Sunteți pe pagina 1din 157

Planul afacerii

Cultivare de lavandă, procesarea și vânzarea produselor derivate din lavandă

Autori
Anton Maria
Constantinescu Mihaela
Gherlan Mirela
Melinte Octavian
Stănescu Raluca
Vrabie Diana

Clasa a X-a B, Liceul Teoretic „Ovidius”


2
Cuprins
Descrierea afacerii ......................................................................................................................................................8
1. Descrierea afacerii..............................................................................................................................................8
a. Descrierea ideilor şi a serviciilor ....................................................................................................................8
b. Localizare şi program .....................................................................................................................................8
c.Poziţia pe piaţă şi concurenţa .........................................................................................................................8
2.Coduri CAEN ........................................................................................................................................................9
1. Planul de marketing ............................................................................................................................................. 10
1.1. Introducere................................................................................................................................................... 10
1.2. Studiul pieței. Piața țintă .............................................................................................................................. 10
1.2.1. Piața țintă.............................................................................................................................................. 10
1.3. Analiza SWOT ............................................................................................................................................... 10
1.3.1. Strengths – puncte tari ......................................................................................................................... 10
1.3.2. Weaknesses – puncte slabe .................................................................................................................. 11
1.3.3. Opportunities – oportunități ................................................................................................................ 11
1.3.4. Threats – amenințări............................................................................................................................. 11
1.4. Concurența ................................................................................................................................................... 11
1.5. Mixul de marketing ...................................................................................................................................... 12
1.5.1. Produs ................................................................................................................................................... 12
1.5.2. Preț........................................................................................................................................................ 12
1.5.3. Plasament ............................................................................................................................................. 13
1.5.4. Promovare ............................................................................................................................................ 14
1.6. Strategia de marketing ................................................................................................................................. 14
1.6.1. Produsul ................................................................................................................................................ 14
1.6.2. Prețul..................................................................................................................................................... 14
1.6.3. Piața ...................................................................................................................................................... 14
1.6.4. Plasamentul .......................................................................................................................................... 14
1.7. Obiective de marketing ................................................................................................................................ 14
2. Planul de producție ............................................................................................................................................. 15
2.1. Managementul operaţional al producţiei .................................................................................................... 15
2.1.1. Planificarea globală ............................................................................................................................... 15
2.1.2. Strategii operaționale ........................................................................................................................... 15
2.1.3. Amplasarea fluxului de producție ......................................................................................................... 15

3
2.1.4. Calitatea şi controlul acesteia ............................................................................................................... 16
2.1.5. Programarea operaţiilor ....................................................................................................................... 18
2.2. Producţia ...................................................................................................................................................... 18
2.2.1. Etapele procesului de producție ........................................................................................................... 18
2.2.2.Resursele utilizate .................................................................................................................................. 19
2.2.3. Echipamente si tehnologii.................................................................................................................... 19
2.2.4. Amplasamentul firmei .......................................................................................................................... 21
2.2.5. Distribuția mărfurilor ............................................................................................................................ 21
2.2.6.Depozitarea............................................................................................................................................ 21
2.2.7.Furnizori ................................................................................................................................................. 21
2.2.8.Capacități de producție ......................................................................................................................... 21
2.2.9.Descrierea procesului tehnologic de producție ..................................................................................... 22
2.2.10.Metoda de organizare a producţiei ..................................................................................................... 24
2.2.11.Descrierea produselor realizate .......................................................................................................... 24
2.2.12.Programarea producţiei şi dimensiunea ei .......................................................................................... 26
2.2.13. Stocuri (anuale) ................................................................................................................................... 26
2.2.14. Ciclul de viaţă al produsului ................................................................................................................ 27
2.2.15. Impactul asupra mediului ................................................................................................................... 27
2.3.Costuri de start-up, producţie şi desfacere................................................................................................... 28
2.3.1.Descrierea investiției ............................................................................................................................. 28
2.3.2.Obiectul investiției ................................................................................................................................. 32
2.3.4.Valoarea estimată a investiţiei .............................................................................................................. 33
2.3.5. Durata de amortizare ............................................................................................................................ 33
2.3.6. Modul de asigurare cu utilităţi.............................................................................................................. 33
2.3.7. Calculul costurilor pe întreaga producţie ............................................................................................. 34
2.3.8.Metode de reducere a costurilor........................................................................................................... 34
2.3.9.Pragul de rentabilitate ........................................................................................................................... 34
3. Planul de management........................................................................................................................................ 36
3.1 Organizarea și conducerea firmei. ................................................................................................................ 36
3.2 Managementul resurselor umane ................................................................................................................ 37
3.3 Managementul recompenselor .................................................................................................................... 37
3.4 Managementul riscului ................................................................................................................................. 38
3.5 Managementul inovativ ................................................................................................................................ 38
3.6 Managementul total al calității ..................................................................................................................... 38

4
3.6.1. Principiile de bază ale TQM .................................................................................................................. 40
3.6.2. Orientarea spre client ........................................................................................................................... 40
3.6.3. Internalizarea relației client-furnizor .................................................................................................... 40
3.3.4. Calitatea pe primul plan........................................................................................................................ 40
3.3.5. „Zero defecte” și îmbunătățirea continuă ............................................................................................ 41
3.3.6. Viziunea sistemică................................................................................................................................. 41
3.3.7. Factorii critici în implementarea principiilor TQM................................................................................ 42
3.3.8. Abordări critice privind TQ și TQM ....................................................................................................... 43
3.7 Managementul schimbării ........................................................................................................................... 43
3.7.1. Introducere ........................................................................................................................................... 43
3.7.2. Rezistența la schimbare ........................................................................................................................ 44
3.7.3. Ce este managementul schimbării?...................................................................................................... 45
3.7.4. Beneficiile managementului schimbării ............................................................................................... 45
3.7. 5. Procesul de management al schimbării ............................................................................................... 46
3.8 Managementul etic ....................................................................................................................................... 50
3.9.Protecţia muncii ............................................................................................................................................ 50
4. Planul Financiar ................................................................................................................................................... 59
4.1.Investiții ......................................................................................................................................................... 59
4.1.1. Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului ........................................................................... 59
4.1.2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului ............................................................. 60
4.1.3. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică.................................................................................. 60
4.1.4. SURSE DE FINANȚARE ........................................................................................................................... 60
4.2. Evaluarea afacerii ......................................................................................................................................... 65
4.2.1. Costul Salarial........................................................................................................................................ 66
4.2.2. Costul total al firmei ............................................................................................................................. 67
4.2.3. Sumele obţinute din vânzări în primii 6 ani de comercializare............................................................. 68
4.2.4. Taxa pe Valoare Adăugată .................................................................................................................... 69
Ieșirea din afacere ................................................................................................................................................... 73
1. Motivele. ......................................................................................................................................................... 74
1.1. Schimbările apărute în viaţă personală ................................................................................................... 74
1.2. Speranţe neîmplinite. .............................................................................................................................. 74
1.3. Alte oportunităţi ce pot apărea. .............................................................................................................. 74
1.4. Apariţia unei oferte tentante de vânzare. ............................................................................................... 74
1.5. Transferul afacerii. ................................................................................................................................... 74

5
1.6. Facilitarea creşterii................................................................................................................................... 74
2. Metode de ieșire. ............................................................................................................................................ 75
2.1. Vânzarea. ................................................................................................................................................. 75
2.2. Fuziunea. .................................................................................................................................................. 75
2.4. Transformarea în societate pe acţiuni. .................................................................................................... 76
2.5. Transferarea către membrii familiei. ....................................................................................................... 76
2.6. Lichidarea. ................................................................................................................................................ 77
2.7. Falimentul. ............................................................................................................................................... 77
3. Etapele ieșirii ................................................................................................................................................... 77

Cuprins anexe
Chestionar pentru studiul pieţei ............................................................................................................................. 79
Mijloace de promovare ........................................................................................................................................... 83
Afiş ........................................................................................................................................................................ 83
Broşură ................................................................................................................................................................. 84
Mijloace de producere ............................................................................................................................................. 85
Organigrama firmei.................................................................................................................................................. 86
Graficul ciclului de viaţă al produsului .................................................................................................................... 87
Contractul de societate (act constitutiv) ................................................................................................................. 88
C.V. European......................................................................................................................................................... 102
Contract individual / colectiv de muncă ............................................................................................................. 104
Cerere de înregistrare la registrul comerţului ...................................................................................................... 109
Contract de mandat / management ..................................................................................................................... 111
Contract cu furnizorii / distribuitorii ..................................................................................................................... 120
Contract de închiriere ............................................................................................................................................. 128
Contract de administrare. ...................................................................................................................................... 131
................................................................................................................................................................................ 139
................................................................................................................................................................................ 153

6
7
Descrierea afacerii
1. Descrierea afacerii
a. Descrierea ideilor şi a serviciilor
Principalul obiectiv al activităţii firmei îl reprezintă cultivarea de lavandă si realizarea produselor pe bază de ulei
de lavandă şi pe bază de flori uscate.

Firma S.C. LavenDream S.R.L îşi propune satisfacerea pieţei cu ajutorul unei game variate de produse
confecţionate din lavandă crescută natural pentru atragerea unui număr mare de clienţi.

Pentru realizarea scopurilor propuse,firma va vinde atât în Constanţa,cît şi pe platforma site-


ului www.lavendream.weebly.com, respectând dorinţele clienţilor şi condiţiile impuse de standardele europene.

Astfel,putem admite că firma noastră oferă atât o mulţime de produse decorate,cât şi servicii concepute în cele
mai bune condiţii pentru a satisface nevoile cumpărătorilor.

Societatea dispune de personal calificat si specializat in domeniul culturii de lavandă.

b. Localizare şi program
Sediul firmei noastre se află pe Bulevardul Tomis, nr. 68, Localitatea Constanţa,Judeţul Constanţa,Telefon:0773
759 352.

c.Poziţia pe piaţă şi concurenţa


Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de când s-a aflat că profitul ce se poate obține din
cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Pregătirea solului pentru cultivare implică mai multe proceduri
specifice, precum arat, discuit, frezat și, opțional bilonarea – la fel ca în legumicultură.

Producţia de lavandă are 7 mari avantaje:

1. Lavanda este o planta perfectă pentru solurile din România;

2. Nu este pretenţioasă – suportă foarte bine temperaturile scăzute si seceta, iar bolile nu prea se lipesc de ea;

3. Butaşii de lavandă rezistă chiar şi 15 ani, deci poţi exploata această cultură pe termen foarte lung;

4. Poţi obţine chiar si 3 recolte într-un an;

5. Producţia o valorifici uşor, în multe feluri: plante verzi, plante uscate, ulei esenţial, aranjamente si decoraţiuni
pentru diferite evenimente

6. Un singur hectar cultivat cu lavandă iţi aduce un profit de minimum 8.000 de euro/an.

7. Concurenţa in domeniu este (încă) extrem de redusă.

8
2.Coduri CAEN

0128-cultivarea condimentelor,plantelor aromatice medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic;

0130-cultivarea plantelor pentru înmulţire;

0161-activităţi auxiliare pentru producţia vegetală;

0163-activităţi după recoltare;

1083-prelucrarea ceaiului si a cafelei;

2053-fabricarea uleiurilor esenţiale;

4622-comerţ cu ridicata al florilor si al plantelor;

4637-comerţ cu ridicata cu cafea,ceai,cacao şi condimente;

4776-comerţ cu amănuntul al florilor,plantelor şi seminţelorşcomerţ cu amănuntul al animalelor de companie şi


a hranei pentru acestea,în magayine specializate;

4789-comerţ cu amăanuntul prin standuri,chioşcuri şi pieţe al altor produse;

4791-comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.

9
1. Planul de marketing
1.1. Introducere
Lavanda este o plantă aromatică cunoscută și utilizată încă din antichitate. Cultura lavandei în România este
relativ recentă. Uleiul volatil, obținut prin distilarea inflorescențelor proaspete de lavandă este produsul
principal al acestei plante și are largi utilizări în industria parfumurilor și a produselor cosmetice. Pe lângă
acestea, lavanda mai este utilizată și în domeniul culinar, cu beneficii bine cunoscute.

Există numeroase avantaje ale cultivării lavandei: piața de desfacere pentru lavandă este în dezvoltare în
România, pe măsură ce se readuce în centrul atenției utilizarea produselor românești. Până în 2012, cea mai
mare parte din totalul cantității de lavandă/produse derivate proveneau din străinătate, neexistând suficienți
cultivatori români. În prezent, numărul acestora este în creștere, contribuind la economia pe plan intern.

1.2. Studiul pieței. Piața țintă


Lavanda și produsele derivate au o largă piață de desfacere. Uleiul de lavandă este unul din cele mai folosite
uleiuri esențiale în industria de parfumerie, cosmetice si detergenți. Lavanda poate fi folosită și în numeroase
produse handmade, precum și în decorațiuni. Un alt avantaj al cultivării lavandei este căutarea pe care o au
câmpurile de lavandă de către apicultori în vederea producerii mierii de lavandă.

Grupul țintă al firmei S.C. LavenDream S.R.L. este reprezentat de producătorii de parfum, cosmetice și
detergenți, apicultorii, precum și populația care apreciază eleganța produselor handmade și a decorațiunilor cu
lavandă.

1.2.1. Piața țintă


Studiul pieței și promovarea firmei este realizat prin diferite mijloace :

1. Observare directă;
2. Interviuri – realizate cu 6 luni-1 an înainte de începerea cultivării, în cadrul târgurilor de produse
naturale ;
3. Chestionare – disponibile online pe site–ul firmei – de asemenea distribuite în cadrul evenimentelor cu
scop de prezentare (târguri, festivaluri etc.) cu 6 luni, respectiv 3 luni înaintea începerii cultivării, iar
după începerea comercializării bunurilor repetăm chestionarea clienților de două ori pe an (primăvara,
toamna, în preajma recoltei);
4. Flyere – distribuite în zona magazinului cu produse handmade și derivate din lavandă, precum și în zone
populate ale orașului, la târguri și festivaluri.

Produsele oferite sunt căutate cu predominanță de către clienții din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18-50
de ani, dar prezintă beneficii pentru orice alt tip de client.

1.3. Analiza SWOT


1.3.1. Strengths – puncte tari
 Echipa managerială este tânără și astfel posedă creativitate, perseverență și răbdare;
 Produsele noastre sunt de calitate superioară, datorită atenției deosebite acordate valorificării a ce este
mai bun din plante;

10
 Produsele vândute în magazin au la bază materiale din surse proprii (lavanda din cultura noastră), astfel
garantând un proces 100% natural de producție;
 Lavanda are randament mai mare comparativ cu culturile tradiționale (grâu, porumb etc.);
 Resursele necesare sunt relativ mici, comparativ cu alte culturi;
 Profitul ridicat se poate obține și pe suprafețe mai mici de teren, chiar și sub 1 ha;

1.3.2. Weaknesses – puncte slabe


 Suntem noi în domeniu, nu avem experiență anterioară;
 Lipsa fondurilor financiare;
 Lipsa infrastructurii necesare prelucrării;
 Dificultăți în obținerea finanțării;
 Lavanda nu are cele mai bune rezultate în primul an;

1.3.3. Opportunities – oportunități


 Cultivarea lavandei este o afacere în dezvoltare, astfel că putem profita de ideile noi;
 Există fonduri europene pentru agricultură pe care le putem accesa;
 Lavanda este la mare căutare atât pe plan intern, cât și pe plan extern;
 Piața europeană pentru produsele pe bază de plante este în creștere;
 Produsele ecologice sunt la din ce în ce mai mare căutare;
 Interesul în creștere față de culturile alternative;
 Domeniul vast de aplicare pentru plantele aromatice;
 Climatul în zona aleasă (sud, sud-estul României) este favorabil;

1.3.4. Threats – amenințări


 Cultivatorii existenți de lavandă din România au deja un renume;
 Sistemul de marketing este slab dezvoltat;
 Ideile preconcepute cu tendință conservatoare privind culturile tradiționale;
 Poluarea și/sau epuizarea resurselor naturale;
 Dezvoltarea mecanismelor de piață ilegale pentru comercializarea plantelor aromatice;
 Variații de temperatură: secetă, frig etc.

1.4. Concurența
În prezent, în Constanța nu există magazine dedicate exclusiv produselor din lavandă. Cu toate acestea,
cultivatori de lavandă există în România. Printre cei mai cunoscuți producători se numără:

 Lavandă de România (www.butasidelavanda.ro)


o Lavanda de Romania este un proiect de suflet al unei familii timișorene tinere si
întreprinzătoare. Inspirați de câmpurile din Provence, Franța, aceștia au decis să pornească
propria afacere cu lavandă.
 Lavandă by Lola (www.lavanda-lola.ro)
o Lavandă by Lola a început ca un proiect îndrăzneț, o afacere de familie, multă muncă și dragoste
pentru lavandă. Oferind o varietate de produse de aromaterapie, culinare, florale și produse de
uz personal realizate din Lavandă, aceasta reprezintă o firmă de succes.
 Levănțică.com (www.levantica.com)
o Producător de levănțică, oferă spre vânzare plante și produse derivate
 Lavender Blue (www.lavandadecluj.ro)

11
o Cu o experiență de 5 ani în cultivarea lavandei, oferă sfaturi pentru noii întreprinzători.
Produsele oferite sunt gândite ca unicat sau în serie mică, fiind lucrate manual.
 Lavanda Antoniei (www.lavandaantoniei.ro)

1.5. Mixul de marketing


Conceptul de „mix de marketing”, creat în anul 1853 de către profesorul Universității Harvard Neil Borden,
presupune antrenarea resurselor de marketing în combinații diferite, pentru a obține un răspuns maxim din
partea pieței țintă. Mixul de marketing este compus din cei 4P: Produs, Preț, Promovare și Plasament.

1.5.1. Produs
Firma LavenDream este unul dintre puținii cultivatori de lavandă care deține întreg lanțul de producție –
procesare – prelucrare – vânzare. Firma noastră se specializează în 5 produse de bază: flori de lavandă
proaspete sau în ghiveci, flori de lavandă uscate, ulei de lavandă, produse handmade și de decor cu și din
lavandă.

Florile de lavandă proaspete sau în ghiveci


Ghiveciul cu planta de lavandă este ideal pentru terasele exterioare. În perioada de înflorire va atrage atenția
prin frumusețea ei. Plantele proaspete în buchet pot fi folosite ca decorațiuni.

Florile de lavandă uscate


Florile de lavandă sunt uscate, apoi scuturate de pe tulpină. Acestea pot fi utilizate pentru a realiza diferite
decorațiuni, săculețe, perne, forme diverse, în rețete de mâncare, ceaiuri, infuzii, în săpunuri ori alte produse
pentru îngrijirea corporală.

Uleiul și apa de lavandă


Uleiul de lavandă se poate utiliza în diferite întrebuințări ce vizează îngrijirea corpului și părului. Lista de beneficii
ale lavandei este tot atât de vastă, precum modurile în care este folosită: ca parfum, dezinfectant, deodorant,
insecticid natural sau calmant pentru sistemul nervos. Uleiul esenţial (eteric) de lavandă este obţinut prin
distilare din floare şi are un miros puternic, lemnos, floral şi uşor dulce. Datorită compoziţiei chimice, uleiul
esenţial de lavandă are acţiune relaxantă, reconfortantă, cicatrizantă, antiinflamatoare, cu o largă utilizare în
industria cosmetică şi este unul din ingredientele frecvent utilizate în industria parfumurilor. Datorită acestor
proprietăţi uleiul de lavandă se regăseşte şi în multe din produsele pentru copii. Apa de lavandă este rezultată
din procesul de distilare al florilor de lavandă. Aceasta păstrează mare parte din proprietățile uleiului de lavandă,
având la fel de multe utilizări.

Produsele handmade și de decor


Produsele handmade și de decor sunt cadouri ideale pentru cei dragi, combinând eleganța parfumului de
lavandă cu utilitatea și beneficiile terapeutice ale plantei.

1.5.2. Preț
Prețul influențează volumul și valoarea vânzărilor, precum și profitul companiei. Prețurile noastre sunt stabilite
în raport direct proporțional cu calitatea produselor oferite. Firma noastră oferă comerț cu ridicata, produsele
fiind cumpărate în cantități mari de către producători sau distribuitori din țară direct de la sediul firmei
LavenDream, dar și comerț cu amănuntul în cadrul magazinului nostru, oferind astfel cantități mai mici de
produse la prețuri accesibile oricui. Vom organiza reduceri/promoții cu ocazia diferitelor sărbători/evenimente.

12
Pentru comerțul cu ridicata (de la sediul firmei):
Denumire produs Preț
Flori de lavandă tăiate, uscate 25 lei/kg
Ulei de lavandă 470 lei/l

Pentru comerțul cu amănuntul (de la magazinul firmei):


Denumire produs Cantitate Preț
Flori de lavandă tăiate, proaspete 1 buchet/50-60 fire 5 lei
Flori de lavandă tăiate, uscate 1 buchet/50-60 fire 8 lei
Ulei de lavandă 10 ml 13 lei
Ulei de lavandă 25 ml 27 lei
Apă de lavandă 100 ml 9 lei
Apă de lavandă 250 ml 20 lei
Săculețe cu lavandă (25 g lavandă) 1 buc. 8 lei
Odorizant auto 1 buc. 8 lei
Odorizant de cameră cu ulei de lavandă 120 ml 80 lei
Ornament lavandă - con 1 buc. 45 lei
Ornament lavandă – coroniță 1 buc. 55 lei
Pachet cadou - mic 1 set 50 lei
Pachet cadou – mediu 1 set 85 lei
Pachet cadou – mare 1 set 140 lei
Săpun natural cu lavandă 1 buc./80 g 10 lei
Lumânare cu lavandă 1 buc./180 g 25 lei
Sare de baie cu lavandă 200 g 15 lei
Ceai de lavandă 60 g 7 lei
Pernuță cu lavandă 1 buc. 15 lei
Lavandă în ghiveci (mic) 1 buc. 30 lei
Lavandă în ghiveci (mare) 1 buc. 50 lei

1.5.3. Plasament
Solul ideal pentru lavandă este compus din 45% minerale (nisip, nămol, și argilă), 5% materie organică, iar 50%
spațiu poros. Porii asigură necesarul de oxigen și apă pentru creșterea sănătoasă a plantelor. Cu cât nivelul de
oxigen din sol e mai mic, cu atât creşterea rădăcinilor e mai mică şi șansele de supraviețuire a plantelor mai
reduse.

Terenul pe care urmează să fie cultivată lavandă are dimensiunea de 6 hectare. Acesta se află în sudul județului
Tulcea, la 1 km de lacul Ceamurila (lacul este de asemenea deţinut de firma noastră). Terenul este deținut de doi
dintre întemeietorii firmei, Gherlan Mirela și Melinte Octavian. În apropierea terenului agricol se află un hambar
cu o suprafață de 1100 m2 ce servește la uscarea florilor de lavandă, un al doilea hambar destinat distileriei și o
casă cu 2 etaje destinată realizării și ambalării produselor.
Magazinul este amplasat în Piața Ovidiu, la intersecţia bulevardului Tomis cu strada Sulmona, la parterul unei
vile, fiind situate într-o zonă des frecventată de posibilii clienți. Acesta are o suprafață de 110 m 2 și va fi închiriat.
Amplasarea facilitează dezvoltarea afacerii și este avantajoasă pentru tipul de produse oferite spre vânzare,
nefiind nevoie de un spațiu mare.

13
1.5.4. Promovare
Metoda de promovare principală a firmei este prin intermediul rețelei de socializare Facebook și al site-ului
www.lavendream.weebly.com. Pe lângă aceste metode, vom folosi și pliante/Flyere.

1.6. Strategia de marketing


1.6.1. Produsul
 Produse diferențiate în raport cu piața deservită;
 Varietate și inovație în materie de produse;
 Promovare adaptată – crearea unui site care să conțină detalii despre firmă și o prezentare a produselor
firmei.

1.6.2. Prețul
 Situare sub/în apropierea prețului pieței;
 Prețuri promoționale;
 Prețuri în concordanță cu prețul lider.

