Plan de afaceri

Tipul afacerii: PRODUCIE

Localizarea:

FINTEU, comuna Satulung, judeul MARAMURE

Numele firmei:

ASOCIAIA FINTEUUL MIC

Forma de constituire: ONG

Realizat de: CTUNA TRAIAN

Data:

30.11.2009

Coninutul planului de afaceri

1. Sumarul executiv 2. Descrierea organizaie 3. Piaa INT 4. Analiza pieei 5. Planul de marketing 6. Planul operaional i de management 7. Analiza i planificarea financiar 8. Analiza riscului 9. Plan de ieire 10. Anexe

Capitolul 1: Sumarul Executiv

Scopul afacerii Ideea de Activitate Generatoare de Venit a grupului de iniiativ este s organizeze un centru de colectare i producie a plantelor medicinale. Obiectivele financiare ale afacerii Obiectivul financiar alafacerii este s se ating o cifr de afaceri de cel puin 14.000RON pe an din vnzarea de ulei de lavand. Misiunea organizaiei Scopul nfiinrii Asociaiei l constituie dezvoltare durabil a comunittii Finteuu Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea i stabilirea de relaii de cooperare cu organizaii, instituii, persoane juridice i fizice din tar i strintate, prin crearea i punerea n practic a unor iniiative locale n contextul dezvoltrii durabile regionale i pentru promovarea managementului pe plan local, a proteciei mediului, protectiei sociale, nvmnt, tineret, cultur i educaie. ASOCIAIA Finteuul Mic va realiza urmtoarele activiti: Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida, migrena, oboseala cronica si multe altele. Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt: Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur Valorificarea plantelor medicinale i aromatice Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedoclimaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala este mica in raport cu venitul mediu obtinut. Costul de start-up Pentru demararea activitii se vor cheltui 34.500RON pentru nfiinarea culturii i pentru finanarea unui an pn la intrarea n producie. Pragul de rentabilitate al afacerii Pentru a deveni rentabil afacerea trebuie s produc i s valorifice cel puin 17kg de ulei de lavand.

Oportuniti: Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10% (350 specii) sunt utilizate n farmacia popular n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduse n cultur Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de plante medicinale i aromate din Romnia

Ameninri: Canalele de achiziionare de la productori privai de plante medicinale i aromate sunt abia n formare Sprijinul pentru nfiinarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obine cu efort mare i poate produce decalaje n comparaie cu competitorii din uniunea European Subfinanarea sistemului farmaceutic poate duce la derapaje pe lanul de furniziri de plante medicinale i aromatice

Produsul Descrierea produsului Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt: Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur Valorificarea plantelor medicinale i aromatice Livarea produsului Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

Capitolul 2: Descrierea organizaiei.

Activitatea generatoare de venit se va organiza pentru nceput ca activitate intern a asociaiei. Este posibil ca ulterior s fie concesionat unei societi comerciale. Care este misiunea organizatiei voastre? Scopul nfiinrii Asociaiei l constituie dezvoltare durabil a comunittii Finteuu Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea i stabilirea de relaii de cooperare cu organizaii, instituii, persoane juridice i fizice din tar i strintate, prin crearea i punerea n practic a unor iniiative locale n contextul dezvoltrii durabile regionale i pentru promovarea managementului pe plan local, a proteciei mediului, protectiei sociale, nvmnt, tineret, cultur i educaie. Scurta istorie a organizatiei n perioada 1 Martie 2009-30 Noiembrie 2009, Fundaia Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi din Cluj Napoca n parteneriat cu Agenia naional de ocupare a Forei de Munc, Centrul Regional de Formare Profesional a Adulilor Cluj i Braov, deruleaz n comuna Picolt un proiect intitulat Susinerea dezvoltrii comunitilor de romi din regiunile de dezvoltare Nord-Vest i Centru Romnia proiect finanat de Uniunea European prin FSE POS DRU, avnd ca obiectiv general susinerea dezvoltrii comunitilor de romi din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest i Centru Romnia. ASOCIAIA FINTEUUL MIC a luat fiin n luna Octombrie 2009, ca parte a acestui proiect. Care este strategia organizatiei pentru viitor? ASOCIAIA DE DEZVOLTARE COMUNITAR PETREU dorete s contribuie la revigorarea spiritului comunitar, la cooperarea interetnic, s promoveze i s susin activiti de protecia mediului, de tineret, sociale i de alt natur care s contribuie la prosperitatea locuitorilor satului. Ce urmareste organizatia prin dezvoltarea afacerii ? ASOCIAIA DE DEZVOLTARE COMUNITAR PETREU dorete s prezinte un exemplu de organizare a unei activiti n comunitate care s ofere surse de venit (activitate generatoare de venit) i un model de organizare i administrare a resurselor locale n interesul comunitii. Numele firmei care va derula afacerea: activitatea se va derula n cadrul asociaiei Anul infiintari : nu este cazul Tipul de societate (SRL, SA, SNC, etc) : nu este cazul Capital social : nu este cazul Actionari : nu este cazul

