Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management,Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Proiect la Politici Agricole Comune

“Piaţa fructelor proaspete”

Student: Cramă Daniela

Grupa: 8402

2015
 Cuprins

1. Organizarea şi funcţionarea pieţei fructelor proaspete – generalităţi, privire de ansamblu.

2. Legislaţia din România şi a Uniunii Europene în domeniul pieţei fructelor proaspete.
3.Regimul intern – importurile şi exporturile României.
4. Regimul extern – importurile si exporturile pe plan intra şi extracomunitar.
5. Perspective 2014-2020 din punct de vedere al pieţei fructelor proaspete.
6. Impactul aderării României la Uniunea Europeană pe piaţa fructelor proaspete.
7. Concluzii.
8. Bibliografie.

2
 1. Organizarea şi funcţionarea pieţei fructelor proaspete

Organizaţiile Comune de Piaţă, unul dintre cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune reprezintă
un sistem de reguli şi mecanisme obligatorii la nivelul statelor membre care reprezintă producţia,
comerţul şi prelucrarea produselor agricole. În prezent organizaţiile comune de piaţă includ peste
90% din producţia agricolă din Uniunea Europeană, iar măsurile luate sunt finanţate dintr-un
buget comun la nivelul Uniunii Europene.

Organizaţia Comună de Piaţă (OCP) pentru fructe şi legume este foarte importantă la nivelul
Uniunii Europene atât pentru volumul producţiei de fructe şi legume care reprezintă 18% din
totalul producţiei agricole cât şi prin varietatea de produse proaspete şi procesate obţinute.

Organizaţia Comună de Piaţă în acest domeniu a fost pentru prima dată reglementată în 1962
pentru fructe şi legume proaspete şi în 1968 pentru fructe şi legume procesate.

Organizarea comună de piaţă a sectorului de legume şi fructe proaspete permite:

- realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de legume şi fructe proaspete;
- asigurarea unei transparenţe a pieţei de legume şi fructe proaspete şi stabilirea unor relaţii
comerciale bazate pe o concurenţă loială;
- eliminarea de pe piaţă a produselor de calitate nesatisfăcătoare;
- orientarea producătorilor către realizarea de legume şi fructe proaspete care să satisfacă
exigentele consumatorilor şi să asigure în acelaşi timp un raport echilibrat între calitate şi
preţ;
- pătrunderea producătorilor cu legume şi fructe proaspete de calitate pe piaţa externă;
- creşterea profitabilităţii producţiei de legume şi fructe proaspete;
- acordarea de compensaţii comunitare în cadrul politicii de intervenţie al retragerilor de pe
piaţă a producţiei de legume şi fructe proaspete excedentare.

Pentru atingerea obiectivelor Organizaţiei Comune de Piaţă în sectorul fructelor şi legumelor se

utilizează următoarele instrumente de reglementare:

- Oferirea de sprijin financiar grupurilor şi organizaţiilor de producători;

- Oferirea unor compensaţii financiare pentru anumite produse retrase de pe piaţă în cazul
în care creşterea excesivă a cererii ameninţă prăbuşirea preţurilor;
- Eliberarea de licenţe de import şi stabilirea unui preţ minim de intrare în vederea limitării
importurilor din tarife terţe;
- Acordarea de restituţii pentru anumite categorii de exporturi;

3
 - Stabilirea de cote de producţie pentru o serie de fructe şi legume destinate procesării
pentru care organizaţiile de producători primesc ajutoare financiare pe care le distribuie
apoi membrilor care au furnizat produsele respective.

2. Legislaţia din România şi a UE în domeniul pieţei fructelor proaspete

Legislaţia UE în domeniul pieţei fructelor proaspete

- Regulamentul de punere în aplicare nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește
sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.

- Regulamentul de punere în aplicare nr. 302/2012 al Comisiei din 4 aprilie 2012 de modificare a
Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și
sectorul fructelor și legumelor prelucrate.

- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie

2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a
Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007
ale Consiliului.

- Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Paralamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme
de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008
al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

- Regulamentul (CE) nr. 288/2009 al Comisiei din 7 aprilie 2009 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte acordarea de
ajutoare comunitare pentru aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu fructe şi legume, fructe
şi legume prelucrate şi produse pe bază de banane destinate copiilor, în cadrul programului de
încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Legislaţia din România în domeniul pieţei fructelor proaspete

- Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de

producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume

4
- Ordinul nr.694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a
grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul
de accesare a sprijinului financiar de către acestea cu modificările şi completările ulterioare.

