Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final

The European Unions Tacis Programme for Moldova
Support to Export Promotion and Investment Attraction in the Republic of Moldova PIATA DE LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE DIN ROMANIA
MAI 2009
This project is funded by the European Union
A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
Cuprins INTRODUCERE ...................................................................................... CAPITOLUL 1. PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE.............. 1.1 Volumul pietei................................................................................... 1.2 Valoarea pietei. 1.3 Caracteristicile pietei 1.4 Sezonalitatea vanzarilor 1.5 Segmentarea vietei.. 1.6 Productia 1.7 Tendintele pietei. CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE. 2.1 Volumul pietei 2.2 Valoarea pietei. 2.3 Structura vanzarilor pe produse. 2.4 Sezonabilitatea vanzarilor.. 2.5 Segmentele. 2.6 Productia 2.7 Tendintele pietei. CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE.. 3.1 Structura retailului romanesc 3.2 Lantul de distributie distributie in Romania. CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL Fructe si legume proaspete.. 4.1.1 Volumul si valoarea importurilor 4.1.2 Structura importului 4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete. 4.2 Fructe si legume congelate 4.2.1 Volumul si valoarea importurilor...... 4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor.. CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA......................................................... CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI 7.1 Oportunitati. 7.2 Constrangeri 7.3 Concluzii. ANEXA 1 LISTA IMPORTATORILOR ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT.. ANEXA 3 STANDARDELE UE 2 4 4 5 5 6 6 7 9 11 11 12 12 13 13 13 13 15 15 19 22 22 22 23 28 30 30 33 35 37 42 42 46 46 47 52 86

INTRODUCERE Scopul acestui raport este de a oferi exportatorilor din Republica Moldova informatii referitoare la piata de legume si fructe proaspete si congelate din Romania. Obiectivul general al studiului este identificarea si evaluarea oportunitatilor de export pentru fructele si legumele proaspete si congelate pe piata Romaniei. In special, obiectivele cercetarii sunt: Prezentarea pietei si a tendintelor de consum; Prezentarea sistemului de distributie; Analiza comertului exterior al Romaniei cu produsele investigate; Prezentarea tendintei preturilor; Prezetarea conditiilor de acces pe piata; Identificarea oportunitatilor si constrangerilor petei; Rezultatele cercetarii efectuate pot fi utilizate de catre companiile producatoare din Moldova, in calitate de referinta in procesul de dezvoltare a strategiei de marketing pentru piata Romaniei. De asemenea, rezultatele pot indica prioritatea masurilor care trebuie intreprinse pentru sporirea vanzarilor si satisfacerii cererii de piata. Metodologie Considerand scopul acestui proiect, metodologia aplicata in acest studiu corespunde cu metodele acceptate in lumea academica si serviciile de consultanta. In asa fel, studiul este bazat in mare masura pe informatie primara pentru identificarea si evaluarea situatiei pe piata conservelor de legume si fructe din Romania. Colectarea datelor Acest studiu este bazat atat pe informatia primara, cat si pe cea secundara. Colectarea informatiei secundare a inceput in faza initiala a realizarii studiului, cu scopul de a identifica particularitatile pietei. Drept surse de informatie secundara au fost folosite date furnizate de Institutul National de Statistica, Eurostat, FAOSTAT, Patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom, Ministerul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale al Romaniei, studii efectuate anterior de cosnultant, studiile de retail audit efectuate de companiile specializate MEMBR Romania si AC Nielsen, rapoarte si articole din presa, etc. Pentru colectarea datelor primare au fost organizate o serie de interviuri in profunzime cu distribuitorii de produse similare de pe piata Romaniei, managerii de achizitii din cadrul retelelor internationale de magazine. Prelucrarea si analiza datelor Informatia colectata, atat cea secundara, cat si cea primara a fost studiata cu atentie, iar datele statistice obtinute au contribuit la identificarea tendintelor pietei de fructe si legume proaspete/congelate si dezvoltarii acesteia. Pe durata prelucrarii informatiei, atentia sporita a fost atrasa asupra aspectului calitativ al interviurilor, incercand astfel sa caracterizeze mai bine piata studiata si opiniile reprezentantilor acesteia.

Barierele si limitarile studiului Pe parcursul colectarii si analizei datelor anumiti factori au servit drept impediment pentru studiu. In primul rand, datele statistice difera in functie de sursa de informatie. In plus, e de mentionat faptul ca in unele cazuri datele fie lipsesc, sau diferentele dintre diferite surse sunt foarte mari. Un alt impediment consta in refuzul reprezentantilor din sector sa ofere informatii detaliate, cu motivatia ca informatia este secreta. Unele companii chiar daca au participat la interviuri au refuzat sa raspunda la asa intrebari ca: structura vanzarilor pe produse, condititiile de lucru cu furnizorii, perspectivele de dezvoltare etc.

CAPITOLUL 1: PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE 1.1 Volumul pietei Comparata cu tarile din UE Romania are o piata medie de consum pentru fructe si legume proaspete, detinind in jur de 5% din piata UE. Consumul total (industrial si uman) al fructelor si legumelor in anul 2007 a fost de 5.92 milioane tone. Cu o populatie de 21.5 milioane de oameni acesta a fost echivalentul a 275.3 kg de fructe si legume pe cap de locuitor. Din 2001 pana in 2007 consumul a crscut cu 40.96%. Tabel 1.1 Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor Fructe Legume Total Fructele In 2007 piata fructelor proapste a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a achivalat cu 88.1 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de fructe proasete a crescut cu 83.16%. In strucutra consumului de fructe pepenii verzi si galbeni detin 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%, bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare. Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %
Alte Prune Piersice Visine Caise Pere Mere Pepeni Struguri Citrice Fructe exotice 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 Banane
2001 48.1 147.2 195.3
2002 45.4 147.2 192.6
2003 59.6 177.7 237.3
2004 77.4 183.3 260.7
2005 75.9 162.6 238.5
2006 83.2 181.7 264.9
2007 88.1 187.2 275.3
Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Legumele Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a achivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de lgume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume se przinta

in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si adreii cate 9%, castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenidnu-le altor legume. Figura 1.2 Structura consumului de legume, %
Alte legume Ardei Morcovi Varza Usturoi Ceapa Castraveti Tomate 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
1.2 Valoarea pietei In anul 2007 valoarea toatla a pietei de fructe si legume proaspete era estimata la 700 ml. Euro, inregistrand o crestere de circa 15% fata de anul 2006. Pentru anul 2008 conform datelor preliminare se estimeaza ca valoarea pietei va atinge cifra de 1 miliard de Euro. In jur de 60% le revin legumelor proaspete si 40% fructelor. Cresterea valorii pietei este determinata in primul rand de cresterea preturilor pe piata interna. 1.3 Caracteristicile pietei Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua categorii: productie autohtona si importuri. In cazul ofertei de fructe si legume romanesti se inregistreaza doua perioade de varf : sezonul de vara si toamna. In cazul productiei de import peroadele de varf sunt iarna-primavara. Oferta de fructe si legume autohtone nu acopera intreaga perioada a anului, vara se inregitreaza varf de crestere si iarna lipsa totala de produse. Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele produse pe plan local, considerate cu gust natural. In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si fructelor proaspete se observa o schimbare a mentalitatii romanilor cumparatorul este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs de calitate, si in acelasi timp este deschis fata de produsele noi si excentrice. Desi consumatorul roman era cunoscut drept consumator traditionalist, in ultimii ani a crescut consumul de anumite specialitati cum ar fi salata eisberg, varza chinezeasca, sparanghel, andive, rosii cherry. Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii segmentului gastro, emanciparii gusturilor clientilor, cat si a cresterii puterii de cumparare. Exista cel putin doua categorii de consumatori : cei cu buget redus, care cauta

produse ieftine, unde aspecul nu mai conteaza foarte mult si consumatori cu buget mare, care nu vor decat un produs impecabil. Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura de cererea consumatorilor, dar si de aparitia si expansiunea lanturilor de retail internationale sau dezvoltarea segmentului Horeca. 1.4 Sezonalitatea vanzarilor Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter sezonier pronuntat. In general consumul acestor produse este preponderent in sezonul cald, perioada in care se inregistreaza cersteri de 70-80% fata de lunile de iarna. Incepand cu luna mai procentul consumului de legume din productia interna reprezinta 60%. In aceasta perioada ca mai mare pondere o au castravetii, rosiile, varza timpurie si verdeturile. Consumul mai mare a acestor produse este sustinut si de preturile relativ mici la care se vand fructele si legumele in perioada respectiva. 1.5 Segmentarea pietei Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei segmente principale: segmentul comertului cu amanuntul, segmentul HORECA si sgmentul industriei prelucratoare. Cotele acestor segmente in vanzarile de fructe si legume se prezinta in felul urmotor: Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor, segmentul HORCA -30% si segmentul industriei prelucratoare 20%. Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern reprezentat de marile lanturi de magazine, comertul traditional reprezentat de magazinile individuale si pietele agricole. Trebuie de mentionat ca toate trei grue sunt canale importante de vanzare a fructelor si legumelor proaspete. Ponderea acestor canale este schimbatoare in functie de sezon. Astfel, pietele detin o pondere insemnata in vanzari in perioada de vara-toamna, fiind un canal important pentru comercializarea produselor autohtone. In ceea cepriveste lanturile de magazine circa 70% din fructele si legumele proaspete comercializate prin ele provin din import. Cauza fiind cerintele stabilite de aceste lanturi fata de calitatea produselor atat din punct de vederea al aspectului, calibrarii, si ambalarii cat si din punct de vedere al service-ului oferit de furnizor si anume livrea promta, care de obicei se realizeaza odata la 2 zile, disponibilitatea permaneta a produselor din oferta precum si gama de produse completa. Aceste cerinte de cele mai multe ori nu pot fi asigurate de producatorii locali. Pondrea lanturilor de magazine in totalul vanzarilor de fructe si legume creste in perioada de extrasezon. Comertul traditional, reprezentat in principal de magazinele individuale deocamdata nu joaca un rol important in comertul cu fructe si legume proaspete, problema fiind in principal de spatiile mici de care dispun pentru expunerea produselor si conditiie de stocare. Totdata, in ultima perioada se observa o activizare a acestui segment determinata in principal de cateva aspecte : in primul rand proximititatea fata de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite in special pe produsele de prima necesitate pentru a putea face fata concurentei lanturilor mari de magazine, si in al treilea rand constientizarea importantei fructelor si legumelor proaspete pentru cifra de afaceri si profitabilitatea business-ului.

Segmentul industriei prelucratoare este un consumator important de fructe si legume paoraspete atat autohtone cat si de import in special in perioada cand productia autohtania nu este disponibila in volume necesare. Ponderea acestui segment difera de la an la an cauziele fiind multiple, lipsa de materie prima determinata de conditiile climaterice nevavorabile, preturile inalte la materie prima ceea ce poate conduce la un pret final ridicat pentru produsele finite. In cazurile respective intreprinderile din sector fie apeleaza la importuri si atunci devin un cumparator important pentru producatorii externi, fie isi micsoreaza volumul de productie daca oferta externa cu corspunde cerintelor, fapt inregistrat in ultimii 2 ani. In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad inalt de concentratie, exista cateva intreprinderi mari care detin ponderea importanta pe piata atat din punct de vedere a volumului de productie cat si din puncte de vederea al achiztiilor de materii prime. HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales in randul persoanelor active, sau in cadrul familiilor fara copii unde ambii parteneri lucreaza. Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi spitalele, peneticiarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca produsele principale care se comercializeaza in sectorul dat sunt salatele, legumele de baza (rosiile, castravetii, varza), precum si specialitatile cu ar fi andivele, conopida, etc. Livrarea produselor se face fie direct, fie prin intermediul retelelor cach&carry, fie produsele sunt achiiziionate in piete. In ceea ce priveste vanzarea catre unitatile institutionalizate acestea se realizeaza prin intermediul licitatiilor. 1.6 Productia Romania este unul din cei mai importanti producatori de fructe si legume din cadrul Uniunii Europene plasandu-se in anul 2006 pe locul 6 cu aproape 5% din totalul productiei UE in volum. Sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondre mai mare in totalul productiei agricole fata de media Uniunii Europene. In acelasi timp productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana, cel mai probabil pe fonul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Productia locala este una foarte fragmentata venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai 10% de la ferme si companii. Fructele In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia vinurilor) a fost estimata la circa 2.1 milioane tone. Strugurii reprezinta cel mai important produs detinind o cota de 39% din volumul productiei de fructe. Circa 75% din productia de struguri revin soiurilor tehnice utilizate in producerea vinurilor, 25% le revin soiurilor de masa destinati consumului uman. Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul productiei de fructe cu o cota de circa 30% si cu un volum de circa 640 tone in anul 2007. Locurile trei si patru le revin merelor si prunelor cu 15% si respectiv 10%. In total cele patru grupe de produse detin 95% din volumul productiei de fructe.

Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere continua per total grup produse, scaderea fiind influentata si de conditiile meteorologice nefavorabile in perioada de vegetatie. Astfel, la momentul actual productia autohona asigura doar 15% din necesarul de fructe al Romaniei (sursa patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom). Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone 2003 3880.3 1078 764.6 811.1 909.6 98.5 103.8 14.9 18.0 42.6 39.2 2004 3724.3 1230.4 765.1 1097.9 475.8 51 45.9 14.5 19.6 20.7 3.4 2005 2796.8 505.8 691.8 638.0 622.3 117.9 88.9 18.2 29.8 52.4 31.7 2006 3002.1 912.4 641.8 590.4 598.8 104.8 62.4 21.6 17.4 38.8 13.7 2007 2100.3 821.3 640 316.4 219.4 26.1 22.7 15.3 9.2 6.8 23.1
Total fructe, din care: Struguri* Pepeni verzi si galbeni Mere Prune Cirese si visine Pere Capsuni Piersici si nectarine Caise si zarzare Alte fructe
* Aceatsa categorie include srugurii de soiuri tehnice si de masa Nota : incude fructele pentru consumul direct si industrial Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Legume Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2 milioane tone. Datele statistice indica faptul ca principalele legume cultivate in Romania in ordinea cantitatii sunt varza (35%), rosiile (18%), ceapa (10%), ardei (9%). Productia legumelor inregitreaza scaderi sau stationari din 1999 si pana in present. Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone 2003 3919.9 1019.2 818.9 350.4 249.1 227.4 151.3 76.5 1027.1 2004 4008.8 919.1 1330.1 332.8 237.2 209.4 199.5 65.9 714.8 2005 2932.8 1009.4 627.0 363.6 203.8 222.0 142.9 68.4 295.7 2006 3497.1 1106.0 835.0 390.7 279.1 265.6 156.4 64.2 400.1 2007 3172.7 1120.0 555.4 312.2 280.0 266.0 157.0 65.0 417.1
Total legume: din care Varza Tomate Ceapa uscata Ardei Morcovi Castraveti Usturoi uscat Alte legume
Nota: Include legume pentru consumul uman si industrial. Nu include pepenii verzi si galbeni. Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in privinta suprafetei totale cultivate cu o suprafata de circa 600000 de hectare. Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarei clasate (Ungaria cu circa 140000 de hectare), dar cu mult in urma ocupantelor primelor pozitii, respectiv Rusia cu 5 milioane hectare si Polonia cu un million de hectare cultivate cu legume.

Chiard daca suprafata cultivata a crescut usor in ultimii cinci ani, productia autohtona de legume a fost fluctuanta pe fonul unor evenimente meteorologice si a unui management slab al activitatilor in agricultura. Astfel, Romania isi mentine pozitia a treia in zona din punct de vedere al productiei totale, dar productia la hectar este una slaba, sub Rusia si mult sub Ungaria si Polonia. La momentul actual productia autohtona de legume acopera in jur de 70% din consum (sursa patronatul producatorilor de fructe si legume Prodcom). 1.7 Tendinte pietei Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de conditiile climaterice. Ulitimii ani se caracterizeaza prin perioade de secete sau ploi ambundente care au inflientat negativ productia unor categorii de fructe si legume. Aceste fluctuatii au inflenta directa asupra preturilor si asupra importurilor si sunt dificil de prezis. Totdata, lipsa unei organizari a producatorilor locali in asociatii profesionale, productivitatea scazuta determinata de un sistem de irigatii slab dezvoltat, investitile insuficiente in sector vor determina si in continuare declinul productiei autohtone, favorizand in acest fel importurile. Un alt aspect important al secoturlui il reprezinta micsorarea numarului de producatori din cauza dificultatilor pe care le intampina acestia in alinierea la reglementarile Europene. Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia care pot fi speculate de producatorii externi sunt urmatorele: Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea suprafetelor cultivate cu legume ; Lipsa tehnologiilor performante de cultivare si procesare ; Randamnete scazute la hectar ; Lipsa spatiilor de depozitare; Suprafete pomicole in declin si abandonate ; Grad scazut de asociere a fermierilor in grupuri de producatori ; Costuri de productie ridicate. In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului consumatorului indica schimbari majore determinate de urmatorii factori : Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a numarului de persoane varstnice si o micsorare a numarului persoanelor tinere ; Diluarea familiilor numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza numarului mai mic de copii. Mai mult, numarul familiilor de o persoana este in crestere, care face acest grup foarte important pentru furnizorii de produse alimentare ; Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si preferintelor de consum. Chiar daca veniturile inregistreaza cresteri, piata romaneasca de produse alimentare devine din ce in ce mai competitiva si ajunge la saturatie, iar dinamica vanzarilor va fi determinata in cea mai mare parte de directionarea consumatorilor catre produse noi. In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :

Siguranta produselor produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul lor nu trebuie sa creieze riscuri pentru sanatate ; Alimente sanatoase continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare trebuie sa fie limitat ; Consumul de fructe si legume proaspete interesul fata de aceste produse este in crestere, in special din cauza vitaminelor si antioxidantilor pe care aceste produse le contin, care se presupune ca au proprietati de prevenire a bolilor cardiace si cancerului ; Convenienta populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere al angajamentului lor in campul muncii cat si din punct de vedere al vietei sociale. Ca rezultat tot mai putin timp ramane pentru prepararea mancarurilor. De aceea cererea pentru produse semipreparate este in crestere.
10

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE 2.1 Volumul pietei In ultimii ani piata romaneasca de fructe si legume congelate se afla pe un trend ascendent fapt materializat prin accentuarea concurentei, sporirea calitatii produselor diversificarea sortimentala si practicarea unor preturi competitive. Evolutia pozitiva a economiei romanesti in ansamblul ei, sporirea veniturilor consumatorilor, a nivelului de trai si educare a determinat o ascensine a numarului de magazine si restaurante si implcit a gamelor de produse comercializate. Toate acestea au generat un trend ascendent al vanzarilor de fructe si legume congelate. Piata tinde spre atingerea nivelurilortarilor Uniunii Europene. In conditiile in care producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 au facilitati de productie locale de dimensiuni mari, oferta de legume si fructe congelate este puternic influentata de importuri, care acopera circa 85%- 90% din consum. Romania a devenit in ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar in lipsa unui numar mare de producatori puternici autohtoni aceasta tendinta se va mentine si in viitor. Tinand cont de tenditele de consum companiile din domeniu apreciaza ca piata romaneasca are un important potential de exploatat si ca pe viitor importurile vor domina si in continuare in conditiile in care consumatorii de fructe si legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor. In primul rand trebuie de mentionat ca piata de consum pentru fructe congelate este destul de mica in Romania si de accea reflectarea acesteia in statisticile de consum nu se efectueaza. Astfel, in continuare piata fructelor si legumelor congelate va fi analizata prin prisma legumelor. In conformitate cu clasificarea Euromonitor gama de legume congelate include toate legumele ambalate care au fost procesate inainte de ambalare. Procesarea se refera la indepartarea cojilor sau pielitelor si taierea legumelor, obtinandu-se astfel un prodous gata de preparare sau adaugare la alte ingrediente. In aceasta categorie sunt incluse produsele monovegetale precum mazarea, porumbul, pastaile, etc., dar si mixurile de legume sau mixurile pe baza de orez. Din aceasta categorie sunt exclusi cartofii congelati, insa sunt incluse produsele precum morcovii in sos de ciuperci, conopida in sos alb sau legume in sos de smantana. Volumul pietei de legume congelate este estimat la circa 19000 tone in anul 2007 (figura 2.1). Dinamica vanzarilor totale de legume congelate in perioada 2003-2007 indica o crestere in volum intre 50% si 100% pe an. Evolutia spectaculoasa este determinata atat de accesul facil in Romania al producatorilor din UE, dar si de evolutia comportamentului consumatorilor din mediul urban. In ultima perioada mentalitatea consumatorului a suferit modificari importante, acesta constientizand faptul ca produsele congelate sunt foarte sanatoase si isi pastreaza proprietatile initiale. Astfel, piata a crescut datorita cresterii gradului de informare a consumatorului referitor la alimentatia sanatoasa. De asemenea, categoria produselor congelate a fost impulsionata si de expansiunea marilor lanturi de magazine, care aloca spatii generoase acestui segment de produse, devenind unul dintre principalii factori de imbold al consumului.
11

Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala, tone

19000
20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2003 2005 3000 6000
2007
Considerand consumul de legume congelate de 19000 tone in 2007, consumul mediu per capita reprezinta 0.84 kg/loc. Pentru comparatie acest indicator la nivelul Uniunii Europene este de 5.61 kg/loc. Cel mai mare consum este inregistrat in Franta de 9.8 kg per capita anual. 2.2 Valoarea pietei In anul 2007 valoarea pietei Romanesti de legume congelate a fost estimata la circa 25 milioane de Euro. Dinamica pietei in valoare a inregitrat un ritm de crestere similar celui inregistrat pentru vanzarulile in volum. 2.3 Structura vanzarilor pe produse Amploarea pe care a avut-o in ultimii an retailul romanesc si orientarea consumatorilor catre un stil de viata sanatos au imprimat un trend ascendant vanzarilor de legume congelate. Principiul cinci pe zi adica cinci portii de legume si fructe pe zi (recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii) este tot mai bine intiparit in mintea consumatorului. Legumele congelate ofera solutii si atunci cand diferite sortimente de legume nu sunt coapate inca. Potrivit unu studiu de retail audit (realizat de agentia MEMBR Romania) in intervalul decembrie 2007 noiembrie 2008, grupa produselelor de baza, cum ar fi mazarea, bamele si pastaile au inregistrat o cota de piata 42% din vanzarile in volum si 38% din valoarea vanzarilor, in carul acestei categorii demarcandu-se mazarea cu 64.5% vanzari in volum si 64.2% in valoare. Grupa mixurilor de legume au inregistrat o cota de 41.5% in volum si 44.3% in valoare, din totalul ei mixurile pe baza de orez detin 15,4% in volum si 16,4% in valoare, restul revenindu-le amstecurilor de legume. Ultimul loc le-a revenit produselor speciale (spanac, porumb, broccoli, ciuperci, varza de Bruxelles si altele) ponderea carorara in total vanzari a fost de 16.5% in volum si 17.8% in valoare. In cadrul acestei grupe vanzarile repreentative le inregistreaza produsele din spanac, porumb si broccoli.
12

2.4 Sezonabilitatea vanzarilor Sezonabilitatea vanzarilor se observa si la aceste produse, astfel vanzarile cresc cu un ritm de pana la 200% in ultimile 2 luni ale anului si in perioada februariemartie, comparativ cu restul lunilor. Totodata, in ulimii ani se observa o tendinta de crestere a vanzarilor si in perioada de vara, ceea ce inseamna ca consumatorul devine fidel acestor produse in toata perioada a anului, varfurile ramanand totusi intervalul octombrie- aprilie. 2.5 Segmentele Din punct de vedere al segmentelor de piata acestea se grupeaza in doua mari categorii carora li se adreseaza distribuitorii segmentul retail si segmentul HORECA Primul segment poate fi caraterizat astfel : clienti speciali lanturi de magazine internationale, cu o dezvoltare rapida (hipermarket, supermarket, cash&cary) si magazine individuale, lanturile de magazine alimentare care ocupa suprafete mici si comercializeaza o gama mai restransa de produse. Segmentul de retail este in continua expansiune, datorita constientizarii de catre comercianti a potentialului pietei romanesti, acestea intrecandu-se in lansarea de noi produse si de ameliorarea imaginii produselor deja existente. Retailul modern aduce circa 80% din vanzari. Segmentul HORECA care cuprinde reteaua hoteliera si restaurante detine in jur de 20% din vanzari. Gama destinata sectorului HORCA contine legume congelate ambulate la 1 - 2,5 kg. 2.6 Productia Producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 Frigorifer (Tulcea) si Legofruct (Timisoara) au facilitati de productie de dimensiuni mari restul fiind companii mici. Totdata, trebuie de mentionat faptul ca ambele societati si-au extins capacitatile de productie destul de recent. Frigorifer Tulcea in anul 2006, in urma procesului de modernizare si-a sporit capacitatile de productie pana la 600 tone/luna. Analiza sotimentelor produse de acest producator a evidentiat faptul ca legumele conservate detin 100% din productia unitaii. In anul 2006 productia realizata la Frigorifer a fost de 2100 tone. Urmand ca in urmatorii 5 ani productia anuala sa sporeasca pana la 10000 tone. Legofruct si-a la lasat productia abia in luna martie a anului 2008. Capacitatea de productie a acestei intreprinderi evaluata in functie de capacitatile de producte pe ora, capacitatile de stocare si perioada utila de functioanare a fost estimata la 6000 tone/an. Pentru anul 2008 a fost planificat un volum de productie de 2000 tone. Gama de produse a soceitatii include atat legumele cat si fructele congelate. 2.7 Tendintele pietei Pe piata romaneasca se observa o tendinta de orientare dinspre categoria legumelor si fructelor uscate (consrve de fucte si legume) catre cea a legumelor congelate. Aceasta tendinta se va accentua treptat fiind determinata de politica
13

marilor magazine (exemplu crearea unor raioane specifice pentru produse fresh ambalate) dar si de actiunile de informare desfasurate de producatori. Modificarea stilului de viata va determina orientarea consumatorilor catre produse comod, simplu si rapid de preparat. Consumatorii de legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor si la raportul pret/calitate, iar modalitatea de abmalare si accesibilitatea vor fi factori importanti importanti in procesul de cumparare. Piata se va mari odata cu cresterea puterii de cumparare, a dezvoltarii lanturilor de magazine precum si odata cu educarea consumatorilor si modificarea preferintelor de consum. In viitor va creste consumul de legume congelate ca urmare a rimului de viata tot mai alert. In ceea ce priveste jucatorii de piata se estimeaza faptul ca pe piata vor ramane doar concurentii puternici cu produse de calitate buna si foarte buna.
14

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE In Romania structura retailului poate fi grupat in doua categorii: comertul modern (unde sunt incluse retelele internationale de magazine, cum sunt Metro, Carrefour etc) si comertul traditional, care cuprinde restul tipurilor de magazine. Raportul intre canalele de comert traditional si cel modern constituie in Romania aproximativ 70/30, cu o parte mare a retailului modern in orase el fiind practic absent in zonele rurale. Tendinta caracteristica tarilor Europei de Vest, unde retailul modern detine pana la 80% din piata, si dezvoltarea continua a acestui sector in Romania, indica faptul ca in urmatorii ani comertul modern va prevala asupra comertului traditional. 3.1 Structura retailului romanesc Chiar daca retailul modern romanesc este inca in urma celui din tarile Vest europene, el se dezvolta cu ritmuri rapide. Retailul modern atrage tot mai multi consumatori in detrimentul retailului traditional, chiar daca acesta joaca inca un rol important in comertul cu bunuri de larg consum si in special cel al produselor alimentare. Infrastructura de comert cu produse alimentare a inregistrat mari schimbari in ultimii ani, astfel ponderea retailului modern creste tot mai mult pe cand ponderea retailului traditional este in descrestere. Univers magazine food & non food Hyper/Supermarketuri Magazine alimentare 20 mp Magazine alimentare 20 - 40 mp Magazine alimntare > 40 mp Chiscuri Farmacii Macelarii Magazine din benzinarii Magazine de cosmetice Magazine cu hrana penru animale 2006 403 32582 33221 8992 5730 5408 780 1463 1092 1758 2007 543 32574 31626 9542 5001 6078 815 1241 1103 2024
Anul 2007 este considerat unul important in istroia comertului romanesc motivele fiind : in primul rand expansiunea teritoriala a retailerilor a fost mai rapida ca niciodata si in al doilea rand a inceput perioada de concentrare, prezenta mai multor magazine din acelasi lant in acelasi oras deja nu mai este o noutate. Comertul modern patrunde din ce in ce mai adanc in orasele mici, mai ales prin intermediul discounterilor, care tintesc deja localitatile cu 15000 de locuitori. In ceea ce priveste comertul traditional, datele Nilsen arata ca universul de magazine este relativ stabil, cel putin pe segmentul magazinelor alimentare mai mari de peste 20 mp. Chiscurile sunt intr-un regres puternic, dar se observa aparitia unor magazine specializate , precum cele de produse naturiste, ecologice, macelariile, etc. ce capata tot mai mare importanta in ponderea vanzarilor de FMCG.
15

Hypermarketuri Conceptul Hypermarketurilor este de a aduce totul sub un acoperis, in magazine fiind in vanzare de la paine si zarzavat, produse alimentare si bunuri de larg consum, pana la carti, imbracaminte, mobilier, aparatura electrocasnica si obiecte de gradinarit. Numarul de produse care este comercializat intr-un hypermarket poate ajunge la 10,000. In afara de diversitatea produselor, un alt atu al unui hypermarket este confortul clientului, cu spatii de vanzare moderne, bine iluminate si cu acces direct la raft. Serviciile sunt asigurate de un numar mare de angajati peste 700 de fiecare magazin. De asemenea, in jurul hypermarketelor exista de obicei magazine specializate (spre exemplu, la Carrefour exista Bricostore si Mobexpert), toate acestea concentrandu-se intr-un centru comercial care sa satisfaca toate exigentele consumatorilor. Hypermarketurile reprezinta un format de magazine cu mare priza la publicul romanesc, prin posibilitatile de alegere, serviciile si formele de divertisment asociate acestuia. La nivel national, aceste magazine revendica, deja, aproximativ 14% din valoarea cheltuielilor din FMCG, cota care aproape s-a dublat fata de 2006 (8%). Retea Carrefour Real Kaufland Auchan Cora Pic Supermarketuri Retelele de supermarket-uri se impart in doua categorii: (i) retele cu acoperire nationala, care apartin in majoritate retailerilor internationali si (ii) retele cu acoperire locala, la nivelul unui oras. La fel ca si restul tipurilor de retele supermarketurile au continuat si ele procesul de extindere, dar nu intr-un ritm atat de rapid. Acest format se straduie inca sa-si gaseasca pozitionarea optima intr-un spatiu unde concurenta vine atat din partea hypermarketurilor, cat si a magazinelor discount. Aceste magazine reprezinta cea mai "vanata" tinta de achizitii, de catre formatele mari. In conditiile in care, in prima jumatate a anului 2007, hypermarketurile aveau o cota de piata aproape dubla fata de intreg anul 2006, raportat la aceeasi perioada, cota de piata a supermarketurilor a ramas aproape constanta, 15% (cf. Clasificarii GfK, supermarketurile fiind definite ca magazinele cu autoservire si cel putin doua case de marcat). Retea Billa Mega Imge Ethos GMarket Trident La Furmi Primavara Wolf Interex Numar de filiale 2007 28 20 16 7 5 15 9 4 10 Deschideri in 2008 10 6 5 4 4 4 2 2 6 Numar de filiale 2007 9 14 31 3 3 4 Deschideri in 2008 8 7 10 3 1 3
16

Spar Artima
14 21
11 -
Magazine Discount Acest tip de magazine au un anume tip de furnizori si un anume public-tinta, care adora chilipirurile. Sunt magazine cu marfuri mai putine, dar cu preturi mai mici decat in supermarketuri sau alte tipuri de magazine. Preturile sunt insa mai mici, ca la o lichidare de stoc permanenta, iar periodic, au oferte ultraspeciale, de produse leader la preturi mici. O alta caracteristica a acestui tip de magazine este numarul mare de vizitatori. Marfurile care sunt comercializate sunt in special cele de larg consum (produse alimentare, legume, fructe, panificatie, lactate, cosmetice, produse pentru menaj, imbracaminte). Exista doua mari tipuri de magazine discount: hard si soft. Primul, asa cum ii spune si numele, isi reduce oferta la mai putin de 700 - 800 de articole, marea lor majoritate marci proprii, ponderea lor putand merge si pana la 90%. Magazinele nu servesc altui scop decat aceluia de a oferi produse cu preturi cat mai mici, sacrificand, astfel, ambianta, serviciile, merchandisingul etc. Soft-discount se refera la un concept ceva mai prietenos, cu o oferta mai generoasa de produse, chiar si pana la 1.500 de articole, si cu o selectie mult mai bogata de marci nationale. Magazinele discount din Romania sunt mai aproape de conceptul softdiscount, fie si numai pentru faptul ca, deocamdata, consumatorul roman nu prea are incredere in produsele pe care nu le cunoaste, iubeste alegerea si vrea sa fie rasfatat atunci cand face cumparaturi. Discounterii din Romania s-au adaptat acestor obiceiuri si vor continua sa-si adapteze sortimentatia, dovada si actiunile de rebranding, de remodelare a magazinelor sau de asociere cu macelarii sau brutarii, ca puncte suplimentare de atractie catre magazine. De asemenea, unele retele din Romania promoveaza conceptul de hypemarket discount (promovat de Auchan si Kaufland), dar prin suprafata de vanzare si marimea sortimentatiei nu se pot asimila tipului de discounter clasic explicat mai sus. Cota magazinelor discount a ajuns la 5%, si s-ar putea dubla, in 2008, analizand proiectele de expansiune ale jucatorilor de pe acest segment. Retea Pennny market Profi Plus discount Minimax discount CASH&CARRY Desi continua sa fie confundate cu hyper sau supermarketurile, magazinele cash&carry si-au definitivat aria de activitate: micii comercianti si sectorul horeca. De altfel, toate actiunile din ultima vreme ale celor doi operatori de cash&carry sau indreptat evident catre cucerirea si fidelizarea clientilor profesionisti, targetul fiind cu precadere cel gastro, creditat cu cresteri spectaculoase in anii viitori. Conform GfK, magazinele cash&carry (alaturi de alti distribuitori en-gross) au o cota de piata de 5%, la nivel national. Numar de filiale 2007 20 35 50 10 Deschideri in 2008 20 10 30 20
17

Retea METRO Selgros
Numar de filiale 2007 23 16
Deschideri in 2008 0 2
La nivel national, formatele de comert modern joaca un rol din ce in ce mai conturat, acoperind in primele noua luni ale anului 2007 circa 38% din valoarea bunurilor de larg consum. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o hypermarketurile - de la 8% in 2006, la 14% in primele trei trimestre ale lui 2007. Un aport special la aceasta crestere remarcabila l-a avut Kaufland, care a preluat conducerea in top-ul principalilor retaileri. Hypermarketurile au castigat atragand un numar mult mai mare de consumatori, cu aproximativ 70% mai multi decat in primele noua luni ale anului 2006, astfel ca in perioada ianuarie-septembrie 2007, jumatate din familiile din Romania au trecut pragul acestor magazine pentru cumpararea bunurilor de larg consum. Frecventa mai mare de cumparare in hypermarketuri vine sa aduca un plus de valoare, contribuind la saltul inregistrat in cota de piata si, de asemenea, la ceea ce inseamna loialitatea fata de aceste magazine. Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de 15%, conservandu-si importanta pe piata. Magazinele discount au avut cea mai spectaculoasa expansiune teritoriala, in special in orasele de marime mica si medie, ceea ce a condus la o cota de piata de aproximativ 5%, respectiv cu 25% mai mare fata de 2006. In schimb, au scazut considerabil formele de comert traditional. Tendintele retailului romanesc In Bucuresti, comertul modern l-a devansat de mult pe cel traditional, ajungand la o cota de piata de 70% din valoarea totala a bunurilor de larg consum, amintind de structura comertului din tarile ceva mai dezvoltate. Hypermarketurile detin cea mai importanta pondere dintre toate formele de comert, circa 38%, in crestere de la 30%, in 2006. Al doilea loc pe piata capitalei este adjudecat de supermarketuri, caracterizate printr-o stabilitate a importantei in vanzarile de bunuri de larg consum, pe fondul unei scaderi constante si consistente a buticurilor. Ritmul de dezvoltare a comertului modern in Romania accentuat in ultimii ani se va mentine si in anii urmatori. Cele mai mari cresteri numerice o inregistreaza retelele de discount si hypermarketurile. Pentru anul 2008 au fost anuntate deschideri de 170 locatii noi.
18

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 3
10 9 6 3
9 7 6
8 6 6
5 5 5
6 4 1 4 41
7 4 1 4 35
Altii Vanzatori stradali Magazine generale Chioscuri Buticuri Agro&food Cach&Carry/Engros Discounteri Hypermarketuri Supermarketuri
44
43
43
43
13 7 8 2002
12 1 7 1 11 2003
12 1 7 2 13 2
11 7 4 16
10 6 4 8 16 2006
10 5 5 14 15 2007
2004 2005
3.2 Lantul de distributie distributie in Romania In rezultatul efectuarii studiului de piata privind fructele si legumele proaspete/congelate, au fost depistate urmatoarele canale si scheme de distributie: 1. 2. 3. 4. Agent, Importator, Angrosist mare; Distribuitor, Angrosist mediu; Angrosist mic; Retea de magazine en-detail; Punct de desfacere.
Figura 3.1 Structura canalelor de distributie si schemele posibile de formare a canalelor de aprovizionare. Importator Angrosist mare
Distribuitor
Angrosist mediu
Angrosist mic
RETEA DE MAGAZINE ENDETAIL
PUNCTE DE DESFACERE
Analizand figura de mai sus putem conclude ca exista mai multe posibilitati de desfasurare a unui canal de aprovizionare, ele grupandu-se in urmatorul mod:
19

modul direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu, reteaua de magazine Metro se aprovizioneaza direct de la importatori sau angrosisti mari); sau modul indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu, tarabele de pe strazi/piete, care, de obicei, apeleaza la en-gross-istii mici, care la randul lor se aprovizioneaza de la structurile superioare); nu este exclus insa ca marfa de pe taraba sa fie achizitionata de la un angrosist mare sau mediu. Principala schema care functioneaza este cea prin intermediul angrosistilor mari si distribuitori nationali de fructe si legume importate (proaspete sau congelate), cu vanzarea lor ulterioara. Relatia intre angrosisti/distribuitori si cumparatori poate fi atat pe termen lung (ani), cat si pe termen scurt (sezonier) sau chiar de durata unei singure tranzactii. Un fapt interesant este ca majoritatea firmelor en gross medii si mici opereaza de multe ori sezonier, in extra sezon principalii jucatori pe piata raman marii angrosisti si distribuitorii, deoarece castigurile lor sunt mai semnificative si ei pot suporta preturile de import destul de inalte in extra sezon. Detailistii de fructe si legume proaspete/congelate pot fi impartiti in urmatoarele categorii: Marii detailisti, ca supermarketurile MegaImage, Billa, Carrefour, Metro, etc. Aceste supermarketuri au sectii specializate pentru legume si fructe proaspete/congelate, bine aprovizionate si, la unele produse, cu preturi chiar mai mici decat in pietile agro-alimentare in cazul fructelor si legumelor proaspete. Explicatia ar fi ca politica de aprovizionare este una centralizata, iar negocierile de pret au la baza cantitati mari, pentru intreaga retea. Supermarketurile fiind organizate in retele / lanturi nationale, exista departamente specializate de achizitii, de regula la Bucuresti, iar accesul furnizorilor in special celor noi este relativ complicat. Nu exista restrictii referitoare la un furnizor sau altul insa oferta trebuie facuta la sediul central, la departamentul de achizitii, iar conditiile de indeplinit - referitoare la aspecte precum: frecventa aprovizionarii, cantitati si termene de livrare - sunt severe. Magazinele independente Magazinele de acest tip exista in numar mare, fiind vorba de magazine de cartier (de proximitate) care vin sa suplineasca fie lipsa unei pieti sau a unui supermarket dintr-o anumita zona, fie distanta mare pana la o piata agro-alimentara cea mai apropiata. Aceste magazine se aprovizioneaza, de regula, de la producatori locali sau chiar din pietile agro-alimentare in sezonul cald si de la angrosisti/distribuitori in sezonul rece. Oferta de produse vizeaza cele mai uzuale fructe si legume in stare proaspata, dar si fructe si legume congelate. Preturile practicate sunt de cele mai multe ori putin mai ridicate decat cele din pietile agro-alimentare sau supermarket-uri, insa comparabile cu acestea.
20

