Sunteți pe pagina 1din 114

The European Union’s Tacis Programme for Moldova

Support to Export Promotion and Investment Attraction in the Republic of Moldova

PIATA DE LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE DIN ROMANIA

MAI 2009

LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE DIN ROMANIA MAI 2009 This project is funded by the

This project is funded by the European Union

A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Cuprins

INTRODUCERE

 

2

CAPITOLUL 1. PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

4

1.1 Volumul pietei

4

1.2 Valoarea pietei……………………………………………………………………………………………….

5

1.3 Caracteristicile pietei………………………………………………………………………………………

5

1.4 Sezonalitatea vanzarilor…………………………………………………………………………………

6

1.5 Segmentarea vietei………………………………………………………………………………………

6

1.6 Productia…………………………………………………………………………………………………………

7

1.7 Tendintele pietei…………………………………………………………………………………………….

9

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE………………….

11

2.1 Volumul pietei…………………………………………………………………………………………………

11

2.2 Valoarea pietei……………………………………………………………………………………………….

12

2.3 Structura vanzarilor pe produse…………………………………………………………………….

12

2.4 Sezonabilitatea vanzarilor……………………………………………………………………………

13

2.5 Segmentele…………………………………………………………………………………………………….

13

2.6 Productia…………………………………………………………………………………………………………

13

2.7 Tendintele pietei…………………………………………………………………………………………….

13

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE………………………………………

15

3.1 Structura retailului romanesc…………………………………………………………………………

15

3.2 Lantul de distributie distributie in Romania………………………………………………….

19

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL…………………………

22

Fructe si legume proaspete………………………………………………………………………

22

4.1.1 Volumul si valoarea importurilor…………………………………………………………………

22

4.1.2 Structura importului……………………………………………………………………………………

23

4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete…………………………………………………….

28

4.2

Fructe si legume congelate…………………………………………………………………………

30

4.2.1

Volumul si valoarea importurilor

…………………………………………………………

30

4.2.2

Volumul si valoarea exportrilor…………………….…………………………………………….

33

CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR……………………………………………

35

CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA

 

37

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI……………………………

42

7.1 Oportunitati…………………………………………………………………………………………………….

42

7.2 Constrangeri……………………………………………………………………………………………………

46

7.3 Concluzii………………………………………………………………………………………………………….

46

ANEXA 1 LISTA IMPORTATORILOR…………………………………………………

47

ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT…………………………………………………

52

ANEXA 3 STANDARDELE UE……………………………………………………………

86

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

INTRODUCERE

Scopul acestui raport este de a oferi exportatorilor din Republica Moldova informatii referitoare la piata de legume si fructe proaspete si congelate din Romania.

Obiectivul general al studiului este identificarea si evaluarea oportunitatilor de export pentru fructele si legumele proaspete si congelate pe piata Romaniei. In special, obiectivele cercetarii sunt:

Prezentarea pietei si a tendintelor de consum; Prezentarea sistemului de distributie; Analiza comertului exterior al Romaniei cu produsele investigate; Prezentarea tendintei preturilor; Prezetarea conditiilor de acces pe piata; Identificarea oportunitatilor si constrangerilor petei;

Rezultatele cercetarii efectuate pot fi utilizate de catre companiile producatoare din Moldova, in calitate de referinta in procesul de dezvoltare a strategiei de marketing pentru piata Romaniei. De asemenea, rezultatele pot indica prioritatea masurilor care trebuie intreprinse pentru sporirea vanzarilor si satisfacerii cererii de piata.

Metodologie

Considerand scopul acestui proiect, metodologia aplicata in acest studiu corespunde cu metodele acceptate in lumea academica si serviciile de consultanta. In asa fel, studiul este bazat in mare masura pe informatie primara pentru identificarea si evaluarea situatiei pe piata conservelor de legume si fructe din Romania.

Colectarea datelor

Acest studiu este bazat atat pe informatia primara, cat si pe cea secundara. Colectarea informatiei secundare a inceput in faza initiala a realizarii studiului, cu scopul de a identifica particularitatile pietei. Drept surse de informatie secundara au fost folosite date furnizate de Institutul National de Statistica, Eurostat, FAOSTAT, Patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom, Ministerul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale al Romaniei, studii efectuate anterior de cosnultant, studiile de retail audit efectuate de companiile specializate MEMBR Romania si AC Nielsen, rapoarte si articole din presa, etc. Pentru colectarea datelor primare au fost organizate o serie de interviuri in profunzime cu distribuitorii de produse similare de pe piata Romaniei, managerii de achizitii din cadrul retelelor internationale de magazine.

Prelucrarea si analiza datelor

Informatia colectata, atat cea secundara, cat si cea primara a fost studiata cu atentie, iar datele statistice obtinute au contribuit la identificarea tendintelor pietei de fructe si legume proaspete/congelate si dezvoltarii acesteia. Pe durata prelucrarii informatiei, atentia sporita a fost atrasa asupra aspectului calitativ al interviurilor, incercand astfel sa caracterizeze mai bine piata studiata si opiniile reprezentantilor acesteia.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Barierele si limitarile studiului

Pe parcursul colectarii si analizei datelor anumiti factori au servit drept impediment pentru studiu. In primul rand, datele statistice difera in functie de sursa de informatie. In plus, e de mentionat faptul ca in unele cazuri datele fie lipsesc, sau diferentele dintre diferite surse sunt foarte mari.

Un alt impediment consta in refuzul reprezentantilor din sector sa ofere informatii detaliate, cu motivatia ca informatia este secreta. Unele companii chiar daca au participat la interviuri au refuzat sa raspunda la asa intrebari ca: structura vanzarilor pe produse, condititiile de lucru cu furnizorii, perspectivele de dezvoltare etc.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

CAPITOLUL 1: PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

1.1 Volumul pietei

Comparata cu tarile din UE Romania are o piata medie de consum pentru fructe si legume proaspete, detinind in jur de 5% din piata UE. Consumul total (industrial si uman) al fructelor si legumelor in anul 2007 a fost de 5.92 milioane tone. Cu o populatie de 21.5 milioane de oameni acesta a fost echivalentul a 275.3 kg de fructe si legume pe cap de locuitor. Din 2001 pana in 2007 consumul a crscut cu

40.96%.

Tabel 1.1 Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor

 

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Fructe

48.1

45.4

59.6

77.4

75.9

83.2

88.1

Legume

147.2

147.2

177.7

183.3

162.6

181.7

187.2

Total

195.3

192.6

237.3

260.7

238.5

264.9

275.3

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Fructele

In 2007 piata fructelor proapste a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a achivalat cu 88.1 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de fructe proasete a crescut cu 83.16%. In strucutra consumului de fructe pepenii verzi si galbeni detin 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%, bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare.

Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
Alte Prune Piersice Visine Caise Pere Mere Pepeni Struguri Citrice Fructe exotice Banane
Alte
Prune
Piersice
Visine
Caise
Pere
Mere
Pepeni
Struguri
Citrice
Fructe exotice
Banane

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Legumele

Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a achivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de lgume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume se przinta

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si adreii cate 9%, castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenidnu-le altor legume.

Figura 1.2 Structura consumului de legume, %

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00

Alte legumeArdei Morcovi Varza Usturoi Ceapa Castraveti Tomate

ArdeiAlte legume Morcovi Varza Usturoi Ceapa Castraveti Tomate

MorcoviAlte legume Ardei Varza Usturoi Ceapa Castraveti Tomate

VarzaAlte legume Ardei Morcovi Usturoi Ceapa Castraveti Tomate

UsturoiAlte legume Ardei Morcovi Varza Ceapa Castraveti Tomate

CeapaAlte legume Ardei Morcovi Varza Usturoi Castraveti Tomate

CastravetiAlte legume Ardei Morcovi Varza Usturoi Ceapa Tomate

TomateAlte legume Ardei Morcovi Varza Usturoi Ceapa Castraveti

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

1.2 Valoarea pietei

In anul 2007 valoarea toatla a pietei de fructe si legume proaspete era estimata la 700 ml. Euro, inregistrand o crestere de circa 15% fata de anul 2006. Pentru anul 2008 conform datelor preliminare se estimeaza ca valoarea pietei va atinge cifra de 1 miliard de Euro. In jur de 60% le revin legumelor proaspete si 40% fructelor. Cresterea valorii pietei este determinata in primul rand de cresterea preturilor pe piata interna.

1.3 Caracteristicile pietei

Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua categorii: productie autohtona si importuri. In cazul ofertei de fructe si legume romanesti se inregistreaza doua perioade de varf : sezonul de vara si toamna. In cazul productiei de import peroadele de varf sunt iarna-primavara. Oferta de fructe si legume autohtone nu acopera intreaga perioada a anului, vara se inregitreaza varf de crestere si iarna lipsa totala de produse.

Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele produse pe plan local, considerate cu gust natural.

In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si fructelor proaspete se observa o schimbare a mentalitatii romanilor cumparatorul este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs de calitate, si in acelasi timp este deschis fata de produsele noi si excentrice. Desi consumatorul roman era cunoscut drept consumator traditionalist, in ultimii ani a crescut consumul de anumite specialitati cum ar fi salata eisberg, varza chinezeasca, sparanghel, andive, rosii cherry. Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii segmentului gastro, emanciparii gusturilor clientilor, cat si a cresterii puterii de cumparare. Exista cel putin doua categorii de consumatori : cei cu buget redus, care cauta

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

produse ieftine, unde aspecul nu mai conteaza foarte mult si consumatori cu buget mare, care nu vor decat un produs impecabil.

Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura de cererea consumatorilor, dar si de aparitia si expansiunea lanturilor de retail internationale sau dezvoltarea segmentului Horeca.

1.4 Sezonalitatea vanzarilor

Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter sezonier pronuntat. In general consumul acestor produse este preponderent in sezonul cald, perioada in care se inregistreaza cersteri de 70-80% fata de lunile de iarna. Incepand cu luna mai procentul consumului de legume din productia interna reprezinta 60%. In aceasta perioada ca mai mare pondere o au castravetii, rosiile, varza timpurie si verdeturile. Consumul mai mare a acestor produse este sustinut si de preturile relativ mici la care se vand fructele si legumele in perioada respectiva.

1.5 Segmentarea pietei

Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei segmente principale: segmentul comertului cu amanuntul, segmentul HORECA si sgmentul industriei prelucratoare. Cotele acestor segmente in vanzarile de fructe si legume se prezinta in felul urmotor:

Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor, segmentul HORCA -30% si segmentul industriei prelucratoare 20%.

Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern reprezentat de marile lanturi de magazine, comertul traditional reprezentat de magazinile individuale si pietele agricole.

Trebuie de mentionat ca toate trei grue sunt canale importante de vanzare a fructelor si legumelor proaspete. Ponderea acestor canale este schimbatoare in functie de sezon. Astfel, pietele detin o pondere insemnata in vanzari in perioada de vara-toamna, fiind un canal important pentru comercializarea produselor autohtone. In ceea cepriveste lanturile de magazine circa 70% din fructele si legumele proaspete comercializate prin ele provin din import. Cauza fiind cerintele stabilite de aceste lanturi fata de calitatea produselor atat din punct de vederea al aspectului, calibrarii, si ambalarii cat si din punct de vedere al service-ului oferit de furnizor si anume livrea promta, care de obicei se realizeaza odata la 2 zile, disponibilitatea permaneta a produselor din oferta precum si gama de produse completa. Aceste cerinte de cele mai multe ori nu pot fi asigurate de producatorii locali. Pondrea lanturilor de magazine in totalul vanzarilor de fructe si legume creste in perioada de extrasezon. Comertul traditional, reprezentat in principal de magazinele individuale deocamdata nu joaca un rol important in comertul cu fructe si legume proaspete, problema fiind in principal de spatiile mici de care dispun pentru expunerea produselor si conditiie de stocare. Totdata, in ultima perioada se observa o activizare a acestui segment determinata in principal de cateva aspecte : in primul rand proximititatea fata de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite in special pe produsele de prima necesitate pentru a putea face fata concurentei lanturilor mari de magazine, si in al treilea rand constientizarea importantei fructelor si legumelor proaspete pentru cifra de afaceri si profitabilitatea business-ului.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Segmentul industriei prelucratoare este un « consumator » important de fructe si legume paoraspete atat autohtone cat si de import in special in perioada cand productia autohtania nu este disponibila in volume necesare. Ponderea acestui segment difera de la an la an cauziele fiind multiple, lipsa de materie prima determinata de conditiile climaterice nevavorabile, preturile inalte la materie prima ceea ce poate conduce la un pret final ridicat pentru produsele finite. In cazurile respective intreprinderile din sector fie apeleaza la importuri si atunci devin un cumparator important pentru producatorii externi, fie isi micsoreaza volumul de productie daca oferta externa cu corspunde cerintelor, fapt inregistrat in ultimii 2 ani.

In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad inalt de concentratie, exista cateva intreprinderi mari care detin ponderea importanta pe piata atat din punct de vedere a volumului de productie cat si din puncte de vederea al achiztiilor de materii prime.

HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales in randul persoanelor active, sau in cadrul familiilor fara copii unde ambii parteneri lucreaza.

Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi spitalele, peneticiarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca produsele principale care se comercializeaza in sectorul dat sunt salatele, legumele de baza (rosiile, castravetii, varza), precum si specialitatile cu ar fi andivele, conopida, etc. Livrarea produselor se face fie direct, fie prin intermediul retelelor cach&carry, fie produsele sunt achiiziionate in piete. In ceea ce priveste vanzarea catre unitatile institutionalizate acestea se realizeaza prin intermediul licitatiilor.

1.6 Productia

Romania este unul din cei mai importanti producatori de fructe si legume din cadrul Uniunii Europene plasandu-se in anul 2006 pe locul 6 cu aproape 5% din totalul productiei UE in volum. Sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondre mai mare in totalul productiei agricole fata de media Uniunii Europene. In acelasi timp productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana, cel mai probabil pe fonul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Productia locala este una foarte fragmentata venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai 10% de la ferme si companii.

Fructele

In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia vinurilor) a fost estimata la circa 2.1 milioane tone.

Strugurii reprezinta cel mai important produs detinind o cota de 39% din volumul productiei de fructe. Circa 75% din productia de struguri revin soiurilor tehnice utilizate in producerea vinurilor, 25% le revin soiurilor de masa destinati consumului uman.

Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul productiei de fructe cu o cota de circa 30% si cu un volum de circa 640 tone in anul 2007. Locurile trei si patru le revin merelor si prunelor cu 15% si respectiv 10%. In total cele patru grupe de produse detin 95% din volumul productiei de fructe.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere continua per total grup produse, scaderea fiind influentata si de conditiile meteorologice nefavorabile in perioada de vegetatie. Astfel, la momentul actual productia autohona asigura doar 15% din necesarul de fructe al Romaniei (sursa patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom).

Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total fructe, din care:

3880.3

3724.3

2796.8

3002.1

2100.3

Struguri* Pepeni verzi si galbeni Mere Prune Cirese si visine Pere Capsuni Piersici si nectarine Caise si zarzare Alte fructe

1078

1230.4

505.8

912.4

821.3

764.6

765.1

691.8

641.8

640

811.1

1097.9

638.0

590.4

316.4

909.6

475.8

622.3

598.8

219.4

98.5

51

117.9

104.8

26.1

103.8

45.9

88.9

62.4

22.7

14.9

14.5

18.2

21.6

15.3

18.0

19.6

29.8

17.4

9.2

42.6

20.7

52.4

38.8

6.8

39.2

3.4

31.7

13.7

23.1

* Aceatsa categorie include srugurii de soiuri tehnice si de masa Nota : incude fructele pentru consumul direct si industrial Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Legume

Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2 milioane tone. Datele statistice indica faptul ca principalele legume cultivate in Romania in ordinea cantitatii sunt varza (35%), rosiile (18%), ceapa (10%), ardei (9%). Productia legumelor inregitreaza scaderi sau stationari din 1999 si pana in present.

Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total legume: din care Varza Tomate Ceapa uscata Ardei Morcovi Castraveti Usturoi uscat Alte legume

3919.9

4008.8

2932.8

3497.1

3172.7

1019.2

919.1

1009.4

1106.0

1120.0

818.9

1330.1

627.0

835.0

555.4

350.4

332.8

363.6

390.7

312.2

249.1

237.2

203.8

279.1

280.0

227.4

209.4

222.0

265.6

266.0

151.3

199.5

142.9

156.4

157.0

76.5

65.9

68.4

64.2

65.0

1027.1

714.8

295.7

400.1

417.1

Nota: Include legume pentru consumul uman si industrial. Nu include pepenii verzi si galbeni. Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in privinta suprafetei totale cultivate cu o suprafata de circa 600000 de hectare. Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarei clasate (Ungaria cu circa 140000 de hectare), dar cu mult in urma ocupantelor primelor pozitii, respectiv Rusia cu 5 milioane hectare si Polonia cu un million de hectare cultivate cu legume.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Chiard daca suprafata cultivata a crescut usor in ultimii cinci ani, productia autohtona de legume a fost fluctuanta pe fonul unor evenimente meteorologice si a unui management slab al activitatilor in agricultura. Astfel, Romania isi mentine pozitia a treia in zona din punct de vedere al productiei totale, dar productia la hectar este una slaba, sub Rusia si mult sub Ungaria si Polonia. La momentul actual productia autohtona de legume acopera in jur de 70% din consum (sursa patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom).