1.6.3. Piața
 Exploatarea oportunităților;
 Produsele sunt destinate tuturor grupelor de vârstă, sex și oricărei ocupații;

1.6.4. Plasamentul
 Practicarea marketingului direct;
 Amplasarea magazinului într-o locație avantajoasă.

1.7. Obiective de marketing


 Crearea unei afaceri profitabile;
 Colaborarea cu alte firme;
 Promovarea unor produse noi;
 Comercializarea pe un timp îndelungat;
 Exportarea materiilor prime (flori de lavandă vândute cu ridicata);
 Inaugurarea unei rețele dezvoltate de magazine;

14
2. Planul de producție
2.1. Managementul operaţional al producţiei
2.1.1. Planificarea globală
Fiind la început, în primul an de vânzare a produselor se pot petrece două situații – atenția clienților este una
sporită de la început datorită numărului mic de magazine ce comercializează produse de lavandă, fapt ce poate
duce la epuizarea totală a stocurilor – atenția clienților crește treptat, ducând la consumarea mai lentă a
stocurilor.

O dată cu trecerea anilor sperăm să producem cantitatea de produse necesară pentru a satisface cererea
clienților în orice perioadă.

2.1.2. Strategii operaționale


Am decis să realizăm toate produsele noastre cu forțe proprii pentru a nu depinde de alți antreprenori sau a nu
ne angaja în situații ce pot duce la obținerea unui profit cât mai mic pentru firma noastră

2.1.3. Amplasarea fluxului de producție


Aceasta se realizează pe operații după cum urmează:

 plantarea și îngrijirea lavandei

plantarea
butaşilor
(octombrie)

a doua
îngrijirea
recoltare a
plantelor
florilor (august (octombrie-iunie)
septembrie)

îngrijirea prima recoltare


plantelor a florilor (iunie-
(iulie-august) iulie)

15
 realizarea produselor pe bază de ulei de lavandă

îmbutelierea
distilarea florilor realizarea
produselor sau
proaspete(iulie produselor
împachetarea
sau septembrie) (august sau
acestora (august
octombrie)
sau octombrie)

 realizarea produselor pe bază de flori uscate

pregătirea
uscarea florilor
produselor ambalarea
(iulie sau
(octombrie sau produselor
septembrie)
decembrie)

2.1.4. Calitatea şi controlul acesteia


Calitatea produselor/serviciilor este influențată și determinată de o serie de factori care acționează atât în
procesul producției cât și în procesul circulației mărfurilor, în toate etapele traiectoriei produsului , de la
identificarea cerințelor clienților, până la satisfacerea acestora și evaluarea gradului de satisfacere a lor.

2.1.4.1. Factorii care influențează și determină calitatea

1. Factori care acționează în producție:


 Cercetare și proiectare;
 Materii prime și material;
 Procesul Tehnologic;
 Resursele Umane;
 Asigurarea și controlul calității;
 Standarde și norme tehnice;

2. Factori care acționează în sfera circulației mărfurilor:


 Ambalarea
 Transportul
 Depozitarea-păstrarea

16
2.1.4.2. Asigurarea și controlul calității
Sunt 4 etape în asigurarea și controlul calității produselor :

1. Asigurarea calității prin control


Calitatea este asigurată prin controlul final al produselor, când se identifică și se separă cele necorespunzătoare,
care nu respectă specificațiile. Se acordă prioritate constatării defectelor față de prevenirea lor.

2. Asigurarea calității prin metode statistice


Presupune controlul statistic al procesului de producție. Se urmărește identificarea cauzelor defectelor,pentru
prevenirea lor în procesele ulterioare și îmbunătățirea calității

3. Asigurarea calității prin motivarea personalului


Această etapă pune accentul pe educarea și instruirea întregului personal , de la cel de conducere la cel de
execuție, în vederea asigurării calității la toate nivelurile.

4. Concepte integratoare de asigurare a calități


De-a lungul timpului, sistemul de asigurare a calității s-a impus din considerente precum:

 Creșterea ponderii calității în cadrul concurenței manifestată pe piața mărfurilor și a serviciilor;

 Automatizarea și informatizarea proceselor de producție;


 Optimizarea costurilor calității;
 Exigențele sporite ale consumatorilor;
 Influența exercitată de calitate asupra indicatorilor eficienței economice a organizației.

Standardele ISO 9000:2000 definesc modele de asigurare a calității. Sistemul de management al calității este
sistemul de management prin care se orientează și se ține sub control o organizație, în ceea ce privește calitatea.
Standardele ISO 9000:2000 oferă:
 Un model de asigurare externă a calității – ISO 9001
 Un model de asigurare internă a calității –- ISO 9002
Standardul ISO 9000:2000 – prezintă principiile fundamentale ale managementului calității și terminologia
specifică.

2.1.4.2.1. Asigurarea calităţii (AC)


Reprezintă „managementul calităţii concentrat asupra furnizării încrederii că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite.”

Pe scurt AC înseamnă:
 spune ce faci;
 fă ce spui;
 fă acest lucru cât mai bine;
 fii capabil să demonstrezi ceea ce ai făcut.

17
2.1.4.2.2. Controlul calităţii (CC)
Este parte a managementului calităţii, concentrată pe îndeplinirea cerinţelor calităţii

Pentru activitatea analitică CC reprezintă un set complet de proceduri aplicate de laborator pentru
monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure
pentru a fi luate în considerare.

2.1.5. Programarea operaţiilor


Graficul de realizare a investiţiilor

Perioada de realizare (în luni)


Nr. Descrierea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 24
curent investiţiei

1. Proiectare,
aprobări, avizare X
2. Pregătirea şi
amenajarea X
terenului
3. Achiziţionarea
instalaţiilor şi a X
utilajelor
4. Realizarea
construcţiei X
utilităţilor
5. Transportarea şi
montarea
instalaţiilor şi a X
utilajelor
6. Plantarea
butaşilor X
7. Realizarea
primei producţii X
2.2. Producţia
2.2.1. Etapele procesului de producție
 Obținerea cunoștințelor necesare cultivării și îngrijirii lavandei;
 Plantarea butașilor și îngrijirea acestora;
 Prima recoltare a florilor;
 Uscarea sau distilarea acestora;
 Realizarea și ambalarea produselor;
 Transportul produselor la sediul firmei și la magazin pentru comercializare.

18
2.2.2.Resursele utilizate

Resursele financiare
 Autofinanțarea;
 Creditul bancar;
 Fondurile europene.

Resursele umane
 manager general și executiv;
 director economic;
 director comercial;
 director de producție;
 administrator;
 contabil;
 2 vânzători în magazinul firmei;
 6 lucrători de teren ;
 3 lucrători la distilerie;
 4 lucrători care se ocupă de fabricarea produselor;
 4 lucrători care se ocupă de ambalarea produselor;
 2 şoferi.

Resursele materiale
 Butași de lavandă;
 Erbicide;
 Gunoi de grajd;
 Ceară de soia;
 Ulei de cocos;
 Ulei de măsline extravirgin;
 Apă distilată;
 Sodă caustică;
 Unt de cacao;
 Sare de mare;
 Materiale necesare ambalării produselor(săculețe, panglică, folie de plastic, etc.)Resursele
informaționale
 Cunoștințele necesare plantării și întreținerii culturii de lavandă;
 Cunoștințele necesare realizării săpunului natural;
 Cunoștințele necesare uscării florilor și pregătirii acestora pentru diverse produse (ornamente, săculețe,
etc.);
 Cunoștințele necesare realizării lumânărilor.

2.2.3. Echipamente si tehnologii

Utilaje
 Tractor Landini cu plug Krone reversibil;
 Grapă cu discuri;

19
 Distilerie lavandă (capacitate 200 litri) – 1 bucată;
 Motocoasă benzină Best 3.5 Cp – 8 bucăți;
 Instalație de irigare prin picurare – 1 bucată;
 Hidrofor
 Cameră de Supraveghere Înregistrare pe card și Infraroșu Int / Ext – 2 bucăți;
 Calculator personal – 6 bucăți;
 Router Wireless TP-LINK TL-WR940N, 450Mbps, WAN, LAN, negru – 2 bucăți;
 Dubă Mercedes Sprinter 213CDI;

Mobilier
 Tejghea magazin;
 Poliță EKBY LAIVA / EKBY VALTER – 10 bucăți;
 Scaun vizitator birou – 1 bucată;

Consumabile
 Panglică Organza
 Ghiveci mic
 Ghiveci mare
 Coșuri mici
 Coșuri medii
 Coșuri mari
 Borcan de 200g
 Sticluța de 10ml
 Sticluța de 30ml;
 Sticlă 100 ml;
 Sticlă 250 m;
 Fitil de lumânare;
 Etichete;
 Folie sigiliu pentru borcane cosmetice;
 Folie de aluminiu;
 Punguță de ceai;
 Celofan pentru ambalare;
 Folie de plastic alimentară;
 Săculeț textil;
 Sticluța odorizant auto;
 Pământ de flori;

Mijloace de preparare fixe


 Oală cu capac – 12 bucăți
 Bol 3.5l din plastic – 10 bucăți
 Formă de săpun 6 cavități – 100 bucăți
 Formă de săpun bloc – 100 bucăți
 Spatulă din silicon – 4 bucăți
 Cântar de bucătărie Zelmer KS1500, 5 kg, Argintiu – 2 bucăți
 Matriță din aluminiu – 10 bucăți
 Cântar pentru bijuterii MH-500, 500 g – 4 bucăți

20
Butași de lavandă
 Lavandă Angustifora Vera – 60000 butași
 Lavandă Angustifora Sevtopolis – 65000 butași (+5000 butași anual)

2.2.4. Amplasamentul firmei


Terenul pe care urmează să fie cultivată lavandă are dimensiunea de 6 hectare. Acesta se află în sudul județului
Tulcea, la 1 km de lacul Ceamurila (lacul este de asemenea deţinut de firma noastră). Terenul este deținut de doi
dintre întemeietorii firmei, Gherlan Mirela și Melinte Octavian. În apropierea terenului agricol se află un hambar
cu o suprafață de 1100 m2 ce servește la uscarea florilor de lavandă, un al doilea hambar destinat distileriei și o
casă cu 2 etaje destinată realizării și ambalării produselor.
Sediul central al firmei se află pe strada Pescarilor, numărul 98, blocul FZ 15, scara B, apartamentul 36.
Apartamentul este în proprietatea unuia dintre întemeietorii firmei, Anton Maria, și este de asemenea utilizat ca
spațiu de depozitare a produselor.
Magazinul este amplasat în Piața Ovidiu, la intersecţia bulevardului Tomis cu strada Sulmona, la parterul unei
vile, fiind situate într-o zonă des frecventată de posibilii clienți. Acesta are o suprafață de 110 m2 și va fi închiriat.

2.2.5. Distribuția mărfurilor


Aceasta este efectuată cu dubița firmei de la terenul agricol până la sediul central și, mai apoi, la magazine.

2.2.6.Depozitarea
Depozitarea produselor cosmetic se va face în conformitate cu prevederile legii nr. 469/2006 pentru fabricarea și
punerea pe piață a produselor cosmetic de uz uman. De asemenea, depozitarea produselor alimentare ( ceaiul
de lavandă) se face în conformitate cu prevederile Ordinului Nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea
Normelor de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor.
La sediul central al firmei, una dintre camerele apartamentului și balconul, ambele de câte 14 m2 vor fi destinate
depozitării produselor. De asemenea o parte din produse va fi depozitată la magazinul firmei cu scopul de a fi
vândute.

2.2.7.Furnizori
 Butași de lavandă: Olx;
 Utilaje: Olx, lajumate, Marcoser, Altex, zyg.ro;
 Mobilier: Olx, Ikea;
 Mijloace de preparare fixe: Emag, pentrugatit, elementul, Cora, ipso;
 Consumabile: elementul, vrac-online, metro, e-chimicale, mercerie, Dedeman, ipso, bizon, pungi-hârtie,
esiana;
 Apă: RAJA Constanța:
 Energie electrică: S.C ENEL;
 Telefonie, internet: RCS/RDS;
 Gaze naturale: Engie;

2.2.8.Capacități de producție
Atunci când plantele ajung la maturitate (în al treilea an de la plantare) de pe 6 hectare se pot recolta până la 30
de tone de flori în urma primei recoltări. Astfel, din 15 tone de flori se obțin 1005 litri de ulei de lavandă și 5025
litri de apă de lavandă. Din florile uscate se obțin următoarele cantități: 900 kg de flori uscate destinate
comerțului cu ridicata, 1436 bucăți din fiecare produs (ceai, pernuță, coroniță, con), 436 buchete, 936 săculețe.

21
Din uleiul de lavandă se obține astfel: 300 l pentru comerțul cu ridicata, 11350 flacoane ulei de 10ml, 8900
flacoane ulei de 25 ml, 11750 odorizante auto, 10750 săpunuri, 7392 lumânări, 4000 cutii cu sare de baie, 12288
odorizante de cameră. Din apa de lavandă se obțin 6178 de sticluțe de 100ml și 6678 sticluțe de 250ml. Pentru
ghivece vor fi puse la dispoziție anual 2500 ghivece cu lavandă tânără și din al treilea an 2500 ghivece cu lavandă
matură. Pachetele vor fi realizate câte 500 din fiecare. De asemenea se vor face în urma celor două perioade de
înflorire şi buchete cu flori proaspete în număr de 200.

2.2.9.Descrierea procesului tehnologic de producție

Cultivarea lavandei
1. Pregătirea solului pentru cultivare implică: desfundarea terenului la 40-50 cm adâncime și încorporarea
cu gunoi de grajd; cu 2-3 săptămâni înainte de plantare se face o arătură de 20-22 cm; până la plantarea
propriu-zisă, solul se menține curat de buruieni prin discuire.
2. Plantarea butașilor de lavandă se face în luna octombrie. plantele se sădesc la 50 cm între ele și 100 cm
între rânduri Pe 1 hectar sunt necesari aproximativ 20000 butași. Cele două soiuri utilizate sunt:
Sevtopolis (pentru mirosul puternic) și Angustifolia Vera (pentru obținerea uleiului). Procesul de plantare
este efectuat manual.
3. Primele semne că butașii “au prins” apar primăvara, în martie-aprilie, iar planta crește repede, primele
flori apărând în vară. Planta ajunsă la maturitate are capacitatea de a înflori de 2 ori pe an, în perioadele
mai-iunie și august-septembrie. Maturitatea este atinsă în al treilea an de la cultivare, când se pot obține
până la 5 tone de flori de pe un hectar în urma primei recoltări și 2.5 tone de pe un hectar în urmă celei
de a doua recoltări.
4. Irigarea suprafeței de cultivare se face prin picurare. Sursa de apă utilizată este Lacul Ceamurila, iar pe
suprafața plantată este instalat un sistem de irigații.
5. Dăunătorii care pot ataca lavandă sunt aproape inexistenți. În jurul plantației este construit un gard
rezistent care împiedică pătrunderea animalelor sălbatice, dar dacă ele trec totuși de gard, datorită
gustului amar al plantei, nu se hrănesc cu lavandă. Buruienile în schimb reprezintă o mare problemă.
Sunt utilizate următoarele erbicide: Pantera 40 EC (1litru/hectar) si Fusilade Forte (1litru/hectar).
Recoltarea florilor se face manual sau cu ajutorul motocoasei.

Uleiul de lavandă
În urma recoltării florilor de lavandă, acestea sunt transportate la distilerie și presate în cazanul de fierbere
pentru a obține uleiul volatil. Acesta este mai apoi ambalat în sticluțe de 10 ml, respective 25 ml.
Ca și combustibil pentru producerea uleiului volatil se utilizează florile deja distilate și uscate. Dintr-un hectar se
pot obține până la 67 litri de ulei de lavandă.

Apa de lavandă
Apa de lavandă se obţine în urma distilării uleiului de lavandă în proporţie de 1 la 5 (1 litru de ulei la 5 litri de
apă). Produsul final este apoi strecurat şi îmbuteliat în sticluţe etanş de 100 ml sau 250 ml.

Produse bazate pe flori uscate de lavandă şi ulei de lavandă


Florile proaspete sunt întinse în straturi subţiri în clădirea special amenajată. Uscarea florilor de lavandă se face
la umbră. Pentru ornamentele de lavandă, florile sunt făcute bucheţele şi atârnate cu vârfurile în jos pentru a fi
uscate.

Ornamentele
Sunt realizate prin împletirea florilor proaspete şi punerea acestora la uscat alături de celelalte flori

22
Săpunul de lavandă
Ingrediente:ulei de cocos (450 ml); ulei de măsline (450 ml); apă distilată (340 ml); sodă caustică (130 gr); unt de
cacao (20 gr); ulei esenţial de lavandă (5 ml); lavandă pulbere (1 lingură).
Mod de preparare:
1. Se topesc uleiurile şi untul într-un vas.
2. Se dizolvă soda în apă distilată, însă turnând progresiv puţin câte puţin.
3. Se adaugă amestecul de apă şi sodă peste cel obţinut în prealabil din uleiuri şi unt. Temperatura nu
contează, nici a uleiurilor, nici al amestecului de apă cu sodă.
4. În momentul în care uleiurile plutesc la suprafaţa amestecului, vasul se aduce pe foc, utilizând metoda
bain-marie.
5. Se amestecă uşor şi continuu până la fierbere, iar apoi se va continua în acelaşi ritm încă aproximativ 20
de minute.
6. Când nu mai există bule mari care se sparg, ci doar bule mici, atunci săpunul este aproape gata şi trebuie
închis focul.
7. Amestecul este lăsat să se liniştească pentru 10-15 minute, iar apoi este readus pe foc.
8. Amestecaţi uşor, de jur împrejur, şi veţi observa cum va începe să se umfle. Aici opriţi din nou focul.
9. Continuaţi mişcările circulare până când lichidul se îngroaşă, spre consistenţa unui gel. Se adaugă untul
bio de cacao şi uleiurile esenţiale.
10. Abia în acest moment săpunul este gata şi poate fi turnat în forme.

Produsul astfel obţinut este lăsat la răcit, şi după ce s-a întărit, este gata de folosire.

Lumânări cu lavandă
Ingrediente pentru o lumânare(180g): 172.8g ceară de soia, 7.2g ulei de lavandă.
Mod de preparare:
Se pregătește recipientul pentru lumânare, fitilul aferent şi o bucată de folie de aluminiu tăiată în formă de
pătrat, cu lățimea ceva mai mare decât mărimea fitilului. Din fitil se taie o bucată de lungime potrivită: înălțimea
interioară a recipientului + aprox. 1 cm. Se pregătește într-un alt bol/pahar mic uleiul de lavandă. Într-un pahar
termorezistent se adaugă ceară şi se topeşte pe baie de apă, amestecând lent. În ceara topită-care preferabil are
o temperatură între 60-68°C-se adaugă uleiul de lavandă şi se amestecă bine, rapid. Se ia cu linguriţa o porţie din
ceară topită şi se pune la baza recipientului, peste care, rapid, se așează partea capsată a fitilului. Fitilul cu capsă
trebuie să stea stabil în recipient înainte de turnarea lumânării. Compoziţia se toarnă în recipientul dedicat şi se
lasă pe o suprafață plană pană la solidificare.

Sare de baie cu lavandă Ingrediente


pentru un borcan de 200 g: 200 g sare de mare, 10g ulei de măsline, 2 ml ulei de lavandă.
Mod de preparare:
Se amestecă uleiul de lavandă cu cel de măsline şi se încorporează sarea de mare în amestec. Sarea de baie este
împachetată într-un borcan care se închide ermetic.

Săculețe cu lavandă, Pernuţă cu lavandă 25g de flori


uscate din lavandă sunt împachetate în săculețe ce permit emanarea parfumului florilor. Pernuţa va fi realizată
cu 40g de flori uscate.

23
Ceai de lavandă
O punguţă cu ceai de lavandă conţine 60g de flori uscate.

Odorizante auto
Pentru odorizantele auto, 5 ml de ulei de lavandă sunt îmbuteliaţi în sticluţele speciale.

Odorizante de cameră
Ingrediente: 30ml ulei de lavandă, 400 ml apă distilată, 350 grame bicarbonat de sodiu.
Mod de preparare:
Se amestecă uleiul de lavandă cu apa distilată şi bicarbonatul de sodiu şi se toarnă în forme. Se lasă la uscat 2
zile după care se împachetează.

Pachetele cadou
Acestea pot fi mici (1 ulei esenţial de 10 ml, 1 apă de lavandă de 100 ml, 1 buchet de flori uscate, 1 săculeţ cu
lavandă), medii (1 sare de baie, 1 săpun, 1 lumânare, 1 apă de lavandă de 100 ml), sau mari (1 ulei esenţial de
25ml, 1 apă de lavandă de 250ml, 1 săpun, 1 lumânare, 1 sare de baie, 1 buchet de flori uscate).

Lavandă în ghiveci
Ghivecele mici conţin 1 plantă tânără de lavandă, iar ghivecele mari conţin 1 plantă matură de lavandă.

2.2.10.Metoda de organizare a producţiei


Am decis să alegem producţia în serie deoarece se potriveşte cel mai bine cu producţia noastră. Astfel, datorită
ciclului de dezvoltare a lavandei, florile sunt recoltate de 2 ori pe an (din al treilea an de la plantare) sau o dată
pe an (în primii doi ani de la plantare), făcând ca şi producerea produselor să se realizeze de 2 ori pe an. Avem o
gamă largă de produse bazate atât pe flori uscate, cât şi pe uleiul esenţial de lavandă. Loturile diferă ca mărime
datorită faptului că la a doua înflorire lavanda produce doar jumătate din cantitatea de flori recoltată la prima
înflorire. Datorită faptului că suntem la început, gradul nostru de specializare în producerea produselor din
lavandă este unul destul de redus, urmând ca în următorii ani acesta să crească.

2.2.11.Descrierea produselor realizate


Produsele noastre sunt realizate integral de către firmă şi sunt destinate comerţului pe piaţa internă, dar și
externă odată ce firma este suficient de cunoscută și bine dezvoltată.

24
Nr. Denumirea Tipul de comerţ Cantitate Ponderea Preţ Valabilitate
curent produsului în total (în lei) (luni de la
vânzări deschidere)

1. Flori uscate Comerţ cu ridicata 1 kg 0.906% 25 -


2. Ulei esenţial Comerţ cu ridicata 1 litru 0.302% 470 12
3. Flori proaspete Comerţ cu amănuntul 50-60 fire 0.201% 5
buchet
4. Flori uscate buchet Comerţ cu amănuntul 50-60 fire 0.439% 8 -
5. Ulei esenţial Comerţ cu amănuntul 10 ml 11.429% 13 12
6. Ulei esenţial Comerţ cu amănuntul 25 ml 8.962% 27 12
7. Apă de lavandă Comerţ cu amănuntul 100 ml 6.221% 9 12
8. Apă de lavandă Comerţ cu amănuntul 250 ml 6.724% 20 12
9. Săculeţ cu lavandă Comerţ cu amănuntul 25 g 0.942% 8 -
10. Odorizant auto Comerţ cu amănuntul 5 ml 11.832% 8 24
11. Odorizant de Comerţ cu amănuntul 350 g 12.374% 80 24
cameră
12. Ornament con Comerţ cu amănuntul 1 buc. 1.446% 45 -
13. Ornament coroniţă Comerţ cu amănuntul 1 buc. 1.446% 55 -
14. Pachet cadou mic Comerţ cu amănuntul 1 set 0.503% 50 12
15. Pachet cadou mediu Comerţ cu amănuntul 1 set 0.503% 85 12
16. Pachet cadou mare Comerţ cu amănuntul 1 set 0.503% 140 12
17. Săpun cu lavandă Comerţ cu amănuntul 80 g 10.825% 10 6
18. Lumânare cu Comerţ cu amănuntul 180 g 7.443% 25 24
lavanda
19. Sare de baie cu Comerţ cu amănuntul 200 g 4.028% 15 6
lavandă
20. Ceai de lavandă Comerţ cu amănuntul 60 g 1.446% 7 12
21. Pernuţă cu lavandă Comerţ cu amănuntul 40 g 1.446% 15 -
22. Lavandă in ghiveci Comerţ cu amănuntul 1 plantă 5.035% 30 -
mic

25
23. Lavandă in ghiveci Comerţ cu amănuntul 1 plantă 5.035% 50 -
mare

2.2.12.Programarea producţiei şi dimensiunea ei


Iniţial, doar jumătate din suprafaţa deţinută este plantată (3 hectare). În primul an de la plantare de pe această
suprafaţă se obţin 7.5 tone de flori în urma unei singure înfloriri. În al doilea an, se obţin 15 tone de flori, în urma
unei singure înfloriri. Din al treilea an florile înfloresc de 2 ori, prima dată obţinându-se 15 tone de flori, iar a
două oară producţia înjumătățindu-se la 7.5 tone de flori. Tot în al treilea an este extinsă suprafaţa de plantare
la 6 hectare. La 10 ani de la plantarea butașilor
Produsele realizate din lavandă sunt fabricate în funcţie de cantitatea de flori obţinută, astfel, faţă de primul an,
producţia din al doilea an se dublează, în anul 3 se triplează, ajungând ca în al şaselea an să fie de 6 ori mai mare
decât producţia iniţială.

