
g
Consum
specific
cumulat
kg/kg
spor
1 100 8,6 60 60 14 100 1,43 100 1,43
2 200 14,0 100 160 30 210 2.10 310 1,93
3 350 21,4 150 310 43 340 2,27 650 2,10
4 530 25,7 180 490 57 420 2,38 1070 2,58
5 730 28,6 200 690 78 550 2,65 1620 2,35
6 950 31,4 220 910 96 630 2,86 2250 2,47
7 1200 35,7 250 1160 104 750 3,00 3000 2,60
8 1450 35,7 250 1410 115 S I O 3,22 3810 2,70

In perioada de start apa se foloseste la temperatura de 18 - 20C, iar in faza a
2-a de crestere la temperatura de 12 - 15C.
20

Igiena apei potabile se stabileste prin analize de laborator, care se efectueaza
prin recoltare de probe de la surse (castelul de apa. hidrofor) si din hale. Analiza
solicitata laboratoarelor trebuie sa cuprinda analiza chimica si bacteriologica a
acesteia.

6. CONDI TI I LE DE MI CROCLI MAT IN HALELE DE BROI LER


Pentru obtinerea unor parametri normali de crestere se va urmari realizarea
temperaturilor prevazute in tabelul 1.
Pentru a aprecia masura in care se asigura confortul pasarilor la diferite
temperaturi si umiditati relative, s-a calculat indicele de temperatura si umiditate
21

(I.T.U.) care difera in functie de varsta si categoria de pasari. La puii pentru carne
acest indice este conform tabelului 2.
Tabelul 1
Temperaturile tehnologice la puii pentru carne
Varsta,in
saptamani
Temperatura necesara (C)
Sub sursa de caldura In restul halei
1 35-32 26-24
2 31-26 23
3 25 22
4 24 21
5 23 20
6 22 18
7 21 18
8 20 18







22

Tabelul 2
Indici de temperatura si umiditate la puii pentru carne
Varsta,in
saptamani
Disconfort
Confort* La
temperatura
inferioara
La
temperatura
superioara
1 80-85 sub 80 peste 85
2 80-82 sub 80 peste 82
3 76-78 sub 76 peste 78
4 71-73 sub 71 peste 78
5 68-70 sub 68 peste 70
6 65-67 sub 65 peste 67
7 53-64 sub 63 peste 64
8 63,5-60,6 sub
60,5
peste
60,8
Pentru categoria pui de carne de o saptamana se cauta in tabel toate cifrele
cuprinse intre 80 si 85.
I.T.U. incepe sa apara la umiditatea de 50% si temperatura de 31C, iar pe
masura cresterii umiditatii scad exigentele la temperatura.



23

7. CURENTI I DE AER I N HALELE DE PUI DE CARNE
La temperaturile situate in zona confortului tehnic, curentii nu influenteaza
negativ sanatatea pasarilor.
In timpul verii, temperaturile ridicate si curentii de aer au un efect favorabil
permitand evaporarea apei si cresterea pierderilor de caldura, astfel ca puii au
consumul normal de furaje si produc la un nivel superior.
Curentii de aer in hale se masoara cu anemometru, iar valoarea optima a
acestora este redata in tabelul urmator:
Curentii de aer la temperaturi scazute
Varsta Sub 10
U
C 10-20C 20 - 30C
1 - 3
saptamani
lipsa curenti lipsa curenti 0,05-1,0
3 - 8
saptamani
lipsa curenti 0.05-0,1 0,1-0,2


8. PRESI UNEA AERULUI I N ADAPOSTURI
Presiunea in adaposturi este asemanatoare cu cea atmosferica, activitatea
efectivelor fiind dependenta de variatia acestora. in perioadele cand presiunea
atmosferica scade brusc si se produc modificari esentiale ale atmosferei, potential
electric si grad de ironizare ridicat, se constata o incetinire a bioritmului.
24

Presiunea se modifica, de asemenea, in functie de rata de ventilatie practica.
Cand admisia este fortata si evacuarea libera, presiunea interioara creste , cand
evacuarea este fortata si admisia libera, presiunea interioara scade.
Variatiile de presiune determinate de ventilatie sunt cu atat mai mari cu cat
orificiile de admisie sunt mai mici, comparativ cu puterea ventilatoarelor care
actioneaza mecanic intrarea si exhaustarea aerului.
Presiunea atmosferica scazuta favorizeaza evaporarea mai rapida a apei din
hala, insa si degajarea de gaze nocive din sistemele de canalizare si fosele de
dejectii, care pot depasi limitele admisibile.