1.7 Tendinte pietei

Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de conditiile climaterice. Ulitimii ani se caracterizeaza prin perioade de secete sau ploi ambundente care au inflientat negativ productia unor categorii de fructe si legume. Aceste fluctuatii au inflenta directa asupra preturilor si asupra importurilor si sunt dificil de prezis. Totdata, lipsa unei organizari a producatorilor locali in asociatii profesionale, productivitatea scazuta determinata de un sistem de irigatii slab dezvoltat, investitile insuficiente in sector vor determina si in continuare declinul productiei autohtone, favorizand in acest fel importurile. Un alt aspect important al secoturlui il reprezinta micsorarea numarului de producatori din cauza dificultatilor pe care le intampina acestia in alinierea la reglementarile Europene.

Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia care pot fi « speculate » de producatorii externi sunt urmatorele:

Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea suprafetelor cultivate cu legume ; Lipsa tehnologiilor performante de cultivare si procesare ; Randamnete scazute la hectar ; Lipsa spatiilor de depozitare; Suprafete pomicole in declin si abandonate ; Grad scazut de asociere a fermierilor in grupuri de producatori ; Costuri de productie ridicate.

In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului consumatorului indica schimbari majore determinate de urmatorii factori :

Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a numarului de persoane varstnice si o micsorare a numarului persoanelor tinere ;indica schimbari majore determinate de urmatorii factori : « Diluarea » fam iliilor – numarul prsoanelor

« Diluarea » fam iliilor – numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza numarului mai Diluarea » familiilor numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza numarului mai mic de copii. Mai mult, numarul familiilor de o persoana este in crestere, care face acest grup foarte important pentru furnizorii de produse alimentare ;

Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si preferintelor de consum. Chiar daca veniturile inregistreaza cresteri, piata romaneasca de produse alimentare devine din ce in ce mai competitiva si ajunge la saturatie, iar dinamica vanzarilor va fi determinata in cea mai mare parte de directionarea consumatorilor catre produse noi.foarte important pentru furnizorii de produse alimentare ; In ceea ce priveste preferintele fata de alimente

In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Siguranta produselor – produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul lor nu trebuie sa creieze riscuri produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul lor nu trebuie sa creieze riscuri pentru sanatate ;

Alimente sanatoase – continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare trebuie sa fie limitat ; continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare trebuie sa fie limitat ;

Consumul de fructe si legume proaspete – interesul fata de aceste produse este in crestere, in special din cauza vitaminelor si interesul fata de aceste produse este in crestere, in special din cauza vitaminelor si antioxidantilor pe care aceste produse le contin, care se presupune ca au proprietati de prevenire a bolilor cardiace si cancerului ;

Convenienta – populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere al populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere al angajamentului lor in campul muncii cat si din punct de vedere al vietei sociale. Ca rezultat tot mai putin timp ramane pentru prepararea mancarurilor. De aceea cererea pentru produse semipreparate este in crestere.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE

2.1 Volumul pietei

In ultimii ani piata romaneasca de fructe si legume congelate se afla pe un trend ascendent fapt materializat prin accentuarea concurentei, sporirea calitatii produselor diversificarea sortimentala si practicarea unor preturi competitive. Evolutia pozitiva a economiei romanesti in ansamblul ei, sporirea veniturilor consumatorilor, a nivelului de trai si educare a determinat o ascensine a numarului de magazine si restaurante si implcit a gamelor de produse comercializate. Toate acestea au generat un trend ascendent al vanzarilor de fructe si legume congelate. Piata tinde spre atingerea nivelurilortarilor Uniunii Europene.

In conditiile in care producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 au facilitati de productie locale de dimensiuni mari, oferta de legume si fructe congelate este puternic influentata de importuri, care acopera circa 85%- 90% din consum. Romania a devenit in ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar in lipsa unui numar mare de producatori puternici autohtoni aceasta tendinta se va mentine si in viitor. Tinand cont de tenditele de consum companiile din domeniu apreciaza ca piata romaneasca are un important potential de exploatat si ca pe viitor importurile vor domina si in continuare in conditiile in care consumatorii de fructe si legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor.

In primul rand trebuie de mentionat ca piata de consum pentru fructe congelate este destul de mica in Romania si de accea reflectarea acesteia in statisticile de consum nu se efectueaza. Astfel, in continuare piata fructelor si legumelor congelate va fi analizata prin prisma legumelor.

In conformitate cu clasificarea Euromonitor gama de legume congelate include toate legumele ambalate care au fost procesate inainte de ambalare. Procesarea se refera la indepartarea cojilor sau pielitelor si taierea legumelor, obtinandu-se astfel un prodous gata de preparare sau adaugare la alte ingrediente. In aceasta categorie sunt incluse produsele monovegetale precum mazarea, porumbul, pastaile, etc., dar si mixurile de legume sau mixurile pe baza de orez. Din aceasta categorie sunt exclusi cartofii congelati, insa sunt incluse produsele precum morcovii in sos de ciuperci, conopida in sos alb sau legume in sos de smantana.

Volumul pietei de legume congelate este estimat la circa 19000 tone in anul 2007 (figura 2.1). Dinamica vanzarilor totale de legume congelate in perioada 2003-2007 indica o crestere in volum intre 50% si 100% pe an. Evolutia spectaculoasa este determinata atat de accesul facil in Romania al producatorilor din UE, dar si de evolutia comportamentului consumatorilor din mediul urban. In ultima perioada mentalitatea consumatorului a suferit modificari importante, acesta constientizand faptul ca produsele congelate sunt foarte sanatoase si isi pastreaza proprietatile initiale. Astfel, piata a crescut datorita cresterii gradului de informare a consumatorului referitor la alimentatia sanatoasa. De asemenea, categoria produselor congelate a fost impulsionata si de expansiunea marilor lanturi de magazine, care aloca spatii generoase acestui segment de produse, devenind unul dintre principalii factori de imbold al consumului.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala, tone

20000

18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

19000

6000 3000
6000 3000

6000

3000
3000

2003

2005

2007

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Considerand consumul de legume congelate de 19000 tone in 2007, consumul mediu per capita reprezinta 0.84 kg/loc. Pentru comparatie acest indicator la nivelul Uniunii Europene este de 5.61 kg/loc. Cel mai mare consum este inregistrat in Franta de 9.8 kg per capita anual.

2.2 Valoarea pietei

In anul 2007 valoarea pietei Romanesti de legume congelate a fost estimata la circa 25 milioane de Euro. Dinamica pietei in valoare a inregitrat un ritm de crestere similar celui inregistrat pentru vanzarulile in volum.

2.3 Structura vanzarilor pe produse

Amploarea pe care a avut-o in ultimii an retailul romanesc si orientarea consumatorilor catre un stil de viata sanatos au imprimat un trend ascendant vanzarilor de legume congelate. Principiul “cinci pe zi” adica cinci portii de legume si fructe pe zi (recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii) este tot mai bine intiparit in mintea consumatorului. Legumele congelate ofera solutii si atunci cand diferite sortimente de legume nu sunt coapate inca.

Potrivit unu studiu de retail audit (realizat de agentia MEMBR Romania) in intervalul decembrie 2007 noiembrie 2008, grupa produselelor de baza, cum ar fi mazarea, bamele si pastaile au inregistrat o cota de piata 42% din vanzarile in volum si 38% din valoarea vanzarilor, in carul acestei categorii demarcandu-se mazarea cu 64.5% vanzari in volum si 64.2% in valoare. Grupa mixurilor de legume au inregistrat o cota de 41.5% in volum si 44.3% in valoare, din totalul ei mixurile pe baza de orez detin 15,4% in volum si 16,4% in valoare, restul revenindu-le amstecurilor de legume. Ultimul loc le-a revenit produselor speciale (spanac, porumb, broccoli, ciuperci, varza de Bruxelles si altele) ponderea carorara in total vanzari a fost de 16.5% in volum si 17.8% in valoare. In cadrul acestei grupe vanzarile repreentative le inregistreaza produsele din spanac, porumb si broccoli.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

2.4 Sezonabilitatea vanzarilor

Sezonabilitatea vanzarilor se observa si la aceste produse, astfel vanzarile cresc cu un ritm de pana la 200% in ultimile 2 luni ale anului si in perioada februarie- martie, comparativ cu restul lunilor. Totodata, in ulimii ani se observa o tendinta de crestere a vanzarilor si in perioada de vara, ceea ce inseamna ca consumatorul devine fidel acestor produse in toata perioada a anului, varfurile ramanand totusi intervalul octombrie- aprilie.