2.2.13. Stocuri (anuale)


Nr. Denumire produs Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
curent (bucăţi) (bucăţi) (bucăţi) (bucăţi) (bucăţi) (bucăţi)
1. Flori uscate (la kg) 500 1000 1500 2000 2500 3000
2. Ulei esenţial (la litru) 150 300 450 600 750 900
3. Flori uscate buchet 218 436 654 872 1090 1308
4. Ulei esenţial (10ml) 5675 11350 17025 22700 28375 34050
5. Ulei esenţial (25ml) 4450 8900 13350 17800 22250 26700
6. Apă de lavandă (100ml) 3089 6178 9267 12356 15445 18534
7. Apă de lavandă (250ml) 3339 6678 10017 13356 16695 20034
8. Săculeţ cu lavandă 468 936 1404 1872 2340 2808
9. Odorizant auto 5875 11750 17625 23500 29375 35160
10. Odorizant de cameră 6144 12288 18432 24575 30720 36864
11. Ornament con 718 1436 2154 2872 3590 4308
12. Ornament coroniţă 718 1436 2154 2872 3590 4308
13. Pachet cadou mic 250 500 750 1000 1250 1500
14. Pachet cadou mediu 250 500 750 1000 1250 1500
15. Pachet cadou mare 250 500 750 1000 1250 1500
16. Săpun cu lavandă 5375 10750 16125 21500 26875 32250

26
17. Lumânare cu lavanda 3696 7392 11088 14784 18480 22176
18. Sare de baie cu lavandă 2000 4000 6000 8000 10000 12000
19. Ceai de lavandă 718 1436 2154 2872 3590 4308
20. Pernuţă cu lavandă 718 1436 2154 2872 3590 4308
21. Lavandă in ghiveci mic 2500 2500 2500 2500 2500 2500
22. Lavandă in ghiveci 0 0 2500 2500 2500 2500
mare
23. Buchete cu flori 50 100 200 250 300 350
proaspete

2.2.14. Ciclul de viaţă al produsului


Estimăm atingerea celor cinci etape ale ciclului după cum urmează:

 Crearea – anul curent;


 Introducerea pe piaţă – anul următor;
 Creşterea (dezvoltarea) – în decursul a 3 ani;
 Maturitatea – următorii 7 ani
 Declinul – determinarea perioadei de declin depinde de mai mulţi factori: scăderea interesului clienţilor,
dezvoltarea tehnologiei, creşterea concurenţei.

2.2.15. Impactul asupra mediului


Prin cultivarea lavandei, datorită fotosintezei, producerea de oxigen este crescută, fiind un lucru pozitiv pentru
mediul înconjurător. Utilizarea erbicidelor poate afecta mediul înconjurător, însă este necesară în primii 2 ani de
la plantare, în al treilea an plantele nemailăsând loc buruienilor pentru a creşte. Distilarea lavandei se face la
temperaturi ridicate, astfel fiind necesare reacţii de ardere din care rezultă dioxidul de carbon, dar acesta este
produs de cel mult două ori pe an, nefiind un pericol major pentru mediu. O altă sursă de poluare este gazul de
eşapament rezultat în urma drumurilor efectuate de dubiţa firmei de la plantaţie în oraşul Constanţa şi pe
străzile oraşului.

27
2.3.Costuri de start-up, producţie şi desfacere
2.3.1.Descrierea investiției

2.3.1.1. Utilaje şi mobilier


Denumirea
Valoarea estimata a
Nr. curent Denumirea investiției furnizorului
investiției (în lei)
investiției
Tractor Landini cu plug Krone reversibil
1. lajumate.ro 53 775
Grapă cu discuri
2. lajumate.ro 19 507.5
Distilerie lavandă (capacitate 200 litri)
3. olx.ro 86 400
Motocoasă benzină Best 3.5 Cp (x8)
4. olx.ro 2 640
Instalație de irigare prin picurare
5. Marcoser 6 468
Cameră de Supraveghere Înregistrare
6. pe card și Infraroșu Int / Ext (x2) olx.ro 278

Router Wireless TP-LINK TL-WR940N,


7. Altex 218
450Mbps, WAN, LAN, negru (x2)
8. Dubă Mercedes Sprinter 213CDI olx.ro 157 500
9. Tejghea magazin olx.ro 1 500
10. Poliță EKBY LAIVA / EKBY VALTER (x10) Ikea 199
11. Scaun vizitator birou olx.ro 65
12. Hidrofor zyg.ro 670
Total: 329 220.5 lei
2.3.1.2. Butaşi de lavandă
Nr. Denumirea furnizorului Valoarea estimata
Denumirea investiției
curent investiției a investiției (în lei)
Lavandă Angustifora Vera (60000
1. olx.ro 66 000
butaşi)
Lavandă Angustifora Sevtopolis (65000
2. olx.ro 52 000
butaşi)
Total: 118 000 lei

28
2.3.1.3. Ingrediente

Nr. Denumirea Valoarea estimata a investiției (în lei)


Denumirea
curen furnizorului
investiției
t investiției Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6

1. Ceară de soia elemental.ro 29 568 59 136 88 704 118 272 147840 177408
vrac-
2. Ulei de cocos 25 961 38 941 77 883 103 844 129 805 155 766
online.com
Ulei de vrac-
3. 31 412 62 825 94 237 125 650 157 062 188 475
măsline online.com
4. Apă distilată Metro 3 998.29 7 996.58 11 994.87 15 993.16 19 991.45 23 989.74

5. Sodă caustică e-chimicale.ro 161 322 483 644 805 966


vrac-
6 Unt de cacao 269 538 807 1 076 1 345 1 614
online.com
vrac-
7. Sare de mare 400 800 1 200 1 600 2 000 2 400
online.com
Bicarbonat de vrac-
8. 2 457 4 914 7 371 9 828 12 285 14 742
sodiu online.com
175 472.58 282 679.87 376 907.16 471 133.45 565
Total: 94 226.29lei
lei lei lei lei 360.74lei

2.3.1.4. Consumabile
Nr. Denumirea Valoarea estimata a investiției (în lei)
Denumirea
curen furnizorului
investiției
t investiției Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
Panglică
1. mercerie 120 240 360 480 600 720
organza
2. Ghiveci mic Dedeman 9 750 9 750 9 750 9 750 9 750 9 750
3. Ghiveci mare Dedeman 0 0 48 000 48 000 48 000 48 000
Celofan pentru ambalajedeflori.r
4. 5 220.3 10 440.6 15 660.9 20 881.2 26 101.5 31 321.8
ambalare o
5. Coşuri mici pentrucadouri.ro 1 950 3 900 5 850 7 800 9 750 11 700
6. Coşuri medii pentrucadouri.ro 3 900 7 800 11 700 15 600 19 500 23 400
7. Coşuri mari pentrucadouri.ro 5 850 11 700 17 550 23 400 29 250 35 100
8. Borcan de 200g elemental.ro 6 820 13 640 20 460 27 280 34 100 40 920
9. Sticluţă de 10ml elemental.ro 6 923.5 13 847 20 770.5 27 694 34 617.5 41 541
10. Sticluţă de 30ml elemental.ro 22 161 44 322 66 483 88 644 110 805 132 966
11. Sticlă 100 ml elemental.ro 11 274.8 22 549.7 33 824.5 45 099.2 56 374 67 648.8
12. Sticlă 250 ml elemental.ro 12 087.1 24 174.2 36 261.3 48 348.4 60 435.5 72 522.6
Fitil de
13. ypso.ro 2 217.6 4 435.2 6 652.8 8 870.4 11 088 13 305.6
lumânare
14. Etichete elemental.ro 5 412.9 10 825.8 16 238.7 21 651.5 27 064.5 32 477.4

29
Folie sigiliu
15. pentru borcane elemental.ro 1480 2960 4440 5920 7400 8880
cosmetice
16. Punguţă de ceai pungi-hartie.ro 50.2 100.5 150.7 201 251.3 301.5
Folie de plastic
17. Metro 1309 2618 3927 5236 6545 7854
alimentară
18. Săculeţ textil esiana.ro 468 936 1404 1872 2340 2808
Sticluţă
19. olx.ro 11750 23500 35250 47000 58750 70500
odorizant auto
20. Pământ de flori Dedeman 11875 11875 2968.7 2968.7 2968.7 2968.7
Lavandă
21. Angustifora olx.ro 4000 4000 4000 4000 4000 4000
Sevtopolis
Total : 124 619.4 223 614 361 702.1 460 696.4 559 691 658 685.4

2.3.1.5. Mijloace de preparare fixe


Nr. Denumirea Valoarea estimata a
Denumirea investiției
curent furnizorului investiției investiției (în lei)
1. Oală cu capac-12 bucăţi emag.ro 386.8
2. Bol 3.5l din plastic- 10 bucăţi pentrugatit.ro 160
3. Formă de săpun 6 cavităţi- 100 bucăţi elemental.ro 1240
4. Formă de săpun bloc - 100 bucăţi elemental.ro 1775
5. Spatulă din silicon - 10 bucăţi Cora 120
Cântar de bucătărie Zelmer KS1500, 5
6. emag.ro 174.6
kg, Argintiu - 2 bucăţi
7. Matriţă din aluminiu – 100 bucăţi ypso.ro 4900
Cântar pentru bijuterii MH-500, 500 g
8. emag.ro 360
– 4 bucăţi
Total: 9 116.4 lei

2.3.1.6. Pregătirea terenului


Nr. Denumirea Denumirea furnizorului Valoarea estimata a investiției (în
curent investiției investiției lei)
1. Gunoi de grajd lajumate.ro 36 000
2. Pantera 40 EC fitomag.ro 719.4
3. Fusilade Forte botanistii.ro 876.36
Total: 37 595.76 lei

30
2.3.1.7. Cheltuieli salariale lunare
Reţineri angajator (în lei)
Salariu Tipul Salariu
Nr. Denumirea CAS Fond risc Fond
l brut de complet
Crt. funcţiei CASS Şomaj condiţii FNUASS şi creanţe
(în lei) cost (în lei)
(5.2%) (0.5%) normale (0.85%) accident salariale
(15.8%) e* (0.25%)
Manager
1. general şi 1600 Fix 83.2 8 252.8 13.6 2.4 4 1 964
executiv
Director
2. 1500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1 841.25
economic
Director
3. 1500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1 841.25
comercial
Director de
4. 1500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1 841.25
producţie
5. Administrator 1350 Fix 70.2 6.75 213.3 11.47 2.02 3.37 1 657.11
6. Contabil 1350 Fix 70.2 6.75 213.3 11.47 2.02 3.37 1 657.11
Vânzător
7. 1300 Fix 67.6 6.5 205.4 11.05 5.20 3.25 1 599
comercial (x2)
Lucrător de
8. 1250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 9.98 3.12 1 542.47
teren (x6)
Lucrător la
9. 1250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 9.72 3.12 1 542.21
distilerie (x3)
Lucrător care se
10. ocupă de 1250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 6.31 3.12 1 538.8
producţie (x4)
Lucrător care se
11. ocupă de 1250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 6.31 3.12 1 538.8
ambalare (x4)
12. Şofer (x2) 1250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 1.87 3.12 1 534.36
Total anual:
518 766.48 lei
*vânzători (clasa de risc 1) = 0.4%; lucrători de teren (clasa de risc 5.75) = 0.799%; lucrător la distilerie ( clasa de
risc 5.5) =0.778%; lucrători la producţie (clasa de risc 2.25) = 0.505%; Prezentele valori sunt calculate conform
HG 144/2008 modificată în 2013

2.3.1.8. Cheltuieli de marketing


Metoda de Furnizor Cantitate Cost (în lei)
promovare
Flyere www.e-pliante.ro 5000 300
Postere http://www.designbureau.ro 5000 850
Total: 1 150 lei

31
2.3.1.9. Cheltuieli pentru înfiinţarea societăţii
Denumirea Costul (în lei)
Rezervarea numelui firmei 64
Capital social depus la bancă 200
Specimen de semnătură 50
Cazier fiscal 20
Total: 334 lei
2.3.2.Obiectul investiției
Costuri de Preț de
Nr. Venitul din
Obiectul investiției preparare şi comercializare (în
Curent vânzări (în lei)
ambalare (în lei) lei)
1. Flori uscate (la kg) 0 25 25
2. Ulei esenţial (la litru) 0 470 470
3. Flori uscate buchet 0 8 8
4. Ulei esenţial (10ml) 1.4 13 11.6
5. Ulei esenţial(25ml) 5.16 27 21.4
Apă de lavandă
6. 4.08 9 4.92
(100ml)
Apă de lavandă
7. 4.24 20 15.76
(250ml)
8. Săculeţ cu lavandă 1 8 7
9. Odorizant auto 2 8 6
10. Odorizant de cameră 0.3 80 79.7
11. Ornament con 0.5 45 44.5
12. Ornament coroniţă 0.5 55 54.5
13. Pachet cadou mic 14.11 50 35.89
14. Pachet cadou mediu 25.6 85 59.4
15. Pachet cadou mare 30.65 140 109.35
16. Săpun cu lavandă 0.5 10 9.5
17. Lumânare cu lavanda 0.96 25 24.04
Sare de baie cu
18. 4.33 15 10.67
lavandă
19. Ceai de lavandă 0.07 7 6.93
20. Pernuţă cu lavandă 1.5 15 13.5
Lavandă in ghiveci
21. 5.17 30 24.83
mic
Lavandă in ghiveci
22. 20.7 50 29.3
mare
Buchete cu flori
23. 0 5 5
proaspete

32
2.3.4.Valoarea estimată a investiţiei
Estimăm că investiţia iniţială va ajunge la 651432.66 lei.

Obiective pe termen scurt şi lung

 Instruirea permanentă a personalului prin cursuri de perfecţionare;


 Obţinerea în primul an a uni profit brut de aproximativ *;
 După primii trei ani suprafaţa cultivată se va dubla, astfel crescând şi producţia.

2.3.5. Durata de amortizare


Amortizarea reprezintă recuperarea treptată, din punct de vedere contabil și fiscal, a costurilor aferente
achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii imobilizărilor amortizabile. Mijlocul
fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

 Este deținut și utilizat in producția, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi închiriat
terților sau in scopuri administrative;
 Are o valoare fiscală mai mare de 1.800 lei, la data intrării in patrimoniu;
Ca metodă de amortizare vom utiliza amortizarea liniară. În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se
stabilește prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării in patrimoniu a mijlocului
fix amortizabil. Amortizarea liniară se realizează prin includerea uniformei în cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora.

 Cota anuală de amortizare = 100 / Durata normală de funcționare;


 Amortizarea liniara = Valoarea de intrare a imobilizărilor corporale x Cota anuală de amortizare;
În cazul firmei noastre durata normală de funcționare este de 5 ani, cota anuală de amortizare ajungând astfel la
20%.

Pentru costurile de fabricație amortizarea este în valoare de 98786.5 lei pe an. Pentru costurile de distribuție
amortizarea este de 31500 lei pe an.

2.3.6. Modul de asigurare cu utilităţi


Electricitatea este achiziţionată de la S.C ENEL. Estimăm consumuri lunare în valoare de 250 lei la sediul firmei,
550 lei la magazinul firmei şi 1000 lei la clădirea aferentă terenului agricol. În vederea aprovizionării cu apă
pentru irigații și alte utilizări pentru zona agricolă vom utiliza apa din lacul Ceamurila, aflat în proprietatea firmei,
astfel nefiind necesar să plătim apa utilizată.

Pentru magazinul și sediul firmei vom utiliza apa curentă furnizată de RAJA Constanța, costurile fiind de 35.12
lei pe luna pentru cele două locații aflate în oraș. Serviciile de telefonie mobilă și internet sunt furnizate de
RCS/RDS și sunt în valoare de 74.5 lei pe lună.

Gazele naturale sunt furnizate de către Engie și sunt în valoare de 700 de lei pentru lunile de iarnă, 200 lei
pentru primăvara și toamna și 30 lei pentru lunile de vară. Motorina necesară funcţionării utilajelor şi a dubitei
sunt în valoare de 6870 lei pe an (pentru transport) şi 458 lei pe an (pentru utilaje în anii în care nu se cultivă
lavanda) sau 916 lei pe an (pentru utilaje în anii în care se cultivă lavanda)

33
2.3.7. Calculul costurilor pe întreaga producţie
Costul total al producţiei (CT):

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6


1 336 835.8 lei 1 022 686.1 lei 1 268 439.4 lei 1 461 203 lei 1 654 423.9 lei 1 847 645.6 lei

Cost de fabricaţie

1. cost fix: - salarial: 167 999.64 lei


- material: - amortizare: 42 054 lei pe an (timp de 8 ani)
- capital circulant: 336 432.66 lei

2. cost variabil: - materiale:


- salariale: 314 302.2 lei

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6


219 761.69 lei 399 544.58 lei 645 297.9 lei 838 061.5 lei 1 031 282.45 lei 1 224 504.14 lei

3. alte cheltuieli băneşti: 35 404 lei (utilități + cheltuieli de marketing + cheltuieli de înființare+ dobândă)

Cost distribuţie: 1.fix: - material: - capital circulant: 157 500 lei


- amortizare: 19 687 lei pe an (timp de 8 ani)

2.variabil:- material: 6 870 lei pe an


- salarial: 36 824.64lei

2.3.8.Metode de reducere a costurilor


Pentru a spori profitul pe produs și pe întreaga producție este necesară reducerea costurilor. Principala metodă
de reducere a costurilor totale medii este reducerea costurilor salariale pe unitatea de produs prin creșterea mai
rapidă a productivității muncii față de cea a salariilor, ceea ce satisface simultan interesele consumatorilor
(prețuri mai mici de vânzare), ale întreprinzătorilor (profituri mai mari), ale angajaților (salarii mai mari) și ale
statului (mai multe impozite încasate). Printre cele mai accesibile strategii de reducere a costurilor se găsesc:

 reducerea cheltuielilor cu deplasările în interes de afaceri prin teleconferințe, videoconferințe, deci cu


costuri mult mai reduse și îmbunătățind productivitatea tuturor celor implicați;
 implementarea unui sistem de gestionare electronică a documentelor care reduce necesarul de spațiu
pentru depozitare și arhivare a informațiilor, reduce costurile de birotică și papetărie și, de asemenea,
crește productivitatea angajaților;
 automatizarea diverselor activități contribuie la reducerea costurilor și reduce erorile umane incerte.

2.3.9.Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate, numit și punct critic sau punct de echilibru, marchează acea dimensiune a producției la
care costurile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producției, iar rezultatul este nul. Activitatea devine
rentabilă după pragul de rentabilitate. Până la acest nivel al producției unitatea înregistrează pierderi.

34
Cunoașterea pragului de rentabilitate trebuie să fie preocuparea tuturor conducătorilor impunându-se nu numai
determinarea acestuia ci și analiza pragului de rentabilitate.

2.3.9.1. Analiza pragului de rentabilitate este necesară:

 în activitatea curentă ca metodă de prevedere a profilului la modificarea nivelului de activitate,


respectiv a producției;
 în studierea consecințelor creșterii vânzărilor sau cifrei de afaceri (CA);
 în studiul programelor de modernizare sau retehnologizare a producției.
Determinarea pragului de rentabilitate se poate face pentru întreaga activitate a unității, firmei care produce și
comercializează mai multe produse agroindustriale;

2.3.9.1. Determinarea pragului de rentabilitate la nivelul unității


Acest punct critic se realizează când cifra de afaceri este egală cu cheltuielile totale: CA = CT

Cu cât CA este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus și rezultă că unitatea se adaptează repede la
modificările mediului ambiant prin cantitatea producției obținute. Diferența dintre pragul de rentabilitate și cifra
de afaceri este numită flexibilitate absolută sau marjă de siguranță (MS) și indică în ce măsură poate oscila
volumul activității, fără ca această oscilație să implice riscul înregistrării unor pierderi.

Cu cât cifra de afaceri (CA) se situează mai departe de pragul de rentabilitate, unitatea are stabilitate financiară
mai mare.

in studiile statistice s-a dedus că unitățile economice se pot găsi în următoarele situații:

 Instabilă când CA se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate (MS10%);


 relativ stabilă când CA se situează sub 20% peste pragul de rentabilitate (MS20%);
 confortabilă când CA depășește cu peste 20% pragul de rentabilitate (MS20%).

Această metodă permite prevederea profilului la modificarea nivelului de activitate. Marja de siguranță (MS)
reprezintă un element analizat cu atenție de bănci în cazul unui eventual credit și în fundamentarea unor decizii
juste privind dezvoltarea în perspectivă a unității.

35
3. Planul de management
3.1 Organizarea și conducerea firmei.
Forma juridică de organizare: S.C.-S.R.L.

Firma SC-LavanDream-S.R.L ca structură organizatorie reprezintă o societate cu răspundere limitată cu scopul de


a împrospăta viețile clienților. Produsele naturale pe care le comercializăm pot fi utilizate în special de
persoanele cu vârsta între 20 și 50 de ani . Activitatea noastră este orientată conform principiului raționalității
sau eficienței maximizarea efectelor utile prin minimizarea eforturilor pentru satisfacerea nevoilor și a
așteptărilor clienților.

Organizarea activităților este formată din

 departamentul de marketing,
 departamentul de producție
 departamentul de finanțe.
Departamentul de producție constă în planificarea, organizarea și controlul operațiilor din care rezultă produsul
cu scopul de a satisface cerințele cantitative și calitative ale pieței.

Departamentul de marketing are ca obiectiv creșterea vânzărilor și realizarea unui avantaj competitiv durabil.

Departamentul de finanțe are rolul de realizare a corespondenței legat de activitatea financiară, dar și realizarea
evidenței financiar contabile și a rapoartelor financiare.

Organigrama este reprezentarea grafică a structuri organizatorice a firmei.

Firma este privită ca structură organizațională ,prin care se înființează activitățile membrilor bazate pe anumite
principii dar și ca sistem social compus din persoane.

Conducerea firmei va avea un stil de dirijare autoritar, la începutul firmei, progresând într-unul democratic și
unul laissez-faire dar va fi asigurată de un manager care își va asuma responsabilitatea. Acesta va avea o
pricepere organizatorie și spirit de întreprinzător inovator.

Evidența contabilă este realizată de cabinetul de contabilitate cu angajator autorizat în bază unui contract de
servicii.

Salariații contribuie la îndeplinirea acțiunilor în urma cărora rezultă produsul fiind specializați în domeniul lor de
activitate. Pentru funcțiile pe care le îndeplinesc se întocmesc fișele de posturi.

Structura generală a firmei:

 Director general și executiv: 1 post.


 Director economic: 1 post
 Director comercial: 1 post
 Directori de producție: 1 post

36
 Administrator: 1 post
 Contabilitate: 1 post
 Vânzători magazin: 2 posturi
 Lucrători de teren: 6 posturi
 Lucrător la distilerie: 3 posturi
 ucrător la fabricarea produselor: 4 posturi
 Lucrător la ambalarea produselor: 4 posturi
 Șofer: 2 posturi

Planificare:

Una dintre funcțiile esențiale ale managerului este întocmirea planului de afaceri.

Producerea și vânzarea produselor de lavandă în România este o afacere profitabilă,iar scopul principal al firmei
este evidențierea beneficiilor lavandei și produselor variate.

Viziunea firmei în esență exprimă valorile centrale pe care le împărtășește firmă, iar aceea este de a adopta și de
a folosi produsele naturale într-un mod eficient care duce la satisfacerea clienților. Unul din obiectivele țintă
este mulțumirea oamenilor.

Controlul organizarea,planificarea și conducerea unei activități trebuie însoțite permanent de control. Această
ramură presupune monitorizarea activităților pentru o desfășurare optimă și eventual o îmbunătățire aduse
acestuia. Activitățile se desfășoare conform responsabilitățile primite de angajați.