Capitolul 3: Piaa INT

Sursele de distribuie i de aprovizionare
Cum intr in posesia produsului/serviciului clientii vostrii? Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt: Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur Cine va sunt principali furnizori de materii prime? ANIMA PLANT BUCURESTI STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis 021/2105941, 0744/303463, 0745/098911 http://www.anima-plant.ro Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste PRODPLANT IMPEX S.R.L. MURES, REGHIN STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436 prodplant@rdslink.ro http://www.netsoft.ro/prodplant Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures Cum se face distribuia: Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil. Oportuniti i ameninri Competitia creste sau scade? Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o cretere deosebit n ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att tratamente alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sintez, ct i posibiliti ct mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin utilizarea produselor naturale. n urm cu un an, pentru prima dat n istoria Congresului Mondial asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importana medicinei tradiionale, alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai mari succese ale promovrii tratamentelor alternative cu plante medicinale de cultur sau din flora spontan.

n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din flora spontan. Piaa este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de piaa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantiti mari deplante, n special din flora spontan. n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor care ncep s se ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul exploataiilor agricole specializate n cultivarea plantelor medicinale i aromatice un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti fiind lanceput n judeul Maramure. Putem estima c n fiecare an se nfiineaz 5 15 afaceri n acest domeniu, 2/3 dintre acestea se nchid dup 2-3ani de exploatare. Costurile materiilor prime vor scadea sau creste in viitor? Influenele vor fi minore, numai pentru completare material sditor, deoarece cultura nfiinat se va exploata pe minimum 5 10 ani (cultur multianual). Analiza financiar se va face pe 5 ani. Locatia unde va veti desfasura afaerea este accesibila pentru clienti si furnizori? Locaia selectat este accesibil mijloacelor de transport auto. Exista tendinte politice, economice si sociale care ar putea afecta (pozitiv sau negativ) derularea afacerii in viitor ? Nu este cazul. Exista legi specifice, regulamente sau alte cerinte particulare pe care trebuie sa le respectati? Legea cere reglementeaz domeniul de activitate ales este: LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR 491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003. Oportuniti: Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10% (350 specii) sunt utilizate n farmacia popular n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduse n cultur Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de plante medicinale i aromate din Romnia

Riscuri: Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii? Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani) Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ mare (34.500RON) Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii? Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la nfiinarea culturii

Capitolul 4: Analiza pieii

A. Analiza mediului de afaceri:
Sectorul industrial din care face parte afacerea este in crestere sau in scadere? Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o cretere deosebit n ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att tratamente alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sintez, ct i posibiliti ct mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin utilizarea produselor naturale. n urm cu un an, pentru prima dat n istoria Congresului Mondial asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importana medicinei tradiionale, alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai mari succese ale promovrii tratamentelor alternative cu plante medicinale de cultur sau din flora spontan. n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din flora spontan. Piaa este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de piaa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantiti mari deplante, n special din flora spontan. Cat de multe afaceri se deschid/inchid? n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor care ncep s se ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul exploataiilor agricole specializate n cultivarea plantelor medicinale i aromatice un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti fiind lanceput n judeul Maramure. Putem estima c n fiecare an se nfiineaz 5 15 afaceri n acest domeniu, 2/3 dintre acestea se nchid dup 2-3ani de exploatare.