9. I ONI ZAREA AERULUI
in atmosfera curata si nepoluata, atomii de oxigen sunt ionizati cu incarcatura
electrica negativa.
Ionii cu incarcatura electrica pozitiva fixeaza usor particulele solide si lichide
(fum, pulberi, picaturi de apa) sau gaze (oxizi de azot, CO2 si SO2) alcatuind ioni
pozitivi, care maresc nocivitatea aerului poluat.
Oxigenul incarcat cu ioni negativi se fixeaza usor pe hematii la nivelul
pulmonului, in timp ce ionii pozitivi au actiune daunatoare asupra pasarilor.
Determinarea ionizarii aerului se face cu controlul Eber.


25

10. ZGOMOTELE DI N ADAPOSTURI
Acestea sunt produse, in principal, de ventilatoare care prin constructie emit
zgomote cuprinse intre 80 si 100 decibeli.
Peste aceasta limita zgomotele devin nocive, determinand o stare anxioasa la
pasari, acestea sunt sensibile la imbolnaviri, iar productia scade simtitor.
Pentru a inlatura asemenea deficiente este necesar ca halele sa fie echipate cu
ventilatoare silentioase si sa fie reparate si revizuite permanent, pentru a inlatura
zgomotele datorate functionarii necorespunzatoare a acestora.
De asemenea, este necesar sa se evite toate zgomotele ocazionate ca: trantirile
de usi, strigate, esapamente auto etc, care survin pe neasteptate si care au efect
daunator asupra pasarilor.
Determinarea intensitatii zgomotelor se face cu decibelmetru.
11. FACTORI I CHI MI CI AI MI CROCLI MATULUI
Pentru ca microclimatul in hale sa fie corespunzator, acesta trebuie sa contina
o concentratie maxima de 0,02% amoniac sau 20 ppm, care este sesizata de catre
simtul olfactiv al omului.
in privinta concentratiei de hidrogen sulfurat, acesta este admis in
concentratie maxima de 0,01% sau 10 ppm.
Bioxidul de carbon este admis in concentratie de 0,5 - 0,6%, dupa normele
stabilite in ultimul timp. in functie de CO2 si umiditate se stabileste rata de
26

ventilatie mai ales in timpul iernii, cand se permite o reducere a acesteia de 0,6 -
0,7 m
3
pe kg corp si ora.
12. PULBERI LE DI N ADAPOSTURI
Pulberile din adaposturi provin in cea mai mare parte din asternutul uscat,
amestecat cu resturi de nutreturi combinate si dejectii uscate.
Examenele de laborator efectuate au stabilit ca aceste pulberi contin 70%
proteine, apoi in procente descrescande, grasimi, celuloza, germeni microbieni.
Normele de igiena au stabilit ca, pulberile din adaposturi sa nu depaseasca 15
mg/m
3
in aer, iar cele sedimentare 17-25 g/m
2
depunere timp de 30 zile.
Depunerea de pulberi este determinata in cea mai mare masura de natura
asternutului folosit.
Pentru tipul de asternut folosit s-a determinat depunerea de pulberi in 30 zile,
care este urmatoarea:
- asternut de coji de floarea-soarelui 13-40 g/m ;
- puzderie de in si canepa 21 - 90 g/m
2
;
Datorita nocivitatii lor, pulberile din adaposturi trebuie combatute prin:
alegerea unui asternut corespunzator;
mentinerea unei umiditati ridicate in adaposturi, mai ales in timpul
verii;
realizarea unei ventilatii corespunzatoare;
27