Chioscurile (tonetele) pentru comertul stradal (mai mult pentru fructele si legumele proaspete) In acest caz activitatea este desfasurata de mici comercianti - de regula, Persoane Fizice Autorizate sau Asociatii Familiale - a caror oferta cuprinde, alaturi de alte produse, cateva sortimente de legume si fructe in stare proaspata. Aprovizionarea se face zilnic, aproape exclusiv din piata agro-alimentara. Adaosurile comerciale pentru fiecare veriga a lantului de distributie sunt de cel putin 10% in sezon si pot atinge 25-100% in afara sezonului. Importatorii pot aplica un adaos intre 10 si 50 % din pretul de import, adaosul maximal este practicat in general de catre societatile care se ocupa de importul si distributia directa a produselor catre comertul cu amanuntul. Angrosistii si distribuitorii, de obicei, adaoga 10-25%, dar acest adaos poate fi mai inalt sau mai jos in funcite de serviciul oferit (ex. livrarea directa catre magazine). La nivel de retail adaosurile variaza intre 50 si 60%. Insa in magazinele specializate sau chiar in anumite piete agroalimentare (cum ar fi piata Dorobanti din Bucuresti), de segment inalt sau single-line adaosurile pot atinge niveluil de 100%. Daca este implicat si un agent acesta mai pune intre 3 si 5% (de obicei agentii lucreaza in baza contractelor de comision in acizitii fiind responsabili de efectuarea importurilor si livrarea directa a marfurilor catre angrosisti sau distribuitori). Cea mai reusita forma de colaborare intre producatorii de fructe si legume proaspete/congelate din Republica Moldova ar fi semnarea contractelor pe termen lung cu angrosistii mari sau distribuitorii nationali, care ar prevedea livrari regulate de marfa (saptamanale, lunare) catre acestia.
21

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL 4.1 Fructe si legume proaspete 4.1.1 Volumul si valoarea importurilor Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete. Volumul importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze fiind ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei provin din import. Fructe In 2007 importul de fructe proasete a fost de 479.09 mii tone in volum si 226.11 de milione euro in valoare. Din total import de fructe in volum 63% revin tarilor din afara UE, restul fiind importate din tarile membre ale UE. Totodata trebuie de mentionat ca ponderea importurilor din tarile membre a crescut seminificativ in anul 2007, anul in care Romania a devenit stat membru al UE. Intre anii 20032007 importurile de fructe au crescut atat in volum cat si in valoare. Tabel 4.1 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007 valoarea in milioane 2003 73.01 22.74 50.27 2004 85.19 21.25 63.94 2005 125.96 35.72 90.24 2006 151.34 42.37 108.97 2007 226.14 106.07 120.07
Total Romania din care Intra-EU Extra-eu

Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.2
Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007 volum mii tone 2003 259.91 82.09 177.81 2004 310.03 86.96 223.07 2005 452.09 149.13 302.96 2006 500.10 150.90 349.20 2007 479.09 179.61 299.48

Sursa : EUROSTAT
Legume In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone in valoare de circa 100 milioane Euro. 71% in volum si 63% in valoare reprezinta importurile din tarile din afara UE.
22

Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per total. Situatia pe comunitati insa difera. Importurile intra comunitare au inregistrat o scadere de 9% in volum pe cand cele din afara comunitatii au inrgitrat o crestere de 32%. Tabel 4.3 Importul legumlor proaspete in Romania, 2003-2007 valoarea in milioane 2003 23 8 15 2004 21 8 13 2005 29 10 19 2006 38 14 24 2007 100 37 63

Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.4
Importul legumelor proaspete in Romania, 2003-2007 volum mii tone

Sursa : EUROSTAT
2003 166 61 105
2004 152 61 92
2005 158 61 98
2006 180 65 114
2007 194 56 139
Cresterea importurilor de fructe si legume proaspete poate fi explicata prin mai multi factori. Unii dintre ei sunt prezentati in continuare. Primul factor este diminuarea productiei autohtone atat la fructe cat si la legume proaspete pe fonul cresterii consumului intern. Un alt factor il reprezinta sezonabilitatea productiei si imposibilitatea producatorilor locali de a asigura piata cu fructe si legume paroaspete anul imprejur. Al treilea factor foarte important il reprezinta rolul retelelor internationale care solicita produse de o anumita calitate si prezentare, cerinte care la momentul actual nu pot fi satisfacute de producatorii interni. Ponderea retelelor in comertul cu amanuntul a acestor produse creste de la an la an. Industria de prelucrare a fructelor si legumelor de asemenea a devenit un importator important al acestor produse, fapt datorat in principal de incapacitatea producatorii agricoli locali sa asigure industria cu materia prima necesara cat si costul ridicat al acesteia, determinat la randul sau de randamentul scazut in sector. 4.1.2 Structura importului Fructe Produsele principale importate sunt bananele 33% (din totalul importurilor de fructe in valoare), citricele 31%, merele 10%, piersicile si nectarinele 8% si strugurii 6%. In perioada 2003-2007 toate grupele de produse au inregistrat cresteri. Tabelele ce urmaza prezinta informatia referitor la importul principalelor grupe de fructe in Romania.
23

Tabel 4.5
Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, valoarea in milioane 2003 73.015 29.929 0.508 34.074 0.921 0.672 5.161 0.349 0.009 0.003 0.491 0.012 0.885 2004 85.194 37.986 0.867 34.775 1.628 0.826 4.269 0.424 0.084 0.021 2.964 0.031 1.319 2005 125.963 52.666 1.293 41.821 4.417 1.100 11.333 1.598 0.529 0.048 7.543 0.104 3.511 2006 151.344 59.641 2.574 54.952 5.648 1.311 12.158 2.931 0.630 0.109 6.609 0.164 4.617 2007 226.145 75.385 4.788 69.493 14.186 3.885 22.271 6.623 1.509 0.440 17.549 0.767 9.248
Total fructe din care Banane Fructe exotice Citrice Struguri Pepeni verzi si galbeni Mere Pere Caise Visine si cirese Piersice si nectarine Prune Pomusoare si alte fructe
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.6
Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, volum in mii tone 2003 172.60 87.3 1.1 108.5 4.2 7.0 45.4 1.5 0.1 0.0 2.4 0.1 2.6 2004 310.03 109.7 1.4 118.0 8.9 9.0 41.1 1.9 0.4 0.1 15.5 0.2 3.9 2005 452.09 143.2 1.7 141.6 18.3 9.5 86.0 6.1 2.1 0.2 32.5 0.3 10.5 2006 500.10 154.3 3.3 181.1 19.4 9.9 78.3 9.8 2.2 0.2 28.7 0.3 12.5 2007 479.09 156.4 4.2 167.2 19.1 18.9 54.0 10.9 2.4 0.4 30.3 1.4 13.7
Total fructe din care Banane Fructe exotice Citrice Struguri Pepeni verzi si galbeni Mere Pere Caise Visine si cirese 2Piersice si nectarine Prune Pomusoare si alte fructe
Sursa : EUROSTAT
Urmatoarea sectiune prezinta fructele proaspete care pot avea un interes particular pentru exportatorii din Republica Moldova. Merele Merele sunt cel mai important produs importat din cadrul fructelor locale (fructe locale cele care sunt cultivate si pe teritoriul Romaniei). In 2007 importul de mere proaspete a fost de 54 mii tone cu o valoare totala de 22 miioane de euro. In perioada 2003-2007 importul de mere in Romania a cresut cu 19% in volum si circa 4 ori in valoare.
24

Principalele tari de import din spatiul intra-comunitar sunt Italia, Polonia, Austria, Olanda, Ungaria care impreuna totalizeaza (85%) din importuri. Macedonia si Moldova detin impreuna 94% din importurile valorice efectuate in Romania din afara spatiului comunitar. Persicele si nectarinele In lista fructelor locale importate in Romania persicile si nectarinele se situeaza pe locul 2, cu un volum al importului de 30 mii tone si cu o valoare de 17.5 milioane de Euro. Circa 55% din vlumul importului le revin piersicilor si restul nectarinelor. In perioada 2003-2007 importul acestei grupe a inregistrat o crestere semnificativa in jur de 12 ori in volum si de 35 de ori in valoare. Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia si Spania care impreuna detin 94% din importurile valorice, din spatiul extracomunitar Turcia si Serbia - detin 95%. Strugurii Se situeaza pe locul 3 in lista fructelor locale importate in Romania cu un volum de 19 mii tone si valoare de 14 milioane de Euro. Importul strugurilor a crecut de circa 4 ori in volum si de 15 ori in valoare in perioada 2003-2007. Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia, Olanda si Spania impreuna detin 93% din importurile valorice, din spatiul extra-comunitar Turcia si Macedonia detin 95%. Perele Cu un volum de circa 10 mii tone si o vaoare de 6.6 milioane de Euro perele se situeaza pe locul 5 in lista fructelor locale importate. In perioada 2003-2007, importul perelor a inregistrat o crestere 7 ori in volum si 18 ori in valoare. Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Grecia (cumulat 86%) din spatiul comunitar ; Turcia si China detin 98% din importurile extra-comunitare. Visinele, ciresele si caisele Desi au avut cele mai mari cresteri a importului in perioada 2003-2007 de peste 30 ori in volum si 160 de ori in valoare, aceste fructe au o pondere neinsemnata atat in volumul cat si in valoarea importului. Legume In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone cu valoare de circa 100 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per total.
25

Tabel 4.7
Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania, 2003-2007, valoarea in milioane 2003 22.79 3.93 13.54 0.53 0.18 2.93 0.23 0.01 1.43 2004 20.99 5.00 10.76 0.52 0.23 2.01 0.40 0.03 2.04 2005 28.79 10.95 7.54 1.31 0.40 3.67 0.59 0.03 4.30 2006 38.29 12.84 9.94 1.81 1.02 5.08 0.94 0.04 6.62 2007 99.85 56.18 9.73 3.33 2.92 7.10 5.63 0.41 14.55
Total legume din care Tomate Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) Varza, conobida, gulii Salata verde si cicoare Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. Castraveti si cornisoni Legum pastai (mazare, fasole, etc.) Alte legume
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.8
Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania, 2003-2007, volum in mii tone 2003 166.13 28.87 97.17 5.69 0.36 26.09 1.29 0.09 6.58 2004 152.46 40.16 78.77 5.34 0.46 16.95 2.16 0.17 8.45 2005 158.14 52.70 52.40 11.82 0.67 21.60 2.84 0.11 16.01 2006 179.69 51.43 65.16 13.02 1.42 24.84 5.11 0.17 18.53 2007 194.30 71.06 42.62 18.44 2.37 30.09 7.78 0.46 21.48
Sursa : EUROSTAT
Tomatele Sunt principalele legume prospaete importate in Romania. In 2007 importurile de tomate au constituit 71.06 mii tone cu o valoare de 56,18 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 valoarea importurilor a crescut de circa 14 ori in valoare si 2.5 ori in volum. In totalul importului de legume proaspete tomatele detin 37% din volum si 56% din valoare. Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Spania din cadrul spatiului comunitar care detin 94% din importurile valorice si Turcia, Syria cu 97% din importurile din afara spatiului comunitar. Legumele aliacee (ceapa usturoi, etc.) Reprezinta a doua principala grupa de import din gama de legume proaspete cu o pndere totala in import de 22% in volum si 10% in valoare. In cifre absolute importurile de legume aliacee au constituit in anul 2007 42.62 mii tone in valoare de 9.73 milioane Euro. In peroada 2003-2007 importurile acestei grupe s-a diminuat in volum cu 56% si in valoare cu 28%. In cadrul acestei grupe 88% reprezinta importurile de ceapa si 11% - usturoi (in volum).
26

Principalele tari de import sunt din UE Olanda, Polonia, Italia, Spania care detin 83% din importurile intra-comunitare si Egypt, Turcia si Ukarina cu 98% din importurile extra-comunitare. Brassicas (varza, conopida, gulii, etc.) In 2007 aceastei grupe ia revenit 10% si 3% din importul de legume proaspete in volum si respectiv in valoare. In cifre absolute aceasta reprezinta 18.44 mii tone cu o valoare de 3.33 milioane Euro. In perioada 2003-2007 importurile acestei grupe au crescut 3 ori in volum si de 6 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 92% reprezinta importurile de varza. Principalele tari de import sunt Germania, Ungaria, Olanda, Italia, Polonia 92% din importurile comunitare si Bosnia-Herzegovina, Macedonia, Serbia si Turcia sunt principalele tari de import din spatiul extracomunitar carora le revine 90% din importurile respective. Radacinoase (morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata, etc.) Chiar daca din punct de vedere a importurilor in volum aceasta grupa detine una din cele mai mici cote 1.22%, in valoare ea se plaseaza pe locurile fruntase cu 7%. Astfel, In anul 2007 importurile legumelor din aceasta grupa au constituit 30.09 mii tone in volum si 7.10 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 importurile de legume din aceasta grupa au crescut cu 15% in volum si 148% in valoare. 86% din importurile grupei respective le revin morcovului. Principalele tari de import sunt : Olanda, Polonia, Italia, Germania, Austria 90% din imorturile intra-comnuitare , Turcia -99% din cele extra-comunitare. Castraveti si cornisoni In 2007 importurile castravetilor si cornisorinilor au constituit 7.78 mii tone in volum si 5.63 mln. Euro in valoare. Cota lor in totalul importului de legume proaspte reprezinta 4% in volum si 6% in valoare. In periaoda 2003-2007 importurile acestei grupe au crescut de 6 ori in volum si 24 ori in valoare. Principalele tari de import sunt Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Olanda din spatiul intra-comunitar cu o pondre de 93% din importuri si Turcia si Syria din spatiul extracomunitar cu 96% din importuri. Legume pastai (curatate sau nu de pastai) Grupa are o pondere nesemnificativa in importurile de legume proaspete atat in volum cat si in valoare, astfel in 2007 importurile au constituit 0.46 mii tone in valoare de 0.41 mln. Euro. In perioada 2003-2007 importurile au crescut de 6 ori in volum si de 33 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 53% din importul in volum sunt detinute de fasole si 45% de mazare. Principalele tari de import sunt Spania, Polonia, Ungaria, Germania, Bulgaria, ele detin 80% in importurile intra-comunitare. Importurile extracomunitarea sunt realizate in proportie de 93% din SUA.
27

Alte legume Aceasta grupe include o gama foarte mare de legume cum ar fi sparanghel, telina, ardei, vinete, trufe, spanac, etc. Importurile acestei grupe in anul 2007 au fost de 21.48 mii tone in volum si 14.55 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 s-a inregistrat o crestere de 3 ori in volum si de 10 ori in valoare. Cele mai importante produse din aceasta grupa sunt vinetele si ardeiul dulce care detin o pondere de 8.4% si respectiv 60% din importul grupei in volum. 4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete Fructe Exporturile de fructe proaspete in anul 2007 au fost de 25.77 mii tone in volum si 9.92 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de fructe au fost oscilante, singura crestere seminificativa inregistrand-se in anul 2007. Peste 95% din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalele produse de export il reprezinta strugurii, merele, fructele samburoase. Tabel 4.9 Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, volum in tone 2003 18309 2 7 106 957 1277 908 13312 1741 2004 12979 2 14 169 3389 377 193 7414 1423 2005 48 40 1 4 0 0 1 0 2 2006 11701 24 9 229 85 1317 641 8270 1125 2007 25767 38 73 408 917 227 19776 3311 1018
Total Export din care Banane Fructe exotice Citrice Sruguri Pepeni verzi si galbeni Mere, pere si gutui Caise, cirese, visine, piersice si nectarine Pomusoare si alte fructe
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.10
Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, valoarea in mii 2003 7544 2 16 67 285 90 233 5082 1769 2004 6081 2 29 110 795 39 92 2941 2075 2005 38 20 3 3 1 0 1 1 10 2006 6489 17 19 130 77 148 169 3398 2532 2007 9916 28 108 285 1074 87 4743 1906 1684
Total Export din care Banane Fructe exotice Citrice Sruguri Pepeni verzi si galbeni Mere, pere si gutui Caise, cirese, visine, piersice si nectarine Pomusoare si alte fructe
Sursa : EUROSTAT
28

Legume In anul 2007 exporturile de legume legume proaspete au fost de 12.75 mii tone in volum si 29.09 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de legume au fost oscilante ingesitrand o crestere de 22.6% in volum si 61.43% in valoare. Totodata trebuie de mentionat ca incepand cu anul 2005 exporturile de legume sau diminuat in volum, cresterea mentinandu-se in valoare. Peste 95% din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalul produs de export il reprezinta castravetii si cornisonii. Tabel 4.11 Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania, 2003-2007 valoarea in milioane 2003 18.02 0.33 0.02 0.02 0.04 0.01 2.92 0.01 14.67 2004 20.19 0.27 0.01 0.07 0.05 0.01 2.12 0.01 17.65 2005 23.51 0.20 0.02 0.01 0.03 0.02 2.22 0.48 20.53 2006 23.13 0.09 0.01 0.31 0.12 0.02 3.47 0.55 18.56 2007 29.09 0.42 0.14 0.04 0.04 0.01 3.37 0.28 24.79
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.12
Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania, 2003-2007 volum mii tone 2003 10.40 0.80 0.07 0.04 0.02 0.01 7.17 0.02 2.27 2004 9.57 0.47 0.04 0.13 0.04 0.03 5.58 0.10 3.19 2005 15.10 0.36 0.06 0.05 0.01 0.03 5.79 4.96 3.84 2006 16.57 0.13 0.03 1.06 0.16 0.06 8.54 3.71 2.88 2007 12.75 0.20 0.26 0.28 0.03 0.04 7.66 0.87 3.41
Sursa : EUROSTAT
29

4.2 Fructe si legume congelate 4.2.1 Volumul si valoarea importurilor Fructe congelate In anul 2007 importul de fructe congelate a fost de 639.8 tone cu o valoare de 827.1 mii euro. Cota fructelor congelate in totalul importurior de produse congelate (fructe si legume) fiind de 3% in volum si 5% in valoare. In perioada anilor 20032007 importurile de fructe congelate au inregistrat o crestere constanta cu o medie anuala de 62% in volum si 50% in valoare. Pietele principale de import sunt tarile membre ale Uniunii Europene cota carora atat in imporul valoric cat si imporul in volum este de peste 96%. Importurile din spatiul comuintar practic s-a dublat in anul 2007 dupa ce Romania a devenit membru al UE si au fost eliminate contingentele tarifare care erau in vigoare pana la momentul dat. Importurile din afara Comunitatii au inregistrat un trend descendent in perioada anilor 2003-2007. Tabel 4.13 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007 volum tone 2003 2004 2005 2006 2007 Total Romania 99.3 190.9 299.8 357.7 639.8 din care Intra-EU 58.4 111.5 199.5 316.4 626.3 Extra-eu 40.9 79.4 100.3 41.3 13.5 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii 2003 169.0 104.3 64.7 2004 224.5 165.6 59.0 2005 358.5 262.8 95.7 2006 470.2 418.4 51.8 2007 827.1 791.8 35.3
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.14

