UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD“ IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII RURALE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ÎNDRUMĂTOR,
ASIST. DR. ALEXANDRU DRAGOȘ ROBU

STUDENT,
RUGINĂ RĂZVAN COSTIN

2020

Pagina 1 / 18
 STUDIU DE FEZABILITATE

Înființarea unei plantații de Lavandă

Pagina 2 / 18
 1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

S.C. DENUMIREA SOCIETATII S.R.L.

Cod Unic de Inregistrare: RO 1234567
Numar de Ordine in Registrul Comertului: J sau F / 22 / 855 / 2020
Sediul social: Sat Miron Costin, comuna Trifesti, jud Neamt
Asociat unic: Rugină Răzvan
Administrator: Rugină Răzvan
Cont Bancar: RO85BTRL0240120230574934
Banca: Banca Transilvania

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) dupăcaz

Nu este cazul

1.4. Beneficiarul investiţiei: denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia, cod
CAEN, sediul, puncte de lucru etc.

S.C. LAVANDPLANT S.R.L.

Cod Unic de Inregistrare: RO 1234567
Numar de Ordine in Registrul Comertului: J sau F / 22 / 855 / 2020
Sediul social: Sat Miron Costin, comuna Trifesti, jud Neamt
Asociat unic: Rugină Răzvan
Administrator: Rugină Răzvan
Cont Bancar: RO85BTRL0240120230574934
Banca: Banca Transilvania

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea SC LAVANDPLANT SRL a fost infiintata in anul 2019.

Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

SC LAVANDPLANT SRL are ca obiecte principale de activitate conform actului constitutiv

codurile CAEN

0128 - „Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic”

și

Pagina 3 / 18
2053 - „Fabricarea uleiurilor esentiale”

Domeniul de interes pentru propunerea de finantare este cultivarea lavandei și obtinerea uleiului
esential de lavanda.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

Terenuri

Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) / Valoarea contabila Regim Juridic

crt.
Judet / Localitate Categoria de folosinta - RON -

1 Sat Miron Costin 180.000 mp / arabil Proprietate ...PFA conform Contractului

de vanzare cumparare nr.... din .. 2015
Jud Neamt

2. Descrierea proiectului
2.1. Denumirea investitiei

Cultivarea plantelor aromatice - Plantatie de lavanda

2.2. Solicitant

RUGINĂ RĂZVAN, reprezentant al SC LAVANDPLANT SRL

coduri CAEN:

0128 - „Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic”

2053 - „Fabricarea uleiurilor esentiale”

2.3. Amplasamentul proiectului

Romania, Sat Miron Costin, Comuna Trifesti, Jud Neamt

2.4. Tema, obiectivele propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

2.4.1. Tema proiectului

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei culturi de lavanda pe o suprafața de 1 ha.

In mod concret, prin proiect s-au prevazut achizitionarea butasilor de lavanda necesari
pentru plantarea unui (1) ha (18000 – 20000 butasi / ha).

Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele Masurii

141, astfel:

Pagina 4 / 18
2.4.2. Obiectiv general

Infiintarea unei culturi de lavanda (Lavandula Angustifolia).

2.4.3. Obiective specifice

 Realizarea proiectului permite diversificarea potentialului agricol al zonei

 Cresterea veniturilor exploatatiei agricole. Implementarea proiectului va insemna pentru

intreprinderea individuala o crestere substantiala a veniturilor, data de diversificarea
activitatii si orientarea spre produse cu cerere pe piața, deci cresterea rentabilitatii
economice a exploatatiei agricole

 Obiective de mediu. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si poate ocupa terenuri
mai putin favorabile altor culturi traditionale din zona Olteniei, creste bine intr-un climat cu
umiditate scazuta si caldura in exces.

3. Descrierea afacerii

3.1. Motivarea afacerii

Noile politici guvernamentale impulsioneaza infiintarea și productia de plante medicinale și
aromatice în fermele familiale.