evitarea tuturor factorilor de excitatie care pot determina agitarea
pasarilor si antrenarea pulberilor in mediul ambiant al halei.
Determinarea pulberilor din adaposturi se face prin metode gravimetrice,
utilizand filtre de hartie sau membrane poroase, montate in dispozitive speciale.
13. LUMI NA
In primele zile de viata, intensitatea luminoasa trebuie sa fie mai mare pentru
ca puii sa poata gasi usor sursele de hrana si adapare.
In consecinta, pentru fiecare tarc si eleveuza se va folosi un bec de 100 wati,
dupa care in a 2-a perioada de viata intensitatea luminoasa va trebui scazuta pana
la limita de semiobscuritate.
In vederea economisirii de energie, becurile incandescente pot fi inlocuite cu
lampi fluorescente, care nu influenteaza productia.
Intensitatea luminoasa se masoara cu luxmetru, iar unitatea de masura, luxul,
reprezinta puterea luminoasa pe suprafata de 1 m
2
si este echivalenta cu 0,0016
wati.
Pentru halele de broiler se recomanda o intensitate cuprinsa intre 5 si 20 lucsi.
Durata iluminarii halelor este strans legata de fiziologia nutritiei. Se stie ca
tranzitul intestinal la pasare este de circa 3 ore si in functie de acesta s-a stabilit
programul de iluminare prezentat in tabel.
Saptamana Program de iluminat (durata)
1 23 ore lumina, o ora intuneric
28

2 8 cicluri cu cate 2 ore lumina, o ora intuneric
3 - 8 8 cicluri cu cate o ora lumina, doua ore intuneric
Pentru aplicarea lui stricta este necesar ca utilajul din hala sa fie dotat cu
ceasuri programatoare, pentru a nu-1 lasa la discretia lucratorilor care pot face
omisiuni, cu repercusiuni grave asupra productiei.
In cazul in care halele nu se pot dota cu ceasuri programatoare, se va folosi
programul de 23 ore lumina, cu o ora intuneric.
III. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE IN BATERII



Cresterea puilor pentru carne in baterii este o activitate mai recenta, primele
utilaje de acest fel fiind date in exploatare in anul 1977. In prezent sunt in
exploatare 3 tipuri de baterii:
1. BP 4 (baterie piramidala pe 4 niveluri)
29

2. BPC 4 (baterie pentru pui carne pe 4 niveluri);
3. BUC 3 (baterie universala pentru pui carne 3 niveluri).
Bateriile au capacitatile si caracteristicile functionale prezentate in continuare.
1. Bateria piramida pe 4 niveluri (BP 4) este cel mai recent tip de baterie dat
in exploatare si este conceput sub licenta romaneasca incepand cu anul 1982.
Furajarea se realizeaza prin transportoare lant, dispus in circuit inchis la
nivelul fiecarui nivel al bateriei. Jgheabul este construit in asa fel incat permite
accesul la furaje puilor , evita risipa si este suficient de iluminat, datorita formei
piramidale a bateriei.
In partea interioara prezinta adaptabilitate la hranirea faziala. Lantul
transportor este confectionat din tabla ambutisata, asigurand o viteza de antrenare a
furajului de 3,8 m pe minut.
Capacitatea de antrenare pe jgheab este reglata de un surub, care permite fie
micsorarea, fie marirea stratului de furaje.
Adaparea se realizeaza prin adapatori cu picator si vas colector fixate pe teava
cu apa, care se regleaza in inaltime in functie de perioada de crestere.
Cusca de crestere are lungimea de 90 cm, latimea de 45 cm si inaltimea 24
cm, suprafata custii este de 4050 cm
2
.
Peretele frontal al custii este adaptat pentru furajarea faziala a pasarilor.
Podeaua este prevazuta cu covoras din plastic, in vederea atenuarii socurilor si
a evitarii deprecierii carcaselor.
30