Dezvoltarea afacerii este conditionata de un factor specific? (ex.: depinde daca este in urbal sau in rural, depinde de varsta clientilor, depinde de gradul de dezvoltarea economica a zonei etc.) Dezvoltarea afacerii este condiionat de cunoaterea detaliat a tehnologiei de cultur a plantelor medicinale i aromatice, acest aspect fiind cel mai sensibil aspect al afacerii. Tehnologia corect poate asigura sporuri naturale, producii sezoniere/anuale care s genereze profituri considerabile. Fiind o activitate agricol este supus aceluiai set de factori de risc climatici i meteorologici: ploaie/secet, grindin, duntori. Pentru recoltarea plantelor medicinale i aromatice din flora spontan este esenial s se sincronizeze momentele de recoltare cu momentele de potenial maxim al plantelor, astfel nct principiile active din plante s existe nconcentraiile maxime. Exista particularitati speciale ale sectorului industrial in care urmeaza sa se dezvolte afacerea? (productie de serie sau productie mica, infrastuctura, materii prime etc) Recoltarea plantelor medicinale i aromatice din flora spontan un prezint particulariti speciale se recolteaz conform epocilor optime plantele pregtite de natur. Producia plantelor medicinale i aromatice trebuie s in cont de specificul fiecrei plante de cultur, de tehnologia specific, de particularitile solului, cantitatea anual de precipitaii, regimul mediu de temperatur, cureni de aer etc.

B. Clieni
Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clieni persoane juridice. Vnzrile se vor face ctre fiemele care prelucreaz plante medicinale i aromatice. Care este comportamentul potentialilor clienti? a. Ce este important pentru ei? (pret, calitate, prezentare etc) Pentru clieni cel mai important lucru este calitatea produselor din cultur sau din flora spontan livrate, precum i ritmicitatea/sezonalitatea livrrilor n cantiti prelucrabile industrial. b. Cat de frecvent cumpara ei produsul/serviciul? Produsele au valorificare sezonier. Unele cu o singur perioad de valorificare, altele cu dou sau mai multe perioade devalorificare. c. Ce ar dori ei in plus la produsul/serviciul oferit? Transport la destinaie cu mijloacele furnizorului.
9

d.

Care este pretul care l-ar oferi ei pentru produsul/serviciul vostru? Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului, de sistemul in care sunt produse: ecologic sau conventional.

C. Competiia
Cine sunt firmele concurente? Marime (ex.:cifra de afaceri, numarul de clienti, numar de angajati, procent detinut din piata, etc.)
Un competitor important este Regia Naional ROMSILVA care este un important productor de plante medicinale i aromatice. De asemenea, ROMSILVA este i un important achizitor al plantelor medicinale i aromatice din flora spontan.

FLORASAN EXIM S.R.L. CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36 0264/562803 Domeniu activitate: Plante Medicinale OM VEGA S.R.L. CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15 0264/375077, 0740/954843 Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale MEDPLANT S.R.L. BIHOR, ORADEA STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6 0259/411487 blagamedplant@yahoo.com www.medplant.rdsor.ro Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant. Domeniu: Plante medicinale Produsul/servicul oferit de ei este indentic cu al vostru? Daca da cum il veti face voi diferit pe al vostru. Daca nu prin ce difera el de al vostru Prin standardele impuse de procesarea plantelor medicinale i aromatice nu exist posibilitatea de a furniza produse diferite. Ceea ce se poate s diferenieze produsele noastre de cele a le firmelor concurente rezid n caliatatea natural a plantelor din flora spontan (element natural i nu indus). Facilitatea
10