Sursa : EUROSTAT
In ceaa ce prveste categoriile de fructe congelate cele mai importante sunt capsunile, fragii si fructele de padure (zmeura, mure, tec.) care impreuna totalizeaza peste 20% din importurile in volum si 25% in valoare. In perioada anilor 2003-2007 cea mai mare crestere au inregistrat-o fructele de padure importul carora a crescut in mediu pe an cu 74% in volum si 57% in valoare, peste media inregitrata pe total produse. Alte fructe congelate imporatate sunt fructele tropicale, ciresele si visinele. Principalele tari de import din spatiul comunitar sunt Ungaria, Polonia, Belgia, Germania, Grecia care impreuna detin 80% din totalul importurilor valorice. Din afara spatiului comunitar Serbia a fost singura tara de import in anul 2007.
30

Tabel 4.15
Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania, 2003-2007 volum tone
Total fructe din care Capsuni si fragi Zmeura, mure, etc. Altele
Sursa : EUROSTAT
2003 99.3 45.9 10.6 42.8
2004 190.9 35.7 27 128.2
2005 299.8 45.5 39.6 214.7
2006 357.7 43.3 77.2 237.2
2007 639.8 52.8 78.2 508.8
Tabel 4.16
Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii
Sursa : EUROSTAT
2003 169.0 80.13 19.4 69.44
2004 224.5 64.15 30.02 130.34
2005 358.5 53.61 47.56 257.3
2006 470.2 56.35 87.73 326.08
2007 827.1 94.99 114.47 617.61
Legume congelate Cu o cota de peste 95% in valoare si 97% in volum legumele congelate reprezita de departe cea mai importanta grupa din aceasta categorie de produse. In anul 2007 importurile de legume congelate au fost de 18.76 mii tone in valoare de circa 16 milioane de Euro. In perioada anilor 2002-2007 importurile au inregistrat o crestere constanta cu o medie anuala de 44% in volum si 47% in valoare. Ca si in cazul fructelor tarile principale de import sunt cele din spatiul comunitar care detin o cota de peste 92% atat in valoare cat si in volum. De remarcat este faptul ca aderarea Romaniei la UE nu a influentat negativ asupra importurilor extracomunitare de legume congelate ca in cazul fructelor. In anul 2007 importurle de legume congelate din tarile extra-comunitare practic s-au dublat comparativ cu anul 2006. Tabel 4.17 Importul legumelor congelate in Romania, 2003-2007 volum tone
tone Total Romania din care Intra-EU Extra-eu

Sursa : EUROSTAT
2003 4447.2 4330.6 116.6
2004 5396.9 5182.5 214.4
2005 8626.7 7817.2 809.5
2006 12399.4 11623.5 775.9
2007 18760.9 17243.5 1517.4
31

Tabel 4.18
Importul legumlor congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii
mii euro Total Romania din care Intra-EU Extra-eu

Sursa : EUROSTAT
2003 3491.4 3395.0 96.3
2004 4506.7 4224.5 282.3
2005 6924.4 6312.8 611.7
2006 10995.0 10256.5 738.5
2007 16234.9 15269.6 965.3
In ceea ce priveste importul pe produse structura lui este urmatoarea : din produsele monoprodus mazarea cu o cota de 22.4% in volum si 24% in valoare se plaseaza pe primul loc in total import si este urmata de fasole pastai (9.19% in volum ; 9.7% in valoare), spanac (6% in volum si 5.5% in valoare), amestecurile de legume detin o cota de 23% in volum si 31% in valoare. Trebuie dementionat ca in perioada 2003-2007 cotele acestor produse in totalul importului au fost relativ stabile inregistrand insa o scadere lenta in detrimentul grupei alte produse care include astfel de produse cum ar fi anghinare, sparanghel, broccoli, ciuperci. Cresterea cotei acestor produse in total importului reprezinta o cetificare a faptului ca are loc o schimbare a mentalitatii la nivel de consumator, acesta orientandu-se spre produse cu o valoare adaugata inalta. Tarile principale de import din cadrul spatiului comunitar sunt Belgia (42%), Polonia (25%), Ungaria (12%), Italia (8%) Germania (4%). Cele mai importante tari de import extra-comunitare sunt China (40%), Serbia (28%), Egypt (14%), Macedonia (11%) si Moldova (6%), care impreuna totalizeaza peste 90% din importurile extracomunitarea in valoare. Trebuie de mentionat ca ponderea Moldovei in imortul extra-comunitar al Romaniei de legume congelate s-a diminuat semnificativ. In anul 2005 Moldova detinea o cota de 26% din importurile respective. Principalele produse importate din Moldova constituie mazarea si porumbul dulce. Tabel 4.19 Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania, 2003-2007, volum tone 2003 4447.2 1061.0 362.1 82.4 394.9 219.2 885.2 1442.4 2004 5396.9 1305.1 572.6 3.2 448.3 186.8 1064.8 1816.1 2005 8626.7 2449.9 937.4 48.7 733.5 334 1252.7 2870.5 2006 12399.4 2873.8 1530.8 20.7 1074.3 435.2 2190.3 4274.3 2007 18760.9 4203.1 1725 5.9 1128.9 531.5 6708.7 4457.8
Total legume din care Mazare Fasole Alte legume pastai Spanac Porumb dulce Alte legume Amestecuri de legume
Sursa : EUROSTAT
32

Tabel 4.20
Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania, 2003-2007 valoarea in mii
Total legume din care Mazare Fasole Alte legume pastai Spanac Porumb dulce Alte legume Amestecuri de legume Sursa : EUROSTAT
2003 3491.4 778.3 274.63 69.19 287.81 192.97 662.13 1226.3
2004 4506.7 1007.6 426.2 1.91 333.1 181.38 958.8 1597.8
2005 6924.4 1824.7 695.77 32.73 531.99 294.69 1086 2458.6
2006 10995.0 2388.3 1208.56 13.82 801.17 412.46 2280.92 3889.75
2007 16234.9 3913.0 1471.78 5.93 892.54 471.11 5172.46 4308.06
4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor Fructe In comparatie cu importul produselor congelate (fructe si legume) unde ponderea cea mai mare o detin legumele congelate, in export principala grupa de produse sunt fructele congelate care detin o cota de 73% in volum si 56% in valaore. In perioada 2003-2007 exporturile au inregistrat o tendinta oscilanta. 99% din exporturi sunt orientate spre piata comunitara. Tabel 4.21 Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania, 2003-2007 volum tone
Sursa : EUROSTAT
2003 4246.8 60.1 1500.3 2686.4
2004 4825.9 42.2 670 4113.7
2005 4385.7 40.9 383.5 3961.3
2006 5081.5 62.4 969.9 4049.2
2007 5805.5 82.7 1017.2 4705.6
Tabel 4.22
Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania, 2003-2007 valoarea in mii 2003 3768.4 155.15 1472.17 2141.1 2004 3659.5 83.94 658.99 2916.55 2005 5163.3 111.53 338.83 4712.91 2006 10519.5 90.79 1192.17 9236.52 2007 9486.8 105.52 1373.27 8007.97
Sursa : EUROSTAT
33

In ceaa ce priveste legumele congelate se poate mentiona importanta lor in valoarea exporturilor (44%). La fel ca si la fructe congelate exporturile de legume au inregistrat o tendinta oscilanta in ultimii 3 ani inregistrandu-se o scadere a acesto-ra. Principalele piete de export sunt tarile din cadrul Uniunii Europene pe seama carora revine in jur de 99% din exporturi. Tabel 4.23 Exportul principalelor grupe de Romania, 2003-2007, volum tone 2003 1450.2 0.3 0.6 0 0.4 8.2 1438 2.7 2004 2724.7 0.2 0.1 0 0.6 31.1 2691.1 1.6 legume congelate din
tone Total Romania Mazare Fasole Alte legume pastai Spanac Porumb dulce Alte legume Amestecuri de legume
Sursa : EUROSTAT
2005 3446.0 0.7 0.1 0.1 1.3 14 3425.9 3.9
2006 1621.6 17.9 0 0 8.9 25.4 1556.8 12.6
2007 2170.7 0.0 0 9.3 0 41.6 2095.8 24 din
Tabel 4.24
Exportul principalelor grupe de legume Romania, 2003-2007 valoarea in mii 2003 6073.3 0.4 0.89 0 0.48 4.65 6062.8 4.12 2004 10585.6 0.2 0.2 0.05 0.91 15.41 10566.14 2.69 2005 14036.1 1.0 0.12 0.08 1.98 6.77 14020.2 5.94
congelate
Total Romania Mazare Fasole Alte legume pastai Spanac Porumb dulce Alte legume Amestecuri de legume
Sursa : EUROSTAT
2006 6393.7 10.4 0 0 12.47 12.69 6332.95 25.2
2007 7320.6 0.0 0 5.73 0 7.81 7236.9 70.13
Din analiza comertului exterior al Romaniei de fructe si legume proaspete si congelate rezulta ca Romania este un importator net al acestor produse, singurul produs unde exportul prevaleaza importul sunt fructele congelate. Totdata, trebuie de mentionat ca la toate grupele de produse s-au inregistrat cresteri semnificative in perioada analizata, iar rolul tarilor extra-comunitare este destul de insemnat in aprovizionarea pietei romanesti in special cu fructe si legume proaspete. Cresterea importurilor de fructe si legume congelate, in special a celor din urma este determinata in primul rand de cererea sporita pentru aceste produse inregitrata pe piata romaneasca, care la momentul dat din lipsa aproape in totalitate a productiei autohtone nu poate fi acoperita decat din importuri. Insa, trebuie de mentionat ca strategiile de dezvoltare a producatorilor care se materialiezeaza in primul rand prin investiile facute in anii 2007- 2008 urmaresc cresterea volumului productiei autohtone pana la 10000 tone pana in anul 2010, ceea ce preprzinta in jur de 50% din volumul actual al pietei.
34

CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR Preturile atat a fructelor si legumelor variaza in functie de soi, clasa de calitate, tara de origine, perioada de comercializare si lungimea lantului de distributie. La fructele congelate persista aceleasi elemente, factorii aditionali care pot influenta nivelul preturilor fiind compozitia produsului (compozitia mixajelor), gramajul, tipul de ambalaje utilizate. In graficile de mai jos sunt prezentate cu titlu de exemplu evolutia lunara a preturilor la merele si strugurii de masa, produse care sunt exportate de catre producatorii moldoveni pe piata romanesca. Figura 5.1 Dinamica preturilor medii lunare la mere proaspte /kg
1.00 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00
0.93 0.72 0.68 0.65 0.63 0.61 0.55 0.56 0.57 0.76 0.65 0.67 0.69 0.64 0.61 0.55 0.53 0.78
0.88
0.94
0.89 0.79
0.37 0.39 0.18 0.22 0.21 0.20 0.19 0.16 0.18 0.18
0.47
Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor
Figura 5.2 Dinamica preturilor medii lunare la strugurii de masa /kg
3.00 2.50 2.00 1.50 1.00 0.50 0.00

1.00 0.88 0.91 0.68 0.35 0.35 1.00 1.38
Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor
20 07 09 20 07 10 20 07 11 20 07 12 20 08 01 20 08 02 20 08 03 20 08 04 20 08 05 20 08 06 20 08 07 20 08 08
Struguri de masa - Extra - EU Struguri de masa - Romania Struguri de masa - Intra - EU
20 07 09 20 07 10 20 07 11 20 07 12 20 08 01 20 08 02 20 08 03 20 08 04 20 08 05 20 08 06 20 08 07 20 08 08
Mere - Extra-EU Mere - Intra-EU Mere - Romania (la producator)
2.72 2.27 1.60 1.58 1.40 1.36 0.36 0.27 0.24 0.23 0.23 0.33 0.31 0.28 1.17 1.18 0.82 0.53 0.31
35

Analiza evolutiei preturilor la produsele selectate reflecta tendinta de crestere a preturilor in perioada de extrasezon si tendinta de revenire a lor la nivelul initial la inceputul anului de marketing ulterior, ajustarile nivelului preturilor la inceputul noului an de marketing (in domeniu agriculturii luna septembrie) depind de volumul productiei agricole obtinute in anul respectiv si de costurile acesteia. Totodata, trebuie de remarcat faptul ca atat la mere cat si la strugurii de masa preturile producatorilor locali (la poarta fabricii) sunt superioari celor de import. Cele mai mici preturi le au produsele importate din tarile extra-comunitare. Acestea insa la momentul intrarii produselor in spatiul comunitar sunt ajustate prin intermediul taxelor de import specifice care sunt aplicate produselor respective. Pentru a obtine preturile la zi sursele de informatii cele mai frecvent utilizate sunt internetul (ex. pe pagina web a ministerului agriculturii si padurilor din Romania www.madr.ro sunt publicate preturile lunare la produsele agricole de baza, colecate din diferite puncte de comercializare piete agricole, supermarketuri, magazine mici, etc.). Totodata trebuie de mentionat ca de obicei este dificil de determinat preturile pentru produse in functie de calitati, etc. de aceea cele mai utile surse de informatii pot fi chiar importatorii si comerciantii produselor respective.
36

CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA Importul bunurilor pe piata UE este reglementat de un set complex de legi, regulamente si standarde. Aceste reglementari se refera la tarife, la securitatea alimentelor, dar si la aspectele de calitate. In plus, insasi jucatorii de pe piata fructelor si legumelor a elaborat un numar de standarde si cerinte. Taxele vamale Pentru a cunoaste care rata a taxei de import se aplica este necesar de cunoscut daca produsului se ofera sau nu vre-o preferinta. Esential este de cunoscut codul vamal al produsului in Sistemul Armonizat. Este posibil de obtinut o rata redusa sau mai mica in caz daca produsul ste exportat dintr-o tara care are semant acord de comert preferential cu Uniunea Europeana. Regulile de origine Produsele originare din tarile cu diferite shceme preferentiale pot beneficia de rate reduse doar in cazul in care aceste au for obtinute integral in tara befeciara. Regulile de origine constata faptul ca toate fructele si legumele sunt considerate ca fiind obtinute integral intr-o tara, daca ele au fost recoltate in tara anumita. Pentru a demonstra ca regulile de origine au fost respectate, exportatorul trebuie sa prezinte un Certificat de Origine. Este responsabilitatea exportatorulu sa asigure ca cerintele referitoare la origine sunt respectate. Este foarte important ca toate documentele sa fie perfectate si prezentate, doarece inainte de import autoritatile vamale vor verifica daca bunurile satisfac regulile de origine. Daca bunurile nu sunt abilitate pentru tratament preferential, importatorul este obligat sa plateasca rata totala a taxei de import. Reglementarile de import Reglementarile Uniunii Europene la importul fructelor si legumelor se refera la: calitate, ambalaj, marcaj, etichetare, informatie cu privire la nutritie, aditivi si controlul securitatii alimentare. Acetse reglementari sunt obligatorii si un exportator trebuie sa le respecte pentru a putea vinde produsele pe piata UE. Aditional, importatorii, distribuitorii si retelele de magazine deseori isi stabilesc propriile standarde specifice care se refera la calitate, transport, ambalaj, etc. Standardele de calitatea si gradare UE a stabilit standardele de comercializare pentru calitate si gradare pentru un numar de fructe si legume proaspete, actualmente ele sunt 40 (vezi tabelul). Standardele de comercializare a UE Standardele de comercializare a UE pentru produce proaspete aplicate pentru urmatoarelor fructe si legume Fructe Legume Mere Anghinare Caise Asparagus Avocado Vinete Cirese Fasole Struguri Varza de Bruxelles Kiwi Varza Lamaie Morcovi
37

Mandarine Pepeni Nectarine Portocale Piersici Pere Prune Mandarine satsuma Capsuni Pepene verde Mix de fructe
Conopida Telina Dovlecei Castravete Usturoi Salata verde Iceberg Praz salata verde Endives Ciuperci (cultivate) Ceapa Mazare Spanac Salate Ardei dulce Tomate Cicoare Mix de legume
Sursa: Regulamentul UE No48/2003 Standardele de comercializare includ specificari referitoare la calitatea minima, clasificarea, marimile, ambalajul si marcajul. Produsele care nu respecta aceste standarde nu pot intra pe piata UE. In plus, mai este necesar un Certificat de Conformitate, emis de un organ oficial de control. Pentru aceste produse, care nu sunt incluse in standardelor de comercializare UE, se aplica standardele ONU. Chiar si in cazul in care acestea nu sunt obligatorii, ele pot fi privite ca un ghid a ceea ce este considerat cerinte minime. Totodata, trebuie de mentionat ca in ultima perioada Comisia Europeana la solicitarea producatorilor de fructe si legume proaspete revizuieste anumite cerinte calitative impuse produselor comercializate in reteaua comerciala. Ca exemplu poate servi decizia Comisiei de a permite comercializarea merelor proaspete neuniforme in reteaua de comert cu amanuntul totodata cu conditia specificarii clare ca aceste produse sunt destinate prelucrarii. Astfele de decizii urmeaza sa fie adoptate si pentru alte produse. Siguranta alimentelor Importurile de fructe si legume proaspete/congelate in UE trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile generale si spesifice, destinate sa prevena riscurile pentru sanatatea publica. O lege alimentara de baza, intrata in vigoare din 2005, include procedurile generale in ceea ce priveste siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare. Alte acte normative se refera la igiena si substantele contaminante din alimente. Exista, de asemenea, dispozitii speciale privind alimente modificate genetic. Importurile de produse proaspete de asemenea, trebuie sa respecte reglementarile pentru nivelurile maxime de reziduri pentru un numar mare de pesticide. Mai multe fructe si legume proaspete, pot fi importate in UE doar cu conditia ca un certificat fitosanitar, eliberat de o autoritate de protectie a plantelor din tara de cultivare, este prezentat la importul de la punctul de intrare. La sosire, un organ
38

national de protectie a plantelor, este autorizat sa faca o inspectie pentru a se asigura ca lotul este liber de carantina la pesticide si este in conformitate cu reglementarile actuale ale tarii importatoare. Pentru procedura de inspectie se achita o taxa speciala de protectie a plantelor, platita de catre importator. In plus, daca fructele si legumele proaspete/congelate sunt comercializate ca fiind organice, ele trebuie sa fie in conformitate cu regulamentele UE privind produsele ecologice. Etichetarea alimentelor Toate produsele alimentare comercializate in Uniunea Europeana trebuie sa fie conforme cu regulile UE de etichetare, atat generale cat si dispozitiile nationale specifice, Regulile generale care sunt aplicabile pentru produsele proaspete/congelate stabilesc ca toate etichetele trebuie sa contina denumirea produsului, cantitatea neta, data de valabilitate minima (de consumat inante de sau de utilizarea pina la data), conditii speciale de pastrare sau de utilizare, numele si adresa producatorului, a ambalatorului sau importatorului, locul de origine, instructiuni de utilizare, iar pentru produsele ambalate marcajul pe bax. Cerintele Suplimentare de piata Transportare Nu exista regulamentele oficial ale UE cu privire la transportare. Este, prin urmare, responsabilitatea producatorului sau importatorului sa se asigure ca produsele sunt transportate astfl ca sa ajunga in UE in stare buna. De regula, esentiala este transporturea rapida si sigura, precum si conditiile climatice optime pe toata durata de transportarii. Cerintele fata de ambalaj Cerintele fata de ambalajul si marcarea fructelor si legumlor proaspete sunt stabilite de standardul privind conditiile generale de ambalare, marcare, depozitare si transport STAS 6952-83. Astfel, el prevede: ambalajele utilizate pentru manipularea, transportul, depozitarea si desfacerea fructelor proaspete pot fi: lazi, cosuri, pungi, cutii si stelaje; desfacerea fructelor si legumelor proaspete prin intermediul unitatilor de prezentare si autodeservire se poate face in ambalaje de desfacere adecvate produselor, ca de exemplu: pungi simple sau perforate, plase, sacose, etc.; accesorii de ambalaj pot fi: platouri alveolare, cosulete, etichete, copertine, benzi adezive sau autoadezive, capse, clame, capitonaje, etc.; ambalajele si accesoriile de ambalaj trebuie sa asigure aerisirea si racirea produselor ambalate, sa fie noi sau reciclate, curate, fara mirosuri straine si sa nu modifice caracteristicile de calitate ale produsului ambalat; fiecare ambalaj trebuie sa contina produse de acelasi soi, specie (daca este cazul), calitate si calibru, omogene din punct de vedere al gradului de maturare si al starii fitosanitare.
39