Evacuarea dejectiilor se face cu un plug raclor asezat in fosa, sub baterie.
Toate dejectiile de la cele 4 niveluri cad in aceasta fosa , custile fiind protejate de
folia de polietilena, care le antreneaza in cadere catre zona mediana a acestora.
Dimensiunea bateriei, inclusiv capetele de actionare, este de 0,9 m x cu un
numar de tronsoane x 3,5 m (numarul maxim de tronsoane, fiind de 82).
Latimea maxima a bateriei la baza este de 2,23 m in care sunt cuprinse si
scarile de rulare.
Inaltimea bateriei este de 2 m la nivelul custii, 2,05 m Ia scheletul metalic al
bateriei si 2,25 m la buncarul de furaje.
Capacitatea bateriei este de 12 pui pe cusca, socotita la o greutate medie de
1250 g la varsta de 8 saptamani. In cazul cand greutatea medie a puilor scade sau
creste, sa nu depaseasca 15 kg pe cusca.
Evacuarea pentru sacrificare a puilor la acest tip de baterie se face manual.
2. Baterie pentru pui carne pe 4 niveluri (BPC4). Este o baterie fabricata tot
sub licenta romaneasca si ea a inceput sa fie folosita in complexele de pui carne
incepand cu anul 1977.
Furajarea se realizeaza tot cu transportoare tip lant dispuse in circuit inchis la
fiecare nivel al bateriei.
Jgheabul din tabla este inalt la exterior pentru evitarea risipei furajelor si in
plan inclinat la interior pentru a se permite accesul puilor la furajare, precum si
patrunderea luminii.
31

Latura interioara a jgheabului are inaltimea reglabila, de 40 mm pentru
perioada de start si 70 mm pentru varsta de peste de 20 zile.
Lantul este confectionat tot din tabla ambutisata si are viteza de 3,8 m pe
minut. Jgheabul are o capacitate la umplere de 120 - 150 kg furaje pentru fiecare
nivel si se poate regla de asemenea gradul de umplere printr-un suber.
Adaptarea se face prin adapatori automate, racordate la reteaua de apa:
acestea sunt amplasate intr-un spatiu despartitor dintre 2 custi.
Adapatorile au 2 pozitii de fixare in functie de faza de crestere a puilor si
anume 70 mm pentru puii mici si 215 mm pentru puii care depasesc varsta de 25
zile.
Cusca de crestere are dimensiunile de 90 cm lungime, 50 mm latime si 34 cm
inaltime, avand o suprafata utila de 4500 cm
2
si in care se populeaza 15 pui.
Peretele frontal este construit din plasa de sarma cu posibilitatea de marire sau
micsorare a gratiilor, in functie de varsta puilor.
Podeaua curtii la primele tipuri de baterii este confectionata din material
plastic pentru amortizarea loviturilor si evitarea deprecierii carcaselor: ulterior a
fost confectionata din acelasi material ca la BP4.
Evacuarea dejectiilor se face cu ajutorul unor benzi confectionate din material
plastic, amplasate sub fiecare nivel al bateriei si puse in miscare prin capete de
actionare. Curatirea benzilor se face de mai multe ori pe zi, in functie de gradul de
umplere ala acestora cu dejectii. Viteza de deplasare a benzilor este de 4,2 m pe
minut.
32

Evacuarea puilor pentru sacrificare se va face prin indepartarea podelei si
caderea puilor pe banda pana la capatul de actionare al acesteia, unde se prind si se
incarca in custi.
Intrucat acest tip de baterie este depasit din punct de vedere tehnic, din anul
1987 a inceput inlocuirea lui, dupa expirarea termenului de folosinta, cu bateria
piramidala pe 4 niveluri BP4.
3. Bateria universala pentru pui carne pe 3 niveluri (BUC 3). Este o baterie
fabricata tot incepand cu anul 1977, dupa conceptia romaneasca si este mai putin
raspandita decat celelalte tipuri de baterii.
Furajarea se realizeaza prin jgheaburi alimentate cu furaje combinate prin
buncare mici mobile, cu o capacitate de 45 kg si cu o viteza de deplasare de 9,6 m
pe minut.
Adaparea se face prin picuratoare cu inaltimea reglabila, amplasate cate 6 pe
cusca. Custile de crestere au lungimea de 120,6 cm, latimea de 92,4 cm si
inaltimea de 37 cm, avand o suprafata utila de 11100 cm
2
.
Peretii custii sunt construiti din sarma galvanizata, peretii laterali si peretele
din fundul custii sunt ficsi, iar peretele frontal este reglabil permitand 3 pozitii de
lucru, in functie de accesul puilor la jgheabul de furajare pe masura cresterii lor in
greutate si anume:
- faza I pana la 2 saptamani;
- faza a D-a pana la 4 saptamani;
- faza a UJ-a pana la livrare.
33



