Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MBDICINA VETERINARA,BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARB RURALA SPECIALIZAREA.

AGROTURISM

PRffJHflryTA trct$Txc$Affi, $cgE6

Profesor coordonator, DONA ION

Realizat de: Ceaon Nicolue Adriun

BUCURE$TI 20t3

1.

Privire de ansamblu; organizarea si functionarea propriu-zisa a pietei de zahar

Organizarea ComunI de Piafi a zahirului

Pentru adoptarea gi implementarea acquis-ului comunitar in domeniu au fost intreprinse misuri, ca: . organizarea Biroului pentru cultura sfeclei de zahdr in structura Direcfiei politici qi strategii in produclia vegetald din Ministerul Agriculturii (Hot[rdrea de Guvern nr.44012001 pentru modificarea gi completareaH.G.l2l200l privind organizarea gi funcfionarea Biroului pentru cultura sfeclei de zah[r); . a fost constituiti, in anul 2001, Organiza\ia inter-profesionali nafionalS ,,Zahdrul", prin adoptarea Ordonan{ei Guvernului nr.55i2000 privind organizafiile inter-profesionale de produse agroalimentare, aprobati qi completatd prin Legea nr.4112001. Aceastd organizalie a fost recunoscutd de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei gi Pddurilor prin emiterea avizului nr.l/2001; . pentru asigurarea armonizdrii complete a legislafiei rom6negti cu acquis-ul comunitar, in Romdnia au fost adoptate gi implementate o serie de acte legislative inso{ite de m[suri de construclie institufionald adecvate, respectiv consolidarea administratiei centrale gi teritoriale (Ordonannla de urgenfd nr.9712001 privind reglementarea producfiei, circula{iei qi comercializirii alimentelor pe piefele organizate); . mdsuri care vizeazd organizaliile din filiera zahdrului; . misuri carc vizeazd calitatea; . m[suri pentru implementarea statisticii in domeniu, pentru a asigura raportarea la momentul aderirii, a informafiilor c[tre Comisia Europeand, conform Reglementdrii CEE nr.779196.
Date privind organizarea producfiei -O r ganizalia Interpro fe s i onal 6 Naf i onal a " Zahdrul" O. I.N. Z. R. -Federatia Nalionald a Cultivatorilor de Sfecl6 de Zahdr din Romdnia -Asocialia Producltorilor de Zahdr din Sfecla de Zahdr -'oPatronatul Zahf,rului din Romdnia Organizarea comuni a piefei in sectorul zahdrului instituit[ prin regulamentul 318/2006 reglementeazd urmdtoarele produse: Tabelul I Descrierea nroduselor Cod NC (a\ l2l2 9l Sfecla de zahlr t2t2 99 20 Trestia de zahlr (b) 1701 Zahdr din trestie sau din sfecl[ si zaharozd purd din punct de vedere chimic, in stare solid[ Zahdr si sirop de artar k\ 170220 1702 60 9s Alte zaharuri in stare solidd si siropuri de zahdr fbrS adaos de aromatizanti sau de coloranti, cu exceptia lactozei, glucozei, SI 1702 90 99 maltodextrinei si izoelucoZei 1702 90 60 Inlocuitori de miere. chiar amestecati cu miere natural6 1702 90 71 Zaharuri si melase caramelizate, cu un continut de zaharozd, ?n greutate, in stare uscat6. esal sau mai mare decdt 50oh

RomAnia a acceptat acquis-ul Comunitar gi nu a solicitat perioada de tranzifie.

2106 90 s9

(d) 1702 90 30 (e) 1702 60 80

(fl

1703

(s) 2106 90 30 (h) 2303 20

Siropuri de zahdr, arcmatizate sau cu adaos de coloranti, cu excep{ia siropurilor de izoglucozd, lactoz6, glucozd si maltodextrind Izoplucozil Sirop de inulind Melase rezultate din extractia sau rafinarea zah6rului Siropuri de izoelucozd. aromalizate sau cu adaos de coloranti Pulpe de sfecl6, resturi de la prelucrarea trestiei de zahdr qi alte degeuri provenite din prelucrarea zahirului