3.2 Managementul resurselor umane


Angajarea personalului necesar al firmei SC-LavenDream-SRL va fi angajat cu contract individual de muncă prin
care angajatul va dispune de drepturi și îndatoriri, dar și prin intermediul unui cv interviu sau cu ajutorul unor
scrisori de recomandare. Evoluția salariată se va asocia și cu rezultatele individuale pe parcursul activităților

3.3 Managementul recompenselor


Performanțele întreprinderi este influențată de utilizarea recompenselor un factor motivator. Este atribuită
salariatului care îl determină să își îmbunătățească performanță în muncă. Managementul recompenselor pune
în aplicare strategii în scopul păstrării resurselor umane necesare atingerii obiectivelor. Un sistem de
recompense trebuie să sprijine valorile organizației să ofere o scală competitivă necesară pentru asigurarea
personalului. Practica managerială presupune proiectarea pachetelor de recompense cu doze corespunzătoare.
Recompensele reprezintă un cost important pentru organizație. Recrutarea și selecția în ceea ce privește
angajarea personalului managerul va alege după următoarele criterii:

1.indentificarea calificaților și alegerea candidaților care corespund cel mai bine conform fișelor de post.
2.respectarea legislației și atragerea candidaților competitivi. Managerul va avea anumite criterii în oferirea
anumitor recompense:
 Frecvența și natura deciziilor
 Nivelul de cunoștințe
 contractul sau ponderea ierarhică
 rezultatele obținute
 intensitatea comunicării

37
Sistemele de salarizare folosite pot fi salarii fixe. Salariile fixe sunt o sumă de bani oferită în schimbul muncit
efectuate și pot fi distribuite:

 în funcție de timpul de lucru


 în funcție de rezultatele întreprinderii

Sunt incluse și modificările posibile ale fondului salariat sau scăderea să în cazul în care întreprinderea obține
profit, o parte din acesta este distribuit personalului.

3.4 Managementul riscului


Incertitudinea pieței este un mediu deschis, complex și dinamic. Piață prezintă numeroase elemente ale căror
evoluție este de multe ori imprevizibilă. Schimbările neașteptate pot fi sursă apariției unor oportunități sau,
dimpotrivă, a unor dificultăți majore.

Managementul riscului se referă la ansamblul proceselor de analiză,decizie și control prin care antreprenorul
urmărește reducerea gradului de probabilitate a producerii unui eveniment nedorit și a impactului acestuia.

Riscul tehnologic abordează două surse majore precum schimbarea rapidă a tehnicilor și a tehnologiilor sau
firmă care nu realizează informarea și instruirea continuă a angajaților expunându-se riscul de a suportă
pierderi.

Un alt risc care poate genera o pagubă este problema aprovizionării prin nerespectarea condițiilor de calitate de
către furnizori. Riscul financiar pot fi, precum, modificările bruște ale cursului valutar, nerespectarea termenelor
de plată a mărfurilor livrate de firmă și incapabilitatea de plată. Un risc accidental moderat este dezastrul
natural. Concurența reprezintă un prim factor de risc care cauzează pierderi financiare

3.5 Managementul inovativ


Firma SC-LavenDream-S.R.L. va dispune de echipament modern de producere a produsului. Întreprinderea va
aduce pe piață atât un mod de a îmbunătăți stilul de viață al consumatorului cât și de a informa persoana de
beneficii, un mod prin care clienții vor avea parte de beneficiile necesare pentru a le satisface nevoile. Timpul nu
va fi unul pierdut ci înlocuit cu activități de relaxare.

3.6 Managementul total al calității


Luând în considerare opiniile exprimate în literatura de specialitate putem pune în evidența următoarele
orientări principale în definirea calități totale. Definirea calități totale este o politică sau o strategie a
întreprinderii în domeniul calității.

Conceptul de calitate totală este o filosofie și împreună cu managementul total al calității, sunt echivalente.
Calitatea totală reprezintă scopul, iar managementul total al calității, mijlocul pentru realizarea ei. Definirea
managementului total al calității „Total Quality Management (TQM)”, poate fi pusă în evidență în mai multe
orientări.

 Marea majoritate a autorilor sunt de acord că TQM este, înainte de toate, o nouă filosofie, un nou
model de cultură a întreprinderii, având scopul de a orienta spre client toate activitățile și procesele
acesteia și de a le optimiza, astfel încât să-i aducă beneficii pe termen lung.
 O serie de autori scot în evidentă, în definirea TQM, pe lângă dimensiunea să filozofică, aspectele
tehnice și sociale pe care le implică această filozofie. Unii pun accentul pe dimensiunea tehnică a TQM,
alții, dimpotrivă, pe cea socială, considerând că antrenarea și motivarea personalului sunt mai

38
importante în cadrul acestui demers decât aspectele tehnice. Există, însă, și opinii potrivit cărora
ambele dimensiuni sunt la fel de importante.
 Potrivit unei alte orientări, TQM reprezintă un concept tridimensional, fiind o filozofie de management
care se bazează pe o anumită logică și care presupune utilizarea unor metode și tehnici specifice, de
unde rezultă cea de-a treia dimensiune a să, cea tehnică.

Filozofia managementului total calității (TQM) cuprinde, în opinia lui Kelada,patru elemente:

 Recunoașterea rolului primordial al clientului: datorită lui există și poate progresa.


 Lucrătorul se află în centrul tuturor proceselor prin care se realizează calitatea totală
 Preocuparea pentru rentabilitate este omniprezentă și preponderentă
 Toți partenerii externi ai întreprinderii din amonte (furnizori de materiale, financiare, resurse umane) și
din aval ( distribuitori, transporturi, detailiști etc.) participă activ la realizarea calității totale.

Dimensiunea filozofică este cel mai greu de perceput, dar reprezintă cea mai mare parte a TQM. Această
filozofie recunoaște că singurul patron în întreprindere este clientul. El devine preocuparea principală a
întregului personal, în frunte cu mâna ca și a partenerilor întreprinderii. aceștia lucra în echipă, doresc clienților
nu numai satisfacerea cerințelor externi, ci și depășirea așteptărilor acestora.

Calitatea totală nu este efectul hazardului. Pentru realizarea ei este necesară definirea clară a rolului fiecăruia,
planificarea și ținerea sub control a tuturor proceselor întreprinderii, că și a relațiilor cu partenerii externi

Managementul total al calității se bazează, în acest sens, pe următoarea logică,

 Nimic nu este perfect, deci totul poate fi îmbunătățit, cu participarea întregului personal toate
compartimentele.
 Toate compartimentele, toți lucrătorii din întreprindere au importantă egală în realizarea calității totale,
fiecare reprezentând câte un inel care poate întări sau slăbi lanțul calității.

Dimensiunea tehnică a TQM se referă la operațional a acestuia. Nu este suficient să vrem să obținem calitatea
totală ce trebuie făcut (logică), trebuie să și putem s-o realizăm (tehnică).

O altă orientare în definirea TQM o constituie abordarea acestuia că un concept multidimensional. În opinia lui
Zink, de pildă, TQM, reprezintă o nouă filozofie a calității, care presupune îndeplinirea unor premise de personal,
de ordin structural și tehnice, că utilizarea unor metode instrumente corespunzătoare.

Standardul ISO 8402 definește TQM că reprezentând un management approach al unei organizații, centrat pe
calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor săi, prin care se urmărește asigurarea succesului pe termen
lung, prin satisfacerea clientului și obținerea de avantaje pentru toți membrii organizației și societate pentru în
definiția adoptată de standardul menționa regăsim, de fapt, elementele care sunt luate în considerare, pentru
delimitarea cadrului conceptual al TQM, și în literatura de specialitate

 Calitatea reprezintă punctul central al tuturor activităților organizației


 Calitatea se realizează cu participarea întregului personal.
 Organizația urmărește să obțină succese pe termen lung prin:
• satisfacerea clientului;
• obținerea de avantaje pentru întregul personal;
• obținerea de avantaje pentru societate.

39
Potrivit acestui standard, în TQM conceptul de calitate se referă la realizarea tuturor obiectivelor de
management, deci nu numai a obiectivelor calității.

3.6.1. Principiile de bază ale TQM


În literatura de specialitate sunt formulate diferențe privind principiile de bază ale TQM. Unii autori le
menționează în mod explicit, alteori ele pot fi deduse din elementele de definire ale TQM sau ale calității totale.

Se observă că majoritatea autorilor sunt de acord cu principiile „orientare spre client” și „îmbunătățire
continuă”. Aceste principii se regăsesc, de fapt, în cadrul tuturor orientărilor privind elementele de definire ale
TQM .

Principiilor „orientare spre client” și „îmbunătățire continuă” li se adaugă, potrivit unor opinii, zero defecte (totul
trebuie bine făcut de prima dată și de fiecare dată) și „accentul de prevenire”.

Ținând seama și de alte opinii exprimate în literatura de specialitate, putem considera că principiile de bază ale
TQM sunt următoarele:

 orientare spre client


 internalizarea relației client-furnizor
 calitatea pe primul plan.

3.6.2. Orientarea spre client


Identificarea și satisfacerea cerințelor clienților, reprezintă, în cazul TQM, punctul de plecare al tuturor
activităților din întreprindere.

Acest principiu se mai numește „marketing”. Calitatea trebuie, prin urmare, definită în raport cu cerințele
clienților, cerințe determinate de dorințele și așteptările lor. Dificultățile privind evaluarea sunt evidente,
deoarece ele nu sunt totdeauna cunoscute sau nu pot fi cuantificate.

Pentru satisfacerea cerințelor clientului, se impune îmbunătățirea calității în domeniile de activitate ale
întreprinderii, nu doar în cele direct implicate realizarea produselor. Numai atunci când toți lucrătorii
compartimentele satisfac așteptările clientului, întreprinderea va putea câștiga încrederea acestuia.

3.6.3. Internalizarea relației client-furnizor


Potrivit acestui principiu, procesele de întreținere sunt abordate ca o succesiune de retail dintre clienți și
furnizori.

Fiecare compartiment (lucrător) trebuie să se considere că fiind un „client intern” și, în același timp, un „furnizor
extern”, în raporturile sale cu celelalte compartimente, respectiv cu ceilalți lucrători.

3.3.4. Calitatea pe primul plan


Acest principiu exprimă cel mai bine filozofia TQM, care este un sistem de management central de calitate
„quality first”.

 Calitatea poate să devină punctul central al tuturor activităților prin


 implicarea puternică și permanentă a conducerii de vârf <<top-management>>
 intercorelarea tuturor activităților, proceselor din fiecare etapă a cercului (spiralei) calității în realizarea
și îmbunătățirea acesteia
 implicarea permanentă a tuturor compartimentelor și a fiecărui lucrător în asigurarea calității.

40
Antonescu definește excelența industrială că reprezentând <<capacitatea unei firme industriale de a realiza
profit, asigurând, în același timp satisfacerea cerințelor clienților>>

Ea presupune:

 diversificarea și îmbunătățirea calității produselor și serviciilor preț competitiv


 preț competitiv
 termene scurte de răspuns solicitările clienților.

Deși încercările sunt numeroase, nu s-a reușit, până în prezent stabilirea unei metodologii clare de evaluare,
respectiv căile de urmat pentru realizarea excelenței

Institutul American de management recomandă îndeplinirea următoarelor cerințe pentru atingerea excelenței:
elaborarea unei strategii că procesul mai micșorarea duratei procesului, reducerea costului îndeplinirea
cerințelor consumatorilor, utilizarea tehnicilor de îmbunătățire a proceselor, elaborarea politicii sistem calității,
implementarea unui sistem al calității cu luarea în considerare a tuturor etapelor de realizare a produselor,
aplicarea tehnicilor de rezolvare a problemelor, stabilirea unor relații de parteneriat cu subfurnizorii pentru
îmbunătățirea calității produselor pe care le livrează.

3.3.5. „Zero defecte” și îmbunătățirea continuă


Potrivit conceptului TQM, pentru satisfacerea corespunzătoare a așteptărilor clienților, trebuie aplicat principiul
„zero defecte”, deci „totul trebuie bine făcut de prima dată și de fiecare dată”.

Acest principiu se referă la desfășurarea „fără erori” a tuturor proceselor și activităților din întreprindere, ca
premisă pentru realizarea de produse conforme cerințelor. Prin urmare, în aprovizionare, obiectivul urmărit
trebuie să fie „zero stocuri», în producție „zero întreruperi” în marketing „zero pierderi de clienți” în cercetarea
științifică „zero greșeli în studiile efectuate”

Întreprinderea trebuie, prin urmare, să îmbunătățească în mod continuu calitatea produselor și serviciilor pe
care le oferă. Aceasta este posibilă numai prin continua a tuturor proceselor sale, din fiecare etapă a spiralei
calității, începând cu studiile de marketing pentru identificarea cerințelor, și până asigurarea utilizării
corespunzătoare a produselor.

3.3.6. Viziunea sistemică


Potrivit acestui principiu, TQM cuprinde toate elementele de sistem și procesele unei întreprinderi. Acestea sunt
definite de conceptul „Key Quality”

„Checkpoints” sunt considerate puncte cheie. Acele puncte din sistemul unei organizații în care pot fi puși în
evidență factorii relevanți pentru calitate.

TQM înseamnă managementul calității în cele cinci „puncte-cheie"

Funcționarea corectă a "angrenajului" depinde de om, el fiind considerat punctul central al proceselor de
realizarea calității.

Argumentare cu date
Acest principiu este considerat foarte important nu numai pentru TQM,dar și pentru managementul
întreprinderii în general. Culegerea, prelucrarea, analiză și interpretarea datelor sunt indispensabile în orice
domeniu, pentru fundamentarea deciziilor.

41
În cazul TOM datele sunt necesare începând cu etapă identificării clienților și a cerințelor acestora și până la
evaluarea lor în utilizare. Aceste date trebuie preluate și prelucrate în compartimentele corespunzătoare ale
întreprinderii reactualizate în mod continuu.

3.3.7. Factorii critici în implementarea principiilor TQM


Diversitatea opiniilor privind principiile de bază ale TOM se reflectă și în definirea factorilor de care depinde
implementarea lor cu succes.

În opinia noastră, factorii de care depinde obținerea unor rezultate favorabile sunt următorii:

 definirea clară a politicii calității, de către conducerea de vârf


 determinarea riguroasă a obiectivelor referitoare la calitate
 definirea strategiilor și tacticilor pentru realizarea obiectivelor stabilite
 asigurarea unei organizări adecvate
 coordonarea tuturor activităților
 antrenarea întregului personal
 ținerea sub control a tuturor proceselor
 asigurarea calității, prin activități preventive
 utilizarea unor metode, tehnici și instrumente corespunzătoare.

1. Definirea clară a politicii calității, de către conducerea de vârf, cu integrarea principiilor de vârf,
cu integrarea bază ale TQM, în corelație cu politică generală a întreprinderii
2. Determinarea riguroasă a obiectivelor referitoare la calitate, pe bază politicii anterior definite,
până la nivelul fiecărui lucrător din întreprindere
3. Definirea strategiilor și tacticilor pentru realizarea obiectivelor stabilite: necesitatea adoptării
strategiei îmbunătățirii continue, ca strategie generală a întreprinderilor în TQM este unanim
recunoscută
4. Asigurarea unei organizări adecvate TQM, care să valorice întregul potențial al resurselor
umane. Trebuie definite clar fiecărei entități organizatorice, compartimentului calitate neavând
un rol de comandă, ci de sprijinire a desfășurării activității referitoare la calitate
5. Coordonarea tuturor activităților, prin asigurarea unei comunicări eficiente, în spiritul
principiilor TQM, în cadrul tuturor proceselor întreprinderii. Comunicarea joacă un rol important
în conștientizarea lucrătorilor privind necesitatea îmbunătățirii continue a propriei activități, în
relația directă cu rezultatele finale ale întreprinderii.
6. Antrenarea întregului personal are un rol determinant pentru asigurarea succesului în
principiilor TQM. „Poziția cheie” a factorului uman, în cadrul acestui demers este, de fapt,
unanim recunoscută, atât în teorie, cât și în practică economică.
7. Ținerea sub control a tuturor proceselor condiționează în mare măsură succesul întreprinderii în
TQM. Întreprinderea trebuie să identifice și să administreze rețeaua să de procese și interfețele
lor, astfel încât să poată îmbunătăți permanent calitatea produselor și serviciilor
8. Asigurarea calității, prin activități preventive, desfășurate în mod sistematic, condiționează în
mare măsură realizarea efectivă a principiului „zero defecte" (totul trebuie bine făcut de prima
dată și de fiecare dată)
9. Utilizarea unor metode, tehnici și instrumente corespunzătoare este, de asemenea, importantă
pentru implementarea principiilor TQM.

42
Accentul trebuie pus, în primul rând, pe acelea care permit identificarea cerințelor clienților și transparența
acestora în caracteristici ale produselor și serviciilor. Una dintre aceste metode, tot mai larg agreată de
întreprinderi, o reprezintă Quality Function Deployment (QFD). O importantă deosebită se acordă în TQM
comparării proceselor și performanțelor produselor și serviciilor cu cele ale liderilor recunoscuți că atare, la un
moment dat, pe piață, utilizând, în acest scop, tehnică Benchmarking.

3.3.8. Abordări critice privind TQ și TQM


Ținând seamă de natură obiecțiilor, ele pot fi clasificate astfel: managerială, umanistă și comunicațională.

Critica managerială
Critica managerială este formulată de, pe de o parte, de unii teoreticieni, specialiști în domeniul calității, care își
exprimă scepticismul în legătură cu succesul „incontestabil” ai TQM și, pe de altă parte, de cei care au încercat,
fără succes, să pună în aplicare un asemenea sistem de management.

În esența, ei reproșează TQM ca: demersurile sunt fără rezultate probante, se confundă adesea scopul cu
mijloacele, iar orientarea pe termen lung, pe care o promovează, ar fi incorectă.

Critică umanistă
Critică umanistă a TQM este formulată de sociologi, psihologi, filozofi, specialiști în domeniul resurselor umane.
Ei reproșează acestui sistem de management efectele negative pe care le are asupra individului, considerând că
avantajele pe care le aduce întreprinderii ar fi mai puțin importante, decât riscurile pe care le reprezintă pentru
lucrători.

Sunt puse în discuție unele dintre principiile de bază ale TQM, printre care „zero defecte” îmbunătățirea
continuă, orientarea spre excelentă. Astfel, unii autori își exprimă rezerve față de aplicarea conceptului „zero
defecte” potrivit căruia „totul trebuie bine făcut de prima dată”, din cel puțin două motive: a impune un
asemenea principiu înseamnă, în opinia implicit ca se ia dreptul individual de a greși. Pe de altă parte, se atribuie
numai lucrătorilor responsabilitatea non-calității.

O serie de specialiști, printre care și Juran, consideră că „teamă de eșec” a individului ar trebui valorificată în
sens pozitiv, că sursă de motivare.

Pe de altă parte, dacă teamă de eșec este prea puternică, apare tendința de a ascunde erorile, sau de a le seamă
altora, ceea ce poate antrena un climat de neîncredere și comportamente eronate.

În opinia unor autori, aplicarea principiului <<îmbunătățiri continue>> ar avea, de asemenea, efecte negative
asupra psihicului uman. Necesitatea de depășire permanentă, pe care o implică acest principiu, îl fac pe individ
să se întoarcă mereu spre el însuși, ceea ce generează o stare de tensiune continuă.

Critica comunicațională
Critica comunicațională este formulată de cei care reproșează TQM unele confuzii privind conceptele, principiile
pe care se bazează, că și incoerență unor demersuri, specifice acestuia.

3.7 Managementul schimbării


3.7.1. Introducere
Organizațiile trebuie să inițieze procese de schimbare pentru a satisface cerințele pieței, pentru a spori valorile
acționarilor sau strategiile guvernamentale. Deseori trebuie să inițieze și să aplice procese de schimbare pentru
a menține stabilitatea organizațională și pentru a sprijini creșterea economică echilibrată și dezvoltarea durabilă.
Managementul este un proces care permite unei organizații să modifice orice parte structurii sale astfel încât să

43
poată face fată în mod eficient într-un mediu în a schimbare. Acesta include activități menite să asigure sprijin,
acceptare, aprobare pentru modificările și schimbările necesare și convenite Scopul este de a controla
schimbările în timp ce se menține integritatea calitatea serviciilor din mediul de producție. Conceptul și practică
de gestionare a schimbării a devenit tot mai populară în rândul organizațiilor în ultimii ani.

După cum se indică în modulele anterioare, e-guvernarea nu este pur și simplu informatizarea activității
actualului guvern, dar, în schimb, o transformare, reconstrucție și o retehnologizare a guvernului, care aduce cu
șine schimbări semnificative. Prin urmare, managementul eficient al schimbării este cu siguranță o mare
provocare și, probabil, o necesitate pentru guvernele care sunt în procesul de implementare a e-guvernării.

3.7.2. Rezistența la schimbare


Viteză de punere în aplicare a oricărei tehnologii noi într-o organizație mare este adesea dramatic de lentă.
Următoarele paragrafe discută unele din motive.

3.7.2.1.Teamă de tehnologie
În multe cazuri, rezistentă la schimbare se datorează faptului că funcționării la nivel înalt sau de rang înalt ai unei
organizații au puține sau nu au deloc cunoștințe despre noile tehnologii și se tem că-și vor pierde poziția
dominantă, susținută de vechiul sistem de management, în față acelor funcționari care înțeleg nouă tehnologie
bine decât ei. Acest lucru devine o problemă critică în cazul în care oamenii care se tem de tehnologii noi sau de
schimbare sunt cei care au puterea de a consolida informatizarea guvernului și procesul de dezvoltare a
sistemelor de guvernare electronică. Numai determinarea și presiunea din partea autorităților superioare pot
îmbunătăți situația.

3.7.2.2 Obiceiuri creative


Odată ce oamenii devin obișnuiți cu o modalitate stabilită de a face lucrurile, ei au o tendința natural de a rezistă
unor noi abordări. Acest lucru este de înțeles, pentru ca este în natură umană să simtă confortabil cu ceea ce
știu. Cu toate acestea, în cazul în care acest comportament nu este bine controlat, poate degenera în problemă
de atitudine serioasă în cazul În care ancorat în trecut și refuză sistematic să crească și să învețe n abordări
Managementul schimbare

3.7.2.3 Timp insuficient pentru a învăța tehnici noi


A fost, într-adevăr, o creștere mare a numărului de sisteme sofisticate de aplicare care trebuie să fie dezvoltate
și implementate pentru a satisface nevoile utilizatorilor, de multe ori cu resurse limitate și timp. Această creează
în mod natural presiune constanța asupra dezvoltatorilor și furnizorilor de sisteme, care sunt, de asemenea, sub
presiunea de a furniza cât mai multe ore directe posibile pentru utilizatori. Rezultatul net poate fi că cei care
operează sau furnizează noile sisteme, instrumente și tehnici au timp insuficient pentru a află despre ele. În
unele organizații, timpul insuficient rezultă în faptul că personalul nu primește nici un instruire formală

3.7.2.4 Tehnici de concurență


Multe tehnici noi apăr an după an. În unele cazuri, ele concurează una împotriva celeilalte. Nu este ceva
neobișnuit confruntarea cu mai multe tehnici, care, de fapt, sunt de similare, dar utilizează terminologii ușor
diferite. Nu este o problemă prea optarea pentru , spre deosebire de . degrabă, apare atunci când fiecare are
propriul său campion. Dacă nu este corect gestionat, procesul de pentru achiziționarea de noi instrumente
tehnici se poate dovedi nu fi la fel de simplu pe ar trebui să fie, chiar dacă criteriile complete de au fost folosite
cadrul procesului.

3.7.2.5 Mediu de compatibilitate


Multe dintre instrumentele de productivitate introduse în activitățile de dezvoltare a sistemului sunt cele mai
bune atunci când acestea sunt în principal folosite pentru a dezvoltă sisteme noi. Cu toate acestea, introducerea

44
unui nou sistem de lumea existentă a întreținerii, poate dură mai mult, deoarece acestea ar putea să nu fie pe
deplin compatibile cu întreținerea existența și mediul operațională

3.7.2.6 Sindromul uzurii incorporate


Produse noi apar pe piață în fiecare zi, ca o consecință a dezvoltării rapide a tehnologiei informației. Fiecare
produs aduce unele îmbunătățiri pentru a oferi o modalitate mai bună de a face lucrurile în comparație cu
produsele similare anterioare. O problemă de atitudine iese la suprafață atunci când decizia de a aduce un nou
instrument este amânată până în anul următor, deoarece ceva mai bun, cel mai probabil apărea. Un an mai
târziu, aceeași decizie se amână pentru același motiv. Același scenariu poate să apară cu metodele. Astfel, luarea
ezitanta și indecisă a deciziilor contribuie, de asemenea, la o rezistentă la schimbare. Această identificare
introducerea factorilor care cauzează rezistentă la schimbare, arată că dezvoltarea unui nou sistem de e-
guvernare nu este un proces relativ simplu și că întreținerea și exploatarea unui sistem de e guvernare ar trebui
să ia în considerare și un efort considerabil.