Podeaua este confectionata din plasa de sarma cu un covoras de plastic, cu rol
de amortizare, pentru a nu se produce deprecierea carcaselor.
Evacuarea dejectiilor se face cu un dispozitiv de reglat, actionat de un cablu
pe podea de sticla. Viteza de deplasare a dispozitivului este de 9,6 m/minut;
evacuarea pasarilor din baterii se face manual.
Popularea cu pui de o zi se poate face la toate tipurile de baterii pe toate
nivelele, in cazul ca se realizeaza temperatura de demaraj. in caz ca nu se poate
asigura temperatura optima de start, se populeaza numai nivelurile 2 si 3 , dupa
care se raresc puii in saptamana a 3 -a.
Programul de hranire, adapare, precum si microclimatul din adaposturi pentru
puii de carne crescuti in baterii este identic cu cel descris la cresterea puilor de
carne pe asternut, cu singura deosebire ca temperatura din interiorul curtii este cu
2 C mai mare decat restul halei la fiecare nivel al bateriei; de cand s-au introdus
tevi de incalzire in interiorul curtilor, diferenta este mult mai mare.
Pentru a se putea intocmi o evidenta corecta a efectivelor de pui, se impune a
se introduce si a se completa urmatoarea formularistica:
1. fisa tehnica pentru pui carne;
2. curba de crestere si evolutia pierderilor prin mortalitate;
3. cartea broilerilor.
34


IV. MASURI SANITAR VETERINARE
a. Actiunile de pregatire sanitar veterinara si dezinfectii. in fermele
avicole profilate pe cresterea puilor pentru carne pe asternut sau in baterii vor fi
aplicate tehnologii sanitare veterinare specifice in fermele de crestere intensiva
a pasarilor.
b. Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa. Se va respecta
intocmai programul tehnic al actiunilor sanitare veterinare obligatorii privind
supravegherea sanitara veterinara a efectivelor prin: examene clinice, anatomo-
patologice si examene de laborator, prin aplicarea programelor de imunipro-
filaxie elaborate de Agentia Nationala Sanitara Veterinara din Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
V.ORGANIZAREA GENERALA A UNEI FERME DE PUI DE CARNE


Puii broiler sunt preferati de specialistii din domeniu pentru cresterea rapida si
pentru conversia eficienta a hranei. In anul 1976, era nevoie de 63 de zile pentru ca
un pui broiler sa atinga o greutate de 2 kg. In anul 2001, acest interval de timp s-a
35

scurtat la 35 de zile. Cresterea mai rapida si conversia mai eficienta a hranei au
facut ca pasarile sa valorifice mai bine hrana, reducand cantitatea de deseuri
rezultate, dar si la o scadere dramatica a preturilor pe kilogram. In acelasi timp,
selectia genetica pentru productii foarte mari duce atat la crearea de pasari cu
numeroase afectiuni, cat si la pierderea variabilitatii genetice. Consumatorii pot
influenta soarta broilerilor daca vor fi dispusi sa plateasca mai mult pentru pasari
care cresc mai incet, dar sunt mai sanatoase.