Sfecla pentru zahlr este utilizatd in primul rdnd ca materie primd in industria zahlrului, asigurdnd circa 30Yo din producJia mondiali de zahdr. La o productie medie de rdddcini de 40 tone/ha, rezultd ca produse secundare 15-30 tone colete gi frunze, 16 tone melasd si 16 tone tAitrei. Melasa reprezintd 4-5Yo din greutatea sfeclei prelucratd gi con{ine circa 50Yo zaharozl; este valorificatd in industria alimentard qi a produselor alcoolice. Avdnd in vedere ca zahdrul este gi o materie primd din care se pot obline carburanti alcooli, glicerini, acizi, aceton6, se ?ntrevede ca qi in viitor produc{ia mondialS de zah[r va cregte in continuare. Compozilia chimicd a sfeclei de zahdr este influentatd de soi qi de tehnologia de cultivare. Soiurile zonate con{in la maturitatea tehnologicd 75o/o ap6 gi 25% s.u. in componenla cdreia zaharoza rcprezintd 17,5yo, iar substante nezaharoase 7,5%o. Sfecla de zahdr se cultivd in lume pe aproape 5,59 milioane hectare.

Societlfile comerciale de zahlr gi izoglucozl a) Societatile comerciale de procesare a zahlrului din sfecli si a z4hirului bruL si trepfie S.C.Fabrica de zahdr Bod S.A. - proceseaza zahdr din sfecli gi zahdr brut; S.C. Zahirul Ludug S.A. proceseazdzahdr din sfecl6; S.C. Zahlrul Liegti S.A. cu 2 fabrici (Liegti qi Lemarco Cristal Urziceni - proceseazdzahdr brut din trestie; S.C. Zahdrul Corabia S.A. - proceseazd zahlr brut din trestie; S.C. Zah6rul Cillragi S.A. - proceseazl zah6r brut din trestie; S.C. Agrana S.A. - proceseazd atdtzahdr brut din trestie cdt gi zahdr din sfecl6; S.C. Agrana Buzdu SRL - proceseazi zahdr brut din trestie; S.C. Agrana Jdndirei SRL - proceseazl zahlr brut din trestie; S.C. Lemarco Cristal Urziceni SRL - proceseazl zahdr brut din trestie; S.C. Zahirul Oradea S.A. - proceseazd atAtzahdr brut din trestie cdt gi zahdr din sfecll

2.

Legislatia U.E. in domeniul pietei zaharului

Legislafia comunitari -Regulamentul (CE) nr. 318/2006 - privind organizarea comunl a piefelor din sectorul

zahirului;
-Regulamentul (CE) nr.320/2006- de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahirului in Comunitatea EuropeanS, cu modificdrile gi completirile ulterioare; -Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru anii de comercializ are 2006/2007 , 2007 12008 si 2008/2009, privind importul gi rafinarea produselor din sectorul zahdrului in cadrul anumitor contingente tarifare gi acorduri preferenJiale; -Regulamentul (CE)nr. 951/2006, reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului (CE)

nr. 318/2006, privind comerful cu flri te(e in sectorul zahdr; -Regulamentul (CE) nr.952/2006 de stabilire a normelor de aplicare in ceea ce frivegte gestionarea pietei inteme a zahbrului qi regimul cotelor a Regulamentului CE nr. 31812006 al Consiliului; -Regulamentul (CE) nr.96812006 - reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 32012006; -Regulamentul (CE) nr.967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producfia peste coti a Regulamentului 31812006: -Regulamentul (CE) nr. 1832/2006 referitor la m[surile tranzitoriiin sectorul zahhl odatS cu aderarea RomAniei gi Bulgariei la U.E. -Regulamentul (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultoriin cadrul politiciiagricole comune gi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 129012005, (CE) nr. 24712006, (cE) nr. 378/2007 qi de abrogare a Regulamentului (cE) nr.t 782/2003; -Regulamentul (CE) nt.1234/2007 de instituire a unei organiziri comune a piefelor agricole gi privind dispoz(ii specifice referitoare la anumite produse agricole (,, Regulamentul unic OCP"). - Regulamentul (CE) nr.72/2009 privind modificdrile aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentelor (CE) nr.247/2006 (CE) nr.32012006, (CE) nr.l405/2006, (CE) nr.123412007, (CE) nr.312008 si (CE) nr. 47912008 si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.l883/78, (CEE) m.1254/89, (CEE) nr.2247189, (CEE) nr.2055193, (C.E.) nr. (C.E.) nr. 1868/94,(C.E.) nr. 2596/97,(C.E.) nr. 1182/2005 qi (C.E.) nr. 3t512007.