Ambalajele sunt marcate cu etichete sau direct pe laturile ambalajelor. Ambalajele de manipulare, transport si depozitare se vor marca cu urmatoarele mentiuni: denumirea unitatii producatoare a fructelor si/sau a unitatii distribuitoare; denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior); denumirea soiului (daca este cazul); calitatea si numarul standardului pentru produsul dat; calibrul (daca este necesar); masa neta; numarul de ambalaje de desfacere (pungi, legaturi, etc.) si continutul net al unui ambalaj de desfacere. Ambalajele de desfacere se vor marca cu urmatoarele mentiuni: denumirea unitatii care pune produsul in distributie; denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior); denumirea soiului (daca este cazul); calitatea si numarul standardului pentru produsul dat; calibrul (daca este necesar); continutul net nominal (fara indicarea erorii tolerate); data ambalarii; pretul continutului net nominal. Marcarea se face utilizand materiale usor vizibile, care sa nu se stearga si sa nu se difuzeze in suportul pentru marcare. Tipul si volumul ambaljelor difera in funcite de produsele comercializate si beneficiarul acestora (reteaua de comert cu amanuntul sau HORECA). Astfel, dupa tipul materialului utilijat pentru ambalarea fructelor si legumelor proaspete pe piata se disting 3 categorii ambalaje din carton, plastic si ladite de lemn. Numarul de straturi in ambalaj 1-4. In genral pentru produsele premium se folosesc ambalaje de lemn cu un singur sau doua straturi in care fructele si legumele sunt amplasate in celule separate. Pentru produsele de masa produsele sunt amplasate in mai multe straturi pana la patru per cutie. De asemenea, unele produse pot avea ambalaje individuale cum ar fi spre exemplu stugurii care pot fi ambalati aditional in pungi de polietilena (cate un stugure per punga). Dupa greutate ambalagele difera in fuctie de produs astfel pentru mere sunt preferate lazile de lemn de 12 kg cu celule pentru fiecare fruct sau lazile telescop din carton de 18 kg (pentru produsele de masa).; pentru piersici si nectarine se prefera ladite de lemn de pana la 12 kg cu celule; pentru struguri pot fi utilizate lazi de lemn sau plastic si cutii de carton cu greutatea intre 4 si 8 kg, pentru produsele premium ambalarea individuala (punga hartie sau plastic) este obligatorie; rosiile, ardeii sunt ambalati in ladite de lemn, plastic, sau cutii de catron cu greutate de la 3 pana la 10 kg. Fructele si legumele congelate in general sunt ambalate in pungi de plastic cu greutatea cuprinsa intre 450 gr. si 1 kg in cazul produselor destinate retelei de comert cu amanuntul si ambalaje de 2.5kg in cazul celor destinate retelei HORECA. Aspectele calitatii In deneral, piata europeana stabileste cerinte foarte inalte privind calitatea fructelor si legumelor proaspete/congelate. Dar si alte aspecte ale calitatii sunt importante precum : managementul, siguranta livrarilor, responsabilitatea sociala
40

si aspectectele de mediu. Acest lucru este demonstrat si de faptul ca in ultimii ani mai multe standarde internationale au devenit vitale pentru cumparatorii europeni de produce proaspete/congelate. Cele mai pe larg aplicate sunt : -HACCP, analiza riscurilor punctelor critice de control, pentru standardele de buna gestionare a calitatii -Seria ISO 9000, standarde de management al calitatii si de asigurare a procesului de productie - Seria ISO 14000, a standardelor de management de mediu - Seria ISO 22000, a standardelor de management al sigurantei alimentare - Seria ISO 26000, orientarea pentru responsabilitate sociala (numit si ISO SR) - SA 8000, standard pentru responsabilitate sociala - BRC standard global, standard de management al sigurantei alimentare - EurepGAP (Good Agricultural Practice), standarde pentru cele mai bune practici agricole Adoptarea acestor standarde, sau lucrul cu sistemele similare de calitate, cel mai probabil, in viitorul apropiat va fi o conditie obligatorie pentru a concura cu succes pe piata Europena a fructelor si legumelor/congelate. In plus, importatorii individuali, grupurile de retaileri etc., ar putea avea propriul lor set de de specificatii de calitate. Acestea includ adesea manipularea cu produsul intre recoltare si livrare, precum si procedurile de ambalare si de transport. Prin urmare, se recomanda de verificati intotdeauna cu cumparatorul cerintele referitoare la toate tipurile de calitate, precum si alte probleme conexe.
41

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI Piata fructelor si legumelor proaspete/congelate ofera atat oportunitati cat si constrangeri pentru exportatorii din Republica Moldova. In general oportunitatile sunt determinate in primul rand de tendintele de crestere a consumului produselor respective si de incapacaitatea producatorilor autohtoni de a acoperi cererea existenta, fapt pentru care Romania a devenit un importator net atat de fructe si legume proaspete cat si de cele congelate. Pe termen lung aceasta situatie ar putea insa sa se schimbe prin consolidarea sectorului Romanesc de crestere a fructelor si legumelor si de procesare a acestora, realizarea investitiilor in special din fondurile Europene in sisteme de irigatii, capacitati de stocare si procesare, ceea ce va duce la sporirea concurentei pe piata si cresterea gradului de dificultate de penetrare a acesteia in special pentru producatorii de talie mica. De altfel, conditiile naturale (clima, suprafete agricole, etc.) ale Romaniei si disponibilitatea fondurilor pentru sectorul respectiv ofera premise serioase pentru readucerea tarii pe locurile fruntase din regiune in comertul cu fructe si legume proaspete sau procesate, situatie care se inregistra pana in anul 1989. 7.1 Oportunitati Din analiza structurii consumului a rezultat ca urmatoarele produse ar putea sa se vanda cu succes pe piata Romaniei: Fructe proaspete - mere, struguri, piersici si nectarine; Legume proaspete tomatele, ardei, ceapa, varza si produse de nisa (andive, rosii cerry, etc.); Produsele congelate legume si mixuri Fructele proaspete Merele: in ceea ce priveste aceste produse trebuie de mentionat ca majoritatea consumatorilor din Romania atrag o atentie mai mica denumirii de soi si mai mult culorii si dimensiunilor acestora. In general, clasificarea dupa culoare este facuta prentru merele ieftine, care sub aceste denumiri si sunt comercializate mere galbene, mere verzi, mere rosii . Denumirea soiurilor apare la produsele premium, cele mai populare sunt Jonathan si Idared dupa care urmeaza Golden Delicios, Jonagold, Golster, Granny Smith, Starkinson, etc. In functie de dimenisuni merele se clasifica in mici cu diametrul de pana la 70 mm, medii 70-90 mm si mari peste 90 mm. In general merele de dimensiuni mici se comercializeaza in pietele agricole si in magazinele de cartier. In retelele (supermarket-uri, hypermarket-uri) se comercializeaza merele de dimensiuni mari si medii. Dimensiunile, pe langa alte caracteristici influenteaza sensibil pretul merelor cele cu diametru mai mare sunt mai scupe. Ambalajele preferate de catre toti comerciantii sunt laditele de lemn cu un singur strat, preferabil cu celule care ofera un aspect general agreabil menit sa atraga atentia consumatorului. Laditele de lemn unistrat cu celule se utililiza pentru ambalarea merelor de calitate superioara. Pentru cele de calitate mai joasa sunt utilizate cutii de carton in care merele sun aranjate in mai multe straturi. Aspectele calitative cum ar fi calibrarea, selectia dupa culoare, lipsa defectelor (pete, lovituri, forme diferite, daunatori etc.) sunt importante pentru toti comerciantii, acestea insa sunt obligatorii in cazul in care se doreste comercializarea lor in retelele de magazine. Totodata, trebuie de mentionat ca incepand din 1 iulie 2009 prin Directiva Comisiei Europene comerciantilor cu amanuntul (supermarket-uri, etc.) li s-a permis comercialziarea merelor nestandarde, care de obicei se folosesc la prelucrare cu conditia ca pe eticheta sa fie mentionat ca merele respective sunt
42

pentru prelucrare . Acesta decizie a fost adoptata de Comisie luand in consideratie urmatoarele aspecte : pentru obtinerea unui produs de calitate fara defecte sunt necesare lucrari si tratamente speciale in perioada de vegetatie ceea ce creste costul produselor, iar tratamentele chimice la care sunt supuse diminueaza considerabil caracteristicile lor nutritive. Barierele care pot diminua posibilitatile de export a merelor se refera la preturile minime de import stabilite pentru merele de origine extra-comunitara, fapt care scade considerabil avantajele competitive ale producatorilor din Moldova. Din analiza preturilor medii de import versus pretul minim de import in perioada de analiza a rezultat faptul preturile merelor introduse pe piata Romaniei din cadrul Comunitatii (ex. Polonia, Ungaria) se situeaza sub cele stabilite pentru exporatorii din tarile extra-comunitare. La moment singura oportunitate pentru producatorii din Moldova este exportul de produse premium destinate retelelor de magazine, care insa trebuie sa respecte cerintele de calitate, ambalare, etc. prezentate anterior. De asemenea, se impune monitorizarea efectelor care poate sa le produca Directiva Comisiei Europene referitoare la merele nestandarde care ar putea deschide calea si pentru pentru merele din Republica Moldova. Cea mai buna perioada de comercializare este intervalul dintra lunile ianuarie-iunie, atunci cand de pe piata dispare practic productia autohtona. Competitorii majori pentru producatorii din Moldova sunt exportarorii din Polonia, Ungaria, Italia, Macedonia. Strugurii: Reprezinta un produs care inregistreaza o crestere a consumului peste media generala si care intr-o proportie insemnata este acoperita din importuri. Imprturile sporesc in fiecare an la fel se extind si sursele de aparovizionare. Principalele caracteristici la care atrag atentia consumatorii sunt culoarea si dimensiunile strugurilor. Sunt preferati strugurii cu bobite mari si dulci. Soiurile populare sunt de Hamburg, Cardinal, Muscat, Red globe, Victoria, Crimson, etc. Strugurii trebuie sa fie ambalati in ladite din lemn sau plastic, cutii de carton, in care strugurii sunt asezati intr-un singur strat. In afara de ambalagele mari fiecare strugure trebuie sa fie ambalat in punga de plastic in special in cazul in care acestea se comercializeaza in retelele de magazine. Din puncte de vedere al calitatii cerinta de baza este ca bobitele sa fie intacte, fara defecte, iar ciorchinii de dimensiuni si greutate relativ egale, aceste cerinte obligatorii pentru comercializarea lor in supermarket-uri. Din analiza preturilor medii de import si celor minime impuse rezulta ca marea parte a strugurilor importati sunt peste preturile minime impuse ceea ce reprezinta o oportunitate pentru exportatorii din Moldova. Principalii concurenti sunt : Grecia, Turica, Africa de Sud, Olanda, Italia, Franta, Spania, Ungaria, Chile, Polonia, Slovenia. Ce mai buna perioada de comercializare este intervalul cuprins intre lunile ianuarie-iulie, cand preturile de import sunt maximale, determinate in primul rand de importurile efectuate din Africa de Sud, Chile, etc. Cu conditia respectarii cerintelor de calitatea si capacitatii de a livra strugurii in perioada ianuarie-iulie acest produs pare a avea un potential mare de export pentru producatorii din Republica Moldova. Piersicile si nectarienele: La fel sunt produse care inregitreaza un ritm de consum sporit si care intr-o proportie considerabila este acoperit din importuri (circa 70%). Aspectele importante pentru consumatori sunt dimensiunile, culoarea, forma si gustul fructului. Se prefera produsele de culori intense. Soiurile importante sunt Redhaven pentru piersici si Stark Red Gold pentru nectarine. Cerintele de calitate care trebuie respectate se refra la calibrare, lipsa deterioarilor produsului. Pe piata se disting 2 tipuri de ambalage cu 2 si cu 4 straturi, cu celule. Un factor imortant care determina achizitia este pretul. Cele mai ieftine produse sunt cele autohtone care se pozitioneaza pe segmentul de jos al pietei. Din produsele de
43

import cele mai ieftine sunt piersicile si nectarinele importate din Serbia si Turcia. Totodata, jucatorul de baza pe piata Romaniei este Grecia a carei produse in functie de pret se pozitioneaza in segmentul de mijloc. Alti jucatori importanti sunt Italia, Spania. Din punct de vedere al pretului de import cele originare din spatiul Comunitar sunt introduse in Romania la preturi mai mari decat preturile minime stabilite pentru importurile din afara spatiului Comunitar, ceea ce creaza oportunitati si pentru exportatorii din Republica Moldova. Perioada in care se inrgistreaza cele mai mari importuri sunt este cuprinsa intre lunile iunie-august. Alte fructe care pot fi exportate pe piata Romaniei sunt perele, ciresele, visinile si caisele. Desi inregistreaza cel mai mare ritm al importului in perioada analizata si respectiv al consumului, ponderea lor in totalul produselor comercializate este nesemnificativa, fiind considerate produse de nisa (mai putin perele). Legmele proaspete Tomatele : Sunt principalul produs de import din categoria legumelor. Consumatorii disting produsele in functite de forma (rotunde, sub forma de pruna, para, etc.), dimensiuni si culioare (galbene, verzi, rosii), soirile nu au nici o semnificatie. Tomatele de culoare rosie de dimensiuni medii sunt cele mai mult prefertate de consumatori. Ambalajele solicitate de comercianti sunt ladite lemn, carton sau plastic in cu o greutate intre 5-10 kg. Cerintele de calitate care trebuie indeplinite se refera la calibrare, sortare dupa soi, culoare, uniformitatea produselor, fara deterioarari. Principalii concurenti sunt Turicia, Olanda, Polonia, Spania, Italia, Spania, Ungaria. La fel ca si la fructe se aplica preturi minime de intrare, insa considerand ca conditiile de impunere vamala pentru tomatele din Moldova sunt similare celor din Turcia, care este unul dintre principalii exportatori de tomate pe piata Romaniei putem concluziona ca si pentru producatorii Moldoveni aparent exista oportunitati pe aceasta piata. Conditiile de baza insa pe care trebuie sa le indeplineasca se refera la capacitatea lor de livrare anul imprejur si la respectarea standardelor de calitate. Ceapa : Alt produs cu o pondere insemnata in import si respectiv consum. Diferentierea produselor se face in functie de culoare (ceapa galbena, rosie), soiurile sunt mai putin importante. De obieci se comercializeaza in plase pana la 20 kg pentru comerciantii engros, in reteaua de comert la fel se utilizeaza in calitate de ambalaj plase dar cu o greutate a produslui mai mica intre 1-2 kg in functie de retea. La fel ca si la alte produse trebuie sa fie respectate cerinte referitoare la calibrare sortare dupa culoare, dar si de umiditate. De obieci reambalarea este facuta de importator. Concurentii principali sunt Polonia, Italia, Spania, Olanda, Turcia, Egypt, Ucraina. Pentru Republica Moldova concurentii principali sunt cei din afara spatiului comunitar. Avantajele producatorilor din Moldova fata de acestia ar fi distanta si preferintele tarifare de intrare pe piata (in special fata de produsele importate din Ukraina). Sezonalitatea importurilor nu are caracter pronuntat, ele scad in perioadele in care pe piata apar produsele autohtone. Arediul dulce: Reprezinta un produs cu consum constant in timpul anului, cu o crestere in perioada de vara datorita disponibilitatii produsului si preturilor atractive. Cosnumatorii clasifica produsele in funcite de culoare (rosu, galben, portocaliu, verde). Cererea cea mai mare o au ardeii de culoare rosie, iar cea mai mica cea de culoare verde (culoare predominanta la producatorii din Moldova). Ambalajele uzuale utilizate sunt cutiile de carton sau laditele din lemn/plastic. Pentru retail produsele sunt ambalate in caserole. Pe langa culoare si dimensiuni
44

pretul este alt factori principal de achizitie. Cerintele de calitate care trebuie sa fie respectate sunt similare celor aplicate si altor produse (sortare dupa dimensiuni, culoare, tec.). Perioada ce mai buna de comercializare este cuprinsa intre lunile noiembrie-mai cand se inregistreaza cele mai mari preturi si cand productia autohtona pract lipseste. Alte legume de interes pentru export sunt morcovul, vinetele, precum si produsele de nisa cu ar fi guliile, andivele, conopida, rosiile cherry. Legumele congelate In cadrul acestei grupe de produse se disting doua categorii - produsele monovegetale din care cea mai mare cerere o are mazarea; si mixurile din care cele cu orez se situeaza pe primul loc. Preferintele tarifare, proximitatea fata de piata, conditiile naturale locale, tendintele pietei Romanesti ofera oportunitati bune producatorilor din Republica Moldova pentru lansarea pe piata a produselor care pot fi competitive atat din punct de vedere al pretului cat si din punct de vedere al calitatii. Cererea pentru aceste produse este relaitv constanta anul imprejur, o crestere a vanzarilor se inregistreaza in perioada sarbatorilor si postului. Producatorii din Moldova pot opta pentru livrarea produselor preambalate pentru retail sau sectorul Horeca sau pot livra produsele in vrac (ambalaje mai mari) catre societatile producatoare, pentru a fi ulterioar ambalate sub brandu-l acestora, evitandu-se astfel costurile aditionale legate de promovarea produslelor respective, care de altfel sunt necesare pentru obtinerea succesului pe piata. Fructele congelate Din informatiile obtinute in urma discutiilor cu distribuitorii produselor congelate cererea pe piata Romaniei pentru fructe congelate este minimala si nu prezinta interes pentru acestia. Perioada de comercializare Cea mai benefica (profitabila) perioada de comercializare a produselor din import sunt lunile din extrasezon (noiembrie- iunie, in functie de produs) pentru fructele si legumele proaspete si anul imprejur pentru legumele congelate. In celelalte luni productia autohntona este in abundenta pe piata la preturi sub cele pe care le pot oferi producatorii din Moldova (din cauza preturlor minime de import impuse) ceea ce face oferta lor necompetitiva. Intrarea pe piata Se recomanda ca intrarea pe piata sa se faca prin intermediul importatorilor care au formata o retea de distributie si logistica adecvata. Ajustarea produselor si formarea portofoliului sa fie facuta in funcite de recomandarile importatorilor, precum si in functie de segmentul de piata catre care doreste sa se orienteze exportatorul (retele de supremarket-uri, magazine mici, HORECA). Lanturile de magazine ofera oportunitati sporite pentru furnizorii care pot asigura livrarile constante anul imprejur si au o oferta larga de produse. In cazul in care producatorul considera ca poate satisface cerintele lanturilor de magazine, livrarea catre acestia poate fi realizata direct prin intermediul unei societati proprii inrgistrate in Romania, astfel evitandu-se o parte din verigile din lantul de distributie. Totodata, trebuie de avut in vedere ca exportatorii care doresc sa intre pe aceasta piata vor trebui sa concureze cu cei care deja opereaza pe ea si pentru
45

a reusi trebuie sa aiba avantaje coparative in tremni de pret, calitate, termene de livrare sau perioada de livrare. 7.2 CONSTRANGERI Principala constrangere pentru producatorii din Moldova se refera la capacitatea de livrare a acestora atat ca volum, gama de produse, nivel de calitate cat si disponibilitatea produselor mai ales in perioada de extrasezon. Atat importatorii mari cat si retelele de magazine prefera sa lucreze cu un numar limitat de furnizori care pot sa-i serveasca eficient (la timp, an imprejur, conform calitatilor stabilite, si gama de produse extinsa). Pentru producatorii din Moldova, care in majoritatea parte sunt exportatori mici cu game de produse limitate singura posibilitate de a creste capacitatea lor de livrare atat ca volum cat si ca gama poate fi realizata prin unirea fortelor si formarea grupurilor de exportatori, astfel crescand posibilitatea de a atrage atentia cumparatorilor importanti. Ignorarea acestui fapt poate duce la limitarea posibilitatilor de export decat catre importatori mici care opereaza pe segmente/arii limitate de piata, in general in segmentul econom (preturilor mici). Pe termen lung insa si segmentul respectiv urmeaza sa se consolideze ceea ce va duce la disparitia importatorilor mici si respectiv la pierderea pietei de desfacere pentru exportator. Alte constrangeri cu care pot sa se confrunte exportatorii moldoveni sunt preturile minime de import si standardele de calitate impuse. 7.3 CONCLUZII Concluzia generala a studiului este ca la momentul actual piata Romaniei poate deveni o piata strategica pentru producatorii din Republica Moldova. Avantajele principale ale acesteia fiind dimensiunile, nivelul si tendintele condumului cat si proximitatea, factor important pentru proudsele perisabile. Pentru a reusi pe piata o atentie sportita trebuie acordata aspectelor calitative si anume sortarii, calibrarii, ambalarii produselor, respectarii standardelor. Se recomanda ca intrarea pe piata sa fie facuta prin formarea aliantelor dintre producatorii din Moldova si importatorii mari din Romania pentru formarea portofoliului de produse si ajustarea lor la cerintele pietei. Importatorii fiind principala sursa de informatii referitoare la multitudinea de aspecte pe care trebuie sa le indeplineasca producatorii din Moldova. In acest fel riscurile si costurile de intrare pe piata vor fi minimizate.
46