3.7.3. Ce este managementul schimbării?


Există trei definiți de bază ale managementului schimbării. Prima și cea mai evidentă definiție este că termenul
se referă la sarcină de gestionare a schimbărilor. Gestionarea schimbării este ea însăși un termen care a cel puțin
două dimensiuni:

Prima dimensiune se referă la efectuarea de modificări într-un mod planificat, gestionat sistematic. Această are
scopul de a pune în aplicare mai eficient noi metode și sisteme într-o organizație în curs de desfășurare.
Modificările vor fi gestionate intră și sunt controlate de către organizație. Cu toate acestea, aceste modificări ar
putea proveni de la evenimente din afară.

A două dimensiune de gestionare a schimbării acoperă răspunsul la schimbările asupra cărora organizația
exercită un control redus sau nul; modificările care rezultă din activități cum ar fi legislația, revoltele sociale
politice, acțiunile concurenților, schimbarea curenților economici și așa mai departe.

Prima și a două dimensiune sunt de obicei caracterizate ca fiind pro-activă și respectiv reactivă. Managementul
schimbării se poate referi, de asemenea, la o zonă de practică profesională și această este bază pentru a două
definiție a termenului. Consultanții independenți pot acționă că agenți ai schimbării pentru a-și ajută clienții să
gestioneze schimbările cu care se confruntă, sau pentru a-i ajută să adopte o abordare proactivă, pentru a
schimbă prin preluarea sarcinii de gestionare a schimbărilor inevitabile. În aproape toate cazurile, procesul
schimbării este tratat separat de specificul situației. Agenții profesionali schimbării își asumă de gestionare
procesului de schimbare, prin colaborarea cu managerii de organizare utilizatorii care cunosc specificul.

A treia definiție a managementului schimbării se bazează pe conținutul sau subiectul problemei. Aceasta constă
în principal în modele, metode și tehnici, instrumente, aptitudini și alte forme de cunoaștere care participă la
practică managementului schimbării. Aceste organisme de cunoștințe sunt legate și integrate printr-un set de
concepte și principii cunoscute sub numele de Teoria generală a sistemelor (GST)

3.7.4. Beneficiile managementului schimbării


Beneficiile managementului schimbării sunt abundente și sunt în principal asociate cu reducerea riscurilor și
îmbunătățirea calității serviciilor Managementul schimbării este necesar pentru atingerea unui grad ridicat de IT
disponibilitate și calitate a serviciilor. Printr-o gestionare eficientă a procesului de schimbare atât neplanificat cât
și planificat, perioadă de tranzit poate fi redusă. Astfel, calitatea serviciilor îmbunătățită, suportul IT și costurile
afacerilor în perioadă de tranzit sunt reduse. Managementul schimbării poate îmbunătăți eficientă de
comunicare. O mai bună comunicare între utilizatorii unei organizații va conduce la o mai bună înțelegere a
nevoilor și priorităților fiecăruia, în același timp subliniind faptul ca unitățile de afaceri nu funcționează în

45
izolare. Cu comunicare, intrare și disponibilitate crescută, utilizatori se vor simți mai responsabili și mai puțin
frustrați atunci când sistemele sunt închise pentru întreținere. Managementul schimbării poate simplifica și
sprijini fluxul de informații și de operațiuni. Procesul de schimbare va ajută organizațiile să raționalizeze fluxul de
informații la niveluri simplificate pentru utilizarea în zărea software-ului existent în scopul de a realiză, să
maximizeze și reduce rapoarte inutile și a îmbunătăți productivitatea. Crearea unor serii de analize care pot fi
folosite pentru a obține reducerea costului produsului serviciului este un alt beneficiu de management al
schimbării. Acest lucru poate ajută organizația să crească și să se concentreze pe venituri și profituri. Aceste
analize includ analiză costului produsului și de analiză costului serviciului și sunt utile pentru serviciul de luare a
deciziilor. Acestea includ, de asemenea, potrivirea efectivă cu costurile estimate, analiză utilizării directe a forței
de muncă, precum și măsurile și acțiunile corective. Cu toate acestea, managementul schimbării este una dintre
cele mai grele discipline de gestionare de pus în aplicare. Este nevoie de o echipă mare interfuncțională de
aplicare și de oameni de afaceri care pun accent serviciul de afaceri complet pe schimbarea individuală a
componentelor. Este nevoie de un proiect de management de configurare paralelă pentru a defini relațiile
dintre procesele de afaceri, servicii IT și aplicații de bază și infrastructurii. Managementul schimbării este, de
asemenea, dificil deoarece implică modificări în comportamentele oamenilor. Remodelarea comportamentului
oamenilor necesită o cantitate semnificativă de cunoștințe pentru a aduce noi . Pentru organizațională,
obiceiurile echipele interdepartamentale colaborarea cruciale pentru avea succes. , susținerea de către
conducere este de asemenea necesară pentru întări schimbărilor pentru sublinia consecințe negative, pentru
angajați, precum organizarea, de încălcare procesului de nereușită să se adapteze

3.7. 5. Procesul de management al schimbării


Managementul schimbării este un proces de găsire a problemei și de rezolvare a problemelor. Managementul
schimbării este o chestiune care se deplasează de la o stare problemă la o stare rezolvată. Trei tipuri de
obiective și activități sunt implicate pentru a transformă, reduce, și aplică.

Transformarea scopurilor și a activităților este preocupată de identificarea diferențelor dintre cele două state,
starea problemei și starea rezolvată

Reducerea scopurilor este preocupată de determinarea căilor de eliminare a acestor diferențe. Aplicarea
scopurilor este e joacă și activități se preocupă de găsirea problemei".

O problemă este, de obicei, identificată că situație care necesită măsuri care nu sunt cunoscute. Astfel este
necesară căutarea unei soluții, cu alte cuvinte, o căutare pentru al duce la starea rezolvată. Acest lucru este
cunoscut sub numele de „rezolvarea problemelor". Căutarea unor situații care necesită o acțiune este denumită
„găsirea problemei". În combinație, cele două activități ajută la identificarea și așezarea pe un curs care va duce
la schimbarea dorită și predeterminată a situației. Precizarea și definirea problemei schimbării reprezintă centrul
managementului schimbări. În acest proces, viitoarea stare identificată, starea actuală va fi descrisă și definită, și
vor fi luate deciziile cu privire la procesul organizat, structurat pentru a trece de la o stare la altă. Cu o schimbare
se ia în considerare mai devreme cu atât participanții sunt capabili plănuiască și să recunoască efectele și
riscurile au fost care nu considerate în planificarea proiectului. Definirea și precizarea problemei schimbării
includ furnizarea de răspunsuri la întrebările „cum", „de ce" și „ce". Formularea inițială a unei probleme privind
schimbarea adesea se centrează pe mijloacele de schimbare. Acesta este adesea exprimată sub formă întrebării
„cum", cu starea obiectivului mai mult sau mai puțin implicită. Prin contrast accentul pe rezultat introduce
întrebarea „ce". Răspunsul la întrebarea „ce" necesită un diagnostic al problemei și o discuție despre finalul
căutat. La întrebările „de ce" trebuie să se răspundă în scopul de a descoperi sensul ultim al funcțiilor și pentru a
deschide ușă spre găsirea unor noi și mai bune modalități de efectuare a acestora. Împreună, aceste întrebări
pot găsi „adevăratul" final sau rezultat al efortului de schimbare. Trei etape de bază ale procesului de
management al schimbării sunt, de obicei, recunoscute. Ele sunt deblocarea, schimbarea, și reblocarea. Acest

46
punct de vedere adoptă, și derivă din conceptul de stabilitate a sistemelor dinamice. Astea fiind spuse, punctul
de început și de sfârșit al modelului deblocare schimbare-reblocare este stabilitate 6. Abilități necesar Sunt
necesare seturi de competențe vaste și de calitate superioară pentru a gestiona schimbările dintr-o organizație.
Acestea includ:

1 Abilități politice
Organizațiile, ca parte a sistemelor sociale, pot fi intens politice. O organizație trebuie să aibă judecăți proprii,
precum și să posede, aprove și să accepte procesul de schimbare. Acest lucru nu poate fi făcut în numele
organizației.

2. Abilități analitice
Abilitatea de a analiză funcționarea fluxului de lucru, în cadrul sistemelor, și abilitatea de a efectuă o analiză
financiară sunt două seturi deosebit de importante de competențe. Determinarea impactul financiar și politic al
modificărilor aduse operațiunilor și sistemelor este o abilitate importantă pentru agenții schimbării

3. Competențe umane
Oamenii sunt factorul de bază al oricărei organizații. Ei pot Varia în origini naționale, religioase, niveluri de
inteligență și capacitate, atitudini față de viață și de muncă, și așa mai departe. Prin urmare comunicarea sau
abilitățile interpersonale sunt necesare pentru a dezvoltă o mai bună înțelegere a diverselor persoane în cadrul
unei organizații și rolului pe care îl pot jucă În schimbare.

4 Abilitatea de sistematizare.
Un sistem este un aranjament de resurse și rutine destinate să producă rezultatele specificate. În acest caz. un
sistem reflectă o organizație și o organizație este un sistem. Există două seturi de cunoștințe și aptitudini legate
de sisteme care trebuie stăpânite, ele sunt analiză sistemelor și Teoria generală a sistemelor (GST. Acestea au
de-a face atât cu sistemul închis cât și cu cel deschis" care realizează obiectivele organizaționale.

5. Abilități de afaceri.
Înțelegerea modului în care funcționează o afacere va duce la o înțelegere a finanțelor și a banilor, deoarece
acestea sunt esențiale pentru orice organizație. Această necesită, de asemenea, o cunoaștere a piețelor și a
comercializării, a produselor și a dezvoltării produselor, a clienților și a proceselor de vânzare, cumpărare, și
orice altceva relevant pentru realizarea afacerii. Problemă este, de obicei, identificată că o situație care necesită
acțiune pentru care măsurile necesare nu sunt cunoscute. Astfel este necesară căutarea unei soluții. Cu alte
cuvinte, un curs al acțiunii duce la starea rezolvată. Acest este cunoscut sub numele de "rezolvarea lucru
problemelor". Căutarea unor situații care necesită o acțiune este denumită "găsirea problemei". combinație,
activități și ajută identificarea și așezarea pe un curs de va duce la schimbarea acțiune care dorită și
predeterminata a situației. Precizarea și definirea problemei schimbării reprezintă centrul managementului
schimbării. acest proces, viitoarea stare fi identificată, starea actuală va fi descrisă și definită, și vor fi luate
deciziile cu privire la procesul organizat, structurat pentru a trece de la o stare la altă. Cu cât o Schimbare se ia în
considerare mai devreme cu atât participanții sunt capabili să plănuiască și să recunoască efectele și riscurile
care nu au fost siderate în planificarea proiectului. Definirea precizarea problemei schimbării includ furnizarea
de răspunsuri la întrebările "cum", "de ce" și "ce Formularea inițială a unei probleme privind schimbarea adesea
se centrează pe mijloacele de schimbare. Acesta este adesea exprimată sub formă întrebării cum", cu starea
obiectivului mai mult sau mai puțin implicită. Prin contrast accentul pe rezultat introduce întrebarea "ce"
Răspunsul la întrebarea "ce necesită un diagnostic al problemei și o discuție despre finalul căutat. La întrebarile
"de ce trebuie să se răspundă în scopul de a descoperi sensul ultima al funcțiilor și pentru a deschide ușă spre
găsirea unor noi și mai bune modalități de efectuare a acestora. Împreună, aceste întrebări pot găsi "adevăratul"
final sau rezultat al efortului de schimbare. Trei etape de bază ale procesului de management al schimbării sunt,

47
de obicei, recunoscute. Ele sunt deblocarea, schimbarea, și reblocarea. Acest punct de vedere adopta, și derivă
din conceptul de stabilitate a sistemelor dinamice. Astea fiind spuse, punctul de început și de sfârșit al modelului
deblocare schimbare-reblocare este stabilitate

6. Abilități necesare
Sunt necesare seturi de competențe vaste și de calitate superioară pentru a gestiona schimbările dintr-o
organizație. Acestea includ

a. Abilități politice
Organizațiile, că parte a sistemelor sociale, pot fi intens politice. O organizație trebuie să aibă judecăți proprii,
precum și să posede, aprobe și să accepte procesul de schimbare. Acest lucru nu poate fi făcut în numele
organizației

b. Abilități analitice
Abilitatea de a analiză funcționarea fluxului de lucru, în cadrul sistemelor, și abilitatea de a efectuă o analiză
financiară sunt două seturi deosebit de importante de competențe. Determinarea impactul financiar și politic al
modificărilor aduse operațiunilor și sistemelor este o abilitate importantă pentru agenții schimbării

c. Competențe umane

7. Strategii de bază
Pot fi utilizate diferite strategii și abordări pentru a face managementul schimbării de succes. Cele patru strategii
introduse aici sunt bazate pe diferite aspecte ale oamenilor și comportamentul lor

a. Rațional empirică
Această abordare se bazează pe înțelegerea faptului că oamenii vor urmă interesul propriu odată ce l-au
descoperit. În acest caz, schimbarea se bazează pe comunicarea de informații și oferirea stimulentelor.

b. Normativ reeducativa
Bază aici este că oamenii vor adera la normele și valorile culturale. În acest exemplu, schimbul se bazează pe
redefinirea și reinterpretarea normelor și valorilor existențe, precum și dezvoltarea unor noi angajamente.

c. Putere coercitivă
Oamenii vor face, în general, ceea ce se spune sau se poate face pentru a realiză schimbările și astfel schimbarea
se bazează pe exercitarea autorității și impunerea de sancțiuni.

d. Mediu adaptivă
Oamenii se opun pierderii și întreruperi, dar se adaptează ușor la noile condiții. În acest exemplu, schimbarea se
bazează pe construirea unei noi organizații și transferul treptat de oameni din vechea organizare la un nouă. Mai
presus de toate, se recomandă că intervalul unui proiect inițial de management al schimbării ar trebui să fie
limitat. În acest fel, organizația poate atinge rapid succesul parțial. Procesul managementului schimbării poate fi
apoi să meargă continuu, prin creșterea gamei sale și domeniul de aplicare. Strategiile ar trebui să fie utilizate în
mod flexibil și eventual în combinație. Nici o strategie de schimbare nu este recomandat mai presus de
abordarea adoptată în orice caz particular care depinde de o serie de factori. Cum ar fi:

i. Gradul de rezistență
Rezistența puternică pledează pentru o cuplare a strategiilor putere coercitivă și de mediu-adaptivă. În timp ce
rezistentă slabă sau acordul pledează pentru o combinație a strategiilor empiric-rațională și normativ-
reeducativă

48
ii. Populația țintă
Populațiile mari pledează pentru un amestec între toate strategiile de mai sus

iii. Miză
Miză mare pledează pentru un amestec dintre toate strategiile de mai sus.

iv. Intervalul de timp


Intervalele scurte de timp susțin o strategie de putere coercitivă, în timp ce intervalele mai lungi de timp susțin
un amestec de strategii rațional empirice, normativ-reeducative, precum și strategiile de mediu-adaptive.

v. Expertiză
Având experiență corespunzătoare disponibile pledează pentru unele combinații de strategii de mai sus, în timp
ce susține că nu a disponibile pentru recurgerea la strategia puterii coercitive

vi. Dependența
În cazul în care organizația este foarte dependentă de poporul său pentru un motiv sau altul, atunci capacitatea
de management pentru a comandă sau cere poate fi limitată. În schimb, dacă oamenii sunt în mare măsură
dependenți de organizare, capacitatea lor de a se opune sau de a rezistă poate fi limitată

8.Sfaturi pentru administrarea managementului schimbării


Managementul de succes al schimbării este mai mult o chestiune de capacitatea de leadership decât de
competențe manageriale. Este destul de mult la fel că gestionare a orice turbulent, încurcat sau de natură
haotică. Prin urmare, primul lucru de făcut este să te implici. Este important să se implice toată lumea din
interiorul care este relevanță sau care are un interes în procesul de schimbare, deoarece este imposibil s faci
ceva din exterior.

 Un sens clar al misiunii este esențial. Cu cât declarația misiunii este mai simplă, cu atât mai bine.
 Construirea unei echipe. Gestionarea unei schimbări necesită inteligență și un lider excelent de echipă.
 Menținerea unei structuri organizaționale plate și bazarea pe cerințele minime de raportare informare.
 Alegerea oamenilor cu competențe relevante un nivel energie
 Aruncarea setului de reguli. Schimbarea necesită un răspuns configurat, nu aderarea la rutine
prefigurate
 Trecerea la un model de acțiune cu contra-efect.
 Planificarea și acționarea în intervale scurte de timp
 Stabilirea priorităților flexibile.
 Posedarea capacității de a renunță la ceea ce se face în scopul de a participă la ceva mai important
 Tratarea că o măsură temporară. Nu căutați pană în ultimul minut și apoi insistați pe dreptul de a vă
schimbă părerea.
 Căutarea voluntarilor. Nu omiteți voluntarii și capacitățile lor
 Găsirea unui " sef de paie" bun sau conducător si stai departe de el. Dați membrilor echipei indiferent
ce cer cu excepția autorității nejustificate si inutile. Numai resursele generale sunt căutate. Dacă o
echipă cere creșterea autorității, acesta poate fi semnalul unei puteri pe bază de confruntare iminentă
si ar putea indica probleme. Este important să se înțeleagă baza cererii înainte de a acționa deoarece ar
putea fi din alte motive si se pot evidenția probleme care trebuie rezolvate, ca parte a procesului de
schimbare. Cunoștințe concentrate dispersate. Păstrați coborâte barierele de comunicare, distanțate la
scară largă, si ușor de manevrat. Nu in ultimul rând, recunoașteți că sarcina de gestionare a schimbării
este de a aduce ordine intr-o situație încurcată, nu pretindeți ca totul este deja bine organizat si
disciplinat.

49
3.8 Managementul etic
Firmele si antreprenorii care au un comportament etic se bucură de respectul etic si de încrederea partenerilor, a
angajaților si a clienților.
Antreprenorul dispune de un comportament care contribuie la bunul mers al afacerii
 Sinceritate
 Cinste
 Integritate
 Respect
 Responsabilitate
 Loialitate
 Dreptate
 Grija
Etica poate fi definită ca un sistem de reguli care denumesc activitatea organizației.

3.9.Protecţia muncii
Orice activitate de producție este condiționată de obținerea autorizației de funcționare din punct de vedere a
protecției muncii. Protecția muncii asigură: bune condiții de muncă; apărarea vieții și sănătății în timpul muncii.
Normele sunt un sistem unitar de măsuri aplicate tuturor lucrătorilor. Echipamentul individual de protecție se
acordă obligatoriu și gratuit. Echipamentele de protecție se acordă obligatoriu și gratuit în condițiile de munci
grele și vătămătoare.

Obligațiile angajatorului:
 Să obțină autorizația privind protecția muncii;
 Să facă periodic instruirea privind protecția muncii;
 Să aplice soluții de protecție a muncii în echipamentele tehnice;
 Să asigure măsurile tehnice de protecție a muncii pe plantație.

Obligațiile angajatului:
 Să respecte normele de protecția a muncii;
 Să lucreze în așa fel încât să nu se expună accidentelor;
 Să aducă la cunoștința conducătorului orice defecțiune tehnică.

Accidentul de muncă
Accidentul de muncă este vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicarea acută profesională care are
loc în timpul muncii.

Accidentele de muncă se clasifică în:

 cele care produc incapacitatea temporară de muncă de minim 3 zile;


 care produc invaliditate - accidentele mortale - colective, când sunt accidentați de aceiași cauză în
același timp minim 3 persoane.

Accidentul este comunicat imediat, se cercetează cauza, se întocmește procesul verbal, se înregistrează și se
raportează mai departe.

50
Bolile profesionale
Bolile profesionale sunt afecțiuni produse în timpul lucrului de factori fizici, chimici, biologici chiar dacă nu
produc incapacitate temporară de muncă.

Declararea bolilor profesionale este obligatorie, și se comunică inspectoratelor județene de poliție sanitară și
medicină preventivă.

NOTĂ: Infracțiunile se pedepsesc cu închisoare până la 3 ani.

Dispoziții generale privind organizarea activităților de apărare împotriva incendiilor-D.G.P.S.I.-005

Prevederi generale
Prevederile generale reglementează modul de organizare și desfășurare a activităților de apărare împotriva
incendiilor, în baza prevederilor legale în vigoare.

Organizarea activității PSI (prevenirea și stingerea incendiilor)


Organizarea activității PSI constă în:

 Organizarea controlului de prevenire prin evidențierea materialelor și dotărilor ce prezintă pericol de


incendiu, și a măsurilor generale și specifice de prevenire a incendiilor. Datele se înscriu pe un formular
tipărit pe carton și se afișează la loc vizibil.
 Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă (secție, sector, atelier, depozit. laborator,
magazin, fermă zootehnică sau agricolă, punct de recoltare cereale păioase) permite prevenire, salvarea
bunurilor, instruirea salariaților, marcarea pericolelor de incendiu și organizarea stingerii (utilizarea
mijloacelor de stingere din dotare).

Evaluare și control PSI


Controlul este făcut de personalul unităților de pompieri militari și de protecție civilă. Controlul se finalizează cu
proces verbal de control tehnic sau notă de constatare sau raport de constatare.

Analiza periodică a activității PSI se face anual și se trece într-un raport ce cuprinde: noile prevederi legale PSI;
modul de realizare a măsurilor PSI stabilite; deficiențele semnalate în activitatea PSI; asigurarea dotării PSI.

Exercițiul și aplicația cu salariații vizează modul de execuție a alarmării, a evacuării și stingerea propriu-zise a
incendiilor.

Siguranța mijloacelor de apărare PSI


Astfel se stabilesc:

 persona desemnată să asigure siguranța mijloacelor PSI;


 persoana autorizară care repară mijloacele PSI;
 programul de instruire angajați etc.

SSM (securitatea și sănătatea în muncă)


Reguli generale la activitățile de exploatare a tractoarelor, mașinilor si utilajelor agricole

Cadrele și cabinele de protecție nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a mașinilor, utilajelor
și remorcilor. Cabina de protecție trebuie să fie destul de spațioasă, pentru a nu jena conducătorul în mișcările
sale. Un spațiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului. Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri
în așa fel încât conducătorul să aibă o bună vizibilitate, iar sticla trebuie să fie securizată. Portierele, parbrizul,

51
lunetele și geamurile care se deschid, ca și celelalte părți mobile, trebuie să aibă o construcție solidă. Arcul de
securitate, cadrul și cabina de protecție trebuie să:

 asigure securitatea în caz de răsturnare;


 limiteze răsturnarea la 90;
 ofere posibilitatea unei ieșiri ușoare din cabină, în caz de răsturnare și blocare a ușii principale de acces;
 evite suprasolicitarea psihofiziologica a conducătorului;
 fie suficient de etanșă pentru a asigura condiționarea temperaturii camerei, ventilarea și purificarea
aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar;
 asigure spațiul optim pentru scaun, comenzi, distanță de securitate deasupra capului, față de pereții
laterali și parbriz, să nu amplifice nivelul de zgomot;
 asigure accesul ușor in cabină.

Pentru asigurarea conducătorului care participa la traficul rutier, tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de
iluminat și semnalizare luminoasă. Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte,
tractoarele vor fi echipate cu câte 2 proiectoare, față și spate. Demontarea sau montarea apărătorilor și
dispozitivelor de protecție se poate face după oprirea mașinii.

Regula generală de SSM „Nu interveniți la mașina în funcțiune” trebuie strict respectată. Imediat după
terminarea reglării sau reparației, apărătoarea sau dispozitivul de protecție a muncii trebuie montate la locul lor.
Trebuie sa fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. Toate
defecțiunile mașinii sau ale dispozitivelor de protecție trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului
locului de muncă. Mașina defectă trebuie oprită și decuplată, iar comenzile închise. Imediat se va pune la vedere
o tabletă pe care să fie scrisa cu litere negre pe fond galben: NU PUNEȚI ÎN FUNCȚIUNE! MAȘINA ESTE ÎN
REPARAȚIE. Nici mașina nu trebuie lăsată în funcțiune când conducătorul ei a plecat, deoarece alte persoane și,
în mod deosebit, copiii pot intra în contact cu ea. Pentru prevenirea accidentelor, tractoarele, mașinile, utilajele
și instalațiile agricole vor fi întreținute corespunzător și verificate periodic. Deșeurile, praful, scurgerile de
carburanți și lubrifianți vor fi îndepărtate imediat. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil.

Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi, deșirate sau de cravate antrenate de organele în
mișcare ale mașinii, acestea trebuie să fie bine ajustate și să nu aibă nicio parte liberă. Se interzice
conducătorului tractorului purtarea unui halat. Acesta va purta combinezon sau pantaloni cu pieptar, ori
salopetă de protecție, bonetă sau șapcă pe cap. Echipamentul de protecție se va purta strâns pe corp, bine
ajustat și fără poale lungi. Atunci când mașinile și utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la
altul sau de la locul de muncă la sediul exploatației agricole, trebuie luate masurile generale pentru evitarea
accidentelor. Prin semnalizare cu triunghiuri reflectorizante speciale a mașinilor agabaritice participante la
traficul rutier se vor evita accidentele. Aparatele de tăiere, cuțitele, dinții, vârfurile sau lamele vor fi protejate,
iar ridicătoarele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborî mașina în mod accidental. Conducerea și
deservirea tractoarelor și mașinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară și
care cunosc regulile de tehnică a securității muncii. Se interzice conducerea tractoarelor, mașinilor agricole și a
altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influența alcoolului. La executarea
lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare și mașini agricole cu vechimea în muncă sub un
an, se va avea în vedere ca aceștia să execute lucrările mai ușoare, ferite de pericol, pe terenuri plane și sub
supravegherea permanentă a unui salariat cu experiența în domeniu. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide
din țeavă. La remorcile pe două roți, ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil, sub puntea din spate,
pentru evitarea cabrării. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante,
înaintarea se va face cu precauție, fără șocuri, pentru prevenirea cabrării. Conducătorul tractorului va conduce

52
cu atenție pentru a evita pericolele ce se pot ivi pe drumul de parcurs, cum ar fi: gropi, pante sau rampe, margini
instabile de drum, pereți de tranșee, șleauri și toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne.
Pentru evitarea accidentelor, conducătorul tractorului se va deplasa cu viteza corespunzătoare stării drumului și
a terenului pe care execută lucrarea agricolă. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat
sau în apropierea șanțurilor.

Înainte de a vira sau a frâna, totdeauna se va reduce viteza de înaintare. În timpul executării lucrărilor agricole,
se vor efectua întoarceri suficient de largi și niciodată mai mici de 8 metri pentru agregatele cu mașini purtate și
10 metri pentru cele tractate. Este obligatorie folosirea vitezei înainte de a începe coborârea sau urcarea unei
pante ori a unui taluz foarte înclinat, mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea. Este obligatoriu să se
folosească calea de rulare cea mai largă cu putință, mai ales când condițiile sunt periculoase, cum este cazul
pantelor accidentate, al declivităților pronunțate sau atunci când tractorul este mult prea încărcat. Este interzisă
plasarea de scânduri sau materiale similare în fața roților din spate, pentru a degaja tractorul împotmolit. Înainte
de a începe lucrul se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. Nu este permisă urcarea pe bara sau
triunghiul de remorcare ori pe utilajul tractat, atunci când tractorul se deplasează. Se interzice urcarea pe tractor
a persoanelor în vederea transportării lor, indiferent de distanță. Aceasta se va permite în situațiile când
tractorul are locuri special amenajate din construcție. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers.
Executantului îi este permisă intrarea între tractor și mașina agricolă doar după oprirea motorului și decuplarea
prizei de putere. Nu se va îndepărta bușonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. Așteptați ca
motorul să se răcească, slăbiți bușonul lent la prima crestătura pentru a permite evacuarea presiunii și numai
după aceea scoateți bușonul. Zilnic se va executa întreținerea tehnică a tractorului. Se vor executa, de
asemenea, întreținerile tehnice periodice. Se vor verifică: funcționarea normală a motorului, a aparaturii de bord
și a instalației electrice; comenzile și etanșeitatea sistemelor de alimentare, răcire, ungere și instalația hidraulică.
Este interzis cu desăvârșire să se facă plinul lângă clădiri sau în timp ce motorul este în funcțiune sau încă este
cald. Se va evita vărsarea carburantului pe tractor; dacă acest lucru s-a produs totuși, se șterge carburantul și se
așteaptă ca acesta să se evapore înainte de a porni motorul. Este interzis accesul copiilor în apropierea
tractoarelor. Pentru a ridica și coborî mașina agricolă suspendată asigurați-vă ca nu există pericolul ca cineva să
fie lovit. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul și de a bloca frânele la
poziția frânat.

Înainte de a coborî de pe tractor, conducătorul va opri motorul, va frâna și va introduce pârghia schimbătorului
de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau mers înapoi. Daca tractorul urmează să fie oprit timp mai
îndelungat, mașina agricolă nu trebuie lăsată în poziție suspendată. Se interzice urcarea pe mașina remorcată
dacă aceasta nu este prevăzută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. Dacă se fac deplasări la
distanță, indiferent dacă mașina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire, urcarea lui
pe mașina este interzisă Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului, trebuie verificat că nimeni
să nu se afle în raza de acțiune a mașinii agricole suspendate. La suspendarea mașinii agricole de tractor se
interzice intrarea în spațiul dintre tiranții laterali ai mecanismului de suspendare. Cuplarea și introducerea
bolțurilor de cuplare ai a bolțurilor autoblocate se vor face numai prin părțile laterale. Se interzice intrarea sub
utilajele agricole în timpul reglării mecanismului de suspendare și al curatorii organelor de lucru. Nu se vor folosi
curele uzate (ele se pot rupe în timpul lucrului și pot provoca accidente). La lucrările cu tractorul pe terenurile în
pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experiență și vechime în muncă. Lucrările agricole mecanizate
pe terenurile în pantă se vor efectuă numai ziua și numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei și s-au marcat
locurile periculoase. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului și mașinii agricole. Se
interzice la lucrările în pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate.
Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre de rezistență și cabine se va face cu atenție, pentru a preîntâmpina
accidentările prin alunecarea piciorului. Urcarea și coborârea se vor face cu atenție și numai pe partea laterală.

53
Dacă, în timpul lucrului, apare pericolul de răsturnare a tractorului, este interzis a se sări afară din cabină. În
această situație, conducătorul tractorului trebuie să se țină puternic de volan, să se sprijine bine în scaun și în
picioare, iar însoțitorii se vor ține de mânere. La coborârea de pe pantă, este interzisă scoaterea tractorului din
viteză, întrucât în acest caz tractorul capătă o viteză mare și nu mai poate fi folosită frână de motor.

Instructajul de protecția muncii


Extras din Normele generale de Protecţia Muncii/2002

CAPITOLUL VII

Pregătirea și instruirea personalului

Secțiunea 1

Generalitatea

Art.82. Pregătirea și instruirea în domeniul protecției muncii este parte componentă a pregătirii profesionale și
are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de securitate și sănătate în muncă.

Art.83. Pregătirea generală în domeniul protecției muncii se realizează în învațământul tehnic (preuniversitar și
universitar), iar la nivelul unitarii, prin instructajul de protecție a muncii.

Art.84. Învățământul de toate gradele, de stat și particular, va include în programa analitică cursuri speciale care
să cuprindă cunoștințe de protecție a muncii, atât generale, cât și specifice profilului de învățământ.

Art.85. Instructajul de protecție a muncii la nivelul unitarii se efectuează, în funcție de posibilitatea, fie 424r173e
în cadrul unitarii, fie în afară acesteia, în timpul programului de lucru.

Art.86. Instructajul de protecție a muncii cuprinde trei faze:

 instructajul introductiv general;


 instructajul la locul de muncă;
 instructajul periodic.
Art.87. Persoanele care efectuează instruirea (instructori) trebuie să fie specialiști în securitate și sănătate în
muncă.

Art.88. Costul pregătirii și instruirii angajaților nu trebuie să fie suportat de către aceștia.

Art.89. La instruirea personalului în domeniul protecției muncii vor fi folosite mijloacele, metodele și tehnicile de
instruire de care dispune învățământul intensiv (expunerea, demonstrația, studiul de caz, vizionări de filme,
diapozitive, proiecții la retroproiector, instruire asistată de calculator etc.). Fiecare angajator are obligația să
asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri intensive (mijloace audio-vizuale și materiale de instruire și
testare).

Art.90. Fiecare cabinet de protecție a muncii trebuie să dispună de programe de instruire-testare, pe meserii sau
activitate.

Art.91. (1) Instructajul de protecție a muncii (introductiv general, la locul de muncă și periodic) se va consemna
în mod obligatoriu în fișa individuală de instructaj, conform modelului din anexa nr. 81, cu indicarea materialului

54
predat, a duratei și datei instruirii. Completarea fișei de instructaj se va face cu pastă sau cerneală, imediat după
verificarea instructajului.

(2) După efectuarea instructajului la încadrarea în muncă (instructajul introductiv general și instructajul la locul
de muncă), fișa de instructaj se semnează de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat și verificat instructajul,
confirmând, pe bază examinării persoanei instruite, că această și-a însușit cunoștințele necesare de protecție a
muncii.

(3) După efectuarea instructajului periodic, fișa de instructaj se semnează de cel instruit și de cel care a efectuat
instructajul, confirmând, pe bază examinării persoanei respective, că această și-a însușit materialul predat.
Verificarea instructajului periodic se face prin sondaj de către șeful ierarhic al celui care efectuează instructajul și
de către persoanele din conducerea unitarii, care vor semna fișele de instructaj ale persoanelor verificate,
confirmând astfel că instructajul a fost făcut corespunzător.

Art.92. Fișa de instructaj se întocmește pentru personalul permanent sau detașat, pentru angajații sezonieri,
temporari sau zilieri, și va fi păstrata de conducătorul procesului de muncă, respectiv de cel care are sarcină
efectuării instructajului la locul de muncă.

Art.93. (1) Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fișe de instructaj colectiv, conform modelului din anexa nr. 82

(2) Pentru personalul tehnico-ingineresc din instituții și institute de cercetări și proiectări, precum și pentru
delegații străine, este obligatorie prezența unui însoțitor din unitate, fără a se întocmi fișa de instructaj.

Secțiunea 2

Instructajul introductiv general

Art.94. Instructajul introductiv general se face:

a) noilor încadrați în muncă, angajați cu contracte de muncă indiferent de forma acestora;

b) celor transferați de la o unitate la alta;

c) celor veniți în unitate ca detașați;

d) elevilor școlilor profesionale, liceelor industriale și studenților, pentru practică profesională;

e) persoanelor aflate în unitate în perioada de probă în vederea angajării;

f) persoanelor angajate ca angajați sezonieri, temporari sau zilieri;

g) persoanelor delegate în interesul serviciului;

h) persoanelor care vizitează sectoare productive.

Art.95. Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitățile specifice unității respective
și principalele măsuri de protecție a muncii care trebuie respectate în timpul lucrului.

Art.96. Instructajul introductiv general se face în cadrul cabinetului de protecție a muncii sau în alte spații special
amenajate, de persoane cu atribuții și responsabilități în domeniul protecției muncii, împuternicite prin decizie

55
de către angajator.

Art.97. Instructajul introductiv general se face individual sau în grupuri de cel mult 20 persoane.

Art.98. (1) Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activității, complexitatea proceselor
tehnologice, de gradul de mecanizare și automatizare și de nivelul de pregătire al noilor încadrați.

(2) Această durată va fi stabilită prin instrucțiuni proprii și nu va fi mai mică de 8 ore.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele care vizitează sectoarele productive, cărora li se vor
prezenta succint activitățile, riscurile și măsurile de prevenire din unitate, și care vor fi însoțite pe toată durata
vizitei.

Art.99. (1) În cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, următoarele probleme:

a) riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității;

b) legislația de protecție a muncii în vigoare;

c) consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de protecție a muncii;

d) măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenție, evacuare și prim ajutor.

(2) Conținutul instructajului introductiv general și programul de desfășurare vor fi întocmite de către persoanele
cu atribuții în domeniu și aprobate de angajator.

Art.100. (1) După terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus verificării
cunoștințelor de protecție a muncii pe baza de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fișa de instructaj.

(2) Nu vor putea fi angajați cei care nu și-au însușit cunoștințele prezentate în instructajul introductiv general.

Secțiunea 3

Instructajul la locul de muncă

Art.101. (1) Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general și are că scop prezentarea
riscurilor și măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă.

(2) Instructajul la locul de muncă se face întregului personal prevăzut la art. 94, precum și personalului transferat
de la un loc de muncă la altul în cadrul aceleiași unități, în grupe de maximum 30 persoane.

Art.102. Instructajul la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de respectiv.

Art.103. (1) Durata instructajului la locul de muncă depinde de complexitatea echipamentului tehnic sau locului
de muncă la care se va lucra și nu va fi mai mică de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă.
Această durată se stabilește de șeful compartimentului respectiv (atelier, secție, sector etc.), împreună cu șeful
compartimentului de protecție a muncii.

(2) Instructajul la locul de muncă se face pe baza prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, precum
și a instrucțiunilor proprii, elaborate pentru locul de muncă la care va lucra persoana respectivă.

56
(3) Se vor efectua exerciții practice privind utilizarea echipamentului individual de protecție, a mijloacelor de
alarmare, intervenție, evacuare și de prim ajutor.

Art.104. (1) Instructajul la locul de muncă va cuprinde informații privind:

a) riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă;

b) prevederile normelor specifice de securitate a muncii și ale instrucțiunilor proprii;

c) măsurile de prim ajutor în caz de accidentare.

(2) Prezentarea problemelor menționate la alin. (1) se va face în bază unui material scris.

(3) Instructajul la locul de muncă va include obligatoriu demonstrații practice privind activitatea pe care
persoana respectivă o va desfășura.

Art.105. Admiterea definitivă la lucru a persoanei instruite se va face numai după ce șeful ierarhic superior celui
care a făcut instructajul a verificat ca persoana supusă instructajului și-a însușit cunoștințele de protecție a
muncii.

Secțiunea 4

Instructajul periodic

Art.106. Instructajul periodic se face întregului personal și are drept scop aprofundarea normelor de protecție a
muncii. Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu și cu demonstrații practice.

Art.107. (1) Instructajul periodic se face de către conducătorul locului de muncă respectiv.

(2) Intervalul între două instructaje periodice pentru angajați va fi stabilit prin instrucțiuni proprii în funcție de
condițiile locului de muncă, dar nu va fi mai mare de 6 luni.

(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul între două instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.

Art.108. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat în următoarele cazuri:

a) când un angajat a lipsit peste 30 de zile lucrătoare ;

b) când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au adus modificări la
echipamentele existente;

c) când au apărut modificări ale normelor de protecție a muncii sau ale instrucțiunilor proprii de securitate a
muncii, inclusiv datorită evoluției riscurilor sau apariției de noi riscuri în unitate;

d) la reluarea activității după accident de muncă;

e) la executarea unor lucrări speciale.

Art.109. Instructajul periodic se va face pe baza unei tematici care va fi păstrată la persoana ce efectuează
instruirea.

Perfecționarea personalului

57
Art.120. (1) Perfecționarea personalului în domeniul securității și sănătății în muncă se realizează prin cursuri
organizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sau de către instituții specializate cu atribuții domeniul
protecției muncii, pe o de minimum 15 ore, pe diferite tematici.

(2) Cursurile de perfecționare se adresează personalului cu atribuții domeniul protecției muncii, ce au absolvit
cursurile de formare, după o de 3 ani.

(3) Absolvirea cursurilor de perfecționare este prin de absolvire de Ministerul Muncii Solidarității Sociale de
către instituțiilor specializate cu atribuții în domeniu.

Art.121. Durata cursurilor de perfecționare se consideră timp de muncă.

Art.122. Cheltuielile necesare pentru perfecționarea specialiștilor se suportă de către angajator.

Organizarea timpului de muncă și de odihnă

Timpul de muncă, regimul pauzelor, muncă în schimburi, precum și intensitatea acesteia, se vor stabili potrivit
reglementărilor în vigoare, în cadrul contractului colectiv de muncă, luând în considerare particularitățile
activităților profesionale, existent unor factori de risc în mediul de muncă și capacitatea de adaptare a
personalului angajat; stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de întreprindere și a
specialităților în medicina muncii din teritoriu.

Amplasarea clădirilor, depozitelor și a altui tipar de construcții

Clădirile sau instalațiile tehnologice amplasate în aer liber la care pot apărea emisii importante de pulberi,
vapori, gaze periculoase în atmosferă, precum și cele care produc zgomote ce depășesc limitele admisibile, se
vor amplasa astfel încât să se evite poluarea altor zone de muncă sau învecinate.

58
4. Planul Financiar
4.1.Investiții
”Investițiile sunt un risc asumat pentru viitor, un pariu că veniturile ce vor fi obținute vor depăși costurile
acestora.” (Paul Samuelson – Econimie politică)

Astfel, în acest capitol al planului de afaceri, vom estima valoarea totală a investițiilor din cadrul afacerii noastre
cu lavandă.

Descrierea obiectivului de investiții


În cadrul obiectivului de investiții, firma noastră, va obține toate avizele și acordurile necesare pentru
desfășurarea activității și va contracta lucrări de proiectare, asistență tehnică și consultanță necesare obținerii
avizelor, acordurilor și autorizațiilor de funcționare, va achiziționa dotările necesare .

Devizul general al obiectivului de investiții


Devizul general este documentația economică prin care se stabilește valoarea totală estimativă a cheltuielilor
necesare realizării obiectivelor de investiții sau a cheltuielilor asimilate investițiilor, necesare realizării lucrărilor
de intervenții la construcții și instalații, în faza de proiectare studiu de fezabilitate/documentație de avizare a
lucrărilor de intervenții.

Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.

În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu obiectele de investiție, sau natura cheltuielilor.

În cele ce urmează vom parcurge pe rând fiecare capitol în parte, identificând cheltuielile necesare realizării
obiectivului de investiții.

4.1.1. Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

Obținerea terenului și amenajarea acestuia


Terenul pe care se va desfășura activitatea firmei este alcătuit din trei spații și anume :

 Sediul central al firmei se află pe strada Pescarilor, numărul 98, blocul FZ 15, scara B, apartamentul 36.
Apartamentul este în proprietatea unuia dintre întemeietorii firmei, Anton Maria, și este de asemenea
utilizat ca spațiu de depozitare a produselor;
 Terenul pe care urmează să fie cultivată lavandă are dimensiunea de 6 hectare. Acesta se află în sudul
județului Tulcea, la 1 km de lacul Ceamurila (lacul este de asemenea deţinut de firma noastră). Terenul
este deținut de doi dintre întemeietorii firmei, Gherlan Mirela și Melinte Octavian;
 Magazinul este amplasat în Piața Ovidiu, la intersecţia bulevardului Tomis cu strada Sulmona, la parterul
unei vile, fiind situate într-o zonă des frecventată de posibilii clienți. Acesta are o suprafață de 110 m2 și
va fi închiriat.

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială


Obiectivul nostru de investiții nu presupune realizarea unor lucrări și acțiuni de protecția mediului cum ar fi
refacerea cadrului natural după terminarea unor lucrări de construcții noi,cum ar fi amenajarea de spații verzi,
etc.

59
4.1.2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
În cadrul acestui capitol nu se vor face alte cheltuieli, doar cele lunare ce rezultă din utilizarea agentului furnizat
(apă, energie electrică, gaze naturale, etc.) deoarece :

 Spațiile sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare;


 Spațiile sunt branșate la instalația de energie electrică a orașului;
 Spațiile sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale,având și centrală termică proprie
alimentată cu gaze naturale;
 Spațiile beneficiază de apă caldă cu ajutorul centralei termice;
 Spațiile sunt racordate la rețeaua de telefonie și internet;
 Spațiile au acces la un drum principal.

Cheltuielile menţionate mai sus sunt prezentate în tabelul următor:

Agentul furnizat Suma anuală (în lei)


Energie electrică 21 600
Apă 421.44
Internet si telefonie 894
Gaze naturale 3 390
Total: 26 305.44

4.1.3. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică


1. Studii de teren
Nu se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice,
topografice și de stabilitate ale terenului pe care se amplasează obiectivul de investiție, deoarece obiectivul de
investiții nu presupune realizarea de lucrări de construcții noi.

2. Obținere avize, acorduri, autorizații


Toate avizele , acordurile și autorizațiile au fost obținute de către asociații firmei.

4.1.4. SURSE DE FINANȚARE


Toți asociații vor ajuta firma prin propriile sale economii, astfel fiecare dintre noi va contribui cu o sumă de
15.000 lei , ceea ce înseamnă (15.000x6=)90.000lei.La care se mai adaugă o sumă de 750.000 lei luată prin
împrumut bancar .Am dat avans 10% din întreaga suma , dobânda fiind de 2%, iar planul creditului pe 96 de luni
(8 ani) arată în felul urmator:

Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

1 7 614.59 1 125.00 6 489.59 668 510.41

2 7 614.59 1 114.18 6 500.40 662 010.01

60
Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

3 7 614.59 1 103.35 6 511.24 655 498.77

4 7 614.59 1 092.50 6 522.09 648 976.68

5 7 614.59 1 081.63 6 532.96 642 443.72

6 7 614.59 1 070.74 6 543.85 635 899.87

7 7 614.59 1 059.83 6 554.76 629 345.11

8 7 614.59 1 048.91 6 565.68 622 779.43

9 7 614.59 1 037.97 6 576.62 616 202.81

10 7 614.59 1 027.00 6 587.58 609 615.22

11 7 614.59 1 016.03 6 598.56 603 016.66

12 7 614.59 1 005.03 6 609.56 596 407.10

13 7 614.59 994.01 6 620.58 589 786.52

14 7 614.59 982.98 6 631.61 583 154.91

15 7 614.59 971.92 6 642.66 576 512.25

16 7 614.59 960.85 6 653.74 569 858.51

17 7 614.59 949.76 6 664.82 563 193.69

18 7 614.59 938.66 6 675.93 556 517.75

19 7 614.59 927.53 6 687.06 549 830.69

20 7 614.59 916.38 6 698.20 543 132.49

21 7 614.59 905.22 6 709.37 536 423.12

22 7 614.59 894.04 6 720.55 529 702.57

23 7 614.59 882.84 6 731.75 522 970.82

61
Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

24 7 614.59 871.62 6 742.97 516 227.85

25 7 614.59 860.38 6 754.21 509 473.64

26 7 614.59 849.12 6 765.47 502 708.17

27 7 614.59 837.85 6 776.74 495 931.43

28 7 614.59 826.55 6 788.04 489 143.39

29 7 614.59 815.24 6 799.35 482 344.05

30 7 614.59 803.91 6 810.68 475 533.36

31 7 614.59 792.56 6 822.03 468 711.33

32 7 614.59 781.19 6 833.40 461 877.93

33 7 614.59 769.80 6 844.79 455 033.13

34 7 614.59 758.39 6 856.20 448 176.93

35 7 614.59 746.96 6 867.63 441 309.31

36 7 614.59 735.52 6 879.07 434 430.23

37 7 614.59 724.05 6 890.54 427 539.69

38 7 614.59 712.57 6 902.02 420 637.67

39 7 614.59 701.06 6 913.53 413 724.15

40 7 614.59 689.54 6 925.05 406 799.10

41 7 614.59 678.00 6 936.59 399 862.51

42 7 614.59 666.44 6 948.15 392 914.36

43 7 614.59 654.86 6 959.73 385 954.62

44 7 614.59 643.26 6 971.33 378 983.29

62
Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

45 7 614.59 631.64 6 982.95 372 000.34

46 7 614.59 620.00 6 994.59 365 005.75

47 7 614.59 608.34 7 006.25 357 999.51

48 7 614.59 596.67 7 017.92 350 981.59

49 7 614.59 584.97 7 029.62 343 951.97

50 7 614.59 573.25 7 041.34 336 910.63

51 7 614.59 561.52 7 053.07 329 857.56

52 7 614.59 549.76 7 064.83 322 792.73

53 7 614.59 537.99 7 076.60 315 716.13

54 7 614.59 526.19 7 088.40 308 627.74

55 7 614.59 514.38 7 100.21 301 527.53

56 7 614.59 502.55 7 112.04 294 415.48

57 7 614.59 490.69 7 123.90 287 291.59

58 7 614.59 478.82 7 135.77 280 155.82

59 7 614.59 466.93 7 147.66 273 008.16

60 7 614.59 455.01 7 159.58 265 848.58

61 7 614.59 443.08 7 171.51 258 677.07

62 7 614.59 431.13 7 183.46 251 493.61

63 7 614.59 419.16 7 195.43 244 298.18

64 7 614.59 407.16 7 207.43 237 090.75

65 7 614.59 395.15 7 219.44 229 871.32

63
Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

66 7 614.59 383.12 7 231.47 222 639.85

67 7 614.59 371.07 7 243.52 215 396.32

68 7 614.59 358.99 7 255.60 208 140.73

69 7 614.59 346.90 7 267.69 200 873.04

70 7 614.59 334.79 7 279.80 193 593.24

71 7 614.59 322.66 7 291.93 186 301.31

72 7 614.59 310.50 7 304.09 178 997.22

73 7 614.59 298.33 7 316.26 171 680.96

74 7 614.59 286.13 7 328.45 164 352.51

75 7 614.59 273.92 7 340.67 157 011.84

76 7 614.59 261.69 7 352.90 149 658.94

77 7 614.59 249.43 7 365.16 142 293.78

78 7 614.59 237.16 7 377.43 134 916.35

79 7 614.59 224.86 7 389.73 127 526.62

80 7 614.59 212.54 7 402.04 120 124.57

81 7 614.59 200.21 7 414.38 112 710.19

82 7 614.59 187.85 7 426.74 105 283.45

83 7 614.59 175.47 7 439.12 97 844.34

84 7 614.59 163.07 7 451.51 90 392.82

85 7 614.59 150.65 7 463.93 82 928.89

86 7 614.59 138.21 7 476.37 75 452.51

64
Luna Suma rată Dobanda Capital Sold

87 7 614.59 125.75 7 488.83 67 963.68

88 7 614.59 113.27 7 501.32 60 462.36

89 7 614.59 100.77 7 513.82 52 948.54

90 7 614.59 88.25 7 526.34 45 422.20

91 7 614.59 75.70 7 538.89 37 883.32

92 7 614.59 63.14 7 551.45 30 331.87

93 7 614.59 50.55 7 564.04 22 767.83

94 7 614.59 37.95 7 576.64 15 191.19

95 7 614.59 25.32 7 589.27 7601.92

96 7 614.59 12.67 7 601.92 0

Total 731 000.53 56 000.53 675 000

4.2. Evaluarea afacerii


Evaluarea afacerii constă în calcularea unor indicatori.