colectrii i flexibilitatea unei firme mici poate sconstitue un avantaj, recoltarea din flora spontan fiind posibil de adaptat la cerinele n schimbare ale beneficiarilor. Pentru a crete atractivitatea produselor se pot realiza primele etape ale procesului de prelucrare la furnizor, astfel nct valoarea adugat a prosudelor s creasc: uscarea, selectarea calitativ, preambalarea. Care este pretul produselor/serviciilor oferite de concurenta? Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului, de sistemul in care sunt produse: ecologic sau conventional. Preurile sunt foarte variabile fiind influenate n special de cantitatea care poate s fie furnizat la o livrare. Cum isi distribuie ei produsul/serviciul o Livrare la sediul furnizorului o Livrare la centre de colectare ale beneficiarului o Livrare direct la sediul beneficiarului Cum isi promoveaza ei produsul/serviciul? o Presa scris o Internet o Televiziunile locale o Pliante distribuile prin centrele de colectare Care sunt punctele tari ale concurentilor? Culturi existente deja Experien mai mare n valorificare Canale de distribuie formate Care sunt punctele slabe ale concurentilor? Capacitate limitat de furnizare Distana uneori mare fa de zonele de recoltare din flora spontan

11

D. Preul
Pretul cu care veti oferi produs/serviciu
Va fi mai mare, mai mic sau egal cu cel oferit de concurenta ?

Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului. Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand. Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie la un pre de 350RON/kg. Pretul produsului/serviciului este sensibili la diversi factori? Preul este influenat de calitatea materiei prime livrate procesatorului. Procesul de prelucrare este influenat ca randament de coninutul de principii active al materiei prime. Cat de sensibil este pretul produsului/serviciului la evolutia pietei ?
(un pret mai mic ar duce la o crestere mare a vanzarilor; un pret mai mare ar duce la pierderea de clienti)

Evoluia pieei nu va influena preurile de vnzare atta timp ct din producia intern i din recoltarea din flora spontan nu se poate acoperi cererea de plante medicinale i aromatice. Pan la saturarea pieei va trece o perioad de cel puin 15 20 de ani.

Puncte slabe:
Culturi n faza de nfiinare Experien redus n valorificarea produselor Un exist canale de distribuie

Puncte tari:
Experien n administrarea afacerilor Resurse locale la preuri accesibile Informaii valoroase relative la piaa de specialitate

12

Capitolul 5: Planul de marketing

Produsul

Descrierea produsului/serviciului
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida, migrena, oboseala cronica si multe altele. Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt: Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur Valorificarea plantelor medicinale i aromatice Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala este mica in raport cu venitul mediu obtinut.

Distribuia
Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri asociaiei (Catuna Traian), care este si persoana responsabil cu implementarea planului de afaceri. Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

Preul
Plante medicinale i aromatice din flora spontan Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului. Plante medicinale i aromatice din cultur Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand. Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie la un pre de 350RON/kg.

Promovarea
Pentru aceast afacere modalitatea de promovare este marketingul direct vnzarea se face la firme specializate n prelucrarea plantelor medicinale i aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de preuri i liste cu cantiti propuse spre comercializare. Informarea se va face firm cu firm.

13

Capitolul 4: Planul operaional i de management

A. Dotri cu echipamente
Care sunt echipamentele necesare? Incercati sa le descrieti cat mai in amanunt? Tractor mini sau motocultor Fertilizator Ventilator/aeroterm pentru uscare De unde veti procura echipamentele necesare? Exista nevoie de cerinte specifice pentru punerea in functiune a echipamentele? (autorizatii, spatiu, instruire,etc) Toate echipamentele se pot procura de pe plan local. Nu exist cerine speciale pentru dotare. Cat de mare este spatiu de care aveti nevoie pentru afacere? Birou firma : 20mp Depozit / usctorie : 50mp Ce dotari aveti nevoie? (mobilier, birotica, calculatoare, unelte si scule de lucru etc)? Mobilier birou Unelte pentru ntreinere cultur De ce echipamente si dotari dispuneti deja? Tractorul este asigurat pentru infiinare cultur n primul an

B. Personal
De ce personal aveti nevoie? Manager activitate 5 culegtori n sezon (pentru recoltare din flora spontan) 2 persoane (sezonieri) la ntreinere cultur Care sunt calificarile necesare? Manager activitate experien n administrarea afacerilor Muncitori sezonieri nu necesit calificare deosebit