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de

încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, cu modificările şi completările ulterioare.

- Ordinul nr. 243 din 5 noiembrie 2012 privind furnizarea fructelor proaspete în şcoli.

- Hotărârea Guvernului nr. 788 din 10 septembrie 2014 privind stabilirea fructelor distribuite, a
perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a fondurilor necesare pentru
distribuţia fructelor şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora,
precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei
publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul
şcolar 2014-2015.

3. Regimul intern

Nu de puţine ori s-a vorbit despre potenţialul agricol al României, a cincea mare piaţă din UE din
punct de vedere al suprafeţei arabile totale, şi despre cum agricultura locală ar putea hrăni
teoretic o populaţie de 4-5 ori mai mare. Şi totuşi în ciuda premiselor pozitive agricultura
românească se caracterizează printr-o productivitate redusă ca urmare a dotării slabe a fermelor
şi a meteodependenţei.

Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de fructe

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013 2014*

Suprafaţa mii ha 206,0 207,0 205,0 198,6 155,6 142,2 144,0 145,4
Producţie totală mii to 1085,8 1179,2 1323 1419,6 1476,3 1128,5 1300,0 1115,2

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României,2007- 2013 cu pepiniere 

* Date operative MADR

5
Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalele specii pomicole

Cultura Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013 2014*
Măr Suprafaţa mii ha 61,3 57,9 56,4 56,0 56,0 55,4 56,9 57,5
Producţie mii to 475,4 459,0 517,5 552,9 600,9 462,9 493,4 535,1
totală
Prun Suprafaţa mii ha 83,8 80,8 65,8 69.0 78,0 68,5 68,0 70,7
Producţie mii to 372,6 475,3 533,7 624,9 550,2 424,1 512,5 404,3
totală
Alte specii Suprafaţa mii ha 60,9 68,3 82,8 73,6 21,6 18,3 19,1 17,2
pomicole Producţie mii to 237,8 244,9 271,8 241,8 325,2 241,5 294,1 175,8
totală

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007- 2013 

* Date operative MADR

Sectorul pomicol este într-o continuă scădere: piersic (52%), păr (16,6%), cireşi şi vişini (17,2%)
. În acest sector s-a investit cel mai puţin, fiind din ce în ce mai puţin capabil să susţină consumul
intern.

Sprijin financiar din fonduri europene

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Sprijin financiar pentru grupurile de producători recunoscute preliminar şi organizaţiile de

producători.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din Valoarea Producției Comercializate (VPC)
de fiecare organizaţie de producători.

Procentul poate fi majorat la 4,6% din VPC, cu condiţia ca suma ce depăşeşte 4,1% din VPC să
aibă ca destinaţie măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor.

6
Sprijin financiar din fonduri naţionale

Cantităţile maxime de motorină achiziţionate şi utilizate în sectorul legume-fructe pentru care se

acordă sprijin financiar sunt:

- pepeni verzi şi galbeni - 150 litri/hectar;

- livezi - 130 litri/hectar; 
- căpşuni, alţi arbuşti fructiferi - 65 litri/hectar.

Guvernul a stabilit alocarea sumei de 10,8 milioane de lei pentru unele măsuri excepţionale de
sprijin cu caracter temporar, sectorului producătorilor de fructe şi legume. Fondurile sunt
destinate acoperirii unei părti din pierderile suferite de sectorul legume/fructe ca urmare a
efectelor generate de decizia guvernului rus de a interzice importul de legume şi fructe din
Uniunea Europeană, deci şi din România.
Fondurile destinate acordării sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar provin din
Fondul European de Garantare Agricolă — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pe anul 2015.

Din acest an în programul de ajutorare financiară cuplat este inclusă o schemă nouă de plăţi prin
care sunt sprijiniţi cei care cultivă fructe destinate procesării şi conservării.

Sprijinul financiar cu plată se va aloca pentru:

 fructe pentru conservare: măr, prun, cais, piersic, cireş şi vişin 320 euro/ha/an
Cultivatorii de fructe primesc aceste subvenţii doar la sfârşitul anului şi trebuie să facă dovada
valorificării producţiei şi a livrării, cu documente justificative şi contracte cu procesatorii, pentru
a fi eligibili.