Tendinta de întoarcere la un nou stil de viața sănătos, bazat pe creșterea calitatii vieții și a
mediului, pe intoarcearea la tradițiile culinare stravechi și la medicina populara, este o oportunitate
pentru inceperea unei afaceri bazata pe cultivarea plantelor medicinale și aromatice – cultura de
lavanda.

Consumul de plante medicinale a crescut în ultima perioada. Multe firme (famaceutice,

cosmetice, detergenti) s-au reorientat spre aromele naturale, astfel încât, cererea atât pe piața
interna, cât și pe cea externa este în plină ascensiune.

Cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climaterice din regiunea noastră, iar
randamentul acestei culturi este unul foarte ridicat, ceea ce inseamna generarea unui profit,

3.2. Prezentarea afacerii

Infiintarea unei platatii de lavanda pe 1 hectare de teren. Aratura se face in septembrie -

octombrie, la o adancime de 40-70 cm. Pregatirea patului germinativ se face cu 3-4 zile inainte de
plantare. Plantarea se face prin butasi la 40 -45 cm distanta intre plante și 1,4 m intre rânduri (pentru
o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de minim

Pagina 5 / 18
1,4 m). Plantarea se face în octombrie – noiembrie sau primavara foarte devreme, martie-aprilie.
Pentru a infiinta un hectar de cultura, este nevoie de 18.000 - 20.000 de butasi (în funcție de soi).
Prețurile pentru butașii de lavandă variază pe piața autohtonă între 1 și 2 lei, în funcție de cantitate.
Pentru toate lucrările mecanizate se face contract de colaborare. Munca manuala se efectueaza cu
membrii familiei și muncitori zilieri.

3.3. Prezentarea serviciului/ produsului

Lavanda (Lavandula Angustifolia) face parte din familia Lamiaceae și mai este numita si
levantica. Este o planta medicinala și aromatica nepretentioasa. Este cunoscută încă din antichitate.
Cuvantul “lavandula” vine de la latinescul “lavare” - a spala.

Din cele peste 33 de specii de lavanda si peste 300 de varietati care se cultiva în prezent în
lume, una din cele mai raspandite specii este Lavandula Angustifolia, pe care o mai putem gasi si
sub denumirile de Officinalis, True Lavender, Bulgarian Lavender, English Lavender. Specie
originara din sudul Europei, centrul de raspandire constituindu-l partea apuseana a bazinului
mediteranean, Lavandula angustifolia se cultiva pe suprafete mari in multe tari din sudul si rasaritul
Europei. In tara noastra primele culturi experimentale dateaza din anul 1949.

Este o planta perena, un arbust de talie mica (crengile se lemnifica), ce crește foarte bine
într-un climat cu umiditate scazuta și căldura în exces. Lavanda este o planta specifica climei uscate
si calde, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta, datorita sistemului radicular foarte bine
dezvoltat. Excesul de umiditate duce la putrezirea radacinilor si uscarea plantei. Necesita totusi apa
in primii 2 ani, pana ce cultura este stabila. Tolereaza bine frigul, plantele de lavanda rezistand la
temperaturi de -150C fără zapada și pana la -300C sub un strat consistent de zăpada.

Lavanda este un semiarbust, peren cu radacina lignificata, groasa si profunda, ajungand in

sol la 2.2-2.8 m. Tulpina este puternic ramificata de la baza, formeaza o tufa aproape
semiglobuloasa, inalta de 30-70 cm. Frunzele sunt opuse, de culoare cenusie sau cenusiu-verzui.
Florile sunt grupate in inflorescente spiciforme de culoare violet-albastrui, uneori albastra si foarte
rar alba. Fructele sunt nucule mici, brune, netede, lucioase. Lavanda este o planta permanent verde.
Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele
batrane se usuca si cad.