ANEXA 1 LISTA IMPORTAORILOR In continuare sunt prezntati unii din principalii jucatori de pe piata fructelor si legumelor proaspete si congelate Fructe si legume proaspete 1. Interfruct Adresa : Telefon : Fax : E-mail : Sos. de Centura Dreapta 4A, Afumati / Ilfov, Romania +40-21-3522248, 3522249, 3522250, 3522251 +40-31-8174799, +40-21-3522252 office@interfruct.ro
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete, in jur de 120 de articole. Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit de 3000 de m.p. divizat in mai multe spatii frigorifice. Produsele sunt achizitionate atat pe piata interna in sezon, cat si de pe piata externa in extrasezon. Societatea dispune de linii de sortare si ambalare a fructelor si legumelor (tari si delicate) in ambalaje de dimensiuni mici pentru reteaua de retail. Distributia produselor se face pe tot teritoiul Romaniei. Canalele de distributie acoperite HORECA, toate retelele internationale atat de tip hypermarket cat si de tipul supermarket-urilor de cartier. 2. Asil 2000 Trading Adresa Tel/Fax : Soseaua Bucuresti - Urziceni, nr. 1A, SUMARKET, Judetul Ilfov. : +40213690909
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete, toate tipurile de fructe si legume. Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit modern, omologat HACCP. Produsele sunt achizitionate in principal de pe piata externa. Pietele de import sunt Polonia, Bulgaria, Chile, Paraguay, Brazilia, Turcia, Italia, Spania, Austria, Republica Sud Africana, Egypt, etc. Vanzarea produselor se face catre angrositi si distribuitori regionali de pe tot teritoriul Romaniei. 3. Atacret Adresa Telefon : Soseaua Borsului, Oradea, judetul Bihor, Romania : 0259/463988, 0259/470007, 0259/470472, 0259/479945
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete. Descrierea : Este o societate de marime medie care se ocupa de importul si distributia fructelor si legumelor proaspete in special in zona de Vest a Roamniei. Clientiicompaniei sunt micii angrositi cat si reteaua de retail si horeca din zona acoperita. Gama de produse include toate tipurile de fructe si legume proaspete.
47

4. Romfruit Comex Adresa : str. Poetului, nr.97-1 Arad, Romania Telefon :+40-(257)-270633 Fax : +40-(257)-270633 E- mail :contact@romfruit.ro Domeniul de activitate: importul si distributia fructelor si legumelor proaspete. Descriere : Este o societate care dispune de logistica proprie necesara pentru importul, depozitarea sortarea si distribuita fructelor proaspete. Aria de acoperie toata Roamnia. Livreaza catre marea parte a retelelor internationale din Romania. Produsele comercializate includ toata gama de fructe si legume. In afara de retelele da magazine, clientii societatii sunt comerciantii en-gross, pietele de gross si distribuitorii. 5. Livcom Impex Adresa Telefon E-mail : Sos. Pantelimonnr.119 bl.205 sc.A, ap.28, sector 2, Bucuresti, Romania : +40-21-250.64.73/ 250.19.27 : contact@livcom.ro
.
Domeniu de activitate: Distributia de fructe si legume proaspete Descrire : Societatea se ocupa de distributia de fructe si legume proaspete pe raza municipiului Bucuresti. Reteaua de distributie include clientii din sectorul HORECA. Compania este unul dintre cei mai mari furnizori pentru sectorul respectiv. Dispune de logistica proprie (spatii frigorifice si masini pentru trasportul produselor). Gama de produse include toate tipurile de fructe si legume care sunt solicitate in sectorul respectiv. Produsele sunt achizitionate atat pe piata interna cat si pe piata externa. 6. Grup XL Company Adresa Telefon Fax E-mail : : : : Calea Chisinaului, nr. 35, Iasi, Romania 0232 227 282, 0232 224 554, iasi@depozitxl.ro
Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete. Descriere : Activitatea de baza a societatii se desfasoara pe raza a patru Judete in zona de Nord-Est Romaniei. In fiecare judet au dost construite depozite proprii frigorifice cu suprafete cuprinse intre 600 si 1500 m.p. Depozitele sunt divizate in celule frigorifice ecologice cu contol electronic al atmosferei. Gama de produse include toate tipurile de fructe si legume achizitionate de la producatorii locali si importate din urmatoarele tari : Siria, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria, Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Macedonia, Olanda, Grecia, Polonia, Italia. Produsele sunt disribuite direct de catre companie catre reteau de retail si Horeca din din cele 4 judete. Este unul dintre cei mai importanti comercianti a acestor produse din zona de Est a Romaniei.
48

7. Turanto Trading Company Adresa Telefon/Fax Telefon/Fax E-mail : : : : Str. Baltagului, nr. 19 Piatra-Neamt, Judetul Neamt, Romania +4.0233233401 +4.0233233408 office@turanto.ro
Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete. Descriere : societatea se ocupa cu importul si distributia in principal a fructelor proaspete. Gama de produse include toate tipurile de fructe atat autohtone cat si exotice. Distributia produselor pe raza judetului Neamt reteaua HORECA si retail. 8. Farcas Company Adresa Telefon/Fax : Str Ion Anestin, nr. 3, bl. 91 A1, sc. 1, ap. 47, Craiova : 0040 351 172 368
Domeniul de activitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete Descriere : Este o companie cu caputal privat ondata in anul 2008. La momentul actual a ajuns unul din comerciantii importanti de fructe si legume proaspete din Zona Olteniei. Oferta companiei include toate fructele si legumele de baza : mere, pere, struguri, rosii, catraveti, ceapa, cartofi, etc. Achizitia produselor se face atat de pe piata locala cat si din importuri. Clientii companiei sunt micii angrositi si comerciantii cu amanuntul independenti. Este o companie in plina ascensiune. 9. Abbara trading Co Adresa Telefon Fax E-mail : Str. Barsei nr. 2, Voluntari, judetul Ilfov, Romania : +4021 352 94 42 : +4021 352 94 42 : office@abbara.ro
Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete Descrirea : Companie cu capital privat de 12 ani pe piata de fructe si legume proaspete din Romania. Produsele sunt importate din din Europa, Asia, Africa de Sud, dar siachizitionate in Romania. Dispune de de depozit cu camre frigorifice de cu suprafata de stocare de 1300 mp. Distributia se realizeaza pe tot teritoriul Romaniei. Clientii companiei sunt societatile de distributie in jur de 50 de companii si retelele de hypermarket-uri si supermarket-uri precum Auchan, Cora, Interex, Kaufland, La Fourmi, Mega Image, Minimax, Plus Discount, Real. 10. Sachiri RO Adresa Telefon/Fax : Sos. Colentina 58 Bucuresti, Romania : +40212401519
Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete
49

Legume si fructe congelate 1. Agroalim distribution Adresa Telefon Fax E-mail : : : : Calea Vitan, nr. 242, Corp C17, Sector 3, Bucuresti, Romania +4021 200 63 00 +4021 200 63 01 office@agroalim.ro
Domeniu de activitate : importul si distributia de produse congelate si refrigerate. Descriere : Este lider national in distributia de produse congelate si refrigerate. Detine cel mai mare depozit frigorific din Romania, in cadrul caruia a fost creata si o intreprindere de congelare a fructelor si legumelor (Frigorifer, Tulcea). Are formata o retea proprie de distributie pe tot teritoriul Romaniei care include spatii de depozitare, masini de livrare, etc. (13 depozite frigorifice) cu o capacitate totala de depozitare de circa 25000 tone de produse congelate si refrigerate. Societatea ofera serviciile sale producatorilor autohtoni cat si celor externi in distributia produselor congelate si refrigerate pe tot teritoriul Romaniei, depozitarea produselor congelate, support de marketing pentru promovarea brandurilor. 2. Impex Bock Adresa Telefon Fax : Str. 9 Mai nr.3, Arad, Romania : +40 257281177 : +40 257210211
Domeniul de activitate : distributia de produse alimentare Descriere : Este o companie romano-germana infiintata in 1994, avand ca obiect de activitate, importul si distributia de produse alimentare premium. Portofoliul companiei include produse congelate si produse ambientale, produse de calitate, branduri recunoscute international. Sediul central al firmei este in Arad, de unde este coordonata intreaga activitate de import si distributie la nivel national. Reteaua de distributie acopera 38 de judete, peste 80 de orase si peste 1200 de clienti. Intreaga activitate de distributie este coordonata din 5 centre de distributie Arad, Bucuresti, Brasov, Iasi si Constanta. Logistica include de 50 de vehicule (camioane frigorifice, microbuze si autoturisme) si de aprox. 800 de lazi frigorifice, plasate la clientii companiei. 3. Macromex Adresa Telofon Fax :Strada Mihai Eminescu, Nr. 27, Bucureti, Sector 1 :+40212066900 :+40212066999
Domeniul de activitate :Importul si distributia produselor alimentare congelate si refrigerate. Domeniul de activitate : Comapnia este specializata in comercializarea produselor alimentare congelate si refrigerate. Portofoliul de produse include legume si fructe congelate, carne congelata, peste congelat. Importa produse congelate atat ambalate cat si in vrac care ulterior le ambaleaza sub marca proprie Gatrononimia.
50

Distributia produselor se face la nivel de retele de magazine. Pe segmentul legumelor congelate societatea este unul din liderii pe piata. 4. Legofruct Adresa Telefon: Fax E-mail : Dumbravita, judet Timis , Romania :+40 256244296 :+40 256369001 : office@legofruct.ro
Domeniul principal de activitate : productia si distributia de legume si fructe congelate Descriere : Este una din 2 cei mari producatori de fructe si legume congelate de pe piata Romaniei. Materia prima utilizata este atat de provenienta autohtona cat si de import (poate fi un cumparator pentru fructele si legumele proaspete). Comercializarea produselor se realizeaza printr-o retea propire de distributie, care acopera tot teritoriul Romaniei. Portofoliul de produse include fructe si legume congelate, mixuri de legume, etc. 5. Nordic import export Adresa Telefon Fax : Calea Vitan, nr. 240A, sector 3 Bucuresti, Romania : +40213464557 : +40213464556
Domeniul de activitate : Importul si distributia produselor alimentare Descriere : Este unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de produse alimentare din Romania. Portofolul include atat produse destinate consumatiei directe cat si produse intermediare (semipreparate, materii prime) destinate sectorului productiv (cofetarii, patiserii, etc.). Este unul din jucaorii inportanti in domeniul comercializarii fructelor si legumelor congelate. Dispune de o logisica si distributie proprie la nivel de Bucuresti prin care sunt deseriti clientii HORECA, retail traditional si retelele de magazine. Distributia la nivel national se realizeaza prin intermediul distribuitorilor zonali.
51

ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT

Grupa de produse Valoarea ( mii EURO ) 2005 2006 2007 Cantitatea ( tone ) 2005 2006 2007
Tari
08061090 Struguri proaspeti (excl.struguri de masa) Total import Argentina Brazilia Lebanon Macedonia Republica Moldova Serbia Africa de Sud Turcia Ukraina Total EXTRA-EUR27 Grecia Ungaria Italia Olanda Spania Total INTRA-EUR27 1.82 97.55 266.53 36.99 45.82 58.74 3.23 135.45 122.73 8.35 0.61 4.03 0.2 26.81 7.01 96.18 693.24 27.66 364.95 0.22 17.56 1103.63 5.8 401.5 819 98.8 206.9 296.9 19.1 426.9 368.8 23.3 143.37 0.6 4.74 0.19 6.71 28.94 3.03 24.72 37.62 0.02 1.8 23.2 0.8 79.7 18.7 319.2 1132.2 11.6 248.4 0.1 15.6 1407.9 269.76 1199.81 608.4 1.1 3.1 0 37.1 140.6 18.3 102.7 117.9 0.2 838.1 1727.1
52

Grupa de produse 08061010
Tari
Valoarea (mii EURO ) 2005 2006 2007
Cantitatea ( tone ) 2005 2006 2007
Struguri de masa proaspeti Total import Antigua and Barbuda Argentina Australia Brazil Chile China Ecuador Egypt India Israel Jordan Lebanon Macedonia Moldova Montenegro Morocco Namibia Panama Peru Saudi Arabia Serbia South Africa Syrian Arab Republic Turkey Ukraine Zimbabwe Total EXTRA-EUR27 Belgium Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Malta Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 53.82 1978.7 3.93 44.36 3355.4 0.25 871.01 1053.57 1130.37 9.9 2166.61 0.32 2294.9 1.43 2023.1 2110.44 123.72 1.16 30.32 509.06 3123.83 11.66 4566.43 7.64 1294.89 10.2 77 1119.72 10875.63 214.4 7764 14.7 82.3 10732 0.8 2256.2 5292.7 5106.2 48.5 5479.9 0.7 9928.7 147.71 1.82 1801.17 330.06 15.25 1200.17 1.62 0.48 0.58 2.19 6.55 1.52 5.84 2.68 4.63 80.41 0.3 1497.56 6.75 4.5 7843.3 5618 68.6 0.7 17 483.6 4497 8.2 4936.9 4.6 730.9 27.3 142.7 821.5 11739 369.7 5.4 8157.6 715.6 58 4916 9.6 2.2 1.03 5.06 4.35 130.18 64.31 25.52 122.83 48.2 62.97 332.1 70.9 3.44 2.9 5.5 14.1 4.9 13.5 6.9 15.4 80.8 0.6 3385.5 18 0.95 4273.6 1.49 22.68 1.68 5.99 101.56 0.02 1.97 7.22 16.54 27.61 4.74 0.6 15.6 10.4 697.5 276.2 77.1 1185.4 213.4 175.2 1592.3 218 8.4 0.5 4.99 179.89 5.71 5378.5 3.66 48.76 13.32 12986.07 17693 4 68.6 4 13.7 284.6 0.1 4.7 17.8 45.3 52.5 15.9 13 432.1 18.7 18576 11.3 109.7 36.7 17357
53

Grupa de produse 08071100 Pepeni verzi proaspeti Total import Albania Azerbaijan
Tari
700.21
830.56 1.13
2361.7 1.95
6389.1
7034.4 24.2
14284.4 18
Bosnia and Herzegovina Brazil Chile Costa Rica Dominican Republic Ecuador Egypt Guatemala Honduras Iran Israel Jordan Macedonia Mexico Panama Peru Serbia Syrian Arab Republic Turkey Ukraine Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 5.23 194.77 187.77 0.06 1.71 3.6 246.8 0.05 128.41 23.17 0.07 3.31 0.26 15.12 55.36 0.98 2.92 10.94 0.19 5.89
0.05 7.8 11.96 0.21 5.24 17.76 0.06 3.51
1.5 0.21 32.9 0.6 25.7 47.1 28.43 403.8 3.9 7.2
1.6 29.6 24.8 0.2 14.3 185.9 0.2 39.5 0.5
29.3 1.2
150.4
145.23 22.89 0.01 16.85
215.38 103.85
1295 228.7 0.3 11.5 2.9
1363.6 634.1 0 33.3
1617 1150.8
123.75 5.13 167.13 335.13 14.08 8.37 505.44 9.12 414.08 824.28 0.69 13.37 21.42 1.21 24.4 347.51 52.1 867.8 258.06 181.61 114.94 1.48 3.48 16.87 416.48 48.96 1537.42 37.4 1734.8 27.6 2556.5 1670.4 0.5 26.5 199.6 2329.3 190.6 4654.3 234 4477.9 36.7 2366.9 56.6 1836
1796.5 2562.8 80
7406 0.9 131.5 25.3 2.7 53.1 4782 1206.7 378.5 157.8 10 5.2 124.7 6878.4
54

Tari
Pepeni galbeni proaspeti (excl.pepeni verzi) Total import Brazil Chile Costa Rica Dominican Republic Ecuador Egypt Honduras Israel Jordan Korea ,Republic of Macedonia Mexico Morocco Panama Serbia Turkey Venezuela Vietnam Zimbabwe Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Portugal Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 12.95 19.78 14.94 122.39 0.03 2.85 77.78 1050.46 36.1 67.6 47.4 188.5 6.8 78.62 27.85 0.03 0.95 0.06 0.4 373.27 1.85 349.65 420.23 7.74 4.35 0.58 0.53 30.13 87.96 12.87 451.51 374.16 0 5.1 119 1249.9 31.4 100.7 39.7 0.1 0.7 313.43 0.25 0.22 0.2 5 3028.6 61.8 2665.6 3381.1 3.1 18 0.5 0.2 33 199.2 26.1 418.1 427.6 253.17 0.32 1.57 1.96 2.05 2.08 0.02 0.59 0.02 0.27 2.78 2.43 6.28 0.27 416.53 2861.2 0.7 0.5 2397.6 0.73 0.29 393.05 39.27 0.19 8.01 26.67 0.06 0.37 1.38 13.31 0.11 1 2.54 0.9 9.1 3.5 9.9 19.7 0 4.9 0.1 1.6 6.1 2.7 14.3 4.5 3351.5 8.7 2.8 472.04 42.07 1470.69 0.6 3096.2 85.5 0.6 19.6 40 0.3 0.6 10.1 21.9 1 8.5 20.5 2854.1 97.6 4631 1.8
55