2.5 Segmentele

Din punct de vedere al segmentelor de piata acestea se grupeaza in doua mari categorii carora li se adreseaza distribuitorii segmentul retail si segmentul HORECA Primul segment poate fi caraterizat astfel : clienti speciali lanturi de magazine internationale, cu o dezvoltare rapida (hipermarket, supermarket, cash&cary) si magazine individuale, lanturile de magazine alimentare care ocupa suprafete mici si comercializeaza o gama mai restransa de produse.

Segmentul de retail este in continua expansiune, datorita constientizarii de catre comercianti a potentialului pietei romanesti, acestea intrecandu-se in lansarea de noi produse si de ameliorarea imaginii produselor deja existente. Retailul modern aduce circa 80% din vanzari.

Segmentul HORECA care cuprinde reteaua hoteliera si restaurante detine in jur de 20% din vanzari. Gama destinata sectorului HORCA contine legume congelate ambulate la 1 - 2,5 kg.

2.6 Productia

Producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 Frigorifer (Tulcea) si Legofruct (Timisoara) au facilitati de productie de dimensiuni mari restul fiind companii mici. Totdata, trebuie de mentionat faptul ca ambele societati si-au extins capacitatile de productie destul de recent.

Frigorifer Tulcea in anul 2006, in urma procesului de modernizare si-a sporit capacitatile de productie pana la 600 tone/luna. Analiza sotimentelor produse de acest producator a evidentiat faptul ca legumele conservate detin 100% din productia unitaii. In anul 2006 productia realizata la Frigorifer a fost de 2100 tone. Urmand ca in urmatorii 5 ani productia anuala sa sporeasca pana la 10000 tone.

Legofruct si-a la lasat productia abia in luna martie a anului 2008. Capacitatea de productie a acestei intreprinderi evaluata in functie de capacitatile de producte pe ora, capacitatile de stocare si perioada utila de functioanare a fost estimata la 6000 tone/an. Pentru anul 2008 a fost planificat un volum de productie de 2000 tone. Gama de produse a soceitatii include atat legumele cat si fructele congelate.

2.7 Tendintele pietei

Pe piata romaneasca se observa o tendinta de orientare dinspre categoria legumelor si fructelor uscate (consrve de fucte si legume) catre cea a legumelor congelate. Aceasta tendinta se va accentua treptat fiind determinata de politica

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

marilor magazine (exemplu crearea unor raioane specifice pentru produse fresh ambalate) dar si de actiunile de informare desfasurate de producatori.

Modificarea stilului de viata va determina orientarea consumatorilor catre produse comod, simplu si rapid de preparat. Consumatorii de legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor si la raportul pret/calitate, iar modalitatea de abmalare si accesibilitatea vor fi factori importanti importanti in procesul de cumparare.

Piata se va mari odata cu cresterea puterii de cumparare, a dezvoltarii lanturilor de magazine precum si odata cu educarea consumatorilor si modificarea preferintelor de consum. In viitor va creste consumul de legume congelate ca urmare a rimului de viata tot mai alert.

In ceea ce priveste jucatorii de piata se estimeaza faptul ca pe piata vor ramane doar concurentii puternici cu produse de calitate buna si foarte buna.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE

In Romania structura retailului poate fi grupat in doua categorii: comertul modern (unde sunt incluse retelele internationale de magazine, cum sunt Metro, Carrefour etc) si comertul traditional, care cuprinde restul tipurilor de magazine.

Raportul intre canalele de comert traditional si cel modern constituie in Romania aproximativ 70/30, cu o parte mare a retailului modern in orase el fiind practic absent in zonele rurale. Tendinta caracteristica tarilor Europei de Vest, unde retailul modern detine pana la 80% din piata, si dezvoltarea continua a acestui sector in Romania, indica faptul ca in urmatorii ani comertul modern va prevala asupra comertului traditional.

3.1 Structura retailului romanesc

Chiar daca retailul modern romanesc este inca in urma celui din tarile Vest europene, el se dezvolta cu ritmuri rapide. Retailul modern atrage tot mai multi consumatori in detrimentul retailului traditional, chiar daca acesta joaca inca un rol important in comertul cu bunuri de larg consum si in special cel al produselor alimentare.

Infrastructura de comert cu produse alimentare a inregistrat mari schimbari in ultimii ani, astfel ponderea retailului modern creste tot mai mult pe cand ponderea retailului traditional este in descrestere.

Univers magazine food & non food

2006

2007

Hyper/Supermarketuri

403

543

Magazine alimentare ≤20 mp

32582

32574

Magazine alimentare 20 - 40 mp

33221

31626

Magazine alimntare > 40 mp

8992

9542

Chiscuri

5730

5001

Farmacii

5408

6078

Macelarii

780

815

Magazine din benzinarii

1463

1241

Magazine de cosmetice

1092

1103

Magazine cu hrana penru animale

1758

2024

Anul 2007 este considerat unul important in istroia comertului romanesc motivele fiind : in primul rand expansiunea teritoriala a retailerilor a fost mai rapida ca niciodata si in al doilea rand a inceput perioada de concentrare, prezenta mai multor magazine din acelasi lant in acelasi oras deja nu mai este o noutate. Comertul modern patrunde din ce in ce mai adanc in orasele mici, mai ales prin intermediul discounterilor, care tintesc deja localitatile cu 15000 de locuitori.

In ceea ce priveste comertul traditional, datele Nilsen arata ca universul de magazine este relativ stabil, cel putin pe segmentul magazinelor alimentare mai mari de peste 20 mp. Chiscurile sunt intr-un regres puternic, dar se observa aparitia unor magazine « specializate », precum cele de produse naturiste, ecologice, macelariile, etc. ce capata tot mai mare importanta in ponderea vanzarilor de FMCG.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Hypermarketuri

Conceptul Hypermarketurilor este de a aduce „totul sub un acoperis”, in magazine fiind in vanzare de la paine si zarzavat, produse alimentare si bunuri de larg consum, pana la carti, imbracaminte, mobilier, aparatura electrocasnica si obiecte de gradinarit. Numarul de produse care este comercializat intr-un hypermarket poate ajunge la 10,000. In afara de diversitatea produselor, un alt atu al unui hypermarket este confortul clientului, cu spatii de vanzare moderne, bine iluminate si cu acces direct la raft. Serviciile sunt asigurate de un numar mare de angajati peste 700 de fiecare magazin. De asemenea, in jurul hypermarketelor exista de obicei magazine specializate (spre exemplu, la Carrefour exista Bricostore si Mobexpert), toate acestea concentrandu-se intr-un centru comercial care sa satisfaca toate exigentele consumatorilor.

Hypermarketurile reprezinta un format de magazine cu mare priza la publicul romanesc, prin posibilitatile de alegere, serviciile si formele de divertisment asociate acestuia. La nivel national, aceste magazine revendica, deja, aproximativ 14% din valoarea cheltuielilor din FMCG, cota care aproape s-a dublat fata de 2006

(8%).

Retea

Numar de filiale 2007

Deschideri in 2008

Carrefour

9

8

Real

14

7

Kaufland

31

10

Auchan

3

3

Cora

3

1

Pic

4

3

Supermarketuri

Retelele de supermarket-uri se impart in doua categorii: (i) retele cu acoperire nationala, care apartin in majoritate retailerilor internationali si (ii) retele cu acoperire locala, la nivelul unui oras. La fel ca si restul tipurilor de retele supermarketurile au continuat si ele procesul de extindere, dar nu intr-un ritm atat de rapid. Acest format se straduie inca sa-si gaseasca pozitionarea optima intr-un spatiu unde concurenta vine atat din partea hypermarketurilor, cat si a magazinelor discount. Aceste magazine reprezinta cea mai "vanata" tinta de achizitii, de catre formatele mari. In conditiile in care, in prima jumatate a anului 2007, hypermarketurile aveau o cota de piata aproape dubla fata de intreg anul 2006, raportat la aceeasi perioada, cota de piata a supermarketurilor a ramas aproape constanta, 15% (cf. Clasificarii GfK, supermarketurile fiind definite ca magazinele cu autoservire si cel putin doua case de marcat).