Factorul cel mai eficient in cresterea acestei rase este, conform aprecierilor
economistilor, inalta favorabilitate a conversiei furajelor in carnea broiler.
Avantajele tehnologice ale industrializarii broilerului sunt atinse, in general, mai
rapid decat la celelalte specii. Se estimeaza ca greutatea corporala a broilerului se
va dubla in urmatorii 50-60 de ani, cu reducerea consumului de hrana si a timpului
necesar de crestere, la mai putin de 50% fata de momentul actual.
Materialul genetic avicol necesar pentru infiintarea unei crescatorii de pui hibrid
pentru carne broiler este asigurat, in mare parte, de companiile de ameliorare
romanesti care detin in exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de
linii pure, bunici si parinti care asigura hibrizii comerciali, rezultand cantitati
suficiente de carne de gaina. Puii sunt crescuti in hale ventilate, curate si dotate cu
sisteme de hranire si de adapare. Densitatea medie intr-o crescatorie ar trebui sa fie
de aproximativ 34 de capete pe metru patrat pentru o greutate a pasarii ce nu
depaseste un kilogram, scazand pana la noua pasari pe metru patrat, cand acestea
au o greutate care depaseste 3,8 kilograme fiecare. In cazul puilor adusi pentru
popularea fermei, densitatea poate sa fie de 18-20 pe metru patrat, cu conditia ca la
36

35 de zile sa fie sa-crificat un sfert din lot, iar la 42 de zile sa fie sacrificat restul
lotului.
Climatul controlat din hala trebuie sa asigure izolatia eficienta, valoarea umiditatii
fiind de 0,4 W/m2/oC; aceasta este echivalenta cu 10 cm de fibra de sticla. In
climate extrem de reci, este necesara o izolatie suplimentara. In plus, trebuie
realizat un control eficient al iluminarii, mai ales cand programul de iluminare este
in folosinta. Intensitatea maxima a luminii intr-o hala intunecata nu trebuie sa
depaseasca 0,4 lux. Sistemul artificial de iluminare trebuie sa asigure o distributie
uniforma a luminii in toata hala. De asemenea, trebuie asigurata o ventilatie
eficienta care sa mentina la nivelul pasarilor un circuit controlat si adecvat al
aerului, iar pavimentul trebuie sa contina o bariera de vapori, sa fie neted, din
ciment bine finisat.
Hranirea puilor se face cu furaj prestarter in primele noua zile, timp suficient ca
puii sa se si acomodeze cu sistemele de hranire, schimbat ulterior cu un tain
adaptat pentru faza de crestere (pana la un kilogram - aproximativ 35 de zile) si
finisare (36-42 de zile pentru puii care depasesc un kilogram). Sistemul de
distributie al furajului trebuie sa permita accesul tuturor pasarilor la hranitori. Atat
spatiul destinat furajarii, cat si timpul destinat distributiei acestuia au o importanta
majora.
In mod curent, programul de lumina la broiler este de 2324 de ore pe zi.
Cercetarile au aratat ca in anumite tari programele ce presupun 23 de ore de lumina
pe zi, aduc beneficii mai mari decat cele conventionale. De asemenea, se pot stabili
programe de zile scurte, care debuteaza de la varsta de 7 zile si pot fi mentinute pe
tot parcursul vietii lotului, sau programe de crestere constanta a timpului de lumina
dupa aproximativ 21 de zile, pentru a stimula consumul de furaj si a spori
37

cresterea. Crescatorul poate apela la programele cu lumina intermitenta atunci cand
apar anumite afectiuni sau la sfatul medicului.



Asternutul in hala de crestere trebuie sa aiba o grosime de 3-0 cm, in functie de
adaposturi si izolatie. Materialele folosite trebuie sa asigure o buna absorbtie a
umezelii, sa fie biodegradabile, confor-tabile, nivelul de praf sa fie scazut si sa
provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de biosecuritate. Accesul pasarilor
salbatice si al rozatoarelor la locul unde este depozitat asternutul creste riscul
aparitiei Salmonellei sau a altor agenti patogeni. Locul unde se depoziteaza
asternutul trebuie protejat de intemperiile vremii si de daunatori si este, de
asemenea, foarte important ca asternutul sa fie pastrat in locuri in care este
prevenita umiditatea.
Potrivit specialistilor, raportul dintre consumul de apa si cel de hrana este de 1,8
litri apa la un kilogran de furaj, iar orice schimbari bruste a cantitatii de apa poate
38