14

De unde veti selecta personalul? Manager activitate din cadrul asociaiei Muncitori sezonieri de pe plan local Cat de dificil va este sa gasiti personalul necesar? Exist for de munc disponibil suficient n localitate Care este plaja de salariu pentru fiecare pozitie ce urmeaza sa o aveti in afacere (salariul minim, maxim si mediu)? Muncitori sezonieri 100RON/zi

C. Materii prime
Cine va sunt principali furnizori de materii prime? ANIMA PLANT BUCURESTI STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis 021/2105941, 0744/303463, 0745/098911 http://www.anima-plant.ro Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste PRODPLANT IMPEX S.R.L. MURES, REGHIN STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436 prodplant@rdslink.ro http://www.netsoft.ro/prodplant Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures

D. Sistemul financiar contabil

Cum va arta sistemul financiar-contabil?: contabilitate se va organiza n dubl partid, un economist care va efectua balana lunar i bilanul anual Cine va rspunde de organizarea i conducerea lui?: rspunde preedintele asociaiei i cel care va fi angajat ca economist - rspund n solidar

15

E. Managementul riscului
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii? Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani) Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ mare (34.500RON) Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii? Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la nfiinarea culturii

DATE GENERALE TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR

Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare, levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum intens, racoritor. Particularitati si cerinte biologice Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care acestea incep sa se usuce, ceea ce impune ca, periodic, o data la 7-10 ani, sa fie executate lucrari de intretinere. Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat. In timpul perioadei de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad. In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se gasesc insa si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele faze: - infrunzire; - butonizare; - inflorit; - maturarea semintelor.
16

Raspandire In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul 1950, ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha. Temperatura Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm. Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil obtinut in aceste zone. In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si de productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Apa Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator. Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib. Lumina Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se

17

recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica. Altitudinea Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Solul Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei. Amplasarea culturii. Lavanda este o specie peren, care poate fi cultivat pe acelai loc timp de 8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tieri de ntinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, n aa fel nct s nu fie produs un dezechilibru n biologia plantei, ntre dezvoltarea prii aeriene i a celei subterane. Este recomandat amplasarea plantaiilor pe sole protejate de vnturi, nsorite, cu expoziie sudic, cu sol profund i permeabil. Vor fi evitate suprafeele mburuienate cu buruieni perene. Administrarea ngrmintelor. Lavanda este o plant care valorific bine ngrmintele organice. Se recomand folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat i aplicat ct mai uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative i la creterea coninutului n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna, sub artur, nainte de nfiinarea plantaiilor. Mai pot fi aplicate mrani sau compost, la fiecare cuib, odat cu plantatul rsadurilor. Lucrrile solului. Pentru nfiinarea culturii de lavand este recomandat o artur adnc, precedat eventual de o afnare adnc la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul trebuie foarte bine mrunit, nivelat i meninut fr buruieni, prin discuiri i grpri repetate. Toamna, nainte de plantare, terenul va fi discuit adnc i va fi pregtit superficial, cu un combinator.

18

nfiinarea plantaiei. Lavanda se poate nmuli prin smn (semnat direct n cmp sau prin rsad) sau vegetativ (prin butai nrdcinai sau prin desprirea tufei). Att smnta ct i materialul vegetativ de nmulire trebuie s provin din culturi certificate ecologic. Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin rsad, deoarece pot fi obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu productivitate bun. Rsadurile pot fi produse n straturi reci, prin semnare n septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca straturile s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele. Suprafaa straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat cu grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va semna. Smna utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i germinaia de minimum 50%. Dup semnat, rndurile vor fi acoperite cu mrani pentru a nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele smulse la rrit pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni, va fi udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se formeaz. Materialul de plantat va fi gata pentru nfiinarea culturii la nceputul lunii septembrie. n acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i stratificat n nisip sau sol umed, pn la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obinute 400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de rsaduri. Exist posibilitatea nmulirii lavandei prin butai nrdcinai sau materialul poate proveni din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt desfiinate. Ramurile de la baza tufei care au format rdcini pot fi folosite la plantare, existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n acest scop n luna octombrie tufa va fi tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmnt. n anul urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi, bine nrdcinai. n cursul primverii, acetia vor fi muuroii, iar toamna sunt scoi i desfcui n mai muli puiei care sunt trecui n coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi obinui pn la 200 puiei. Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc rsaduri sntoase, cu partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda se planteaz la 100 cm ntre rnduri i la 50 cm ntre cuiburi pe rnd. Dac terenul este n pant, atunci plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel. nainte de plantare, terenul va fi marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i se administreaz mrani la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea vrfurilor lstarilor i rdcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirlete i se planteaz. Completarea golurilor se va face n primvar, dup pornirea n vegetaie a plantelor i poate fi repetat n toamn, folosind rsaduri special pstrate din materialul iniial.