Grupa de produse 080810 Mere proaspete Total import Argentina
Tari
11333.2 26.78 1.45 62.29 32.17 0.47
12158 42.48 1.18 2.36 67.35 35.22 4.06
22271.04 15.28
85985 118.9 3.3
78331 142.7 10.7 14 299.9 134.4 17.7
53991.3 21.2
Bosnia and Herzegovina Brazil Chile China Costa Rica Croatia India Iran Israel Lebanon Macedonia Moldova New Zealand Nicaragua Panama Serbia Serbia and Montenegro South Africa Switzerland Syrian Arab Republic Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Ireland Italy Netherlands Poland Portugal Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 39.76 26.72 9125.78 1211.2 778.36 4915.56 2.18 85.48 212.15 156.44 937.44 89.92 39.76 2207.4 609.1 151.39 13.29 4.73 0.23 0.1 2.23 0.01 0.73 15.58 1898.9 18.76
59.43 30.73
207.5 86.7 0.7 0.3 9.7 0 0.2
82.4 47.5
872.93 1677.61 0.34 0.58
1493.3 1299.27
80.5 25103.6 73.9 0.3
9428 15811.5 2 1.7
7252.9 7043.2
59.03 155.2 1.74 4.73 0.23 72.79 220.89 3004.5 1192.77 122.07 3067.39 2248.87 306.14 36.03 127.93 122.74 126.47 184.35 1376.31 2820.82 331.75 2599.57 27.35 249.56 9153.8 25.22 535.77 945.12 3287.28 0.53 6104.78 1524.26 3348.75 2.6 348.35 362.02 19203.65 195.6 114.2 59309 203.9 1127.8 49760 4899.5 3301.8 37843.9 10794.2 1500 17112.7 8.2 324.7 902.2 823.3 7200.6 507.8 512.6 971 9564.9 4.08 106.27 388.3 427.8 26676 2967.2 728.1 18.8 8.3 17.5 1 411.9 2270.5 28572 6952.1 512.5
264.2
7.8 218.3
14937.5 3698.5 513.8 258.1 430.3 28.1 1014.8 1835.8 6886.3 0.9 10506.6 1809.1 10525.6 16.4 1138.7 390.8 39053.8
56

Tari
Pere si gutuie proaspete Total import Antigua and Barbuda Argentina Chile China Colombia Costa Rica Cte d'Ivoire Guatemala Israel Japan Jordan Lebanon Macedonia Saudi Arabia Serbia South Africa Switzerland Syrian Arab Republic Turkey United States Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Portugal Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 29.07 562.64 8.58 196.48 2479.8 2.75 0.37 19.58 94.73 302.99 102.27 0.42 15.47 17.85 133.16 2.85 1922.19 155.4 19.74 10.46 0.09 671.41 0.3 1.27 1035.43 272.58 0.45 0.52 451.03 0.54 7.57 839.66 9.64 206.63 0.52 60.58 3.8 180.69 424.69 104.51 3185.89 1249.92 6.71 35.82 66.74 247.42 5783.56 123.2 2051.2 38.7 666.6 7803.7 9.7 1.8 91.2 498.6 913.2 386.6 2.2 71 84 553.5 14.2 5642 613.6 88.2 24.7 622.71 49.99 8.21 0.08 0.3 2783.1 1 9 4082.3 1359.8 1.7 3.5 1992 2.7 29.2 2292.7 17.7 357.4 1.9 61.6 5.6 198.1 770.7 120 4542.4 1897.3 23.7 84.1 153.9 405.9 8640.3 1808 0.36 1.13 3.95 2.73 3.46 0.03 0.72 4.62 17.17 155.1 30.7 0.4 1.4 0.18 0.01 0.04 0.9 19 9.3 10.3 0.3 0.6 16.6 22.5 1598.07 0.56 105.09 38.6 159.35 0.41 2930.9 0.51 23.27 17.14 123.27 0.41 0.34 0.9 0 0 195.16 6623.22 6133.5 2.7 402.8 128.7 567.9 0.2 9795.7 2.1 80.6 57.5 442.8 0.3 1.4 445.6 10933
57

Grupa de produse 08091000 Caise proaspete Total import Australia Chile Egypt Jordan Lebanon Macedonia New Zealand Saudi Arabia Serbia South Africa
Tari
528.6 0.02 0.24 0.47 0.26 0.26
629.51 0.01 0.62
1509.04
2148.4 0 0.7 1.9 1.1 0.1
2191.9 0 0.1
2421.9
0.14 0.1 0.23 8.95 0.64 1.5 184.66 3.25 191.63 1.01 322.5 1.57 1.73 242.66 14.94 262.11 0.61 8.96 257.63 1.76 36.82 862.82 0.44 107.8 21.77 3.64 9.12 13.46 336.97 70.58 367.4 37.65 1065.12 50.3 1341.7 1287.4 443.92 12.92 4 434.89 0.08 1.1 6.3 774.9 19.5 806.7 0.44 0.1 1
1.8 0.6 28 2.3 7.3 958.6 47.8 1018.5 1 14 957.5 11.5 77.6 1483.4 0.8 78.8 3.4 2 12.8 125.8 1173.4 28.4 1642.6 779.3 19 751.1 0.2
Syrian Arab Republic Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Bulgaria France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27
58

Grupa de produse 080920 Cirese proaspete Total import Argentina Australia Chile Lebanon Moldova New Zealand Norway Serbia
Tari
47.94 0.6 0.61 0.77 0.4 2.84 0.23
108.73 1.45 0.52 2.48 1.98 0.01
439.5
184.5 0.5 0.5
235 1.2 0.5 1.6 17 0
379.9
6.21
1.7 0.1 19.9 0.2
0.7
47.93 0.7 0.26 31.54 11.32 0.01 7.57 45.26 2.92 20.95 154.26 0.79 0.66 0.09 1.43 0.97 0.09 26.96 0.76 0.1 2.68 29.54 87.78 5.67 285.24 0.2 6.5 29.4 144.3 12.36 1.02 17.9 0.02 10.96 60.5 2.9 110.21 92.77 1.1 0 60.9 5 34.2 7 12.8 0.2 42 178 16.96 83.16 111.2 1.9 0.9 41.9 0 27.6 90.7
154.9 19 80
Serbia and Montenegro Syrian Arab Republic Turkey United States Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27
254.6 0.2 0.7 0 5.9 62.7 1.7 37.2 7.6 0.7 8.6 125.3
59

Tari
Piersice proaspete incl.nectarine Total import Argentina Australia Brazil Chile China Egypt Israel Jordan Lebanon Macedonia Morocco Peru Saudi Arabia Serbia South Africa Switzerland Syrian Arab Republic Turkey Zimbabwe Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Czech Republic Denmark France Germany Greece Hungary Italy Malta Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 256.52 5995.22 675.58 5105.1 0.79 520.7 5217.13 3521.55 1.04 906.97 0.08 1.64 0.27 0.43 867.36 0.04 588.67 1548.02 3.96 0.3 1.6 819.16 0.08 518.16 1504.2 1692.78 7.17 0.47 144.63 388.98 9876.45 34.45 3105.74 0.13 334.11 0.91 51.71 1911.54 15856.3 950.4 25553 1694.9 18333 3 2091 22508.6 13969.4 3.1 2665.9 0.2 697.15 0.32 0.52 21.74 0.63 0.03 6.34 3.28 933.3 0.13 3.5 1.4 1.8 3897.3 0 2844 6951.5 2.8 1.2 6.8 3410.7 0.1 5872.6 10339 4696.1 4.8 0.3 130 410.8 18140.9 45.8 3937.6 0.1 153.6 1.6 96.9 2712.4 25634.8 1255.6 70.34 40.38 19.78 2.17 22.09 6.43 0.42 51.71 1.5 0.2 97.2 1.3 0 30.5 16.4 3285.2 0.1 760.4 140 21.69 7543.24 15.99 6609.4 8.49 0.08 0.02 20.18 0.13 34 2.2 27.3 23.1 0.6 184.4 15 17549.1 32505 9.3 28672 18.4 0.2 0.1 40.8 0.2 30330.9
60

Tari
Prune si porumbe proaspete Total import Argentina Bosnia and Herzegovina Chile Egypt Israel Lebanon Macedonia Moldova Saudi Arabia Serbia South Africa Switzerland Syrian Arab Republic Turkey Zimbabwe Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 15.6 55.36 22.91 112.45 10.11 29.65 18.7 4.73 65.21 0.8 4.83 0.34 0.4 18.49 0.12 2.22 48.71 51.97 0.1 18.41 244.56 10.64 183.68 174.89 1.16 3.08 45.47 681.89 68 207.2 34.2 221.6 29.3 109.9 74.6 31 81 0.6 84.76 0.61 6.06 0.39 4.75 2.26 1.03 0.01 0.03 61.36 0.07 8.6 1.4 1.7 63.8 0.3 11.1 128.1 80.2 0.2 27.7 342.7 12.1 194.2 127.7 9.1 3.8 66.4 783.7 636.3 2.6 23.8 0.8 6.2 5.2 0.34 11.29 9 0 0.1 492.6 0.1 19.08 0.12 0.29 0.1 77.6 36.15 104.07 1.73 164.42 6.18 7.29 26.6 0.1 0.6 37.9 766.65 335.3 5.4 301.8 9.2 59.8 1420
61

Grupa de produse 08101000 Capsuni proaspete Total import Egypt Israel Jordan Morocco New Zealand Serbia
Tari
891.27 29.19 0.52 0.57
1167.3 26.35 0.23 0.01
2753.29 66.52
2965 20.7 0.9 1.9
3479.7 15.5 0.4 0 0.1
4922.5 24.2
0.08 23.42 3.27 796.93 0.89 831.37 0.01 0.59 0.48 11.38 4.82 3.86 1.55 0.01 10.32 38.27 59.9 72.22 266.59 20.67 1186.98 80.4 154.7 52.23 117.63 23.61 0.42 14.15 686.6 15.94 298.61 136.6 16.3 6.7 9.2 0 42.1 859.3 14.7 900.67 1566.31 3.5 0 1476.37 17.6 2764.8 4.4 2810.3
73.1 3004.3 76 3096.3 4279 2.2 0.8 0.2 172.3 64.6 17.5 1.6 10.2 127.2 383.4 25.9 643.5 8.3 427 6.4 139 23.7 4181.7
Serbia and Montenegro Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Portugal Slovenia Spain Total INTRA-EUR27
62

Tari
Zmeura,mure,dude si hibrizi ai acestora proaspete Total import Brazil Chile Guatemala Mexico Tanzania Turkey United States Total EXTRA-EUR27 Austria France Germany Italy Netherlands Poland Spain Total INTRA-EUR27 1.89 0.04 1.11 4.83 1.53 5.3 233.16 0.36 3.41 0.06 1.36 1.79 0.12 0.35 160.73 71.96 0.7 0.1 0.4 2.3 1 3.7 17.9 0.1 2.6 0.02 1.38 0.15 6.19 0.04 0.36 0.1 0.8 1.18 0.03 0.11 0.1 0.9 1.1 0 0.3 13.1 4.5 0 1 0.4 0.04 0.15 6.68 233.31 3.2 0 0.3 0 0.5 0.9 0 0.4 0 0.1 4.7 18.3
Tari
Coacaza neagra, alba sau rosie si agris proaspat Total import Chile Colombia South Africa Total EXTRA-EUR27 Netherlands Spain Total INTRA-EUR27 1.84 1.98 0.09 0.04 0.01 0.14 1.84 0.58 2.24 0.03 2.27 1.1 2.85 0.58 0 1.2 0.1 0 0 0.1 1.1 0.4 2.1 0 2.1 2.5 0.4 0
63

Grupa de produse
Tari
081040 Afine si alte fructe alte fructe din genul vaccinium proaspete Total import Argentina Australia Chile Colombia Costa Rica New Zealand South Africa United States Uruguay Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 France Germany Italy Netherlands Spain Total INTRA-EUR27 0.22 0.21 0.43 0.03 0.48 0.1 0.61 111.29 0.14 0.02 0.55 0.02 3.01 4.44 5.37 0.01 0.05 8.28 67.63 35.33 0.1 0 0.1 0 0.5 0 0.5 19.4 4.87 0.14 0.14 0.37 0.05 0.01 0.05 0.02 2.85 0.17 0.1 0 0.1 0 1.5 2.1 2.5 0 0 12.2 5 2.2 5.98 1.02 0.09 1.16 0.01 111.3 2.2 0.1 0.1 0.2 0 0 0 0 0.6 0.1 3 0.7 0.1 1 0 19.4
64

Tari
Tomate in stare proaspata sau refrigerata Total import Argentina Bosnia and Herzegovina Egypt Israel Jordan Lebanon Macedonia Moldova Montenegro Morocco Senegal Serbia Syrian Arab Republic Turkey Ukraine Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Cyprus Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Sweden Total INTRA-EUR27 10.99 109.61 131.97 438.73 8.49 153.14 0.31 875.03 632.1 8585.24 367.71 48.49 4.72 1.6 196.34 9 13.16 0.26 32.39 39.61 73.65 175.7 814.5 3778.26 854.26 978.02 110.97 1618.3 40.7 401.4 230.6 2536.4 36.7 526.5 0.3 3840.6 1351.3 11539 668.4 96.2 43.3 5.8 511.6 18 25.8 3577.02 5988.66 4814.16 6727.62 14.97 3.23 39.97 1.79 118.29 10114.93 36204.74 9.89 21.27 10071.2 2.75 9.78 0.08 11.56 12210 47599.4 2.78 51.56 55.24 0.2 46.2 56 84.2 281.3 872.7 3955.5 634.9 2207.2 253 2792 108.9 48854 11 38.8 0.2 19.9 50078 59520.9 1.5 80 274.5 17662.8 28380.1 19820.9 27530.5 17.11 2.58 229.18 0.31 66.36 150.47 7.78 5.47 46.16 11.25 1.62 57.8 4.6 144.1 3.4 516.6 10695.9 45693.5 18 1.02 11.33 589.62 10946.2 0.01 102.77 21.02 64 904.77 109.7 5.4 1351.2 0.1 419.9 753.7 84.7 45.5 249.2 19 7.9 1.3 32 2395.3 12842 56184.7 52695 0 546.9 29.4 76 1668.5 51429 71059.9
65

Grupa de produse
Tari
07032000 Usturoi in stare proaspata sau refrigerata Total import China Egypt Iran Israel Moldova Serbia Syrian Arab Republic Turkey Total EXTRA-EUR27 Austria Czech Republic Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Spain Total INTRA-EUR27 6.78 8.05 9.36 6.45 1.3 0.01 0.33 0.17 2539.08 3 5.83 3112 1533.78 5.65 10.2 20.21 59.32 81.37 15.35 604.14 35.32 2.36 833.92 7.4 12.1 12.7 7.3 0.6 0 0.1 0.5 9512.2 2545.86 2538.91 3121.4 3067.05 13.55 21.81 0.4 0.4 0.01 9.6 18.6 11197 4217.5 20 5.2 17 41.4 50.9 8.8 284 22.5 1.9 451.7 2367.7 1499.18 34.59 9519.6 9511.7 11209 11055 42.5 69.8 0.1 1 0 4669.2 4071 146.5
66

Tari
Ceapa in stare proaspata sau refrigerata Total import Argentina Australia Bosnia and Herzegovina China ,People's Republic of Croatia Egypt Iran Israel Lebanon Macedonia Mexico Moldova Serbia Serbia and Montenegro South Africa Syrian Arab Republic Turkey Ukraine Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic Denmark France Germany Greece Hungary Ireland Italy Malta Netherlands Poland Portugal Spain United Kingdom Total INTRA-EUR27 3.31 0.03 2605.84 3526.8 2554.06 388.06 1164.68 529.76 1395.06 0.56 1.35 1.82 12.7 0 31589 31547 8869.4 16.16 110.29 35.26 13.16 172.24 29.92 433.62 8.04 98.54 258.69 95.78 21.25 1.02 277.32 0.7 961.43 320.07 3122.9 12998.7 3378.5 14372.5 2.5 3.7 11.3 60 181.8 547.6 2.09 0.03 2.63 263.07 1.39 606.28 73.38 12.32 751.14 785.58 22.52 4.24 0.6 51.3 1649.6 887.14 7.21 25.34 2726.49 493.61 43.49 4.2 73.04 1.64 220 3691.6 116.6 3607.6 28.4 916.1 917.7 423.9 56.3 1.2 309.3 0.8 3006.6 1753.8 1173.95 489.22 215.1 5830.8 10680.5 210 41.6 3 15.55 0.05 451.25 22.1 771.37 0.47 0.18 3.67 22.85 0.34 68.22 63.35 35.04 21.8 0.1 19.6 1770.4 14.8 5742.5 915.2 1120.7 17353 8759.9 66.5 113.3 26102.7 1960.6 135 59.3 232.7 0.9 10013.5 5538.2 19.05 77.9 0 3356.98 1.26 0.19 2.7 5176.4 0.17 0.31 27.58 2.27 17.79 8.07 917.75 3679.4 184 7736.1 5 0 36.9 367.3 1.5 628.9 384.4 389 210.1 5280.55 37419 1.1 0.4 45 48900 0.7 1.5 597.4 21 96 44 9406.5 34972.1
67

Grupa de produse
Tari
07041000 Conopida si conopida broccoli in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Chile Israel Jordan Macedonia Serbia South Africa Syrian Arab Republic Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Czech Republic Denmark France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 15.3 95.26 29.59 293.65 14.99 8.32 0.36 0.04 39.2 7.98 6.83 39.92 61.81 9.55 0.29 147.5 2.09 2.9 1.03 1.21 1.14 43.83 0.47 51.77 65.89 35.73 0.08 0.03 44.99 1.79 2.19 78.77 18.57 42.82 480.31 198.42 58.49 5.32 3.78 935.56 43.2 287.4 74.1 585.3 47.3 12.4 1.1 0.1 129.9 18.1 29.1 118.4 85.5 10.8 0.7 281.5 5.9 8.4 1.4 4.8 0.01 0.84 33.28 1.74 25.63 4.1 211.3 6.1 248.7 244.3 184.8 0 0 27.1 1.6 3.9 54.1 29.2 48.1 544.5 215 100.7 12.1 3.6 1039.9 6.32 0.01 3.38 28.38 3.63 0.96 3.5 0 4.6 149.2 9.1 131.6 27.1 147.03 359.54 971.29 0.27 0.1 3.1 87.4 11.7 8.9 21.8 536.1 829.6 1224.7 1.7
68

Grupa de produse
Tari
07049010 Varza alba si varza rosie in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Croatia Egypt Jordan Kosovo Lebanon Macedonia Moldova Serbia Serbia and Montenegro South Africa Syrian Arab Republic Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Portugal Spain Total INTRA-EUR27 0.01 34.74 7.49 45.44 3.6 150.14 388.06 0.01 7.8 657.84 9.56 979.5 2.42 1085.54 0.14 52.24 2.27 93.73 20.15 163.58 631.9 154.19 56.91 70.71 4.56 231.21 531.74 4.79 57.48 453.87 17.18 3.37 29.55 0.01 0.31 0.2 8.54 288.93 0.8 5.13 1.83 31.97 0 212.1 41 636.5 17 895.9 4037.3 0 21.4 6055.2 41.1 7744.2 11.9 3972.6 0.4 241.8 22 761.1 88.9 911 5648.9 353.7 280.2 290.8 18.2 638.6 2245.2 861.17 13.82 27 916.2 4863 173 21 0.07 235.43 126.49 214.39 64.13 462.32 18.5 106.06 545.5 0 1.5 2 184.6 3557.8 10 19 23 111 12368.4 99.8 0.05 0.54 1111.71 1268.4 0.82 1946.71 236.03 11.39 0.2 0.31 12.54 0 2349.8 1024.3 2952.4 387.4 5634.1 176 1607.3 0.2 2.5 10918 11302 27.4 16341 4556.4 112.6 0.7 0.6 180.9
69

Grupa de produse
Tari
07051100 Salata verde in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Brazil Chile China Costa Rica Egypt Israel Macedonia Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Czech Republic Denmark France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 126.46 277.15 206.26 444.69 53.79 10.26 23.39 26.64 109.11 62.71 52.13 3.38 2.38 24.99 0.29 2.95 7.79 0.05 9.94 3.98 35.91 315.4 254.49 16.21 13.16 118.28 782.51 179.5 440.7 298.6 630.5 53 36.3 53.9 68.2 102 108.1 103.7 5.1 4.3 30 0.17 0.78 4.5 2.7 0.09 9.15 0.07 11.65 3.44 0.3 5.4 7.2 0 14.9 4.2 45.3 380.1 196.3 71.9 28.6 213.8 966.2 8.43 25.73 4 0.3 15.2 0.1 9.2 1.9 0.09 0.02 2.29 0.13 1.56 0.63 0.84 21.32 1.1 0.7 9.2 26.7 31.1 3.57 279.85 453.12 0.55 0.11 0.3 0.1 0.1 2.6 0.1 1.4 0.5 4.1 23.3 3.7 808.24 444.7 657.2 13.8 0.2 0.9 997.3
70