Retea

Numar de filiale 2007

Deschideri in 2008

Billa

28

10

Mega Imge

20

6

Ethos

16

5

GMarket

7

4

Trident

5

4

La Furmi

15

4

Primavara

9

2

Wolf

4

2

Interex

10

6

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Spar

14

11

Artima

21

-

Magazine Discount

Acest tip de magazine au un anume tip de furnizori si un anume public-tinta, care adora chilipirurile. Sunt magazine cu marfuri mai putine, dar cu preturi mai mici decat in supermarketuri sau alte tipuri de magazine. Preturile sunt insa mai mici, ca la o lichidare de stoc permanenta, iar periodic, au oferte ultraspeciale, de produse leader la preturi mici. O alta caracteristica a acestui tip de magazine este numarul mare de vizitatori. Marfurile care sunt comercializate sunt in special cele de larg consum (produse alimentare, legume, fructe, panificatie, lactate, cosmetice, produse pentru menaj, imbracaminte).

Exista doua mari tipuri de magazine discount: hard si soft. Primul, asa cum ii spune si numele, isi reduce oferta la mai putin de 700 - 800 de articole, marea lor majoritate marci proprii, ponderea lor putand merge si pana la 90%. Magazinele nu servesc altui scop decat aceluia de a oferi produse cu preturi cat mai mici, sacrificand, astfel, ambianta, serviciile, merchandisingul etc. Soft-discount se refera la un concept ceva mai prietenos, cu o oferta mai generoasa de produse, chiar si pana la 1.500 de articole, si cu o selectie mult mai bogata de marci nationale. Magazinele discount din Romania sunt mai aproape de conceptul soft- discount, fie si numai pentru faptul ca, deocamdata, consumatorul roman nu prea are incredere in produsele pe care nu le cunoaste, iubeste alegerea si vrea sa fie rasfatat atunci cand face cumparaturi. Discounterii din Romania s-au adaptat acestor obiceiuri si vor continua sa-si adapteze sortimentatia, dovada si actiunile de rebranding, de remodelare a magazinelor sau de asociere cu macelarii sau brutarii, ca puncte suplimentare de atractie catre magazine. De asemenea, unele retele din Romania promoveaza conceptul de hypemarket discount (promovat de Auchan si Kaufland), dar prin suprafata de vanzare si marimea sortimentatiei nu se pot asimila tipului de discounter clasic explicat mai sus.

Cota magazinelor discount a ajuns la 5%, si s-ar putea dubla, in 2008, analizand proiectele de expansiune ale jucatorilor de pe acest segment.

Retea

Numar de filiale 2007

Deschideri in 2008

Pennny market

20

20

Profi

35

10

Plus discount

50

30

Minimax

10

20

discount

CASH&CARRY

Desi continua sa fie confundate cu hyper sau supermarketurile, magazinele cash&carry si-au definitivat aria de activitate: micii comercianti si sectorul horeca. De altfel, toate actiunile din ultima vreme ale celor doi operatori de cash&carry s- au indreptat evident catre cucerirea si fidelizarea clientilor profesionisti, targetul fiind cu precadere cel gastro, creditat cu cresteri spectaculoase in anii viitori. Conform GfK, magazinele cash&carry (alaturi de alti distribuitori en-gross) au o cota de piata de 5%, la nivel national.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Retea

Numar de filiale 2007

Deschideri in 2008

METRO

23

0

Selgros

16

2

La nivel national, formatele de comert modern joaca un rol din ce in ce mai conturat, acoperind in primele noua luni ale anului 2007 circa 38% din valoarea bunurilor de larg consum. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o hypermarketurile - de la 8% in 2006, la 14% in primele trei trimestre ale lui 2007. Un aport special la aceasta crestere remarcabila l-a avut Kaufland, care a preluat conducerea in top-ul principalilor retaileri. Hypermarketurile au castigat atragand un numar mult mai mare de consumatori, cu aproximativ 70% mai multi decat in primele noua luni ale anului 2006, astfel ca in perioada ianuarie-septembrie 2007, jumatate din familiile din Romania au trecut pragul acestor magazine pentru cumpararea bunurilor de larg consum. Frecventa mai mare de cumparare in hypermarketuri vine sa aduca un plus de valoare, contribuind la saltul inregistrat in cota de piata si, de asemenea, la ceea ce inseamna loialitatea fata de aceste magazine.

Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de 15%, conservandu-si importanta pe piata. Magazinele discount au avut cea mai spectaculoasa expansiune teritoriala, in special in orasele de marime mica si medie, ceea ce a condus la o cota de piata de aproximativ 5%, respectiv cu 25% mai mare fata de 2006. In schimb, au scazut considerabil formele de comert traditional.

Tendintele retailului romanesc

In Bucuresti, comertul modern l-a devansat de mult pe cel traditional, ajungand la o cota de piata de 70% din valoarea totala a bunurilor de larg consum, amintind de structura comertului din tarile ceva mai dezvoltate. Hypermarketurile detin cea mai importanta pondere dintre toate formele de comert, circa 38%, in crestere de la 30%, in 2006. Al doilea loc pe piata capitalei este adjudecat de supermarketuri, caracterizate printr-o stabilitate a importantei in vanzarile de bunuri de larg consum, pe fondul unei scaderi constante si consistente a buticurilor.

Ritmul de dezvoltare a comertului modern in Romania accentuat in ultimii ani se va mentine si in anii urmatori. Cele mai mari cresteri numerice o inregistreaza retelele de discount si hypermarketurile. Pentru anul 2008 au fost anuntate deschideri de 170 locatii noi.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

100% 5 6 7 8 9 10 Altii 5 4 4 90% 6 4 7
100%
5
6
7
8
9
10
Altii
5
4
4
90%
6
4
7
5
4
1
9
1
2
Vanzatori stradali
6
6
80%
2
6
3
3
Magazine generale
70%
35
41
Chioscuri
43
60%
43
Buticuri
43
50%
44
Agro&food
10
40%
10
5
Cach&Carry/Engros
11
5
6
30%
12
12
4
Discounteri
7
14
13
2
20%
8
7
4
1
7
Hypermarketuri
1
2
7
10%
1
16
16
15
Supermarketuri
13
11
8
0%
2002
2003
2004
2005
2006
2007

3.2 Lantul de distributie distributie in Romania

In rezultatul efectuarii studiului de piata privind fructele si legumele proaspete/congelate, au fost depistate urmatoarele canale si scheme de distributie:

1. Agent, Importator, Angrosist mare;

2. Distribuitor, Angrosist mediu;

3. Angrosist mic;

4. Retea de magazine en-detail; Punct de desfacere.

Figura 3.1 Structura canalelor de distributie si schemele posibile de formare a canalelor de aprovizionare.

Importator Angrosist mare Distribuitor Angrosist mediu Angrosist mic RETEA DE PUNCTE DE MAGAZINE EN- DESFACERE
Importator
Angrosist mare
Distribuitor
Angrosist mediu
Angrosist mic
RETEA DE
PUNCTE DE
MAGAZINE EN-
DESFACERE
DETAIL

Analizand figura de mai sus putem conclude ca exista mai multe posibilitati de desfasurare a unui canal de aprovizionare, ele grupandu-se in urmatorul mod:

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

modul direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu, reteaua de magazine “Metro” se direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu, reteaua de magazine “Metro” se aprovizioneaza direct de la importatori sau angrosisti mari); sau

modul indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu, tarabele de pe strazi/piete, care, de indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu, tarabele de pe strazi/piete, care, de obicei, apeleaza la en-gross-istii mici, care la randul lor se aprovizioneaza de la structurile superioare); nu este exclus insa ca marfa de pe taraba sa fie achizitionata de la un angrosist mare sau mediu.

Principala schema care functioneaza este cea prin intermediul angrosistilor mari si distribuitori nationali de fructe si legume importate (proaspete sau congelate), cu vanzarea lor ulterioara. Relatia intre angrosisti/distribuitori si cumparatori poate fi atat pe termen lung (ani), cat si pe termen scurt (sezonier) sau chiar de durata unei singure tranzactii. Un fapt interesant este ca majoritatea firmelor en gross medii si mici opereaza de multe ori sezonier, in extra sezon principalii “jucatori” pe piata raman marii angrosisti si distribuitorii, deoarece castigurile lor sunt mai semnificative si ei pot suporta preturile de import destul de inalte in extra sezon.

Detailistii de fructe si legume proaspete/congelate pot fi impartiti in urmatoarele categorii:

Marii detailisti, ca supermarketurile MegaImage, Billa, Carrefour, Metro, etc.

Aceste supermarketuri au sectii specializate pentru legume si fructe proaspete/congelate, bine aprovizionate si, la unele produse, cu preturi chiar mai mici decat in pietile agro-alimentare in cazul fructelor si legumelor proaspete. Explicatia ar fi ca politica de aprovizionare este una centralizata, iar negocierile de pret au la baza cantitati mari, pentru intreaga retea. Supermarketurile fiind organizate in retele / lanturi nationale, exista departamente specializate de achizitii, de regula la Bucuresti, iar accesul furnizorilor in special celor noi este relativ complicat.