A: Regim intern
a) Legislafia nafionall -Ordonanfa nr.14/2010 privind mdsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate produc[torilor agricoli, incepdnd cu anul20l0, aprobatd prin Legeanr.74l20l0; -HotirArea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordi producdtorilor agricoli pentru anul2010 gi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat; - Hotdr0rea nr.408/2010 privind aprobarea acorddrii unui ajutor de stat pentru motorina utilizat[ in agriculturS; - Hotdrdrea nr.756/2010 privind normcle metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat in agriculturd pentru plata primelor de asigurare; -Hotdrdrea nr.759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru imbunltdtirea calitalii produselor agricole in sectorul de agriculturd ecologicl; - Ordonanfa de urgenjd nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl6ti directe gi pl6fi nationale directe complementare, care se acordi in agriculturd incepdnd cu anul 2007, gi pentru modificarea art.2 din Legea nr.361199l privind societdlile agricole gi alte forme de asociere in agriculturd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare. - Ordin nr.24612008 privind stabilirea modului de implementare, a condiliilor specifice gi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de pl5Ji directe 9i pl6{i nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent mdsurilor de agromediu gi zone defavorizate cu modificbrile gi completdrile ulterioare; - Ordonan{a Guvernului nr.25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporard privind asigurarea accesului la finantare in agriculturd; -Ordinul nr.633/2006 privind aprobarea Instructiunilor pentru administrarea de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, a contributiilor pentru productiile de zahar si izoglucoz a realizate in cadrul

cotelor alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana; -Ordonanta w 12412006 privind stocurile excedentare de zahar, produse zaharoase si alte produse agroalimentare agroalimentare; -Ordinul nr. 815/2007 privind acreditarea agentilor economici care desfasoara activitati de fabricarea zaharului din sfecla si/sau din rafinarea zaharului brut din trestie sau fabricarea izoglucoza| precum si a celor care utilizeaza zahar si/sau izoglucoza ca materie prima; -Ordinul nr. 87l20ll privind recunoasterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahar - recolta anului de comercialrzare20lll20l2; - Ordinul nr.l82l20l1 privind aprobarea repartizlrii cotelor de producfie de zahlr din sfecll de zahir incepnd cu anul de comercializare 20ll - 2012 pentru societifile comerciale acrediotate producltoare de zah5r.

Preful sfeclei de zahir Sfecla de zahdr din cot6: pentru recolta anului de comercializate 201112012 preful minim pentru sfecla dezahdr din cot6, de calitate standard, sd fie de 26129 euro/tonl. Pre{ul se calculeazi gi se plitegte in lei, la cursul de schimb stabilit de Regulamentul (CE) nr. rc3120}6 alComisiei. Prelul sfeclei de zahdr se poate majora/diminua, in funcfie de con{inutul in zahir,
astfel:

a)pentru fiecare 0,17o con{inut de zaharozd pretul se majoreazd cu minimum: (i)0,9% pentru conlinut de zaharozd peste l6%o, dar nu mai mult de l8%; (ii)0,7% pentru conlinut de zaharozd peste 18olo, dar nu mai mult de l9Yo; (iii)0,5% pentru continut de zaharozd peste l9olo, dar nu mai mult de 20Yo; b)pentru fiecare 0,1%o continut de zaharozd pre{ul se diminueazl cu maximum: (i)0,9% pentru conlinut de zaharozd sub l6%, dar nu mai pu{in de 15,5Yo; (ii)1% pentru conlinut de zaharozd sub 15,5o4, dar nu mai pu{in de 14,5o/o.

Preful minim al sfeclei (1) Preful minim al sfeclei cdreia i se aplicI o coti

s-a stabilit la: pentru de comercializarc2006/2007; per anul (a) 32,86 EUR tond

(b)29,78 EUR pertonl pentru anul de comercializate200712088; (c) 27,83 EUR per tond pentru anul de comercializare 200812009; (d) 26,?9 EUR per ton[ din anul de comercializare 2009/2010. Piafa Internfl :evolutia prefuri Preful de referintd pentru zahirul alb a fost stabilit de-a lungul timpului la: (a) 631,9 EUR per toni pentru hecare dinhe anii de comercializare 2006/2007 Si
200712008;

(b) 541,5 EUR per tond pentru anul de comercializare 200812009; (c\ 404,4 EUR per ton[ din anul de comercializare 200912010. (2) Prelul de referinfd pentru zahdrul brut este stabilit la: (a) 496,8 EUR per tonl pentru fiecare dinhe anii de comercializarc 200612007 qi 2007/2008; (b) 448,8 EUR per ton[ pentru anul de comercializare200S/2009; (c) 335,2 EUR per tonS din anul de comercializate2009l20l0. Sus{inerea producfiei de sfecli de zahir
-schema de plata unica pe suprafald; -platd separat6 pentru zahdr; -reducerea accizei la motorind;