Lavandinul sau Lavendula intermedia este un hibrid obtinut prin incrucisarea a doua specii
si anume Lavandula angustifolia si Lavandula latifolia. Lavandinul este mult mai sensibil la
actiunea temperaturii scazute. Este o specie foarte productiva de ulei esential spre deosebire e
lavanda care nu produce atat de mult ulei. Distinctia o face calitatea uleiului. Uleiul de lavandin are
calitate mai scazuta din cauza cantitatii mari de camfor pe care o contine. Uleiul de lavandin se
foloseste mai mult in compozitia anumitor detergenti sau deodorante de camera, pe cand uleiul de

Pagina 6 / 18
lavanda este folosit cu succes in compozitia multor parfumuri, lotiuni, sampoane sau diferite alte
cosmetice.

Concluzia este una simpla : lavandin = cantitate, lavanda = calitate.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare
infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe
inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si
producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra
plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.

Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in Campia Timisului, Dealurile Vestice,
Campia Olteniei, Campia Burnazului, Campia Baraganului, Podisul Dobrogrei, Podisul
Transilvaniei.

Se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si
permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor
si curentilor de aer puternici deoarece, in aceste conditii se vor obtine productii slabe.

Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta,
dar unghiul de inclinare sa nu depaseasca 15 0. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de
buruieni perene. Indicele PH al solului: in jurul valorii 7 (6.5 – 7.5). Solurile prea acide se
imbunatatesc cu var.

Pregătirea de bază a terenului începe la sfârșit de august - început de septembrie, cu arătura

adâncă la 40-70 cm (arătura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul trebuie să se niveleze
perfect şi să se menţină curat de buruieni prin discuiri şi grapări repetate.

Plantarea se poate face toamna (in octombrie - noiembrie), deoarece plantele devin stabile
exact inainte de iarna si in primavara vor creste mai rapid, sau primavara imediat ce a trecut
pericolul gerului (in martie-aprilie). Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 – 2 m distanța intre ele
(pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de
minim 1,4 m), cu o distanța de 30 - 60 cm intre plante, ceea ce rezulta o densitate de 8000 pana la
28000 de plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de
dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare si recoltare (mecanica sau manuala). De
exemplu, pentru specia Lavandula Angustifolia, soiul Sevtopolis distanta dintre plante se recomanda
a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime suprafata dintre plante va fi acoperita complet).
Densitatea crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai
mare si timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare sunt mai puternice si rezista mai
mult. Plantarea la distanta optima va asigura cresterea echilibrata in inaltime si circumferinta a

Pagina 7 / 18
plantei, dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din
anii 3-4 de vegetație). Totuși în zonele uscate trebuie o densitate mai redusa.

Plantarea se poate face manual (un hectar se poate cultiva cu patru zilieri în circa 10 zile) ,
sau mecanizat, cu o mașină de plantat rasaduri (un hectar se plantează în cel mult trei zile). Butasii
trebuie fasonati prin taierea varfurilor radacinilor (se insista pe taierea radacinilor subtiri); se taie tot
acum partea superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza.

Rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea
eficientizarii maxime a plantatiei se recomanda ca în primul an de vegetatie sa se completeze
golurile (se va face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor, putand fi repetata in toamna
dacă mai exista goluri) .

Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive,

dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul. Azotul, are un efect de
intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu
mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei
actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la
infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu se administreaza atat la infiintarea
plantatiei cat si toamna, inainte de ultima prasila, iar cele pe baza de azot se aplica primavara
timpuriu, in mustul zapezii.

Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Totusi, se impune o
igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului (distrugerea buruienilor), incorporarea in
profunzime a resturilor vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare (pentru distrugerea
oualelor depuse de daunatori). Pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3
sapaturi mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (ori de cate ori este nevoie).

În primii 2 ani, în funcție de conditiile meteo (dacă este seceta) și de umiditatea solului,
plantele au nevoie de apa. Se poate face irigarea la picatura sau prin stropiri cu pompa. Ulterior,
când planta se stabilizeaza, irigarea nu mai este necesara. În terenuri permeabile, în al V-lea an de
vegetație, rădăcina principala a lavandei poate ajunge la peste 2.5 m adâncime, conferindu-i plantei
rezistenta la seceta.

Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a tufelor, executate
la 10-15 cm de la sol in perioada de repaus (noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, sau februarie,
inaintea intrarii plantelor in vegetație), urmate de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine
fermentat, incorporat in sol prin sapatura.