Indicatorii de efort sunt reprezentați de Costul Total și de Costul Total Mediu.

Indicatorii de efect sunt reprezentați de Costul Material, Costul Salarial și altele.

Costul Material reste reprezentat de banii cheltuiți pe : utilaje, mobilier, mijloace fixe de preparare, pregătirea
terenului,butași.

Tipul de investiție Total


Utilaje 329 220.5 lei
Mobilier
Butași 118 000 lei
Mijloace fixe de preparare 9 116.4 lei
Pregătirea terenului 37 595.76 lei
Total cheltuieli: 493932,66lei

65
La acestea se mai adaugă Ingredientele și Consumabilele.

Tipul de Total
investiție
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6
94 226.29 175 472.58 282 679.87 376 907.16
Ingrediente 471 133.45 lei 565 360.74 lei
lei lei lei lei
124 619.4
Consumabile 223614lei 361 702.1 lei 460 696.4 lei 559 691 lei 658 685.4 lei
lei
218 845.69 399 086.58 644 381.97 837603.56 1 030 824.45 1 224 046.14
Total:
lei lei lei lei lei lei

4.2.1. Costul Salarial

Cheltuieli salariale lunare

66
Reţineri angajator (în lei) Salariu
Salariul
Nr. Denumirea Tipul de CAS Fond complet
net (în
Crt. funcţiei cost CASS Şomaj condiţii FNUASS Fond risc şi creanţe /brut(în
lei)
(5.2%) (0.5%) normale (0.85%) accidente* salariale lei)
(15.8%) (0.25%)
Manager
1. general şi 1 600 Fix 83.2 8 252.8 13.6 2.4 4 1 964
executiv
Director
2. 1 500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1841.25
economic
Director
3. 1 500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1841.25
comercial
Director de
4. 1 500 Fix 78 7.5 237 12.75 2.25 3.75 1841.25
producţie
5. Administrator 1 350 Fix 70.2 6.75 213.3 11.47 2.02 3.37 1657.11
6. Contabil 1 350 Fix 70.2 6.75 213.3 11.47 2.02 3.37 1657.11
Vânzător
7. 1 300 Fix 67.6 6.5 205.4 11.05 5.20 3.25 1599
comercial (x2)
Lucrător de
8. 1 250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 9.98 3.12 1542.47
teren (x6)
Lucrător la
9. 1 250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 9.72 3.12 1542.21
distilerie (x3)
Lucrător care
10. se ocupă de 1 250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 6.31 3.12 1538.8
producţie (x4)
Lucrător care
11. se ocupă de 1 250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 6.31 3.12 1538.8
ambalare (x4)
12. Şofer (x2) 1 250 Variabil 65 6.25 197.5 10.62 1.87 3.12 1534.36
Total anual:
519 126.48 lei

La alte cheltuieli intră și cheltuielile de înființare a firmei, dobânda, cheltuielile cu utilităţile ,dar și cele de
marketing. Suma este de (334+7614.59+26005.44+1150=) 35 404.03lei.

4.2.2. Costul total al firmei


Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
1336835.8 1022686.1 1268439.4 1461203 1654423.9 1847645.6

67
4.2.3. Sumele obţinute din vânzări în primii 6 ani de comercializare
Nr. Nume produs Preţ Preţ x Cantitate (PXQ)
Crt.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
1. Flori uscate (la kg) 25 12 500 25 000 37 500 50 000 62 500 75 000
2. Ulei esenţial (la litru) 470 70 500 141 000 211 500 282 000 322 500 423 000
3. Flori uscate buchet 8 1 744 3 488 5 232 6 976 8 720 10 464
4. Flori proaspete buchet 5 250 500 1 000 1 250 1 500 1 750
5. Ulei esenţial 10ml 13 73 775 147 550 221 325 295 100 368 875 442 550
6. Ulei esenţial 25ml 27 120 150 240 300 360 450 480 600 600 750 720 900
7. Apă de lavandă 100ml 9 27 801 55 602 83 403 111 204 139 005 166 806
8. Apă de lavandă 250ml 20 66 780 133 560 200 340 267 120 333 900 400 680
9. Săculeţ cu lavandă 8 3 744 7 488 11 232 14 976 18 720 22 464
10. Odorizant auto 8 47 000 94 000 141 000 188 000 235 000 282 000
11. Odorizant de cameră 80 491 520 983 040 1 474 560 1 966 080 2 457 600 2 949 120
12. Ornament con 45 32 310 64 620 96 930 129 240 161 550 193 860
13. Ornament coroniţă 55 39 490 78 980 118 470 157 960 197 450 236 940
14. Pachet cadou mic 50 12 500 25 000 37 500 50 000 62 500 75 000
15. Pachet cadou mediu 85 21 250 42 500 63 750 85 000 106 250 127 500
16. Pachet cadou mare 140 35 000 70 000 105 000 140 000 175 000 210 000
17. Săpun cu lavandă 10 53 750 107 500 161 250 215 000 268 750 322 500
18. Lumânare cu lavandă 25 92 400 184 800 277 200 369 600 462 000 554 400
19. Sare de baie cu lavandă 15 30 000 60 000 90 000 120 000 150 000 180 000
20. Ceai de lavandă 7 5 026 10 052 15 078 20 104 25 130 30 156
21. Pernuţă cu lavandă 15 10 770 21 540 32 310 43 080 53 850 64 620
22. Lavandă în ghiveci mic 30 75 000 75 000 75 000 75 000 75 000 75 000
23. Lavandă în ghiveci mare 50 0 0 125 000 125 000 125 000 125 000
Total 1 323 260 2 571 520 3 850 530 4 939 490 6 411 550 7 689 810

68
Începand cu 1 ianuarie 2017, taxa pe valoare adăugată (TVA) este de 19%. Astfel, pentru produsele noastre se
aplică în felul următor:

4.2.4. Taxa pe Valoare Adăugată


Nr. Nume TVA total pe an
TVA
Crt. produs
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
Flori uscate
1. 4.75 2375 4750 7125 9500 11875 14250
(la kg)
Ulei
2. esenţial (la 89.3 13395 26790 40185 53580 66975 80370
litru)
Flori uscate
3. 1.52 331.36 662.72 994.08 1325.44 1656.8 1988.16
buchet
Flori
4. proaspete 0.95 47.5 95 190 237.5 285 332.5
buchet
Ulei
5. esenţial 2.2 12485 24970 37455 49940 62425 74910
10ml
Ulei
6. esenţial 4 17800 35600 53400 71200 89000 106800
25ml
Apă de
7. lavandă 0.93 2872.77 5745.54 8618.31 11491.08 14363.85 17236.62
100ml
Apă de
8. lavandă 2.99 9983.61 19967.22 29950.83 39934.44 49918.05 59901.66
250ml
Săculeţ cu
9. 1.33 622.44 1244.88 1867.32 2489.76 3112.2 3734.64
lavandă
Odorizant
10. 1.14 6697.5 13395 20092.5 26790 33487.5 40185
auto
Odorizant 93020.1
11. 15.14 186040.32 279060.48 372080.64 465100.8 558120.96
de cameră 6
Ornament
12. 8.45 6067.1 12134.2 18201.3 24268.4 30335.5 36402.6
con
Ornament
13. 10.35 7431.3 14862.6 22293.9 29725.2 37156.5 44587.8
coroniţă
Pachet
14. 6.81 1702.5 3405 5107.5 6810 8512.5 10215
cadou mic
Pachet
15. 11.28 2820 5640 8460 11280 14100 16920
cadou

69
Nr. Nume TVA total pe an
TVA
Crt. produs
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
mediu
Pachet
16. 20.77 5177.5 10355 15532.5 20710 25887.5 31065
cadou mare
Săpun cu
17. 1.8 9675 19350 29025 38700 48375 58050
lavandă
Lumânare 16853.7
18. 4.56 33707.52 50561.28 67415.04 84268.8 101122.56
cu lavandă 6
Sare de
19. baie cu 2 4000 8000 12000 16000 20000 24000
lavandă
Ceai de
20. 1.31 940.58 1881.16 2821.74 3762.32 4702.9 5643.48
lavandă
Pernuţă cu
21. 2.56 1838.08 3676.16 5514.24 7352.32 9190.4 11028.48
lavandă
Lavandă în
22. 4.71 7065 7065 7065 7065 7065 7065
ghiveci mic
Lavandă în
23. ghiveci 5.56 0 0 13900 13900 13900 13900
mare
223201.
Total 439337.32 669420.98 885557.14 1101693.3 1317829.46
16

Cifra de afaceri (CA) cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv
vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ
veniturile financiare şi veniturile exceptionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor
aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din exploatare, mai
puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. CA a firmei noastre este ilustrată în tabelul de mai
jos pe perioada a şase ani.

Anul Suma în lei


1 1 100 058.84
2 2 132 182.68
3 3 181 109
4 4 053 932.86
5 5 309 856.7
6 6 371 980.54

70
71
Profitul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere,
reprezentând diferenţa dintre încasări şi totalul cheltuielilor. Acest venit este partea de bani rămasă după
investiţia făcută pentru a oferi bunuri şi servicii. Astfel, profitul se calculează după formula: 𝑃𝑓=CA-CT.

Anul Suma în lei


1 -236 776.96
2 1 109 496.58
3 1 912 669.6
4 2 592 729.86
5 3 655 432.8
6 4 884 334.94

Indicatorii de eficiență constă în ratele profitului .

Rata profitului - exprimă mărimea relativă a profitului, calculată ca un raport procentual între masa profitului şi
un termen de referinţă corespunzător, care reflectă efortul depus în scopul obţinerii profitului.

Modalităţile de calcul a ratei profitului (RPf)sunt:

a.Rata profitului în raport cu costul total al producției evidențiază gradul de rentabilitate al întreprinderii;
𝑃𝑓
RPf= ∙100
𝐶𝑇

Anul Procentul
1 -17.71%
2 108.48%
3 150.78%
4 177.43%
5 220.94%
6 328.32%

b.Rata profitului în raport cu cifra de afaceri;


𝑃𝑓
RPf=𝐶𝐴∙100

Anul Procentul
1 -21,52%
2 52.03%
3 60.12%
4 63.95%
5 68.84%
6 76.65%

72
Ieșirea din afacere
Precum toate celelalte activităţi antreprenoriale, şi ieşirea din afaceri, definită drept sfârşitul normal al ciclului
antreprenorial, necesită în cadrul plănuirii unei afaceri atenţia cuvenită.

Cele mai multe afaceri sunt iniţiate cu speranţa că acestea vor dura cât mai mult şi că întreprinzătorul nu va ieşi
prea curând din afaceri, iar cercetările arată că doar într-un număr redus de cazuri întreprinzătorul iniţiază
afacerea, o dezvoltă şi apoi o vinde. Acesta este nevoit să se gândească însă că va veni o zi în care se va vedea
nevoit sa iasă din afacere. Chiar dacă nu intenţionează ieşirea din afaceri momentan, întreprinzătorul trebuie să
conducă în aşa fel încât afacerea sa să castige profit de pe urma ieşirii. Desigur, există şi posibilitatea planificării
ieşirii din afaceri, prin care se evită, astfel, dezavantajul vânzării rapide a afacerii. Ieşirea din afaceri nu
reprezintă neapărat şi sfârşitul rolului de întreprinzător, luându-se în considerare cazul favorabil în care
întreprinzătorul alege să își vândă afacerea în stadiul ei de creştere, la un preţ cât mai convenabil, şi să îşi iniţieze
ulterior o altă afacere.

Cu scopul de a profita de ieșirea din afaceri, întreprinzătorul trebuie să-și elaboreze un plan adecvat de ieșire,
alcătuit dintr-un număr de etape. Obiectivele ce vor fi discutate în cadrul acestui capitol sunt următoarele:

1. stabilirea motivelor de ieşire din afaceri;


2. determinarea metodelor prin care se poate ieși din afacere;
3. evaluarea etapelor procesului de ieşire din afaceri.

Aflat în faţa unor situaţii dificile, primul instinct al unui manager va fi acela de a-şi modifica structura
organizatorie care, ar susţine el, în 8 din 10 situaţii este o reacţie greşită deoarece structura, fie ea imperfectă,
nu este adevărata problemă. Structura este rareori cel mai prost lucru ce nu funcţionează într-o organizaţie,
erorile regăsindu-se în procese, IT sau strategie, spre exemplu.

O altă problemă cu reorganizarea firmei este disruptivitatea acesteia cu organizaţia în sine, motiv pentru care
este preferabil ca această idee să fie rezervată doar situaţiilor reale, chiar şi în cazul în care reprezintă fix
aspectul care trebuie modificat. O întrebare bună ar fi "De ce dispar marile companii?", aşa cum îşi afirmă
curiozitatea Jagdish Sheth în lucrarea sa "The self-destructive habits of good companies", publicată în anul 2007.
Există, deci, două posibile teorii care ar putea răspunde acestei întrebări - primul ar fi că doar cele mai bune
reuşesc şi mereu vor apărea organizaţii mai bune şi mai mari şi, al doilea, că, precum organismele, companiile se
nasc şi mor inexorabil. Şi cu toate acestea, firma ar putea funcţiona pe termen nelimitat dacă ar şti să
recunoască simptomele generate de activităţi distructive şi le-ar înfrunta de la bun început. Printre aceste
simptome se pot număra:

 negarea realităţii, certitudinea că nimic nou nu se va mai creea în domeniu


 aroganţa liderului, spre exemplu
 convingerea că succesul trecut şi actual va dura la nesfârşit
 dependenţa de o aptitudine specială ce a asigurat succesul organizaţiei în trecut, dar care împiedică
profitarea de noi oportunităţi, având că rezultat pierderea entuziasmului, retragerea acţionarilor etc.
 acordarea atenţiei strict concurenţilor situaţi în fața lor, având că semne dispreţuirea "actorilor" noi de
pe piaţă
 conceptul că problema cheltuielilor nu este importantă, generând risipa de bani

73
 instinctul teritorial, lupte interne, nearmonizarea departamentelor, ceea ce va duce la conflicte,
indecizie şi confuzie.

1. Motivele.
Motivele ieşirii din afacere pot fi multe, printre acestea numărându-se însă:

1.1. Schimbările apărute în viaţă personală


a. Intervenţia stresului şi degradarea sănătăţii. Deşi viaţa de întreprinzător este frumoasă, munca nu este însă şi
uşoară. Oboseala poate interveni la un moment dat în viaţa întreprinzătorului, provocându-i dorinţa de a ieşi din
afacere. Dacă programul de lucru este foarte încărcat, stresul se accentuează şi, pornind de la acest fapt, se
poate ajunge şi la deteriorarea sănătăţii. Deşi în unele cazuri acest lucru nu are legătură cu afacerea în sine, în
alte cazuri, problemele de sănătate generate de stresul deţinerii unei afaceri pot determina decizia de retragere.

b. Pensionarea. Pe măsură ce întreprinzătorul se apropie de vârsta pensionării, râvna după odihna şi liniştea de
pensionar poate fi mai presus de dorinţa continuării unei afaceri.

c. Schimbarea stării civile. Unele afaceri sunt înfiinţate de persoane singure care în urmă căsătoriei se decid să
iasă din afaceri pe motivul dorinţei de a avea grijă de copii sau părinţi mai în vârstă. Divorţul celor căsătoriţi
poate fi, de asemenea, un motiv. Partajul poate cere mulţi bani pe care numai ieşirea din afaceri îl poate aduce.

d. Mutarea în altă localitate. Există situaţii în care întreprinzătorul sau partenerul de viaţă este nevoit sau se
decide să părăsească localitatea în schimbul alteia, lucru ce va face ulterior vânzarea afacerii o necesitate.

1.2. Speranţe neîmplinite.


În momentul înfiinţării unei afaceri, întreprinzătorul tinde să-şi facă anumite speranţe, iar cursul nefavorabil al
evenimentelor îl poate împiedica din a-şi realiza visurile. Poate că afacerea nu a atins nivelul de profitabilitate
sperat, iar întreprinzătorul este nerăbdător să mai aştepte, sau poate că pur şi simplu afacerea nu mai
funcţionează şi se apropie de faliment.

1.3. Alte oportunităţi ce pot apărea.


Întreprinzătorul va căuta mereu noi oportunităţi. În cazul apariţiei unor posibilităţi de afacere, acesta îşi poate
vinde afacerea existentă cu scopul profitării de noua situaţie. Când afacerea ajunge în stadiul de creştere s-ar
putea ca întreprinzătorul să nu mai dorească implicarea în birocraţia cerută de conducerea unei afaceri de
dimensiuni mai mari, lucru ce îl va determina să se retragă.

1.4. Apariţia unei oferte tentante de vânzare.


Deşi întreprinzătorul poate nu intenţionează să iasă din afaceri, o ofertă tentantă de vânzare îl poate determina
să îşi schimbe perspectiva.

1.5. Transferul afacerii.


În unele situaţii, întreprinzătorul doreşte să transfere familiei afacerea şi să se retragă.

1.6. Facilitarea creşterii.


O afacere se poate afla în stadiul de creştere accentuată cu mari perspective, însă situaţia ei financiară să nu îi
permită continuarea ritmului de creştere, singura modalitate de a continua creşterea devenind fuzionarea cu o
altă firma mai mare, ce deține resursele necesare.

74
2. Metode de ieșire.
În ciuda faptului că puține firme își pun la început problema ieșirii din afaceri, câteva modalități prin care exit-ul
s-ar putea face cu succes sunt:

2.1. Vânzarea.
Aceasta este poate şi cea mai obişnuită metodă de a ieşi din afaceri. Ea se poate realiza fie sub forma unei
vânzări directe, către salariaţi sau către manageri.

a. Vânzarea directă presupune vânzarea în întregime a firmei - vânzarea doar a activelor fixe, vânzarea
stocurilor, vânzarea numelui etc. Prin vânzarea directă a afacerii, vechiul întreprinzător este complet disociat de
afacere şi este nevoit să renunţe la toate drepturile pe care le avea asupra acesteia, dacă nu se stipulează altfel
prin contract. Vânzarea directă conferă cumpărătorului un control complet asupra activităţii afacerii pe care o va
conduce ulterior în maniera în care doreşte acesta. Afacerea va continua, însă conform preferințelor noul
proprietar, alături de salariaţii vechi, în cazul în care se doreşte păstrarea acestora.

b. Vânzarea către salariaţi. Prin vânzarea către salariaţi, firma este transferată prin acord scris acestora.
Vânzarea poate dura câţiva ani, iar întreprinzătorul poate rămâne, dacă doreşte, în cadrul firmei. Un avantaj al
acestui tip de vânzare este că întreprinzătorul nu trebuie să mai caute cumpărători înafara firmei. De asemenea,
firma este transferată unor salariaţi loiali, care au contribuit în trecut la succesul firmei, iar vânzarea acesteia
poate fi privită şi ca o răsplată. În plus, salariaţii vor deveni mai motivaţi având în posesie afacerea, veniturile
aparţinând de acum încolo doar lor. Totuşi, vânzarea către salariaţi nu se face foarte uşor. Valoarea ei trebuie
atent determinată pentru a se şti exact partea care va reveni fiecărui salariat şi când vor avea drept salariaţii să-
şi vândă partea, lucru ce constituie principalul dezavantaj - faptul că ar dura mult. Întreprinzătorul poate primi
banii în întregime sau pe parcursul unei perioade mai mari de timp, potrivit acordului.

c. Vânzarea către manageri. În locul vânzării afacerii salariaţilor, întreprinzătorul poate decide să vândă firma
managerilor acesteia. Această metodă se practică deobicei în momentul în care relaţiile de muncă dintre
întreprinzător şi manager sunt strânse, sau când întreprinzătorul doreşte să se pensioneze. Plata se va face în
întregime. Un avantaj important al vânzării către manageri este acela că firma va fi condusă în acelaşi mod că în
trecut. În consecinţă, clienţii s-ar putea nici să nu realizeze că s-a vândut afacerea. La aceasta se adaugă şi faptul
că întreprinzătorul nu mai trebuie să caute cumpărători, iar negocierea afacerii este mult mai simplă.

2.2. Fuziunea.
Aceasta reprezintă operaţia prin care una sau mai multe firme sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi îşi
transferă patrimoniul unei alte firme sau unei firme pe care o constituie în schimbul repartizării către acţionarii
firmei/ firmelor absorbite de acţiuni la firma nou constituită şi eventual al unei plăţi în numerar de cel mult 10 %
din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate. Cu alte cuvinte, în cadrul fuziunii, una dintre firme sau chiar
ambele îşi pot pierde identitatea, cei doi întreprinzători putând cădea de acord ca una dintre firme să fie
absorbită de cealaltă, una dintre firme să fie sucursala celeilalte ori ca ambele firme să formeze o nouă firmă.
Spre deosebire de cazul vânzării, întreprinzătorul mai deţine o parte din firmă. El poate deveni director sau
preşedinte cu participare egală, dacă firmele sunt relativ de aceeaşi mărime sau vicepreşedinte, dacă firma sa
este absorbită de o firmă mai mare.

Pentru angajarea într-o fuziune sau achiziţie, este necesară evaluarea firmei vizate, în special a fluxului de
numerar generat de activităţile de exploatare, de investiţii şi financiare, descrise şi în raportul contabil al fluxului
de numerar.

75
III. Achiziţia. Apropiată de fuziune şi deseori folosindu-se reciproc, achiziţia se defineşte prin cumpărarea unei
firme sau a unei părţi din aceasta de către o altă firmă, astfel încât firma achiziţionată să fie complet absorbită şi
să nu mai existe ca entitate. Aceasta poate avea diferite forme, în funcţie de scopul şi poziţia părţilor implicate în
tranzacţie, suma aflată în joc şi felul firmei. Achiziţia oferă un prilej excelent de a extinde afacerile prin
pătrunderea pe noi pieţe sau crearea de noi produse.

2.4. Transformarea în societate pe acţiuni.


Prin transformarea în societate pe acţiuni, întreprinzătorul vinde o parte a firmei publicului larg, prin emiterea
de acţiuni. Infuzia de capital realizată va permite accesul mai rapid al firmei la pieţele de capital, creşterea
lichidităţii, prestigiului şi posibilităţi sporite de obţinere a împrumutului. Desigur, o acţiune de asemenea
anvergură este costisitoare, iar întreprinzătorul pierde controlul firmei.