-subven{ia primelor de asigurare; Soiuri de slmffnfa de sfeclal de

zahlr folosite Flores, Rosita, Clementin4 Leila, Heracles, Canaria, Remus, Evelina, Diamant Imperial, Puma, Belinda, Corsica, Bianca. Soiuri autohtone :Bdrsa, Polirom. Cota anuala de zahar alb din sfecla de zahar alocata Romaniei pentru 2011-2012 este de 104.688 tone, conform Regulamentului Uniunii Europene nr. 513/2010. Societilii comerciale Zaharul Ludus SA i-a fost aprobata o cota de 3l,9oh din total, de 33.391 tone, iar societatii producatoare Zaharul Oradea SA, o cota de 27,3o (de 28.651 tone), in timp ce companiei Agrana Romania SA - o cota de 23,lsyo (24.240 tone) si societatii Fabrica deZahar Bod SA, restul de 17,5o (18.406 tone).
Tabelul 2: Principalele cote UE pentru anul 201 l-201_2 - tone

leleia

- 676.235 rmania -2.898.255,7 iran{a * 2.956.786,7

ehia

- 372.459,3 508.379

Spania

- 498.480,2

talia

flanda - 804.888 Polonia - 1.405.608,1 Marea Britanie - 1.056.474 RomAnia - 104.688,8 Sursa: Traian DOBRE REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 201I Sistemele existente de intervenfie publicl gi ajutor pentru stocaj privat gi-au dovedit eficienfa ca mecanisme de siguranfi pentru sprijinirea producltorilor in

momentul

in care pe piafi

apare o crizi. Reforma PAC propune flexibilizarea

gi

eficientizarea lor. . Se introduce a nouf, clauzd de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei sd ia misuri de urgen!6 ca rdspuns la dezechilibre generale de pia!6 - aqa cum au fost misurile luate in mai - iulie 201 I in timpul crizei e-coli care a afectat producStorii de legume qi fructe. Aceste mf,suri vor fi finan{ate din Rezerva de Crizdprevdzuta in Cadrul Financiar Multi-anual 2014-2020. . Pentru a intiri pozilia de negociere a fermierilor in lanful alimentar, Comisia doreqte sa vadd o mai bund organizare pe sectoare. . Regulile existente pentru recunoagterea Qtganiza[iilor de Produc[tori gi a organiza{iilor inter-sectoare sunt acum extinse pentru a acoperi toate sectoarele - cu mai multe opliuni pentru acreaastfel de oryanizalii ale producitorilor cu finanfare din programul de dezvoltare rural6. . Av6nd in vedere cd se prevede deja incetarea cotelor de lapte gi a drepturilor de plantare, Comisia intenfioneazd sl inchidd gi ultimul regim de cotd, cel pentru zahdr. Acesta ar urma sa expire pe 30 Septembrie 2015. O inchidere a sistemului de cote este singura opliune pentru a oferi sectorului o perspectivl pe termen lung, avdnd in vedere ca cele mai multe ldri in curs de dezvoltare au acces liber pe piafa UE iar exporturile UE sunt limitate de regulile OMC (atdta timp cat se men{in cotele). Pentru perioada ulterioara renunfbrii la cote, zaharul alb va fi eligibil pentru ajutorul de stocaj privat, gi se vor stabili prevederi standard pentru acordurile dintre fabricile de zahdr si producdtori.

Sursa.' http://www.asroinfo.ro/economidpiata-agricola./nqlitic/polifica-y{4ac-2011-201|-ryecanismele-de:
sesfionare-a-pietei

Comisia Europeanf, va propune eliminarea sistemului de cote pentru producfia de zahlr qi a prefurilor minime garantate incepind cu anul 2016. Potrivit estim[rilor Comisiei Europene, eliminarea cotelor in 2016 ar avea un impact pozitiv asupra producfiei de sfecli, care va creqte cu 1,9 la sutd, dar gi asupra prefului zahdrului, care ar urma sd se diminueze cu 8,2 procente, pdnd in 2020. De asemenea, este

