FIȘĂ LECTURĂ

Ciobanu Ana-Maria, grupa 1760

1. Citarea articolului

Miron, D., Șeuleanu, D., Cojocariu, C.R. and Benchea, L., 2019. The European Model of
Development Faced with the Quaternary Sector Emergence Test. Amfiteatru Economic,
21(Special Issue No. 13), pp. 743-762.

DOI: 10.24818/EA/2019/S13/743

2. Idei principale

 Obiective urmărite

În această lucrare au fost identificate cele mai presante schimbări de paradigmă conexe cu
noul model de dezvoltare cerut de creșterea importanței sectorului cuaternar al economiei
moderne, unul înalt intensiv în cunoaștere și creativitate, testându-se nivelul la care este
pregătită economia statelor membre ale Uniunii Europene să își asume oportunitățile și să se
ferească de amenințări.

 Metodologia folosită

Analiza de tip fenomenologic a permis surprinderea și explicarea celor mai relevante corelații
existente între variabile și parametrii metodologici dar și a relațiilor complexe de cauzalitate
configurate în decursul timpului și supuse la presiuni deosebite în condițiile volatilității tot
mai ridicate a modelului tradițional de dezvoltare, operațional în țările membre ale Uniunii
Europene dar și a turbulenței care s-a accentuat la nivelul mediului european de afaceri.

 Principalele rezultate și concluzii

Realitatea istorică a arătat că tranziția de la oricare dintre sectoarele tradiționale la altul mai
avansat a fost dificilă, această tendință menținându-se și în cazul trecerii de la predominanța
sectorului terțiar la cel cuaternar.

Nivelul diferit de diversificare și specializare a economiilor conduce la o cerere diferențiată de

capital uman ceea ce va amplifica circulația forței de muncă în interiorul UE, cele mai
favorizate categorii de lucrători fiind cei care dețin un grad mai ridicat de calificare. Procesul
de specializare la nivelul economiei europene va avansa rapid către creșterea importanței
sectoarelor înalt intensive tehnologic, generatoare de valoare adăugată, înscrise în lanțurile
globale ale valorii și care necesită competențe și abilități cognitive de tip nou.

Concluzia care se poate desprinde este că nu putem identifica un model autentic european de
specializare și diversificare, modelele rămânând prioritar naționale chiar dacă, pe măsură ce
avansează procesul de guvernanță economică europeană, crește coeficientul de uniformitate la
nivelul acestor procese. Statele mai puțin dezvoltate din UE au înregistrat progrese notabile în
planul diversificării structurilor de specializare la nivelul sectorului secundar al economiei în
timp ce cele avansate au continuat să se orienteze prioritar către sectoarele terțiar și cuaternar
ale economiilor lor.

3. Scurte citate din articol

„La nivelul Uniunii Europene, de mai multe decenii, se caută răspunsul la întrebarea legată de
tipul de model de dezvoltare care ar trebui promovat, unul centrat pe coeziunea economică,
socială și teritorială sau unul focalizat către crearea unor poli europeni ai excelenței în care
vectorul principal ar trebui să fie competitivitatea.”

„Procesele de dezvoltare economică, la fel ca şi momentele de criză prin care trec acestea, au
caracter ciclic însă gestionarea acestora necesită strategii, mecanisme şi instrumente care să
poată oferi soluţii la evoluţiile imprevizibile.”

„Cea mai sensibilă provocare pentru cercetătorii din domeniul științei economice vizează
cuantificarea produsului final realizat în sectorul cuaternar, la aceasta adăugându-se cea
privind dificultatea de a estima costurile adâncirii specializării și ale noii diviziuni a muncii. „

4. Surse de citit ulterior

Hagel, J., Brown, J.S. and Davison, L., 2010. Power of pull: how small moves, smartly made,
can set big things in motion. New York: Basic Books.

Marsh, P., 2012. The new industrial revolution: consumers, globalization and the end of mass
production. New Haven: Yale University Press.

Pink, D. 2005. A whole new mind: Moving from the Information Age to the Conceptual Age.
New York: Riverhead Hardcover.

Siudek, T. and Zawojska, A., 2014. Competitiveness in the Economic Concepts, Theories and
Empirical Research. Oeconomia 13(1), pp.91-108.