Pagina 8 / 18
 Recoltarea se face de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate, in
toamna). Pentru suprafetele mici, se face in faza de inflorire 75%, atunci cand continutul in ulei
volatil este maxim. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi
(suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de
inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. Trebuie sa se recolteze in
miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, pentru a exista
maximum de ulei volatil in inflorescente. O influenta foarte mare asupra cantitatii si calitatii
uleiului volativ de lavanda o are momentul din zi in care se executa recoltarea, conditiile
atmosferice din ziua recoltarii si din 1-2 zile inaintea recoltarii.

Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual (cu secera, in primii 2 ani – data fiind
fragilitatea plantei) sau mecanizat cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Producția de
inflorescențe proaspete în primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar în anii următori poate ajunge la 5-6
t/ha. Dintr-o tonă de inflorescențe proaspete rezultă până la 10 kg ulei volatil. Inflorescentele
recoltate se transporta imediat la unitatile de distilare sau se usuca in spatii special amenajate, la
intuneric. Uscarea se efectueaza în spatii aerisite, pe o perioada de 5-6 zile, pentru a se evita
brunificarea. Randamentul de uscare este de 5-7:1 (din 5 – 7 kg de planta verde se obtine 1 kg de
planta uscata).

Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa recoltare se
transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita incalzirea lor, ceea ce duce la
pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este permisa recoltarea unei cantitati mai mari de
inflorescente care sa depaseasca capacitatea de extragere in 24 ore.

Uleiul volatil de lavandă se poate obține prin distilarea inflorescențelor lavandei, utilizând
următoarele metode:

• Distilarea cu abur: materia primă se va pune într-un cazan uscat. Prin instalații speciale, aburii
sunt produși în afara cazanului, introducându-se apoi sub materia primă din cazan.

• Distilarea cu abur și cu apă: apa va fi adăugată în cazan, dar sub materia primă. Astfel, aburii vor
trece inițial prin apă, apoi prin materia primă de unde vor prelua uleiul volatil;

• Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate acoperită cu apă. Încălzirea poate fi efectuată la
foc direct sau la aburi.

Compozitia: Principiul activ al inflorescentelor este uleiul volatil - Oleum Lavandulae -al
carui continut variaza intre 0,5- 1,5%, aceasta in functie de soi, zona de cultura etc. Principalul
component al uleiului volatil este linaloolul (40-60%), care se gaseste atat liber, cat sub forma de
acetat de linalil. Tot in uleiul volatil de lavanda s-au mai gasit si alti componenti valorosi cum ar fi:

Pagina 9 / 18
alcooli liberi (geraniol, lavandulol, borneol, citronelol) si multe altele.

Uleiul volatil este utilizat ca aromatizant puternic in parfumerie si cosmetica (lotiuni,

industria farmaceutica pentru tratarea anumitor afectiuni (ex.:uleiul volatil prezinta actiune
carminativa, sedativa si de calmare a sistemului nervos central, are proprietati antiseptice si
antifungice; florile folosite sub forma de ceaiuri sau in preparate, au actiune antiseptica, cicatrizanta
etc;in aromoterapie - masaje, frictionari, comprese cu otet aromatic de lavanda si cu ulei de lavanda,
bai cu lavanda etc). Lavanda este utilizata si sub forma de detergent si agent de curatare, dar si in
scopul obtinerii de produse insectifuge, intrucat florile alunga moliile, furnicile, purecii si gandacii,
si parfumeaza hainele. Florile de lavanda pot fi integrate in diferite produse de patiserie sau sub
forma de condimente. Lavanda este o planta cu potential melifer – plantatia de lavanda poate
produce 400-600 kg de miere la hectar

Valorificarea se face: inflorescente uscate , materie prima proaspata, ulei esential de lavanda
sau apa de lavanda (un produs secundar rezultat la distilare).

Pentru valorificare trebuie respectate conditiile de receptie (!! Atentie la recoltarea

inflorescentelor), care sunt usor diferite de la o firma la alta, de la o tara la alta (vezi, Anexa 1).