prevlzuti o cre$tere de 6,9o/o a exporturilor de zahilr ale UE, in timp ce importurile se vor reduce cu 4r7o/o. Cu toate acestea, blocul comunitar va fi in continuare dependent de
importuri.
,,Eliminarea sistemului de cote va fi beneficd, deoarece producltorii europeni se vor ghida mai mult dupi preturile mondiale dec6t dupd cele de pe piafa intern6", e de pdrere Sergey Gudoshnikov, economist in cadrul Organiza{iei Internafionale a Zahdrului. In opinia sa, cultivatorii nu igi vor extinde suprafelele cultivate cu sfecld de zah6r doar pentru cd au fost eliminate cotele, insi vor fi mai flexibili. in prezent, Comisia Europeand stabileste cotele nalionale de producfie qi pre{urile minime garantate pentru zahlrul brut gi cel alb, dar qi exportul unei cantitdfi limitate de zahdr in afara cotelor. in 2006, cotele de productie au fost reduse cu aproximativ o treime, pentru a limita supraproducfia. Pe de alt6 parte, in anul 2010 importurile au scdzut dramatic din cauza prefurilor ridicate practicate la nivel mondial, rezultdnd un deficit de zahdr pe piala europeani.

Plati Directe pe Hectar (de la U4iunea Europeana) Celor care lucreaza pamantul , proprietari sau arendasi , li se vor da circa 50euro/hectar in urmatoarele conditii : - suprafata de teren agricol lucrata (tergn arabil , pasune , vie , livada , etc.) sa fie de cel putin I hectar, impartita in parcele de cel putin 30 ari - pamantul sa fie inscris in Registrul Fermelor - proprietarul sau arendasul sa depuna o cerere pana la data de 15 mai in curs Plati Nationale Complementare (de la Ministerul Agriculturii) Platile Nationale Complementare se vor adauga la Platile Directe pe Hectar si vor fi platite de catre statul roman din bugetul Ministerului Agriculturii. Platile Nationale Complcmcntarc vor fi date pe suprafata cultivata astfel : - pentru grupa II din care face parte qi sfecla dezahar, se vor da,216 euro/hectar/an. Tabelul 3:Date privind dinamica producfiei - nerioada 2001-2011 (su cultivat6, productia medie, productia totald 1007 1008 t002 t003 1004 1005 t006 UM !001 Specificare )_0.4 )5 ") 18.7 ]9,8 iuprafata Miihz ]9,0 1,6 +5,2 20,8
)roduc{ie

1009 1,3

2010
,.2.0

Kg/ha >-2432 22930 16916 J2290 18932 t8942 16065 \4s64 )8296 18036 nedie brutd )roductie totald vlii to 375,5 )54,6 764,5 i72,7 129,7 1t52,2 /48.8 706.7 316,8 J37,9 Sursa de date:2001 - 2009 - Date INS - Anuarul Statistic al Romdniei, 2010 2010 - Date INS - Productia vegetald la principalele culturi - iun. 2011

fn anul 2006 comparativ cu 2005, Produclia


inregistrat o cregtere semnificativd de
60,UYo,

a crescut cu 57,8%o, iar suprafo\a cultivatd a

Anul 2007 comparativ cu anul 2006 Produclia a scdzut cu 34,6Yo, in principal din cauza sciderii suprafelei cultivate cu 25,0%o, in timp ce produclia medie la hectar s-a redus cu
12,80
.

Anul 2008 comparativ cu unul 2007 Producfia a crescut cu 4,7Yo, in principal datoritS unui
randament la hectar mai mare cu
5

l,8olo, degi suprafata cultivat6 a scdzut cu

3 1,07o.

Anul 2010 comparativ cu anul 2009 Produclia a crescut cu 4,4o/o, in principal datoritd unui
randament la hectar mai mare, suprafala cultivati menfindndu-se la nivelul anului precedent.

Taxele din sectorul zahlr - taxa pentru producfie: 12 euro/tona lcota zahilr din sfecla Date n e privind u lnenirata rnterna \nul Pret mediu lei/kp 1005 ),07
1006

1007
2008
u

),09 ),09
),11

009

),l3
),12

2010

z0l 1*

j,l5

(sursa: INS)p6ni in 2010 *date furnizate de Federa{ia Cultivatorilor de sfeclS de zahdr