Grupa de produse
Tari
07061000 Morcovi si napi in stare proaspata sau refrigerata Total import Egypt Jordan Macedonia Moldova Serbia South Africa Syrian Arab Republic Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 0.92 393.59 8.75 787.65 14.4 24.67 86.15 155.19 29.5 218.15 2092.38 0.4 2320.47 61.92 18.89 1.95 0.04 441.23 2658.03 0.92 3102.1 166.37 77.79 1.04 0.01 37.84 53.95 9.84 95.29 92.87 243.9 131.46 45.88 38.34 299.08 608.15 484.88 0.19 0.07 2060.67 4.3 2959.8 15.4 3539.5 122.8 120.9 483.4 1474.6 121.3 2848 295.98 52.99 103.65 22.13 2824.33 1106.3 12531.7 4 13719 548.1 69.4 15 9.5 0.04 2714.06 3889.7 0.42 0.03 0.24 1.14 0.08 0.11 1.35 0 2277.3 13702.3 18.2 16011 783.8 166.8 8 0 72.5 125.8 64.8 181.9 367.9 1752.6 329 147.6 104.4 654 2453.8 2150.1 1 0.1 7645 18331.6 1247.2 192.3 365.5 210 18109.4 76.5 0.5 4908.67 16679 19550 2.1 0.5 3 7.3 0.5 0.5 11.2 25976.6
71

Grupa de produse
Tari
07070005 Castraveti in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Egypt Jordan Lebanon Macedonia Moldova Serbia Syrian Arab Republic Turkey Total EXTRA-EUR27 Austria Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 58.45 130.5 104.44 239.3 16.43 40.11 12.42 3.09 64.85 3.1 9.62 57.08 46.54 392.9 454.55 94.21 589.04 704.53 0.21 0.12 3.04 0.04 11.38 0.53 2.71 6.73 0.06 277.78 2332.97 2684.41 8.65 0.31 5.47 26.2 87.13 1374.3 347.56 420.69 194.25 5.02 12.91 380.64 2863.13 208 478 274.5 882.4 54.7 164.2 41.5 9.6 385.6 3.5 36.1 181.4 218.3 2009 2320.2 558.4 3555 4231.4 1.3 1.75 11.84 71.22 585.05 943.83 5547.54 0.63 0.1 17.9 0 68.4 6.5 18 40 0.6 358.6 3462.7 3928.8 7.8 0.3 5.9 29.6 102.1 1896.8 485.9 422.4 207 22.9 22.4 458.9 3662 8.4 60 90.4 2798.2 5113.8 7590.8 8.1
72

Grupa de produse
Tari
07070090 Cornisoni in stare proaspata sau refrigerata Total import Jordan Lebanon Macedonia Serbia Turkey Total EXTRA-EUR27 Bulgaria Germany Greece Italy Poland Spain Total INTRA-EUR27 4.43 0.13 4.43 1.74 66.3 36.5 0.4 0.13 36.5 3.3 123.5 0.34 0.34 5.18 0.24 8.66 15.97 30.1 34.02 0.44 0.4 0.2 4.77 0.13 82.27 1.89 0.2 43.8 1.2 18.4 67.4 45.2 72.7 2.3 36.7 0.4 190.9 4
73

Grupa de produse
Tari
07081000 Mazare pisum sativum in stare proaspata sau refrigerata Total import Argentina Colombia Egypt Guam Guatemala Kenya Lebanon Moldova Morocco Peru South Africa Syrian Arab Republic Turkey Zimbabwe Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Spain Total INTRA-EUR27 6.85 4.23 0.41 0.41 140.32 8.3 0.06 0.15 4.13 0.84 1.78 17.5 46.44 16.52 36.5 2.65 16.23 4.48 5.2 0.1 0.1 206 0.08 1.41 0.05 0.01 0.03 0.4 0.1 22.1 1 2.1 46.8 42.3 20 86.8 0.1 6.1 3.9 0.1 1.4 0.1 0.25 0.13 0.1 3.02 0.04 0.35 0 0.1 10.98 0.24 0.02 0.15 0.06 0.02 0.36 0.5 0.02 0.3 0.2 0 20.2 0 0.2 1.82 140.37 30.4 0.8 0 0.1 0.1 0 0.4 0.6 0 1.5 206.1
74

Grupa de produse
Tari
07082000 Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.) in stare proaspata sau refrigerata Total import Argentina Egypt Guatemala Jordan Kenya Lebanon Moldova Morocco South Africa Syrian Arab Republic Thailand Turkey United States Total EXTRA-EUR27 Germany Greece Italy Netherlands Poland Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 0.22 9.1 2.07 21.09 0.01 0.02 8.85 16.9 7.6 16.59 0.14 0.34 1.64 1.36 4.26 1.27 46.08 1.27 192.08 246.32 0.7 34.4 3.3 105 0.1 0.1 33.5 99 1.98 16.7 1.12 1.62 0.01 0.74 0.01 0.06 1.96 0.03 0.07 0.23 0.04 0.92 0.56 15.35 16.27 35.8 51.6 0.2 0.4 2.1 6.2 2.5 0.3 105.2 1.7 89.3 205.2 8.1 0.04 9.37 0.95 0.32 5.08 37.68 262.59 70.2 3.9 1.7 0 3.3 0 0 18.3 0 0.5 1.4 0 3.6 1.2 36.6 38.4 0.2 39 4 0.4 3.6 156.6 243.6
75

Tari
Vinete in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Jordan Macedonia Moldova Morocco Serbia South Africa Syrian Arab Republic Thailand Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 67.77 169.05 157.52 350.08 8.6 1.32 33.57 36.7 6.23 0.41 7.23 314.12 1072.33 147.9 346.2 327.2 756.5 133.15 45.26 14.15 0.04 14.82 3.09 47.44 20.59 35.04 494.18 146.28 14.7 2.2 85.7 65.1 10.5 1.2 13.9 331.1 1143.2 305.4 99.4 24.5 115.12 13.23 189.82 178.66 164.08 2.88 1.07 0.1 20 2.8 55.5 36.7 30.5 557.8 109.5 0.01 8.98 16.05 0.06 93.35 97.82 257.7 133 708.8 384.8 668.3 3.1 1.1 3.11 29.37 20.14 2.85 0.12 6.39 0 23.4 38.2 0 207.6 221 7.8 0.64 358.87 528.74 0.04 68.52 1236.41 30.05 26.71 84.3 195.1 15 0.3 68.2 6 1055 1141.3 0.8 132.2 1811.5 318.8 52.5
76

Grupa de produse
Tari
Valoarea ( EURO ) 2005 2006 2007
07096010 Ardei dulce in stare proaspata sau refrigerata Total import Bosnia and Herzegovina Cte d'Ivoire Egypt Israel Jordan Macedonia Mexico Moldova Morocco Serbia Syrian Arab Republic Thailand Turkey Ukraine Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Malta Netherlands Poland Portugal Slovenia Spain Total INTRA-EUR27 143.72 519.25 700.27 1306.6 114.57 9.78 5.04 46.97 829.47 5073.54 377.9 1470 1332.3 2726.8 177.38 58.48 137.59 53.66 90.95 103.78 228.05 1160.5 4.38 252.16 1567.16 0.27 1.18 1.08 23.48 1867.3 2476.83 4.84 0.7 8.21 100.21 8.29 361.7 483.79 405.46 1525.92 0.33 1203.68 93.97 219.8 42.3 14.4 58.6 534.8 3598.8 277.7 175.8 500.8 150.3 214.2 333.6 552.5 27.69 135.24 0.07 1496.49 1888.51 4.23 4259.3 17.7 1656.7 6558.2 0.8 2.3 2.1 304.1 6296.8 7996.6 2.9 0.3 57.2 103.4 4.5 212.9 476.4 353.8 1079.2 0.2 619.2 95.4 0.03 2.86 15.8 76.14 1.99 0.01 14.99 10.61 6.55 7.06 121.71 127.92 126.2 417.1 0 4871.8 5741.5 30 1.38 33.67 162.93 0.01 13.78 18.01 249.87 35.74 2086.41 3173.8 0.4 7550.37 17.06 0.1 2.2 54.3 324.9 7.9 0 80.2 28.7 33.5 24.1 770.7 416.7 2.6 81.2 557.5 0.1 33.4 75.8 668.4 155.9 8028.2 9023.6 4.8 11595.4 104.2
77

Tari
Valoarea ( mii EURO ) 2005 2006 2007
Legume pastai, curatate sau nu de pastai congelate Total import China Egypt Moldova ,Republic of Serbia Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Sweden Total INTRA-EUR27 Grupa de produse 071022 Fasole congelate Total import China Croatia Egypt Serbia Serbia and Montenegro Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria Czech Republic Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Total INTRA-EUR27 164,71 627,15 281,68 1170,9 2,06 0,03 120,69 249,13 1,54 181,54 2,47 6,91 268,74 1319,51 220,8 815,3 328,1 1450,2 25,35 1,76 10,8 68,62 321,99 17,67 37,2 37,67 584,19 29 152,27 755,25 43,16 29,39 32,05 2,5 0 165,7 322 2,1 197,3 2,7 8,4 264,7 1473 28,3 695,77 54,86 0,23 0,97 0,47 79,89 72,38 2,2 21,9 122,1 401,3 25 80 80,6 729,2 40,5 252 879,6 54,8 34,9 30,6 1208,6 1471,78 937,4 96 0,3 1,7 0,6 149 103 1530,8 1725 71,29 1686,3 2324,1 3566,39 394,59 541,43 1,52 4,31 0,03 264,24 45,6 16,77 402,8 0,75 109,27 0,32 63,91 4,99 27,1 28,36 138,38 3,16 918,72 29,96 64,23 3,06 1275,91 36,99 1874,53 138,13 12,6 56,62 64,45 358,52 0,69 6,72 1053,78 0,35 115,9 2166,2 2765,7 3660,8 517 619,3 1,9 5,8 0 358,6 55,5 19,4 515,2 346,62 54,5 283,7 3,8 1121,8 43,3 108,1 3,8 1500,7 49,9 1930 161,5 13,1 59,9 78,4 394,8 2,4 6,6 1013,7 0,4 542,3 1824,7 2388,3 3913,01 314,53 1 228,2 0,4 107,7 7,5 35 2449,9 2873,8 4203,1 499,8
Tari
78

Grupa de produse 071029 Alte legume congelate
Tari
Total import Egypt Syrian Arab Republic Total EXTRA-EUR27 Belgium Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Total INTRA-EUR27
32,73 11,9 11,9
13,82 9,14 0,08 9,22
5,93
48,7 18,2 18,2
20,7 14 1,2 15,2
5,9
4,67 0,63 0,3 0,33 20,83 20,83 3,98 0,62 4,6 5,93 30,5 30,5 4,8 0,7 5,5
4,3 0,7 0,2 0,7
5,9
Tari
Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelanda) i loboda congelate Total import Egypt Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Total INTRA-EUR27 81,25 0,51 527,03 132,78 1,5 798,98 892,54 13,57 6,6 28,79 392,37 3,94 526,19 2,92 33,87 28,6 30,02 42,47 0,63 531,99 4,96 4,96 801,17 2,19 2,19 11,58 639,79 4,2 25,59 12,41 38,38 48,87 0,49 2,84 108,39 121,7 0,9 725,1 169,3 1,8 1070,3 1128,9 11,2 21,4 36,2 524,2 9,5 707,7 5,8 60,5 24 49,3 51,1 0,8 892,54 733,5 8,4 8,4 1074,3 4 4 20,2 812,6 4 34,5 10,5 63 59,5 0,5 4,1 120 1128,9
79

Grupa de produse 071040 Porumb dulce congelat Total import China Israel Jordan
Tari
294,69
412,46 0,01
471,11 31,11
334
435,2 0
531,5 50 0,3
0,15 32,91 23,75 56,66 58,15 12,99 45,33 2,24 0,04 66,46 52,82 238,03 171,37 1,16 87,6 0,42 408,46 4 84,34 3,5 0,43 44,26 15,38 31,26 111,61 6,76 9,01 7,54 24,28 18,24 139,72 2,82 63,18 56,69 439,85 228,7 37,6 36,4 2,9 0 88,8 230,6 1,1 66,2 0,1 429,2 3,99 55,3 50 105,3 50,2 12,8 6 76,9 3,5 0,4 31,8 18,6 6
Moldova Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Poland Slovakia Total INTRA-EUR27
50,3 109,2 6,3 10,4 5,1 25,1 20,8 205,9 0,8 48,6 49 481,2
80

Grupa de produse 071080 Alte legume Total import Chile China Croatia Egypt Iran Macedonia Moldova Serbia
Tari
995,82 35,28 0,3 10,76 0,01 41,87 17,74 0,19 2,63 196,28 305,06 328,21 63,8
1834,8 5,33 16,28 87,11 110,03 36,17
3489,54 24,14 51,8 106,77 18,12 12,57
980,1 41,6 0,5 14,6 0 84,6 35,8 0,3 7,6
1606,6 2,4 18,8 133 183,8 49,9
5577,1 39,3 89,6 180,4 35,7 13,7
Serbia and Montenegro Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Portugal Slovakia Slovenia Spain United Kingdom Total INTRA-EUR27
325,37 580,29 562,2 49,47 16,07 213,4 751 146,44 37,33 26,06 12,91 144,79 250,89 1128,89 98,98 673,21 4,6 0,14 0,49 0,55
45,7 230,7 308,5 145,2
92,1 480 507,3 114,9 12,4 358,7 699 2927,2 27,1 16,6 5,4 112 202,3 540,7 95,5 588,6 2,8 0,1 0,4 0,8
2,96 38,63 0,68 24,52 217,14
2,07 53,24 3 66,53 385,28
14,9 50,3 0,3 28,3 195,4
1,4 70,9 2,9 84,8 265,9
14,82 116,54 690,76 1254,5 3276,14
6,5 66 749,4 1126,6 5218,4
81

Grupa de produse 071090 Amestecuri de legume
Tari
Valoarea ( mii EURO ) 2005 2006 2007 2005
Cantitatea ( tone ) 2006 2007
Total import China Croatia Egypt Moldova Serbia Serbia and Montenegro Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Spain Sweden Total INTRA-EUR27
2458,63 1,02 3,65
3889,8 1,84
4308,06
2870,5 1,5
4274,3 1,4
4457,8
2,34 4,72 30,6 146,79
5,8
3,2 8,4 52,9 202
0,25 11,54 16,46 1122,34 82,31 23,53 6,7 0,1 489,92 0,35 709,64 7,28 2442,17 1220,48 4,59 6,7 3880,9 838,46 656,02 0,68 5,23 1309,83 4,35 9,93 12,22 4130,67 8,9 1625,82 52,01 29,77 103,02 177,39 8,41 1783,34 94,37 102,15 1,52 142,62
0,3 15,1 22,7 1219,4 129,6 18,3 9 0,1 595,5 0,5 870,3 5,1 2847,8 1287,9 5,8 4,5 4261,3 1020,2 637,8 0,3 15,6 1331,1 4,1 6,2 6 4202,9 13 1744 70,3 21,8 106,8 254,9 0,2 1856,4 110,7 95,9 1 137,6
82

Grupa de produse
Tari
200490 Alte legume si amestecuri de legume (preparate cu otet) Total import China Egypt Iran Japan Lebanon Mexico Moldova Peru Syrian Arab Republic Thailand Turkey United States Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Denmark France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Slovakia Spain Sweden United Kingdom Total INTRA-EUR27 4,54 80,5 414,05 0,04 0,97 2,61 15,5 4,74 26,99 15,27 10,9 4,46 16,06 325,57 13,42 0,25 53,23 2,77 0,07 0,29 9,63 32,04 44,37 0,75 17,79 17,7 0,47 7,07 49,83 697,65 373,18 9,95 35,17 381,38 0,47 28,76 17,62 0,76 1638,55 1,2 254,2 514,7 0 0,4 1,4 34,3 3 184,4 22,7 6,5 1,5 82 384,9 8,6 0 38 18,4 1,03 0,28 0,25 0,98 0,36 35,76 6,54 11 0,1 0,3 69 59,2 0,3 13,5 30,8 0,6 7,9 36,9 380,2 224,1 4,4 55 285,5 0,5 22,9 9,8 0 1072,4 3,4 0,03 0,35 1,88 0,08 27,97 1,98 0,3 0,1 2,5 1,8 45,3 11,9 90,13 3,02 446,09 0,62 1,52 0,17 0,1 0 2,6 0 59,9 2 1682,92 0,09 272,6 1,7 583,7 0,5 2,8 0,3 1131,6 0
83

Grupa de produse 081110 Cap uni, fragi Total import Egypt
Tari
53,61 3,65
56,35 0,93
94,99 5,93
45,5 5
43,3 1,6
52,8 2,2
Serbia Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Belgium Bulgaria France Germany Hungary Italy Poland Slovakia Total INTRA-EUR27 Grupa de produse
2,46 6,11 24,34 9,6
5,81 6,74 14,15 5,93 18,24 0,47 3,4 31,89 2,02
1 6 14,4 12
2,4 4 9 2,2 8,7 0,3 2,2 21,5 1
13,56 47,5
32,05 0,01 49,61
36,44 89,06
13,1 39,5
28,1 0 39,3
19,1 50,6
Tari
081120 Zmeura, mure, dude, hibrizi ai acestora, albe sau rosii si agrise Total import Moldova Serbia Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic Germany Hungary Italy Netherlands Poland Total INTRA-EUR27 7,24 39,61 0,01 26,06 74,29 51,27 101,94 3,4 36,1 13,91 1,31 0,75 28,92 26,84 0,39 0 14,4 71,5 32,4 73,3 24,6 18,46 17,24 47,56 87,73 0,33 12,53 7,95 7,95 13,11 13,44 12,53 2,45 20,79 0,2 0,9 0,3 48,6 31,4 0 8,1 7,3 3,5 3,5 5,2 5,7 4,9 1 8,3 0,2 114,47 39,6 77,2 0,5 4,9 78,2
84

Grupa de produse 081190 Altele fructe congelate Total import China Egypt Moldova Serbia Sri Lanka
Tari
257,3 16,45 1,2 13,54
326,08 15,81
617,61
214,7 24 1,8 40
237,2 24
508,8
16,8 0,01 1,61 50,46 81,65 77,92 14,2 31,63 4,15 58,47 16,8 15,61 87,32 58 13,47 20,55 74,98 106,84 0,1 22,33 0,42 0,13 175,65 294,45 600,81 123,9 104,21 112,79 55,66 171,62 0,94 37 48,4 16,9 0,3 0 205,6 0 70,4 68,8 95 10,2 37,9 25 90,8 0 1 6,6 31,6 1,5 28,5
6,4
Turkey Countries and territories not specified Total EXTRA-EUR27 Austria Belgium Bulgaria France Germany Greece Hungary Italy Netherlands Poland Spain United Kingdom Total INTRA-EUR27
6,4 7,3 40,5 83,2 10,4 75,5 69,1 172,3 0,1 13,7 30,3
502,4
85

ANEXA 3 STANDARDELE UE
86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

The European Unions Tacis Programme for Moldova

This project is funded by the European Union

A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

2001 48.1 147.2 195.3

2002 45.4 147.2 192.6

2003 59.6 177.7 237.3

2004 77.4 183.3 260.7

2005 75.9 162.6 238.5

2006 83.2 181.7 264.9

2007 88.1 187.2 275.3

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala, tone

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Retea METRO Selgros

Numar de filiale 2007 23 16

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

RETEA DE MAGAZINE ENDETAIL

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

Total Romania din care Intra-EU Extra-eu

Total Romania din care Intra-EU Extra-eu