3.4. Procesul tehnologic al afacerii

A1. Infiintarea culturii de lavanda

1.1. Pregatirea terenului
1.1.1. Aratura adanca + Discuire ==> se face la început de septembrie
1.1.2. Aplicarea ingrasamintelor chimice (pe baza de potasiu și fosfor) și a gunoiului
de grajd și discuirea terenului pentru incorporarea în sol ==> se face cu 2-3 zile
înainte de plantarea butasilor
1.2. Achiziționarea butasilor ==> Contractarea se face din timp și se stabileste data
achizitionarii, pentru a nu compromite materialul saditor
1.3. Plantarea butasilor de lavanda ==> se face fasonarea, plantarea și, dacă este nevoie,
irigarea. Dacă se face manual – timp estimat 4-5 zile cu 10 lucratori (3.500-5.000 butasi
plantati/zi)
A2. Intretinerea culturii de lavanda (aceasta procedura se va repeta în fiecare an)
2.1. Aplicarea ingrasamintelor cu azot ==> primavara, februarie-martie (în mustul zapezii)
2.2. Se completeaza goluri ramase dacă unele plante nu s-au prins (se face în primul an)
2.3. Prasila mecanica pe intervale ==> se poate face cu tractorul sau cu un motocultor de
câte ori este nevoie pe parcursul anului ==> cultura trebuie ferita de buruieni

Pagina 10 / 18
 2.4. Plasila manuala pe rânduri, intre plante ==> ori de câte ori este nevoie pe parcursul
perioade de vegetatie)
2.5. Controlul plantatiei pentru verificarea bolilor și daunatorilor și aplicarea
tratamentului (dacă este cazul)
2.6. Irigarea culturii sau stropirea plantelor cu pompa ==> în funcție de conditiile
meteorologice și umiditatea din sol. Se face in primii 2 ani, pana ce planta se stabilizeaza.
A3. Recoltarea ==> se face când 75% din inflorescente sunt inflorite, în zile insorite, fără umezeala
sau vant, după ora 10. Se face manual, cu secera și se leagă în buchetele inflorescentele, sau
mecanic. În funcție de modul de valorificare, planta verde se poate transporta la distilator sau se
poate usca în depozite aerisite, la întuneric în straturi subtiri. Dacă se distileaza pentru obtinerea de
ulei esential, atunci se recolteaza doar cantitatea care se poate distila în 24 de ore.
A4. Prelucrarea
4.1. Uscarea ==> plantele de lavanda se usuca în depozite aerisite, la întuneric, în straturi
subtiri, pe site sau stranse în buchetele agatate cu floarea în jos. După ce s-au uscat, se pot
separa florile de pe tija.
4.2. Distilarea ==> se poate face în 3 moduri (se poate inchiria un echipament de distilare):
 Distilarea cu abur: materia primă se va pune în cazan și prin instalații speciale,
aburii sunt introdusi sub materia primă.

 Distilarea cu abur și cu apă: apa este adăugată în cazan, dar sub materia primă. Prin
fierberea apei aburii trec prin plantele uscate aflate în partea de sus a cazanului;

 Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate acoperită cu apă. Încălzirea poate fi

efectuată la foc direct sau la aburi.

A5. Valorificarea (pana la epuizarea producției)

Planta verde: Înseamnă ca au fost incheiate contracte cu firme de achiziție a lavandei.

Transportul trebuie să se facă imediat, din câmp, ca plantele sa nu se incinga și continutul de
ulei volatil sa scada. Trebuie atenție sporita la recoltarea mecanica astfel încât să fie
respectate conditiile de recepție (vezi Anexa1)

Planta uscata: Pentru valorificarea către firme ce achizitioneaza plante medicinale și

aromatice atunci vor trebui indeplinite conditiile de recepționare impuse de acestea. En-
detail, se valorifica la standurile din targuri sau la magazine.

Ulei esential și Apa de lavanda: se vând către firme producatoare de suplimente naturiste
sau care imbuteliaza și vând en-detail.