B: Regimul extern Situatia privind importul si exportul de zahar din trestie sau sfecla de zahar sizaharoza ra orn din Romflnia in nerioada 2004-2011 IMPORT OXPORT {.nul tone mii mii $ nii tone mii $
).004
1005

t65.719"9 i40.402,5

2006

10.870,6 16.152.6 2007 t76.002,5 i.055,1 1.8 I 6,2 ,-64.984,5 2008 15.843,2 17.758,9 >-71.416,3 2009 +81.663,9 \3.529,4 +8.259,2 2010 {65.653,1 186.304,I 178.084.1 118.478,3 z0l lx )1.766,7 74.415,9 +8.114,0 10.918,4 Sursa date: Autoritatea Nationala a Vamilor; Institutul National de Statistica. rPentru anul 201I datele se refera la nerioada 0l ianuarie-3( aprilie

is3.786.7 ]96.845,5 i32.770,6

115.807.8 139.690,5 101.004.6

)3.736,1 112.381,8 160.369.9 128.175,9 183.600,5 192.781,8 116.240,2 52.670.3

,..902.9

1.669,7

1.348,0

i.596,4

t.975,1

t.323,5 t2.650"4
,_.823,4

l 1.095,7
27.383,8

39.987,7
)-9.437,4

.40

rr.ogs,7o

r?oo{

Perspective pe termen mediu

Preturile zaharului NYBOT vor ramane la acelasi nivel in 2012 Estimari la 3 luni: 0,22 dolari/livra Estimari la 6 luni: 0,22 dolari/livra Estimari la 12 luni: 0,22 dolarillivra
Pretul in data de 29 noiembrie 2011:0,23 dolari/livra

Previziunile privind bilanful Uniunii

in

domeniul zahdrului pentru anul

de

comercializare 201112012 indicd o diferenfd negativ6 intre utilizarea zahdrului din cot6 Ei ceea ce trebuia si fie disponibil, aproximativ 700 000 de tone. Acest lucru determind un nivel redus al stocurilor finale, care amenin!6 sd perturbe aprovizionarea piefei zahirului din Uniune gi sd producl o cre$tere a prefului pe piala interni a zahdrului.

"Productia si exporturile de zahar indian ar uruna sa creasca in 2012. In Thailanda, productia a fost compromisa de inundatii, iar in Rusia va creste la cote record. Totusi, preturile nu se vor majora." Timp de mai multe luni prefurile zahirului pe piala mondialS au fost la un nivel apropiat sau chiar deasupra prefului de pe piala interni a Uniunii. Previziunile privind prefurile inregistrate pe piala mondiald bazate pe pie,tele la termen ale zahdrului de la New York gi Londra cu scadenla in lunile martie, mai gi iulie 2012 indicd in continuare prefuri mari, in mod constant, pe piafa mondiald. Prin urrnare, se preconizeazd cd importurile din f[rile terfe care beneficiazd de anumite acorduri preferenliale vor creEte doar moderat in anul de comercializar e 20 | | I 20 12. Pe de altd parte, recolta buni din anumite pd(i ale Uniunii a dus la producerea de zahdrin surplus fafi de cotaprevdzuti la articolul 56 din Regulamentul (CE) nr.123412007, in cantitate de aproape cinci milioane de tone. findnd seama de angajamentele contractuale ale producdtorilor de zahdr refefitoare la anumite utilizdri in industrie prevlzute la articolul 62 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 gi de angajamentele la exportul de zahilr peste cotd pentru 2011/2012, vor mai fi disponibile cantitS{i substanfiale de zah6r peste cot6, de aproximativ I 000 000 de tone. O parte din acest zahbr ar putea deveni disponibil pe piala zahirului din Uniune pentru a satisface in mod pa(ial cererea de pe pia!6 qi pentru a evita creEterile excesive de prefuri. in cazul in care cursurile sau prefurile ating pe piafa internafionali a zahirului un nivel care perturbi sau risci sb perturbe disponibilul necesar de aprovizionare a piefei Uniunii, Comisia poate lua mdsurile necesare in sector. in acest context, mdsurile posibile nu se limiteazdla mdsura explicit menfionatd de a suspenda par,tial sau total taxele la import.
2010/2011, prelul zahdrului pe piafa internafionali a fost la un nivel apropiat s^au chiar deasupra prelului inregistrat pe piala internl a Uniunii in anumite intervale de timp. In acest context gi lindnd seama de costurile transportului gi de intdrzierile legate de importuri, e posibil ca numai instrumentul reducerii taxelor la import si nu fie

in anul de comercializare

suficient pentru solufionarea deficitului de zahdr din cotd qi a cregterii presiunii asupra prelurilor pe piala UE.