Importurile României

Anul trecut, importurile de mere, pere, cireşe şi vişine au crescut cu 23% în cantitate şi cu
8,6% în valoare. România a importat peste 71 de milioane de kilograme de mere, în valoare
de 22,4 milioane de euro. În timp ce importurile de fructe exotice s-au majorat cu 8% atât în
cantitate, cât şi în valoare.

7
Exporturile României

Anul trecut a fost unul destul de dificil pentru producătorii români de fructe, iar situţia s-a
înrăutăţit din vara anului trecut, de când a fost instaurat embargoul rusesc. Refuzul Rusiei de
a mai primi produse alimentare din Europa a avut un impact puternic asupra sectorului. În
timp ce piaţa autohtonă a fost invadată de fructe de calitate a doua, la preţuri mult mai mici
decât cele practicate de producătorii din România, exporturile s-au prăbuşit, fiind înregistrată
o scădere de aproape 50%. 

Cea mai dezastruoasă situație a fost raportată în cazul exporturilor de mere. Valoarea
acestora a scăzut cu 60%, de la 4,2 milioane de euro în 2013, la 1,8 milioane de euro anul
trecut. Aceasta, în situația în care cantitatea exportată s-a diminuat cu doar o treime.

Când vine vorba de banane, cantitatea exportată s-a redus cu doar 4%, de la 1,1 milioane de
kilograme la 1,05 milioane de kilograme. Și în acest caz, valoarea exporturilor s-a redus cu
40%, de la 1,88 mil. euro în 2013 la 1,05 mil. euro.

8
În România ,la nivel judeţean, exporturile cele mai importante s-au înregistrat în judeţele
Argeş şi Arad, care şi-au păstrat locurile din anii trecuţi.

Sursa: www.economie.hotnews.ro

9
În luna aprilie 2015 exporturile au fost de 4,39 miliarde euro, iar importurile de 5,04 miliarde
euro. Faţă de luna martie 2015, exporturile şi importurile din luna aprilie 2015 au scăzut cu
8,4%, respectiv cu 10,1%.  Problema noastră nu este însă deficitul comercial, cât faptul că
exportăm mărfuri cu valoare adăugată mică şi importăm produse cu valore adăugată ridicată (cu
foarte puţine excepţii). De pildă, exportăm mere brute şi importăm gem de mere. 

Fructele – cea mai importantă categorie din coşul de alimente proaspete al românilor în anul
2015

Românii consumă mai multe legume decât fructe, dar plătesc mai mult pentru fructe.
Frecvenţa cu care românii achiziţionează fructele proaspete este de aproximativ o data la două
săptămâni pe parcursul unui an, în creştere faţă de anul anterior.
Consumatorii plătesc în medie 3,4 lei pe kg pentru fructe.
Din punct de vedere al bugetului alocat, în topul preferinţelor pentru fructe se numără bananele,
portocalele, merele, lămâile, pepenii şi strugurii albi.

10
 4. Regimul extern

Ponderea României în schimburile UE

Rolul jucat de ţara noastră în schimburile comerciale extra şi intracomunitare este unul modest.

Locul ocupat de România în ierarhia exportatorilor din UE pe plan extra şi intracomunitar, în

2014 (în milioane euro)

Deşi în creştere, ponderile ţării noastre în fluxurile intracomunitare au fost în 2014 de numai
1,2% la export şi 1,5% la import, iar în cele extracomunitare, de 0,9% la export şi 0,8% la
import. Polonia, Cehia şi Ungaria se află înaintea ţării noastre deopotrivă la nivel de exporturi şi
importuri, în plan intra şi extracomunitar.

Poziţia ocupată de România în ierarhia importatorilor din UE pe plan extra şi intracomunitar,

în 2014 (în milioane euro)

11
Vânzările de fructe în IKA*

*IKA – International Key Accounts – se adresează producătorilor şi importatorilor care

urmăresc să vândă produse în reţelele internaţionale de magazine.

În perioada martie 2014 – februarie 2015 în lanţurile internaţionale de retail, vânzările de

fructe proaspete au crescut cu 11,9% ca valoare şi 19,6% ca volum, faţă de intervalul martie
2013 – februarie 2014.
Segmentul fructe a reprezentat 59,4% din vânzările valorice respectiv 56,7% din cele
volumice.
Cele mai vândute fructe proaspete ,din perspectiva volumului, sunt: banane (20,3%), mere
(15,7%), portocale (19,6%), pepene (8,8%), lămâi (6,7%). Dinamica cea mai bună a
înregistrat-o subcategoria mere (46,8%).
Ca valoare, bananele (27,3%) şi portocalele (14%) îşi menţin primele poziţii în vânzări.