Pagina 11 / 18
 3.5. Diagrama Gantt
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Nr.crt Obiectiv (Activitatea) Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna Luna 12
(Sept) (Oct) (Noi) (Dec) (Ian) (Feb) (Măr) (Apr) (Mai) (Iun) (Iul) (Aug) (Sept) (Oct) (Noi) (Dec) (Ian) (Feb) (Măr) (Apr) (Mai) (Iun) 11(Iul) (Aug)

1 Infiintarea culturii de lavanda

1.1. Pregatirea terenului
1.1.1. Aratura adanca+Discuire
1.1.2. Aplicarea ingrasamintelor chimice și a gunoiului de grajd
1.2. Achiziția butasilor de lavanda
1.3. Plantarea butasilor de lavanda

2 Intretinerea culturii
2.1. Aplicarea ingrasamintelor cu Azot
2.2. Prasila mecanica pe intervale
2.3. Prasila manuala (intre plante pe rând)
2.4. Tratamente daunatori
2.5. Irigarea (în funcție de conditiile de vreme)

3 Recoltarea

4 Prelucrarea
4.1. Uscarea
4.2. Distilarea

5 Valorificarea (pana la epuizarea producției)

5.1. Planta verde
5.2. Planta uscata
5.3. Ulei esential
5.4. Apa de lavanda

6 Control și Evaluare

Pagina 12 / 18
3.6. Managementul resurselor umane
Nume şi Funcţia în societate şi Experienţa în Studii/Specializări cu Reponsabilitate și
prenume şi principalele domeniu impact asupra activitati
vârsta responsabilităţi pe afacerii propuse
scurt
Rugină Răzvan Administrator FACULTATEA DE Luarea deciziilor și a
AGRICULTURĂ hotararilor legate de
MANAGEMENTUL funcționarea afacerii
DEZVOLTĂRII
RURALE

Lucrarile mecanizate se vor face pe un contract de colaborare, iar cele manuale cu muncitori
zilieri. Contabilitatea si activitatea de marketing si promovare se vor face prin colaboratori
(contracte de colaborare).

3.7. Localizare si amplasament

Sediul societatii va fi in locuinta proprie, in Sat Miron Costin, comuna Trifesti, jud NEAMT, iar la
ferma vom deschide un punct de lucru.

4. Analiza pietei
4.1. Piaţa actuală

Piata este reprezentata in principal de firmele de cosmetice si de farmaceutice care folosesc

lavanda și uleiul esential din lavanda ca materie prima. Tendinta este de crestere, deoarece aroma de
lavanda este o aroma clasica, care poate fi cu greu inlocuita cu un produs identic de sinteza.

In Romania, plantele medicinale si aromatice, reprezentand un segment mic din activitatea

agricola, exista putine date statistice la nivel național despre acest domeniu. Activitatea de cultivare
si prelucrare a plantelor medicinale si aromatice nu a reprezentat o prioritate in politicile agricole
naționale și nu este suficient valorificata în acest moment. Și totuși, în perioada 2008-2011
consumul de plante medicinale în Romania ca înregistrat o creștere semnificativa (cca.30%) fata de
media europeana. Cultura de lavanda a început să se dezvolte în ultimii ani, dar pe suprafete mici.
Nu se cunosc date statistice despre productia și piața de lavanda romaneasca.

În Europa, Franța este unul principalii cultivatori de lavandă. Pe fondul temperaturilor tot
mai ridicate, Franța a pierdut, în perioada 2005-2010, peste jumătate din plantații. Lavanda, care
este simbolul regiunii Provence (unde sunt cultivate peste 20.000 de hectare), generează afaceri de
peste 50 de milioane de euro și 10.000 de locuri de muncă în Franța. Bulgaria s-a impus în ultimii

Pagina 13 / 18
ani ca un important furnizor de ulei de lavanda. Ukraine, Moldova, Georgia and China sunt
deasemenea printre marii producători de ulei de lavanda. La nivel mondial, producția anuală de ulei
de lavandă este cuprinsă între 150 si 200 de tone.

Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia si
Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari companii
de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare sunt cei mai
mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere. Piata canadiana
este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite.

4.2. Principalii clienţi

În prezent nu se poate vorbi de principalii clienţi ca urmare a faptului că firma este nou
înfiinţată.

Potentialii clienti sunt:

- firmele de profil din industria farmaceutica, cosmetica, alimentara, industria fertilizantilor și

a produselor fitoterapeutice pentru profilaxia și tratarea unor boli la plante și animale, centrele de
coletare a plantelor medicinale si aromatice, cum ar fi:

 Dacia Plant - comuna Bod, jud Brașov

 Fares Orastie

 Favisan Lugoj, jud.Timis

 S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A Bucuresti

 Farmaceutica Remedia SA Bucuresti

- en-detail , în magazine de specialitate sau standuri în targuri

4.3. Principalii concurenţi

La fel ca şi la punctul anterior, nu se poate vorbi despre principalii concurenţi, dar in tara
noastra exista multe plantatii de lavanda pe suprafete mici. In judetul Timis, inainte de 1990 se
cultiva lavanda pe circa 240 ha (in localitatile Seceani, Satchinez, Ciacova, etc), iar in prezent desi
ar avea asigurata piata de desfacere se cultiva doar pe cateva sute de mp. Mai exista plantatii de
lavanda în Transilvania (în Cluj și Albă) și în sudul Moldovei (Bacau, Buzau), dar suprafetele
cultivate sunt mici. În sudulul judetului Olt exista o cultura de lavanda de câteva hectare. Materialul
saditor l-au luat de la producători din Bulgaria și tot cu firme din țara vecina au încheiat contracte
de achiziție a uleiului esential obținut.

4.4. Poziţia produselor/serviciilor societăţii pe piaţă comparativ cu cele ale concurenţei

Pagina 14 / 18
 Nu este cazul momentan.

În strategia de marketing a societății este planificata dezvoltarea unei retele de distributie în

funcție de tipul produselor valorificate. Deasemenea, contactarea firmelor ce achizitioneaza lavanda
sub toate formele și incheierea de precontracte ferme este o alta parte a strategiei de marketing.
Deși, în absenta unor asociatii de producători puternice, cantitati mici de ulei esential și apa de
lavanda nu pot fi vândute la export unde cererea este mare (și prețurile la fel).

Valorificarea producției se poate face:

 sub forma de materie prima proaspata , - trebuie transportata atunci la distilerie, pentru
obtinerea de ulei

 sub forma de inflorescente uscate – valorificarea inflorescentelor uscate se face catre firmele
de profil si centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, companiile producatoare
de cosmetice și- detergenti etc.

 sub forma de ulei esential, obținut prin distilare

 sub forma de apa de lavanda, un produs auxiliar rezultat din procesul de distilare

 sub forma de aranjamente și decorațiuni (pentru evenimente) sau buchete simple, către
comercianții de flori și organizatorii de evenimente

 valorificare en-detail – mici obiecte aromatizante (pernite), uleiuri pentru masaj, tincturi,
produse naturiste pentru igiena personală etc.

4.5. Politica de preț și vanzari

Politica de pret se modifica in functie de conditiile pietei si variatiile preturilor concurentei,

insa pozitionarea relativa fata de concurenta e bine sa ramana consecventa pentru perioade lungi de
timp. Pe baza Planului Financiar, se va determina pretul care, in combinatie cu volumul de vanzari,
maximizeaza profitul.
Influența strategia de distribuţie a produsului asupra preţului final impune dezvoltarea unei
relații stabile cu principalii clienți de pe piața.
Publicitatea si Promovarea trebuiesc executate atent - pe canalele cele mai eficiente pentru
segmentul de clienti vizat.
În stategia de promovare vom miza pe calitatea produselor, prețul ar putea deveni un
instrument promotional în funcție de cantitatea achizitionata.