Nu exista restrictii referitoare la un furnizor sau altul insa oferta trebuie facuta la sediul central, la departamentul de achizitii, iar conditiile de indeplinit - referitoare la aspecte precum: frecventa aprovizionarii, cantitati si termene de livrare - sunt severe.

Magazinele independente

Magazinele de acest tip exista in numar mare, fiind vorba de magazine de cartier (de proximitate) care vin sa suplineasca fie lipsa unei pieti sau a unui supermarket dintr-o anumita zona, fie distanta mare pana la o piata agro-alimentara cea mai apropiata.

Aceste magazine se aprovizioneaza, de regula, de la producatori locali sau chiar din pietile agro-alimentare in sezonul cald si de la angrosisti/distribuitori in sezonul rece.

Oferta de produse vizeaza cele mai uzuale fructe si legume in stare proaspata, dar si fructe si legume congelate. Preturile practicate sunt de cele mai multe ori putin mai ridicate decat cele din pietile agro-alimentare sau supermarket-uri, insa comparabile cu acestea.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Chioscurile (tonetele) pentru comertul stradal (mai mult pentru fructele si legumele proaspete)

In acest caz activitatea este desfasurata de mici comercianti - de regula, Persoane Fizice Autorizate sau Asociatii Familiale - a caror oferta cuprinde, alaturi de alte produse, cateva sortimente de legume si fructe in stare proaspata. Aprovizionarea se face zilnic, aproape exclusiv din piata agro-alimentara.

Adaosurile comerciale pentru fiecare veriga a lantului de distributie sunt de cel putin 10% in sezon si pot atinge 25-100% in afara sezonului. Importatorii pot aplica un adaos intre 10 si 50 % din pretul de import, adaosul maximal este practicat in general de catre societatile care se ocupa de importul si distributia directa a produselor catre comertul cu amanuntul. Angrosistii si distribuitorii, de obicei, adaoga 10-25%, dar acest adaos poate fi mai inalt sau mai jos in funcite de serviciul oferit (ex. livrarea directa catre magazine). La nivel de retail adaosurile variaza intre 50 si 60%. Insa in magazinele specializate sau chiar in anumite piete agroalimentare (cum ar fi piata Dorobanti din Bucuresti), de segment inalt sau single-line adaosurile pot atinge niveluil de 100%. Daca este implicat si un agent acesta mai pune intre 3 si 5% (de obicei agentii lucreaza in baza contractelor de comision in acizitii fiind responsabili de efectuarea importurilor si livrarea directa a marfurilor catre angrosisti sau distribuitori).

Cea mai reusita forma de colaborare intre producatorii de fructe si legume proaspete/congelate din Republica Moldova ar fi semnarea contractelor pe termen lung cu angrosistii mari sau distribuitorii nationali, care ar prevedea livrari regulate de marfa (saptamanale, lunare) catre acestia.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL

4.1 Fructe si legume proaspete

4.1.1 Volumul si valoarea importurilor

Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete. Volumul importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze fiind ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei provin din import.

Fructe

In 2007 importul de fructe proasete a fost de 479.09 mii tone in volum si 226.11 de milione euro in valoare. Din total import de fructe in volum 63% revin tarilor din afara UE, restul fiind importate din tarile membre ale UE. Totodata trebuie de mentionat ca ponderea importurilor din tarile membre a crescut seminificativ in anul 2007, anul in care Romania a devenit stat membru al UE. Intre anii 2003- 2007 importurile de fructe au crescut atat in volum cat si in valoare.

Tabel 4.1

Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007 valoarea in milioane €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

73.01

85.19

125.96

151.34

226.14

din care

Intra-EU

22.74

21.25

35.72

42.37

106.07

Extra-eu

50.27

63.94

90.24

108.97

120.07

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.2

Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007 volum mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

259.91

310.03

452.09

500.10

479.09

din care

Intra-EU

82.09

86.96

149.13

150.90

179.61

Extra-eu

177.81

223.07

302.96

349.20

299.48

Sursa : EUROSTAT

Legume

In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone in valoare de circa 100 milioane Euro. 71% in volum si 63% in valoare reprezinta importurile din tarile din afara UE.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per total. Situatia pe comunitati insa difera. Importurile intra comunitare au inregistrat o scadere de 9% in volum pe cand cele din afara comunitatii au inrgitrat o crestere de 32%.

Tabel 4.3

Importul legumlor proaspete in Romania, 2003-2007 valoarea in milioane €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

23

21

29

38

100

din care

         

Intra-EU

8

8

10

14

37

Extra-eu

15

13

19

24

63

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.4

Importul legumelor proaspete in Romania, 2003-2007 volum mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

166

152

158

180

194

din care

Intra-EU

61

61

61

65

56

Extra-eu

105

92

98

114

139

Sursa : EUROSTAT

Cresterea importurilor de fructe si legume proaspete poate fi explicata prin mai multi factori. Unii dintre ei sunt prezentati in continuare. Primul factor este diminuarea productiei autohtone atat la fructe cat si la legume proaspete pe fonul cresterii consumului intern. Un alt factor il reprezinta sezonabilitatea productiei si imposibilitatea producatorilor locali de a asigura piata cu fructe si legume paroaspete anul imprejur. Al treilea factor foarte important il reprezinta rolul retelelor internationale care solicita produse de o anumita calitate si prezentare, cerinte care la momentul actual nu pot fi satisfacute de producatorii interni. Ponderea retelelor in comertul cu amanuntul a acestor produse creste de la an la an. Industria de prelucrare a fructelor si legumelor de asemenea a devenit un importator important al acestor produse, fapt datorat in principal de incapacitatea producatorii agricoli locali sa asigure industria cu materia prima necesara cat si costul ridicat al acesteia, determinat la randul sau de randamentul scazut in sector.

4.1.2 Structura importului

Fructe

Produsele principale importate sunt bananele 33% (din totalul importurilor de fructe in valoare), citricele 31%, merele 10%, piersicile si nectarinele 8% si strugurii 6%. In perioada 2003-2007 toate grupele de produse au inregistrat cresteri.

Tabelele ce urmaza prezinta informatia referitor la importul principalelor grupe de fructe in Romania.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Tabel 4.5

Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, valoarea in milioane €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total fructe din care Banane Fructe exotice Citrice Struguri Pepeni verzi si galbeni Mere Pere Caise Visine si cirese Piersice si nectarine Prune Pomusoare si alte fructe

73.015

85.194

125.963

151.344

226.145

29.929

37.986

52.666

59.641

75.385

0.508

0.867

1.293

2.574

4.788

34.074

34.775

41.821

54.952

69.493

0.921

1.628

4.417

5.648

14.186

0.672

0.826

1.100

1.311

3.885

5.161

4.269

11.333

12.158

22.271

0.349

0.424

1.598

2.931

6.623

0.009

0.084

0.529

0.630

1.509

0.003

0.021

0.048

0.109

0.440

0.491

2.964

7.543

6.609

17.549

0.012

0.031

0.104

0.164

0.767

0.885

1.319

3.511

4.617

9.248

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.6

Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, volum in mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total fructe din care Banane Fructe exotice Citrice Struguri Pepeni verzi si galbeni Mere Pere Caise Visine si cirese 2Piersice si nectarine Prune Pomusoare si alte fructe

172.60

310.03

452.09

500.10

479.09

87.3

109.7

143.2

154.3

156.4

1.1

1.4

1.7

3.3

4.2

108.5

118.0

141.6

181.1

167.2

4.2

8.9

18.3

19.4

19.1

7.0

9.0

9.5

9.9

18.9

45.4

41.1

86.0

78.3

54.0

1.5

1.9

6.1

9.8

10.9

0.1

0.4

2.1

2.2

2.4

0.0

0.1

0.2

0.2

0.4

2.4

15.5

32.5

28.7

30.3

0.1

0.2

0.3

0.3

1.4

2.6

3.9

10.5

12.5

13.7

Sursa : EUROSTAT

Urmatoarea sectiune prezinta fructele proaspete care pot avea un interes particular pentru exportatorii din Republica Moldova.

Merele

Merele sunt cel mai important produs importat din cadrul « fructelor locale » (fructe locale cele care sunt cultivate si pe teritoriul Romaniei). In 2007 importul de mere proaspete a fost de 54 mii tone cu o valoare totala de 22 miioane de euro. In perioada 2003-2007 importul de mere in Romania a cresut cu 19% in volum si circa 4 ori in valoare.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Principalele tari de import din spatiul intra-comunitar sunt Italia, Polonia, Austria, Olanda, Ungaria care impreuna totalizeaza (85%) din importuri. Macedonia si Moldova detin impreuna 94% din importurile valorice efectuate in Romania din afara spatiului comunitar.