fi un semn de stres, boli sau o calitate slaba a furajului. In cazul in care folositi
adapatori de tip clopot, asigurati-va ca exista opt astfel de adapatori, cu un
diametru de aproximativ 40 de centimetri pentru 1.000 de pasari. Daca folositi
adapatorile cu picurator media, ar trebui sa fie de aproximativ 10 pasari pe fiecare
dispozitiv de adapare. Pasarile trebuie sa aiba acces la apa 24 de ore pe zi, iar in
primele 4 zile de viata ale puilor este necesara instalarea unor adapatori
suplimentare. De asemenea, trebuie precizat ca apa se poate contamina foarte usor
din hrana pasarilor, astfel incat este necesara utilizarea substantelor de curatare a
apei.
Managementul cresterii puilor hibrid broiler asi-gura ulterior o valorificare optima
a acestora, astfel incat raportul dintre consumul de furaj si masa totala a pasarilor
sa fie unul profitabil pentru crescator.
Factorii care influenteaza direct productia de carne

Greutatea corporala este o insusire cu heritabi-litate ridicata si difera in functie de
specie, fiind mai mare la curci si gaste; prezinta, insa, in cadrul fiecarei specii, in
functie de rasa, o mare variabilitate. Intensitatea de crestere influenteaza in mod
deosebit productia de carne si este o insusire cu heritabilitate destul de ridicata. Pe
baza acestei heritabilitati s-a reusit sa se formeze, intr-un timp scurt, linii cu
intensitate mare de crestere in primele 8-12 saptamani de viata. Puterea de folosire
a hranei este strans corelata cu intensitatea de crestere. Se urmareste sa se obtina un
spor cat mai mare cu un consum cat mai mic in primele 10-12 saptamani de viata.


39

Subventii si finantari

Din acest an, crescatorii de pasari din Romania nu mai beneficiaza de nicio forma
de sprijin prin ajutoare de stat, investitiile au fost sistate, iar cre-ditarea pentru
productie sau pentru investitii, inclusiv pentru cofinantarea fondurilor structurale
europene, devine inexistenta. Din anul 2010, subventiile pentru carnea de pasare
nu se mai acorda, dupa 9 ani in care acestea au permis cresterea productiei de carne
industriala a tarii de peste 3,5 ori, ritm neatins de vreo alta ramura economica a
tarii. De asemenea, din anul 2010 se aplica durele directive privind protectia
animalelor. Iar obligativitatea acestora si pentru Romania vor necesita mari
cheltuieli suplimentare, iar sprijinul statului pentru acoperirea partiala a acestor
cheltuieli, solicitat de noi, este foarte problematica, arata UCPR.
In ceea ce priveste atragerea de fonduri europene nerambursabile, oportunitati ar
putea exista in conditiile in care exista alocari pentru promovarea investitiilor in
exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru
realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente
din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi,
infiintarea de plantatii etc. In perioada 2010-2013, valoarea maxima eligibila a
unui proiect pe acest segment este de 4 milioane de euro, iar ponderea sprijinului
nerambursabil va fi de 40% si nu va depasi 1,6 milioane de euro. Totusi, spun
reprezentantii UCPR, astfel de investitii au un grad mic de eligibilitate, din cauza
punctajului defavorabil, comparabil cu sectorul agricol si a cofinantarii interne,
practic nefunctionala.


40

Cuprins:
Introducere
I. GENERALITATI;
II. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE PE ASTERNUT
PERMANENT;
III. ORGANIZAREA CICLULUI DE PRODUCTIE;
IV. MASURI SANITAR VETERINARE;
V.ORGANIZAREA GENERALA A UNEI FERME DE PUI DE CARNE.










41

Bibliografie:
1. http://furaje-
animale.ro/Cresterea%20puilor%20de%20carne,%20rasa%20mixta.pdf;
2.Tehnologii de obtinere a produselor avicole,Marmandriu Andrei;
3. www.fabricadecarne.ro/cresterea-puilor-de-carne--