19

Lucrrile de ngrijire. n culturile de lavand sunt necesare lucrri de completare a golurilor i combaterea buruienilor. nc din primul an, vor fi executate lucrri de prit i de plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. n plantaiile tinere sunt necesare 4-6 praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3 praile. n primul an, va fi acordat o atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului, volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii urmtori. Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele, care se usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena cultural i ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i stropiri n vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%. n anii umezi sau n zonele umede pot aprea duntori, aa cum este lcusta verde de pune (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, n plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate lucrri de afnare a solului dup recoltare. Recoltarea. Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene deschise), atunci cnd coninutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze n miezul zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau cea, pentru a exista maximum de ulei volatil n inflorescene. Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc mnunchiul de lstari i se taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze. Dup recoltare, lstarii vor fi pui n couri i vor fi transportai imediat la distilare. Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a cror productivitate este mare, reducnd astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru 1 ha, la 0,5 ha/or recoltare mecanizat. Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se efectueze la umbr, n oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare este de 5-7:1. Condiiile de recepionare prevd urmtoarele: - pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul n ulei volatil; - la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei volatil. Producia de inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar n anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete rezult pn la 10 kg ulei volatil.
20

Distilarea. Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se realizeaz prin distilarea n ap, n ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urm fiind metoda cea mai rspndit. Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste 90% din totalul cantitii de ulei se distil n primele 60 de minute. n timpul procesului de distilare, trebuie s se urmreasc ca temperatura aburului care intr n cazan s fie de maximum 150-160oC. Uleiul volatil extras i decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie inoxidabile, care vor fi depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc.

Capitolul 6 Analiza i planificarea financiar

A. Start-up cost nvestiii existente:
Tractorul este asigurat pentru infiinare cultur n primul an

investiii curente:
Panificarea necesarului de resurse financiare pentru inceperea activitatii
Cheltuieli diverse
Cheltuiala Amenajare sediu si uscatorie 70mp Achizitie scule de gradinarit Achizitionare de mobilier de birou Achizitionare echipamente diverse Chirie platita in avans Sortate butasi Mocirlare butasi Plantare Afanare Inlaturare butoane Alte costuri Valoare 10,000.00 500.00 300.00 1,500.00 1,000.00 100.00 100.00 1,000.00 1,400.00 350.00 250.00

Subtotal Inventar de pornire/materii prime

Cheltuiala Material saditor (+15%reparare) 13000 buc Ingarsaminte sub aratura 40t Fertilizanti 300kg Apa pt plantare 65mc

16,500.00

Valoare 6,500.00 3,200.00 1,500.00 1,300.00

Subtotal

12,500.00

21

Materia prim pentru 12 luni

Rezerva pentru 12 luni de cheltuieli curente
Cheltuiala Transport ingrasaminte Transport ingrasaminte fertilizare Aratura de semi-desfundare 1ha Nivelare aratura Cultivare aratura Transport butasi Marcare teren si trasare brazde Cultivare intre randuri (4 ori) Alte cheltuieli Valoare 1,600.00 120.00 900.00 600.00 500.00 120.00 500.00 1,000.00 160.00