Persicele si nectarinele

In lista « fructelor locale » importate in Romania persicile si nectarinele se situeaza pe locul 2, cu un volum al importului de 30 mii tone si cu o valoare de 17.5 milioane de Euro. Circa 55% din vlumul importului le revin piersicilor si restul nectarinelor. In perioada 2003-2007 importul acestei grupe a inregistrat o crestere semnificativa in jur de 12 ori in volum si de 35 de ori in valoare.

Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia si Spania care impreuna detin 94% din importurile valorice, din spatiul extra- comunitar Turcia si Serbia - detin 95%.

Strugurii

Se situeaza pe locul 3 in lista « fructelor locale » importate in Romania cu un volum de 19 mii tone si valoare de 14 milioane de Euro. Importul strugurilor a crecut de circa 4 ori in volum si de 15 ori in valoare in perioada 2003-2007.

Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia, Olanda si Spania impreuna detin 93% din importurile valorice, din spatiul extra-comunitar Turcia si Macedonia detin 95%.

Perele

Cu un volum de circa 10 mii tone si o vaoare de 6.6 milioane de Euro perele se situeaza pe locul 5 in lista « fructelor locale » importate. In perioada 2003-2007, importul perelor a inregistrat o crestere 7 ori in volum si 18 ori in valoare.

Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Grecia (cumulat 86%) din spatiul comunitar ; Turcia si China detin 98% din importurile extra-comunitare.

Visinele, ciresele si caisele

Desi au avut cele mai mari cresteri a importului in perioada 2003-2007 de peste 30 ori in volum si 160 de ori in valoare, aceste fructe au o pondere neinsemnata atat in volumul cat si in valoarea importului.

Legume

In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone cu valoare de circa 100 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per total.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Tabel 4.7

Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania, 2003-2007, valoarea in milioane €

 

2003

2004

 

2005

2006

2007

 

Total legume din care Tomate Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) Varza, conobida, gulii Salata verde si cicoare Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. Castraveti si cornisoni Legum pastai (mazare, fasole, etc.) Alte legume

22.79

20.99

 

28.79

38.29

99.85

3.93

5.00

10.95

12.84

56.18

13.54

10.76

7.54

9.94

9.73

0.53

0.52

1.31

1.81

3.33

0.18

0.23

0.40

1.02

2.92

2.93

2.01

3.67

5.08

7.10

0.23

0.40

0.59

0.94

5.63

0.01

0.03

0.03

0.04

0.41

1.43

2.04

4.30

6.62

14.55

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.8

Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania, 2003-2007, volum in mii tone

 
 

2003

2004

2005

2006

2007

Total legume din care Tomate Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) Varza, conobida, gulii Salata verde si cicoare Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. Castraveti si cornisoni Legum pastai (mazare, fasole, etc.) Alte legume

166.13

152.46

158.14

179.69

194.30

28.87

40.16

52.70

51.43

71.06

97.17

78.77

52.40

65.16

42.62

5.69

5.34

11.82

13.02

18.44

0.36

0.46

0.67

1.42

2.37

26.09

16.95

21.60

24.84

30.09

1.29

2.16

2.84

5.11

7.78

0.09

0.17

0.11

0.17

0.46

6.58

8.45

16.01

18.53

21.48

Sursa : EUROSTAT

Tomatele

Sunt principalele legume prospaete importate in Romania. In 2007 importurile de tomate au constituit 71.06 mii tone cu o valoare de 56,18 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 valoarea importurilor a crescut de circa 14 ori in valoare si 2.5 ori in volum. In totalul importului de legume proaspete tomatele detin 37% din volum si 56% din valoare.

Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Spania din cadrul spatiului comunitar care detin 94% din importurile valorice si Turcia, Syria cu 97% din importurile din afara spatiului comunitar.

Legumele aliacee (ceapa usturoi, etc.)

Reprezinta a doua principala grupa de import din gama de legume proaspete cu o pndere totala in import de 22% in volum si 10% in valoare. In cifre absolute importurile de legume aliacee au constituit in anul 2007 42.62 mii tone in valoare de 9.73 milioane Euro. In peroada 2003-2007 importurile acestei grupe s-a diminuat in volum cu 56% si in valoare cu 28%. In cadrul acestei grupe 88% reprezinta importurile de ceapa si 11% - usturoi (in volum).

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Principalele tari de import sunt din UE Olanda, Polonia, Italia, Spania care detin 83% din importurile intra-comunitare si Egypt, Turcia si Ukarina cu 98% din importurile extra-comunitare.

Brassicas (varza, conopida, gulii, etc.)

In 2007 aceastei grupe ia revenit 10% si 3% din importul de legume proaspete in volum si respectiv in valoare. In cifre absolute aceasta reprezinta 18.44 mii tone cu o valoare de 3.33 milioane Euro. In perioada 2003-2007 importurile acestei grupe au crescut 3 ori in volum si de 6 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 92% reprezinta importurile de varza.

Principalele tari de import sunt Germania, Ungaria, Olanda, Italia, Polonia 92% din importurile comunitare si Bosnia-Herzegovina, Macedonia, Serbia si Turcia sunt principalele tari de import din spatiul extracomunitar carora le revine 90% din importurile respective.

Radacinoase (morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata, etc.)

Chiar daca din punct de vedere a importurilor in volum aceasta grupa detine una din cele mai mici cote 1.22%, in valoare ea se plaseaza pe locurile fruntase cu 7%. Astfel, In anul 2007 importurile legumelor din aceasta grupa au constituit 30.09 mii tone in volum si 7.10 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 importurile de legume din aceasta grupa au crescut cu 15% in volum si 148% in valoare. 86% din importurile grupei respective le revin morcovului.

Principalele tari de import sunt : Olanda, Polonia, Italia, Germania, Austria 90% din imorturile intra-comnuitare , Turcia -99% din cele extra-comunitare.

Castraveti si cornisoni

In 2007 importurile castravetilor si cornisorinilor au constituit 7.78 mii tone in volum si 5.63 mln. Euro in valoare. Cota lor in totalul importului de legume proaspte reprezinta 4% in volum si 6% in valoare. In periaoda 2003-2007 importurile acestei grupe au crescut de 6 ori in volum si 24 ori in valoare.

Principalele tari de import sunt Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Olanda din spatiul intra-comunitar cu o pondre de 93% din importuri si Turcia si Syria din spatiul extracomunitar cu 96% din importuri.

Legume pastai (curatate sau nu de pastai)

Grupa are o pondere nesemnificativa in importurile de legume proaspete atat in volum cat si in valoare, astfel in 2007 importurile au constituit 0.46 mii tone in valoare de 0.41 mln. Euro. In perioada 2003-2007 importurile au crescut de 6 ori in volum si de 33 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 53% din importul in volum sunt detinute de fasole si 45% de mazare.

Principalele tari de import sunt Spania, Polonia, Ungaria, Germania, Bulgaria, ele detin 80% in importurile intra-comunitare. Importurile extracomunitarea sunt realizate in proportie de 93% din SUA.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Alte legume

Aceasta grupe include o gama foarte mare de legume cum ar fi sparanghel, telina, ardei, vinete, trufe, spanac, etc. Importurile acestei grupe in anul 2007 au fost de 21.48 mii tone in volum si 14.55 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 s-a inregistrat o crestere de 3 ori in volum si de 10 ori in valoare. Cele mai importante produse din aceasta grupa sunt vinetele si ardeiul dulce care detin o pondere de 8.4% si respectiv 60% din importul grupei in volum.

4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete

Fructe

Exporturile de fructe proaspete in anul 2007 au fost de 25.77 mii tone in volum si 9.92 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de fructe au fost oscilante, singura crestere seminificativa inregistrand-se in anul 2007. Peste 95% din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalele produse de export il reprezinta strugurii, merele, fructele samburoase.

Tabel 4.9

Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, volum in tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Export din care Banane Fructe exotice Citrice Sruguri Pepeni verzi si galbeni Mere, pere si gutui Caise, cirese, visine, piersice si nectarine Pomusoare si alte fructe

18309

12979

48

11701

25767

2

2

40

24

38

7

14

1

9

73

106

169

4

229

408

957

3389

0

85

917

1277

377

0

1317

227

908

193

1

641

19776

13312

7414

0

8270

3311

1741

1423

2

1125

1018

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.10

Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, valoarea in mii €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Export din care Banane Fructe exotice Citrice Sruguri Pepeni verzi si galbeni Mere, pere si gutui Caise, cirese, visine, piersice si nectarine Pomusoare si alte fructe

7544

6081

38

6489

9916

2

2

20

17

28

16

29

3

19

108

67

110

3

130

285

285

795

1

77

1074

90

39

0

148

87

233

92

1

169

4743

5082

2941

1

3398

1906

1769

2075

10

2532

1684

Sursa : EUROSTAT

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Legume

In anul 2007 exporturile de legume legume proaspete au fost de 12.75 mii tone in volum si 29.09 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de legume au fost oscilante ingesitrand o crestere de 22.6% in volum si 61.43% in valoare. Totodata trebuie de mentionat ca incepand cu anul 2005 exporturile de legume s- au diminuat in volum, cresterea mentinandu-se in valoare. Peste 95% din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalul produs de export il reprezinta castravetii si cornisonii.