Nivelul in continuare scdzut al aproviziondrii cu zah5r pe piafa interni in anul

de

comercializare20ll/2012 poate permite vdnzarea pe piala internd a 400 000 de tone de zahir peste coti. Deoarece deficitul de aprovizionare nu este atdt de serios ca in anul de

comercializare 2010/2Al l, iar mf,sura este luatd mai devreme in comparafie cu anul de comercializare 2010/2011, existdnd numai anumite incertitudini cu privire la cantitAlile precise disponibile pe piafa UE, este necesari stabilirea unei taxe reduse pentru a se evita orice risc de acumulare de cantitSli. Pentru respectiva cantitate limitatl de zahdr produs in surplus fa![ de cotd trebuie stabilitd o taxi redusd pe excedent, al c6rei nivel pe ton6 reprezintd diferenfa dintre cel mai recent pre! mediu din Uniune disponibil public gi preful pe piala internafionali. Cantitblile de zahtu plasate pe piafa Uniunii in surplus fafa de cantitatile pentru care sau eliberat certificate in temeiul prezentului regulament trebuie sI facd obiectul taxei pe excedent stabilitd la articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 123412007. Prin

iEi indeplinegte angajamentul de a plasa pe piafa Uniunii cantitatea care face obiectul certificatului care i-a fost eliberat sd pliteascl gi o sumd de 500 EUR/tond. Scopul acestui demers coerent este de a impiedica abuzurile atunci cdnd se utilizeazd mecanismul introdus prin prezentul regulament.
urrnare, este necesar sd se prevadd ca solicitantul care nu

Taxa pe excedent se stabileEte la 85 EUR/tond pentru o cantitate maximd de 400 000 de tone de echivalentzahdr alb pentru zahlr gi de 21 000 de tone de substanli uscat[ pentru izoglucozl, produse in surplus fali de cota stabilitd in anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 123412007 gi plasate pe piala Uniunii in anul de comercializare20ll/2012.

Cotizafiile la produclie trebuie mai ales sd acopere costul pe care il reprezinti pentru Comunitate restituirile la export sau pldlile de care beneficiazd, in anumite condilii, producdtorii de zah[r pentru a compensa faptul ci prefurile mondiale ale zahlrului sunt, in general, inferioare prelului subvenfionat de Comunitate. Mai mulli fabricanli de zahdr contesti legalitatea a doud aspecte ale calculului cotizaliilor la producfie. Prima etapi a acestui calcul impune ca pierderea globald pentru un an de comercializare dat sd fie evaluati inainte de finalul acestui an, inmulfind ,,excedentul exportabil" cu ,,pierderea medie" previzibild pe tona de zahdr.

Ministerul Agriculturii gi Dezvoltirii Rurale qi Agenfia de Pl6fi gi Intervenlie au intreprins m[surile necesare pentru gestionarea qi func{ionarea acestei piefe, ca: . stabilirea mecanismului producerii gi utilizdrii zahdrului. . stabilirea de subvenJii pentru zahdrul achiziu{ionat de industria chimic6. ' mlsuri privind sistemul subven{iilor pentru exportul de zahdr gi a produselor care contin zahbr. ' mbsuri privind recepfionarea qi transmiterea la Comisia Europeand a ofertelor de adjudecare a exporturilor. . impreund cu oficiile vamale, gestioneazb exportului de zahfu corespunzitor urmdtoarelor operafii: intervenfie prin cumplrare, restitu{ii la export, licenle de import-export. Impactul aderarii Romaniei la U.E. asupra pietei de zahar

Cu o producfie autohtoni infimd, practic, Romdnia se vede obligatd si apeleze la importuri masive de zahdr brut pentru a asigura consumul intern. Jara noastri a intrat in sistemul nou de diminuare a cotelor abia in anul de comercializare 2008-2009, cdnd a renunlat la numai 4.475,2 tone de zahdr. Conform coteloreuropene alocate, in anul de comercializare 20ll-2012 Romdnia va produce 104.688,8 tone de zahdr, dar va renunta la 15.879 tone de izoglucozi pe care, dupd cunogtinJa noastrd, nici nu le producem.