Subtotal

5,500.00

B. Alegerea unui nivel de profitabilitate

Analiza costurilor Costurile fixe

Achizitii de mijloace fixe Salarii fixe PTTR Reclama si publicitate Alte cheltuieli fixe (amortizare) Cheltuieli fixe lei lei lei lei lei lei 200.00 200.00 2,900.00 3,800.00 500.00

Costuri variabile
Materii prime si materiale (ingrasaminte) Utilitati Impozite si taxe Salarii variabile Alte cheltuieli variabile Cheltuieli variabile lei lei lei lei lei lei 40.00 1,000.00 1,000.00 2,400.00 850.00 5,290.00

Calculul pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate Costuri fixe pentru perioada dat ----------------------------------------------------------Pre pe Unitate Cost variabil pe unitate

Pentru a intra pe profit, pescria va trebui sa vnd minim 17 Kg ulei de lavand

22

C. Analiza venituri i cheltuieli

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI 2010 - 2014 AN III
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Total

AN I
Perioada Venituri Vanzarile de produse plante din flora spontana (2000kg x 3RON/kg) Vanzarile de produse din cultura (ulei de lavanda) TOTAL VENITURI Cheltuieli productie Salarii directe Sortate butasi Mocirlare butasi Plantare Afanare Inlaturare butoane Recoltare din cultura Recoltare din flora spontana Materia prima Material saditor (+15%reparare) 13000 buc Ingarsaminte sub aratura 40t Fertilizanti 300kg Apa pt plantare 65mc Chirie platita in avans Alte costuri Transport ingrasaminte Transport ingrasaminte fertilizare Aratura de semi-desfundare 1ha Nivelare aratura Infiintare cultura

AN II

AN IV

ANV

7,000 0 7,000 22,200 100 100 1,000 1,400 350 1,000 6,500 3,200 1,500 1,300 250 1,600 120 900 600

7,000 0 7,000 2,650 0 20 0 20 0 3,580 0 220

3,000

2,000

2,000 14,000

7,000 14,000 0 60 0 20 21,000 6,920 0 0 0 0 1,400 0 1,000 1,000 0 0

7,000 14,000 21,000 5,810

7,000 14,000 21,000 6,930

3,000 950

0 260

2,000 550

0 620

2,000 600

14,000 20

1,400

1,400 400 400 330 200 340

1,000 1,400 1,000

1,000 1,400 1,000

1,000

330

1,000 200 250 20 20 20 20 200 20 200 20 200 20 200 20 20 20 20 20

0 1,000 1,000 0 240 0 0 120 0 0

1,000 250

1,000 1,000 250

120

120

23

Cultivare aratura Transport butasi Marcare teren si trasare brazde Cultivare intre randuri (4 ori) Alte cheltuieli Cheltuielie operationale Salarii indirecte Amortizare Promovare Cheltuielie neoperationale Concesionare teren TOTAL CHELTUIELI SOLD PRECEDENT VENITURI-CHELTUIELI

500 120 500 1,000 160 200 200 1,000 1,000 23,400 3,100 2,900 200 1,000 1,000 6,750 242 242 1,000 1,000 1,262 342 242 100 0 362 1,000 40 342 242 100 0 3,922 242 242 0 462 242 242 0 1,192

0 0 0 1,000 160 240 240 0 260 3,100 0 2,900 200 1,000 1,000 0 11,020 0 0 0 9,980 1,000 160 3,100 2,900 200 1,000 1,000 9,910 1,000 160 3,100 2,900 200 1,000 1,000 11,030

40 242 242 0 502 242 242 0 792 242 242 0 862

40 242 242 0 842 242 242 0 262

40 240 240 0 300

-16,400

250

-1,262

-362

-3,922

-462

1808

-502

1,208

-862

1,158

13,738

-300

-260

11,090

9,970

Observatii: S-au luat in calcul la cultura de lavand 1 an infiintare cultura, 1 an crestere, recoltare din anul 3 S-a luat in calcul la plante recoltate din flora spontan un pre mediu de 3,5RON pe kg, recoltare 2000kg pe an La distileria pentru uleiul de lavand s-a sczut din productie cantitatea reinut derpt cost de procesare Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5

24