Tabel 4.11

Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania, 2003-2007 valoarea in milioane €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total legume din care Tomate Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) Varza, conobida, gulii Salata verde si cicoare Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. Castraveti si cornisoni Legum pastai (mazare, fasole, etc.) Alte legume

18.02

20.19

23.51

23.13

29.09

0.33

0.27

0.20

0.09

0.42

0.02

0.01

0.02

0.01

0.14

0.02

0.07

0.01

0.31

0.04

0.04

0.05

0.03

0.12

0.04

0.01

0.01

0.02

0.02

0.01

2.92

2.12

2.22

3.47

3.37

0.01

0.01

0.48

0.55

0.28

14.67

17.65

20.53

18.56

24.79

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.12

Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania, 2003-2007 volum mii tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total legume din care Tomate Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) Varza, conobida, gulii Salata verde si cicoare Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. Castraveti si cornisoni Legum pastai (mazare, fasole, etc.) Alte legume

10.40

9.57

15.10

16.57

12.75

0.80

0.47

0.36

0.13

0.20

0.07

0.04

0.06

0.03

0.26

0.04

0.13

0.05

1.06

0.28

0.02

0.04

0.01

0.16

0.03

0.01

0.03

0.03

0.06

0.04

7.17

5.58

5.79

8.54

7.66

0.02

0.10

4.96

3.71

0.87

2.27

3.19

3.84

2.88

3.41

Sursa : EUROSTAT

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

4.2 Fructe si legume congelate

4.2.1 Volumul si valoarea importurilor

Fructe congelate

In anul 2007 importul de fructe congelate a fost de 639.8 tone cu o valoare de 827.1 mii euro. Cota fructelor congelate in totalul importurior de produse congelate (fructe si legume) fiind de 3% in volum si 5% in valoare. In perioada anilor 2003- 2007 importurile de fructe congelate au inregistrat o crestere constanta cu o medie anuala de 62% in volum si 50% in valoare. Pietele principale de import sunt tarile membre ale Uniunii Europene cota carora atat in imporul valoric cat si imporul in volum este de peste 96%. Importurile din spatiul comuintar practic s-a dublat in anul 2007 dupa ce Romania a devenit membru al UE si au fost eliminate contingentele tarifare care erau in vigoare pana la momentul dat. Importurile din afara Comunitatii au inregistrat un trend descendent in perioada anilor 2003-2007.

Tabel 4.13

Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007 volum tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

99.3

190.9

299.8

357.7

639.8

din care

Intra-EU

58.4

111.5

199.5

316.4

626.3

Extra-eu

40.9

79.4

100.3

41.3

13.5

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.14

Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

169.0

224.5

358.5

470.2

827.1

din care

Intra-EU

104.3

165.6

262.8

418.4

791.8

Extra-eu

64.7

59.0

95.7

51.8

35.3

Sursa : EUROSTAT

In ceaa ce prveste categoriile de fructe congelate cele mai importante sunt capsunile, fragii si fructele de padure (zmeura, mure, tec.) care impreuna totalizeaza peste 20% din importurile in volum si 25% in valoare. In perioada anilor 2003-2007 cea mai mare crestere au inregistrat-o fructele de padure importul carora a crescut in mediu pe an cu 74% in volum si 57% in valoare, peste media inregitrata pe total produse. Alte fructe congelate imporatate sunt fructele tropicale, ciresele si visinele.

Principalele tari de import din spatiul comunitar sunt Ungaria, Polonia, Belgia, Germania, Grecia care impreuna detin 80% din totalul importurilor valorice. Din afara spatiului comunitar Serbia a fost singura tara de import in anul 2007.

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Tabel 4.15

Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania, 2003-2007 volum tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total fructe din care Capsuni si fragi Zmeura, mure, etc. Altele

99.3

190.9

299.8

357.7

639.8

45.9

35.7

45.5

43.3

52.8

10.6

27

39.6

77.2

78.2

42.8

128.2

214.7

237.2

508.8

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.16

Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii €

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total fructe din care Capsuni si fragi Zmeura, mure, etc. Altele

169.0

224.5

358.5

470.2

827.1

80.13

64.15

53.61

56.35

94.99

19.4

30.02

47.56

87.73

114.47

69.44

130.34

257.3

326.08

617.61

Sursa : EUROSTAT

Legume congelate

Cu o cota de peste 95% in valoare si 97% in volum legumele congelate reprezita de departe cea mai importanta grupa din aceasta categorie de produse. In anul 2007 importurile de legume congelate au fost de 18.76 mii tone in valoare de circa 16 milioane de Euro. In perioada anilor 2002-2007 importurile au inregistrat o crestere constanta cu o medie anuala de 44% in volum si 47% in valoare. Ca si in cazul fructelor tarile principale de import sunt cele din spatiul comunitar care detin o cota de peste 92% atat in valoare cat si in volum. De remarcat este faptul ca aderarea Romaniei la UE nu a influentat negativ asupra importurilor extra- comunitare de legume congelate ca in cazul fructelor. In anul 2007 importurle de legume congelate din tarile extra-comunitare practic s-au dublat comparativ cu anul 2006.

Tabel 4.17

Importul legumelor congelate in Romania, 2003-2007 volum tone

tone

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

4447.2

5396.9

8626.7

12399.4

18760.9

din care

Intra-EU

4330.6

5182.5

7817.2

11623.5

17243.5

Extra-eu

116.6

214.4

809.5

775.9

1517.4

Sursa : EUROSTAT

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Tabel 4.18

Importul legumlor congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii €

mii

euro

2003

2004

2005

2006

2007

Total Romania

3491.4

4506.7

6924.4

10995.0

16234.9

din

care

Intra-EU

3395.0

4224.5

6312.8

10256.5

15269.6

Extra-eu

96.3

282.3

611.7

738.5

965.3

Sursa : EUROSTAT

In ceea ce priveste importul pe produse structura lui este urmatoarea : din produsele « monoprodus » mazarea cu o cota de 22.4% in volum si 24% in valoare se plaseaza pe primul loc in total import si este urmata de fasole pastai (9.19% in volum ; 9.7% in valoare), spanac (6% in volum si 5.5% in valoare), amestecurile de legume detin o cota de 23% in volum si 31% in valoare. Trebuie dementionat ca in perioada 2003-2007 cotele acestor produse in totalul importului au fost relativ stabile inregistrand insa o scadere lenta in detrimentul grupei « alte produse » care include astfel de produse cum ar fi anghinare, sparanghel, broccoli, ciuperci. Cresterea cotei acestor produse in total importului reprezinta o cetificare a faptului ca are loc o schimbare a mentalitatii la nivel de consumator, acesta orientandu-se spre produse cu o valoare adaugata inalta.

Tarile principale de import din cadrul spatiului comunitar sunt Belgia (42%), Polonia (25%), Ungaria (12%), Italia (8%) Germania (4%). Cele mai importante tari de import extra-comunitare sunt China (40%), Serbia (28%), Egypt (14%), Macedonia (11%) si Moldova (6%), care impreuna totalizeaza peste 90% din importurile extracomunitarea in valoare. Trebuie de mentionat ca ponderea Moldovei in imortul extra-comunitar al Romaniei de legume congelate s-a diminuat semnificativ. In anul 2005 Moldova detinea o cota de 26% din importurile respective. Principalele produse importate din Moldova constituie mazarea si porumbul dulce.

Tabel 4.19

Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania, 2003-2007, volum tone

 

2003

2004

2005

2006

2007

Total legume

4447.2

5396.9

8626.7

12399.4

18760.9

din

care

Mazare Fasole Alte legume pastai Spanac Porumb dulce Alte legume Amestecuri de legume

1061.0

1305.1

2449.9

2873.8

4203.1

362.1

572.6

937.4

1530.8

1725

82.4

3.2

48.7

20.7

5.9

394.9

448.3

733.5

1074.3

1128.9

219.2

186.8

334

435.2

531.5

885.2

1064.8

1252.7

2190.3

6708.7

1442.4

1816.1

2870.5

4274.3

4457.8

Sursa : EUROSTAT

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

investitiilor in Republica Moldova EuropeAid/126810/C/SER/MD Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Tabel 4.20