Ajutorul intesral peltru restructurare. plStit in avans Minigtrii agriculturii din UE au adoptat oficial februarie 2006 o reformd radicald in sectorul european al zahirului. Vechiul sistem, care rdmdsese practic neschimbat de 40 de ani, a fost astfel aliniat la restul Politicii Agricole Comune (PAC) reformate. Unul dintre elementele-cheie ale reformei a fost reducerea cu 36Yo a pre{ului minim garantat al zahdrului, de la 631,9 euro/ton[,in200612007 la 404,4 ewoltonl in 200912010. De asemenea, au fost stabilite compensa{ii pentru fermieri gi un fond de restructurare, finanfat de producitorii de zahdr, pentru a incuraja producdtorii de zahdr necompetitivi sd se retrag6. La aderarea Ia UE Rominia a obfinut o cot[ anuali de 109.164 tone zahir din gi sfecld o coti de 329.636 tone zahdr brut din import care sd fie rafinat la noi in fard gi 9.981 tone izoglucozd. in cadrul politicii de restructurare a sectorului zahdr in cadrul UE, Comisia Europeanl a solicitat in perioada 2006-2008 tuturor {Srilor membre UE care cultivi sfecli de zahdr s6-gi reducl voluntar cotele de zahdr qi sd inchidi unele fabrici pentru a reduce producJia de zahdr cu 6 milioane de tone gi a reduce preful sfeclei cu 45Yo. Dupd 3 ani de reform6 s-a redus cota de zahlr din sfeclE in {drile membre UE cu 5,8 milioane tone prin inchiderea a 80 de fabrici de zahir, pierderea a 25.000 locuri de munci in mediul rural, 138.000 de ferme au renunfat sI mai cultive sfecl5 ;i suprafafa cultivat[ cu sfecli in UE s-a redus cu 700.000 ha. Cultura sfeclei de zahdr a disp[rut complet in 5 [6ri europene (Irlanda , Slovenia,Letonia,Portugalia qi Bulgaria) gi prin reducerea drastici a suprafelelor cultivate gi a cotelor de zahdr in Ungaria,Italia, Spania,Grecia gi Slovacia. La noi in {ard aceasti reform[ s-a concretizat prin faptul cd anul 2008 Fabrica de zahdr Oradea a renunfat benevol la 1315 "/o din cota s-a de zah[r (cca 4.500 t), astfel c[ cota de zah[r din sfeclI a Romdniei s-a redus la 104.660 tone, Romdnia a inregistratcea mai micd reducere de cotd (4 o/o) toate celelalte !6ri au redus cota cu minim 14-l5o/o.

Bibliografie:

l.

http://europa.eullegislation-summaries/ag.riculture/agricultu{al products_marketsil600
4 I _en.htm&us

g:ALklrh iGYBDw6BD d8v5CyAorUqq 8IkBoO

2. http://www.maap.ro/pageslpage.php?selFOl &sub:0104&var:010402&arF0407 3. http://www.insse.ro/cms/rw/paeeq/comunicate/arhiva_oroductieoZ2Ovegetala.rq.do

4.

:http://agroromania.ro/articole/stiri/Cota-de-zahAr-alb-din-sfecla-de-zahar-alocataRomaniei -pentru-2O.l 1 -20 I 2-este-de- 1 0468 8tone- I 1 30 I .htm


I

5. NOU Resulamentul de nunere in

anlicare (lJE) nr. 5712012 al Comisiei din 23

ianuarie 2012. de suspendare a procedurii de licitatie deschise prin Rggulamentul de


punere in aplicare (UE) nr. 12391201I

6.

Regulanlentul de puqere i.n aplicare (.UE) nr. 2712012 al Com.isiei din

l2 ianu.arie 2012

privind taxa vamald minim[ pentru zahir care trebuie stabilitd pentru cea de a patra invitatie parti?Id de participare Ia licitatie prevSzute in cadrul procedurii de licitatie deschise prin Regulanlentul de punere in aplicare (UE) nr. 1239/201 1 .

7.

Regulamentul de punere

in

aplicare (UE)

NR.

1270120.1

al_

Comisiei din

06

decembrie 2011 de stabilire a unui procentaj unic de acceptafe pentru qlibefarea de

licente dg export. de respi{rgere 4 cererilor de licente 4e g{port si de suspendare


depunerii de cereri de licentl de export pentrU zah[r peste cot6.

8.

Regulamentul de punere

in aplicare (UE) nr. 698/201I

.al Comisiei

din l9 iulje 201I

de fixare a coeficientilor de alocar,e pentru elibe{area ligentelor de import pe4tru care


s-au depus cereri ?n perioada

cadrul anlrmitor sontinggn.te


astfel de licente.

l-7 iulie 2011 pentru produse din sectorql zahdrului.?n tarifare si de su.spendare a depunerii de qereri pentru
8/201 1 al C_o{nisiei

9.

Regulamqntul de punere in aplicare (UE) nr.

diq 24 iupie

20

.l .

de ridicare a susupendirii de cereri de liceqte de import pentru prodqsq din sectorul

zahlrului in cadrul contingentului tarifar 09.4380.


I
1

0. http://www.apia.org. ro/mpce_zahar.htm
I . http :/laeroromania.

roltaes/

12. 13. 14. 15.

www.innsse.ro www.eur-lex.eu www.agricultor.ro www.fcszr.ro