Pagina 15 / 18
6. Proiectii financiare
6.1. Plan de finanţare a investiţiei:
Suma Suma * %
Euro Lei
Credite bancare 0 0
AFN 4500 19935 50
Alte surse (aport propriu) 4500 19935 50
TOTAL 9000 39870 100%

* Calculul TVA pentru investitia în butasii de lavanda

Curs valutar 27 august 2015 : 1 euro = 4.43 lei

20000 butasi x 1 leu = 20000 ron/ha ==> TVA = 20000*24% = 4800 lei

TVA = 4800 lei ==> 20000 – 4800 = 15.200 lei au costat butasii de lavanda
15.200 :4.43 = 3431.15 euro butasii

Plata TVA-ului se va face prin aport propriu ( TVA = 4800 lei) .

6.2. Calcul de profitabilitate pentru cultura de lavanda

Cheltuieli

An I :
Infiintarea unui hectar de lavanda presupune:
20000 butasi x 1 lei/buc. = 20000 lei/ha
2000-3000 lei – pregatirea terenului (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
2600 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 65 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
pentru 1 muncitor: salariu brut = 65 lei/zi
impozit 16% = 10.4 lei
salariu net = 54.6 lei
pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:
salarii brute: 65 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 2600 lei
impozit 16%: 2600 x 16% = 416 lei
salarii nete: 2600 – 416 = 2184 lei

==> Investitie initiala 1 ha = 25600 lei (aprox. 5.778 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

An II:
2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
pentru 1 muncitor: salariu brut = 75 lei/zi

Pagina 16 / 18
 impozit 16% = 12 lei
salariu net = 63 lei
pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:
salarii brute: 75 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 3000 lei
impozit 16%: 3000 x 16% = 480 lei
salarii nete: 3000 – 480 = 2520 lei

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

An III:
2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

Cheltuieli primii 3 ani:

An I + An II + An III = 25600 + 5000 + 5000 = 35600 lei (aprox 8.036 euro)

Potrivit fisei tehnologice, recoltarea se face în lunile iunie – iulie, când 75% din flori sunt la
maturitate. In anul I și II de cultura nu se obtine decat o singura recolta (2-3 tone/ha). Incepand din
anul III se pot obtine doua , a doua la jumătate din cantitate (4-5 tone/ha).

Timp de 7-8 ani, incepand cu anul III de cultura, și dacă se face o intretinere corecta a plantatiei,
timp de 15-16 ani se obtin recolte mari si constante (3.5-5 t/ha).

Uscarea se face la umbra, in spatii bine uscate, curate, aerisite unde plantele se asaza in straturi
subtiri pe rame, prelate, hârtie 5-6 zile , ca să se evite brunificarea florilor. In cazul uscarii
artificiale, temperatura de uscare este de 33-35°C.

Randamentul la uscare este cca. 5-7:1. (adică, din 5-7 kg planta verde se obtine 1 kg planta uscata)

Dintr-o tona de produs masa verde => 143 - 200 kg planta uscata.

Rezulta:

Anii I, II:
pentru o productie medie de 2 tone masa verde/ha => 286 - 400 kg lavanda uscata.
Anii III, IV.....
pentru o productie medie de 4 tone masa verde/ha => 572 - 800 de kg lavanda uscata.
Dacă se vinde planta uscata cu 10 lei/kg => 10 x 572 = 5720 lei/ha/an
10 x 800 = 8000 lei/ha/an
Dacă se distileaza planta verde => din 4-5 tone plantă lăsată să se pălească o zi la soare =>
100 l ulei esential => dacă 1 l se vinde în medie 80 – 100 euro => 8000 - 10000 euro/ha/an
Rezulta ca,

Pagina 17 / 18
 Total venituri minime estimate după 3 ani:
An I + An II + An III = 5720 + 5720 +36000 = 47440 lei/ha (aprox. 10708 euro)

Profitabilitate după 3 ani la 1 ha:

Cheltuieli: 35600 lei (aprox 8036 euro)
Venituri: 47440 lei (aprox. 10708 euro)

Deci, în al III-lea an s-a amortizat investitia și mai departe se poate vorbi de profit.

Pagina 18 / 18