5. Perspective 2014-2020 din punct de vedere al pieţei fructelor proaspete.

Obiective 2014 – 2020:

Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute

și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;
Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă
și a comercializării directe a produselor obținute;
Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din
surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie.

Pentru anul 2016 este prevăzut un buget de 111 milioane euro pentru promovarea produselor
agroalimentare din producţia internă. Se aşteaptă o creştere a sumelor alocate până în 200
milioane euro în 2019.

Ratelele de cofinanţare nerambursabilă variază între 70 şi 80%, funcţie de tipul de program.

Pot ajuge la 85% în cazul unor perturbări grave ale pieţei, al pierderii încrederii
consumatorilor şi al altor probleme. Restul cheltuielilor sunt în sarcina organizaţiilor care
formulează propuneri de programe de promovare.

Produsele şi sistemele care pot fi promovate sunt fructe proaspete şi procesate ,legume proaspete
şi procesate, miere, lapte, etc.

12
 6. Impactul aderării României la Uniunea Europeană pe piaţa fructelor
proaspete.

Începând cu data de 01 ianuarie 2007 produsele vegetale de tip fructe şi legume în stare
proaspătă au fost riguros supuse standardelor de comercializare. Acestea sunt obligatorii şi au
fost transpuse în legislaţia românească de către Asociaţia de Standardizare din România (ASRO).

Referitor la fructele şi legumele proaspete importate din cadrul UE, România a negociat cu
Uniunea Europeană concesii tarifare cu privire la anumite cantităţi de fructe şi legume cu taxe
vamale nule. Aceste concesii se referă la tomate (importul de maxim 300 de tone beneficiază de
taxe zero), morcovi (1000 tone cu taxă vamală zero), mere, pere şi gutui (500 tone cu taxă
vamală zero).

O nouă propunere de reformare a PAC urmăreşte să consolideze competitivitatea sectorului

agricol, să promoveze inovarea, să lupte împotriva schimbărilor climatice şi să sprijine ocuparea
forţei de muncă şi creşterea ei în zonele rurale.
Uniunea Europeană sprijină agricultorii încurajând:
Crearea de organizaţii ale producătorilor: acestea le permit agricultorilor să se grupeze pe
a-şi putea vinde produsele în mod colectiv căpătând mai multă influenţă pe piaţă în cadrul
lanţului de aprovizioare;
Crearea de fonduri mutuale şi de sisteme de asigurări pentru a permite agricultorilor să
facă faţă mai bine instabilităţii pieţei şi a scăderii bruşte a preţurilor.
Organizaţia Comună de Piaţă pentru fructe şi legume include reglementări privind standardele de
calitate şi comercializare, se aplică anumitor fructe şi legume pe parcursul tuturor stadiilor de
distribuţie, reglementări privind organizaţiile de producători.

13
 7. Concluzii

- România are un potential ridicat de înfiinţare a culturilor pomicole dar în ultimii ani numărul de
ha cultivate a scăzut foarte mult (de la 206 mii ha în anul 2007 la 145,4 mii ha în anul 2014).
- În ciuda premiselor pozitive agricultura românească se caracterizează printr-o productivitate
redusă ca urmare a dotării slabe a fermelor şi a meteodependenţei ( cea mai mare producţie de
fructe proaspete s-a înregistrat în anul 2011 de 1476,3 mii tone, iar cea mai mică în anul 2007 de
1085,8 mii tone).
- În ultimul an importurile de fructe proaspete au crescut cu 23% în cantitate şi cu 8,6% în
valoare.
- Anul trecut exporturile României s-au prăbuşit, înregistrând o scădere de aproape 50%.
- Ponderile ţării noastre în fluxurile intracomunitare au fost în 2014 de numai 1,2% la export şi
1,5% la import, iar în cele extracomunitare de 0,9% la export şi 0,8% la import.

14
 Bibliografie

 www.afir.info
 www.capital.ro
 www.europarl.europa.eu
 www.gazetadeagricultura.info
 www.gfk.com
 www.iem.ro
 www.insse.ro
 www.madr.ro
 www.recolta.eu
 www.revista-piata.ro

15