2.5. Transferarea către membrii familiei.


O altă modalitate de a ieşi din afaceri o constituie transferul acesteia membrilor familiei. Această opţiune are
numeroase avantaje:

i. orientare pe termen lung;


ii. neexistând riscul preluării de altă firmă, se constituie o independenţă mai mare de acţiune;
iii. cultura familiei ca motiv de mândrie – stabilitate, motivare şi angajare puternică, continuitate în
conducere; elasticitate mai mare în timpuri grele;
iv. birocraţie mai redusă – luarea mai rapidă a deciziilor, flexibilitate mai mare;
v. avantaje în domeniul financiar – posibilitate mai mare de succes;
vi. cunoaşterea afacerii – instruirea din timp a membrilor familiei.
La prima vedere, succesiunea nu pare a crea probleme deosebite. Cu toate acestea, ea are şi multe dezavantaje:
i. acces mai redus la capital;
ii. organizare confuză – diviziunea neclară a sarcinilor;
iii. nepotism – toleranţa greşelilor făcute de membrii familiei, venituri distribuite inechitabil;
iv. conflicte intestine – dispute între membrii familiei;
v. conducerea paternalistă/autocratică – rezistenţă la schimbare, secretomanie, atragerea persoanelor
favorite;
vi. probleme financiare – dezechilibru între contribuţie şi compensare;
vii. drame succesorale.

Pentru a se evita aspectele negative legate de succesiune trebuie elaborat un plan de transferare a afacerii în
mai multe etape:

identificarea succesorului – persoana cea mai apropiată de trăsăturile antreprenoriale;

prezentarea succesorului;

întocmirea unui plan de succesiune – transferarea eşalonată a tuturor responsabilităţii succesorului.

Desigur, transferul ca atare se poate face gratuit sau prin vânzare.

76
2.6. Lichidarea.
Lichidarea presupune vânzarea activelor firmei ca active individuale în vederea încetării activităţii acesteia. Deşi
aceasta se face adesea ca urmare a unor rezultate nefavorabile - în multe cazuri falimentul, firma poate fi
lichidată şi din lipsa de vânzători, întreprinzătorul nemaiputând să îşi continue activitatea. În cazul unei firme de
dimensiuni reduse, lichidarea se poate face prin găsirea directă de cumpărători pentru activele firmei. Când însă
firma este mai mare, ea trebuie să urmeze un traseu mai complicat.

2.7. Falimentul.
O ultimă modalitate de ieşire din afaceri este falimentul. El poate presupune lichidarea sau nu a firmei. Primele
semnale ale falimentului sunt reprezentate de persoanele cheie care părăsesc firma, lipsa materialelor de
aprovizionat, impozitele care nu se mai plătesc, furnizorii care cer plată în numerar, reclamaţiile clienţilor privind
calitatea produselor şi serviciilor, reducerea preţurilor pentru a mari volumul vânzărilor. Dacă întreprinzătorul nu
face schimbări imediate pentru a îmbunătăţi profitabilitatea şi fluxul de numerar, acesta se va vedea obligat cu
siguranţă să iasă din afaceri.

3. Etapele ieșirii
În speranţa unei ieşiri din afacere efectuate cu succes, întreprinzătorul este nevoit să îşi constituie un plan
adecvat acestui proces. Planificarea ieşirii se realizează prin parcurgerea unui total de 10 paşi:

I. Determinarea modalităţii. Un prim pas pe care trebuie să-l facă întreprinzătorul când iese din afaceri îl
constituie stabilirea motivului pentru care se retrage. În felul acesta, se va reduce numărul de metode de ieşire
din afaceri pe care trebuie să le aibă în vedere. Pentru fiecare motiv există, de regulă, mai multe motive de ieşire
din afaceri. Întreprinzătorul poate stabili variante multiple de ieşire din afaceri pe care să le abordeze apoi fie
secvenţial, fie simultan.

II. Stabilirea datei aproximative a ieşirii. Întreprinzătorul este forţat să îşi stabilească o dată de ieşire din afaceri.

III. Programarea acţiunilor de ieşire din afaceri. Conceput mai întâi ca o schiţa, programul de ieşire din afaceri va
fi apoi revizuit de mai multe ori, având ca scop determinarea momentului când vor avea loc diferite acţiuni.

IV. Determinarea participanţilor la acţiunea de ieşire din afaceri. În funcţie de metoda de ieşire din afaceri,
determinarea participanţilor este mai dificilă sau mai uşoară. În cazul unei vânzări directe, de exemplu,
participanţii sunt pur şi simplu cumpărătorii. Dacă firma va fi transformată în societate pe acţiuni, participanţii
sunt mult mai numeroşi: băncile, membrii fondatori, avocaţii, contabilii etc.

V. Angajarea experţilor necesari. Pentru a ieşi corespunzător din afacere, este necesară o serie de cunoştinţe. În
procesul vânzării directe, spre exemplu, întreprinzătorul poate studia singur metodele de determinare a valorii
afacerii şi să negocieze mai apoi preţul. Totuşi, este recomandat să se apeleze la experţi, indiferent de metoda
folosită.

VI. Stabilirea de relaţii cu cei ce ajută la procesul de ieşire din afaceri. Este necesar ca relaţiile cu băncile,
membrii fondatori etc. să fie stabilite încă de timpuriu pentru ca aceştia să poată susţine în mod adecvat
procesul de ieşire din afaceri.

VII. Determinarea valorii firmei. Pentru a obţine un preţ cât mai bun pentru afacerea sa, întreprinzătorul trebuie
să determine valoarea afacerii prin diferite metode care îi vor servi apoi la procesul de negociere.

77
VIII. Modificarea strategiilor pentru a ieşi cu succes din afaceri. Determinarea valorii afacerii oferă o imagine
sugestivă asupra modificărilor care trebuie făcute înainte de a ieşi din afaceri. Una din schimbări poate fi, de
exemplu, reducerea stocurilor demodate.

IX. Anunţarea ieşirii. Deşi este sugerat faptul că ieşirea din afaceri trebuie făcută cât mai devreme, totuşi în
multe din cazuri nu este recomandat. Productivitatea salariaţilor poate scădea, persoanele cheie pot pleca,
afacerea pierzând din preţ.

X. Începerea demersului final. Acţiunile finale care trebuie întreprinse sunt influenţate de metoda de ieşire. În
cazul transferului către membrii familiei, spre exemplu, demersul înseamnă pregătirea pentru transferul legal al
afacerii. Important este că în tot acest timp activitatea firmei să continue în mod normal.

78
Anexe
Cuprins
Chestionar pentru studiul pieţei ............................................................................................................................. 79
Tastaţi titlul capitolului (nivel 2) ............................................................................................................................. 2
Tastaţi titlul capitolului (nivel 3) ......................................................................................................................... 3
Tastaţi titlul capitolului (nivel 1) ............................................................................................................................... 4
Tastaţi titlul capitolului (nivel 2) ............................................................................................................................. 5

79
Chestionar pentru studiul pieței

Bună ziua!

Vă mulțumim că ați acceptat să participați la acest chestionar pentru a evalua interesul dumneavoastră în
produsele cosmetice pe bază de lavandă. Prin acest chestionar dorim să obținem informații privind piața țintă a
produsului. Acest chestionar durează aproximativ 6 minute. Toate răspunsurile dumneavoastră vor rămâne
confidențiale și înregistrate în anonimat.

Vă rugăm să citiți scurta prezentare a produselor și serviciilor oferite de noi, apoi să răspundeți la întrebări.

Vă mulțumim.

Firma S.C. Lavendream S.R.L. oferă produse de înaltă calitate al căror component principal este lavanda. Firma
noastră oferă producătorilor de cosmetice, parfumuri și ceai plante proaspete și uscate ca materie primă. În
magazinul nostru situat pe Bulevardul Tomis, numărul … sunt expuse la vânzare produse cosmetice și terapeutice
lucrate și/sau împodobite manual, care aduc un parfum plăcut și o eleganță aparte. Printre aceste produse se
numără uleiul și apa de lavandă, două derivate ale căror proprietăți aduc numai beneficii, fiind indicate pentru
combaterea stresului, oboselii și depresiei precum și a multor boli precum micozele. Uleiul de lavandă este folosit
și în aromaterapie, tot pentru a relaxa. Plantele verzi vândute la ghiveci servesc drept un accesoriu inedit pentru
decorarea casei sau a grădinii, în timp ce săpunurile, uleiurile, balsamurile și buchetele pot fi un cadou minunat
pentru cei dragi sau pentru un moment de răsfăț personal.

1. Folosiți în mod regulat produse de îngrijire a pielii? (săpunuri, creme, uleiuri esențiale)
a) Da
b) Nu (continuați la întrebarea 7)

2. Preferați produsele pe bază de ingrediente naturale în favoarea celor fabricate industrial, pe bază
de elemente chimice?
a) Da
b) Nu

3. Cât de des folosiți aceste produse cosmetice?


a) În mod regulat
b) Ocazional
c) Rar

4. Preferați produsele românești sau cele importate?


a) Produsele românești
b) Produsele importate

5. Care sunt criteriile de evaluare pentru produsele utilizate de dumneavoastră?


a) Prețul
b) Aromele
c) Forma ambalajului

80
d) Altele (vă rugăm să specificați)

6. Vă rugăm să enumerați esențele preferate de dumneavoastră, pe care ați dori să le găsiți în


produsele de îngrijire personală.

7. Considerați benefice efectele naturale ale plantelor?


a) Da
b) Nu știu
c) Nu (continuați la întrebarea 10)

8. Consumați ceaiuri/infuzii/sucuri naturale?


a) Da
b) Nu (continuați la întrebarea 10)

9. Care sunt aromele pe care preferați să le consumați în aceste produse?

10. Aveți probleme legate de stres, insomnii, oboseală?


a) Da
b) Nu

11. Ați încercat vreodată vreo formă de terapie cu plante și uleiuri parfumate?
a) Da
b) Nu (continuați la întrebarea 13)

12. Cum vi s-a părut această formă de terapie?


a) Benefică
b) Nu simt că m-a ajutat, dar a fost plăcut
c) Nu mi-a plăcut

13. Ați folosit vreodată lavandă sau produse derivate din aceasta?
a) Da
b) Nu (continuați la întrebarea 15)

81
14. În ce context ați utilizat lavanda? Vă rugăm să bifați.
□ Cultură extinsă de lavandă
□ Dețin câțiva butași în grădină
□ În ceai / condimente
□ În produse de îngrijire a pielii (ulei, apă de lavandă)
□ În produse cosmetice (săpun, gel de duș, șampon)
□ Pernuțe / Plușuri / Săculețe parfumați
□ Altele (vă rugăm să specificați)

15. Care este opinia dumneavoastră privind produsele fabricate manual?


a) Îmi plac
b) Sunt indiferent (continuați la întrebarea 18)
c) Nu îmi plac (continuați la întrebarea 17)

16. Ce categorie de produse hand-made preferați? Vă rugăm să bifați, apoi continuați la întrebarea 18.
□ Jucării
□ Cosmetice
□ Ornamente
□ Altele (enumerați)

17. Ce anume vă face să nu apreciați produsele hand-made?


a) Lipsa calității
b) Nu sunt suficient de bine prezentate
c) Am avut neplăceri în trecut
d) Altele (enumerați)

18. Pe baza descrierii produselor noastre, în ce măsură vă interesează să vizitați magazinul nostru?
a) Sunt foarte interesat(ă)
b) Sunt interesat(ă), dar nu foarte mult
c) Sunt puțin interesat(ă)
d) Nu sunt deloc interesat(ă)

82
19. Cum apreciați acest chestionar?

20. Aveți vreo sugestie? Vă rugăm să o menționați aici.

Dacă nu doriți, puteți să nu răspundeți la toate întrebările următoare (21-25). Aceste întrebări ne ajută să
stabilim cât mai precis grupul-țintă al produselor noastre.

21. Care este vârsta dumneavoastră?


a) Sub 25 de ani
b) 25 – 35 de ani
c) 36 – 45 de ani
d) Peste 46 de ani

22. Care este sexul dumneavoastră?


a) Feminin
b) Masculin

23. Ce sumă alocați, lunar, produselor de cosmetică și îngrijire?


a) Sub 50 de lei / lună
b) Între 50 și 100 de lei / lună
c) Peste 100 de lei

24. Bifați care dintre următoarele se aplică situației dumneavoastră?


□ Sunt căsătorit(ă)
□ Am copii
□ Am frați/surori

25. Care este ocupația dumneavoastră?


a) Fără ocupaţie
b) Muncitor necalificat
c) Muncitor calificat
d) Angajat cu studii liceale
e) Angajat cu studii superioare

83
84
85
Mijloace de producere
Plantarea și îngrijirea lavandei

Plantarea
butaşilor

A doua
Îngrijirea
recoltare a
plantelor
florilor

Prima
Îngrijirea
recoltare a
plantelor
florilor

Realizarea produselor pe bază de ulei de lavandă

Îmbutelierea
Distilarea
Realizarea produselor sau
florilor
produselor împachetarea
proaspete
acestora

Realizarea produselor pe bază de flori uscate

Uscarea Pregătirea Ambalarea


florilor produselor produselor

86
Organigrama firmei

AGA (Adunarea
Generală a
Asociaţilor)

Manager general şi
executiv

Director de
Director economic Director comercial producție

Vânzători în
Contabil Şoferi
magazinul firmei

Lucrători care se
Administrator ocupă de ambalarea
produselor

Lucrători care se
ocupă de fabricarea
produselor

Lucrători la distilerie

Lucrători de teren

87
Graficul ciclului de viaţă al produselor

7
Perioada de realizare în ani

4
Produs
3

0
Crearea Introducerea pe Creşterea Maturitatea Declinul
piaţă (dezvoltarea)

88
Contractul de societate

ACT CONSTITUTIV AL
SOCIETĂŢII ........................................................... S.R.L.

(MAI MULŢI ASOCIAŢI)


Între:

D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în ……………., jud.


…………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud. .........., posesor(e)
al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ……………………….,


înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare …………………………….., reprezentată de d-
nul/d-na …………………………. , conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr.
.... din data de............

şi

D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în ……………., jud.


…………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud. .........., posesor(e)
al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ……………………….,


înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare …………………………….., reprezentată de d-
nul/d-na …………………………. , conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr.
.... din data de............

89
şi

........................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, a intervenit prezentul act constitutiv prin care s-a hotărât înfiinţarea unei societăţi comerciale
cu răspundere limitată.

CAP. I. FORMA JURIDICĂ, DENUMIREA, DURATA,SEDIUL SOCIAL

Art. 1.1. Forma juridică

Societatea este o persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere


limitată. Societatea îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislaţia în vigoare şi ale prezentului act constitutiv.
Societatea este titulară de drepturi si obligaţii şi răspunde faţă de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii răspund
numai în limita aportului la capitalul social.
Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu
respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege.

Art. 1.2. Denumirea

Denumirea societăţii este: .……………………. S.R.L., conform dovezii privind disponibilitatea firmei
nr. ................. , din ...................... , eliberată de Oficiul Registrului Comerţului de le lângă Tribunalul ....................... .

90
În toate actele - facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi alte documente întrebuinţate în comerţ,
emanând de la societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înregistrare
în registrul comerţului ,codul unic de înregistrare şi capitalul social. Sunt exceptate bonurile fiscale, emise de
aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.
Dacă societatea îşi creează o pagină de internet proprie, aceste informaţii vor fi publicate şi pe
pagina de internet a societăţii.
Modificarea denumirii societăţii se realizează în urma hotărârii adunării generale a asociaţilor şi
numai după ce, în prealabil, s-a efectuat operaţiunea de verificare a disponibilităţii firmei.

Art. 1.3. Durata

Durata de funcţionare a societăţii este nedeterminată.

sau

Durata de funcţionare a societăţii este pe o perioadă de ……. ani, de la data de…….. până la data de ……... și
poate fi prelungită în condițiile prevăzute de lege.

Art. 1.4. Sediul social.

Sediul societăţii este în ....................., Str. ..........................................., nr. ....., bl. ...... sc. ..., et.
....., ap. …, judeţ/sector....................
Sediul societăţii poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu
respectarea condiţiilor de formă şi publicitate prevăzute de lege.
Societatea va putea înfiinţa sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea
unităţi fără personalitate juridică - şi la alte adrese, în alte localităţi din România şi alte state, cu respectarea
prevederilor legale în materie.
CAP. II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

91
Art.2.1. Obiectul de activitate al societăţii este:
- Domeniul principal de activitate este ............................., căruia îi corespunde grupa CAEN _ _ _
- activitatea principală: clasa CAEN _ _ _ _ ………… ………… ..........
- activităţi secundare: clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
........................................................................

Art. 2.2. Activitatea societăţii se va putea desfăşura şi în pieţe, târguri şi oboare etc.
Art. 2.3. În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în
vigoare. Obiectul de activitate al societăţii poate fi modificat, prin extinderea sau restrângerea sa, conform hotărârii
adunării generale a asociaţilor.

CAP.III. CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE

Art.3.1. La constituire, capitalul social subscris şi vărsat al societăţii este de ................ lei, din care:

 .......................................lei, aport în numerar;


 .......................................lei, reprezentând .................... EUR/USD/......, la cursul B.N.R. din data de ,......lei/1
EUR/USD/...., aport în numerar;
 .......................................lei, reprezentând (descriere bun aportat)................................., aport în natură;

fiind împărţit într-un număr de ....... părţi sociale, cu o valoare nominală de ............... lei/parte socială.

Art.3.2. Capitalul social este deţinut de către asociaţi astfel:

a. Nume .................... Prenume ..................................., aport la capitalul social .............%, reprezentând un număr de
……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi
participare la pierderi...............%;

92
b. Nume .................... Prenume ..................................., aport la capitalul social .............%, reprezentând un număr de
……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi
participare la pierderi...............%;

şi/sau

c. S.C. ……………………., aport la capitalul social .............%, reprezentând un număr de ……părţi sociale, cu o valoare
nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi participare la
pierderi...............%;

Art. 3.3. Capitalul social poate fi modificat prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea
prevederilor legale.
Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost
publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a.
Orice creditor poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea 31/1990 – privind societăţile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Majorarea capitalului social se va face pe baza hotărârii adunării generale a asociaţilor prin aport în natură sau în
numerar al asociaţilor.
Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini.
Art. 3.4. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligaţii
personale şi sunt indivizibile. Asociaţii sunt răspunzători până la concurenţa sumei reprezentând părţile sociale pe
care le posedă.
Art. 3.5. Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.
Transmiterea părţilor sociale către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost
aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. (2), se depune în termen de 15 zile la
oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a.
Transmiterea părţilor sociale se înregistrează în Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al
societăţii.
Actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor
asociaţi vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în registrul comerţului potrivit
dispoziţiilor art. 204 alin. (4).din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.

93
Asociaţii convin de comun acord ca, în cazul decesului unuia dintre ei, să acorde succesorilor
calitatea de asociat. Societatea este obligată la plata părţilor sociale către succesor, conform ultimei situaţii
financiare aprobate, în cazul în care acesta nu doreşte intrarea în societate.

CAP. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ASOCIAŢILOR

Art. 4.1. Părţile sociale conferă posesorilor lor drepturi egale respectându-se pentru fiecare asociat următoarele:
- dreptul la dividende, în funcţie de aportul la capitalul social al fiecărui asociat;
- acordarea unei cote proporţionale cu activul social rezultat în caz de lichidare;
- dreptul de participare la conducerea societăţii prin exercitarea dreptului la vot şi controlul asupra
evidenţelor şi registrelor contabile;
- dreptul de a fi informat asupra activităţii societăţii;
- dreptul de a se retrage din societate;
Art. 4.2. În virtutea drepturilor conferite asociaţii se obligă:
- să se informeze reciproc şi onest în cadrul adunărilor generale ale asociaţilor, precum şi în orice alte situaţii
asupra problemelor ce privesc activitatea societăţii;
- să nu întreprindă acţiuni care vor putea aduce atingerea intereselor societăţii, fapt care poate determina
excluderea sa prin hotărârea adunării generale a asociaţilor;
- să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii.
Art. 4.3. Participarea la profit şi pierderi a asociaţilor se va face proporţional cu părţile sociale subscrise şi depuse
de fiecare la constituirea capitalului social cu excepţia pierderilor produse prin fraudă de oricare dintre părţi.

CAP. V. CONDUCEREA SOCIETĂŢII

Art. 5.1. Adunarea generală a asociaţilor este organul suprem de conducere a societăţii şi are următoarele atribuţii
principale:
- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
94
- să desemneze administratorii şi cenzorii sau după caz, auditorii interni, să-i revoce şi să le dea
descărcare de activitatea lor, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are
caracter obligatoriu, potrivit legii;
- să modifice actul constitutiv.
- alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.
Pentru hotărârea având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în
afară de situaţia când legea prevede altfel. Asociatul care nu este de acord cu modificarea actului constitutiv are
dreptul să se retragă.
Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute,
adunarea convocată a doua oară poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din
capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi. Votul este deschis sau secret.
Art. 5.2. Asociatul care într-o operaţiune determinată are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare
acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind această operaţiune.
Asociatul care contravine dispoziţiilor alin.1 este răspunzător de daunele cauzate societăţii.
Art. 5.3. Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la
aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între el şi societate.

CAP. VI. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Art. 6.1. Administrarea societăţii se face, de către d-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la
data de ……………., în ……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc.
…., et. …, ap. …, jud. .........., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data
de ………, CNP ….……………………,

sau

S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ………………………., înregistrată la


Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ……………….,cu număr de ordine J…./……………….., CUI

95
……………………, reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , conform Hotărâri Adunării Generale
Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. .... din data de............ ,

având puteri depline de reprezentare şi administrare a societăţii, pe o perioadă nelimitată*/de.......ani.


(În cazul în care sunt numiţi mai mulţi administratori, se vor menţiona puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează
să le exercite împreună sau separat).
*Potrivit prevederilor art. 2015 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dacă părțile nu au prevăzut
un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea lui.
Art. 6.2. Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorului, un registru al societăţii în care se vor înscrie după
caz, numele şi prenumele asociatului,denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea fiecăruia din capitalul
social, transferul părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea. Administratorul este răspunzător faţă de
societate pentru:
- realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
- exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;
Art. 6.3. Administratorul este obligat să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an sau
ori de câte ori este necesar.
Un asociat sau un număr de asociaţi ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere
convocarea adunării generale arătând scopul acestei convocări.
Art. 6.4. Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către administrator în limitele
competenţei stabilite prin adunarea generală a asociaţilor în acord cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 - privind
societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

96
CAP.VII. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

Art. 7.1. Exerciţiul economico - financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie ale fiecărui an.
Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii.
Art. 7.2. Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 7.3. Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute de lege.
Art. 7.4. Profitul net al societăţii se stabileşte prin situaţia financiară aprobată de asociaţi.
1. Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
2. Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă, prin
actul constitutiv, nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor
sau, după caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale
aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest termen,
dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală
remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-
fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, dacă prin hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
3. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor prevăzute de lege se restituie, dacă societatea dovedeşte că
asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.
4. Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor plătite contrar dispoziţiilor anterioare, se prescrie în
termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
5. Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile
au convenit altfel.
Beneficiul cuvenit asociaţilor se împarte între aceştia în cote proporţionale cu participarea la capitalul social, dacă
asociaţii nu hotărăsc altfel.

CAP. VIII. CONTROLUL ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

Art. 8.1. Controlul activităţii societăţii îl exercită asociaţii sau cenzorii, când sunt numiţi de asociaţi sau, după caz,
de către auditorii financiari.

97
Aceştia vor supraveghea gestiunea societăţii, vor verifica dacă situaţia financiară, contul de profit şi pierderi
este legal întocmit şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea
patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea situaţiei financiare.

Art. 8.2. La data prezentului act constitutiv este numit cenzor:

- d-nul/dna ..........................., cetăţean român, domiciliat ........................., Str. ........................, nr. ........ bl. ..........., sc........ et.
........., ap. ........, judeţ/sector ........, identificat cu B.I/C.I. Seria ........... nr. ....................., eliberată la data de ................... de
către Secţia ..Poliţie, CNP: ................... fără antecedente penale, născut/ă la data de ............. în .......... ....., Jud. ......... , până
la data de .........................;

sau

S.C. ....................... S.R.L. , persoană juridică cu sediul în .........................., str............................ nr. ..............., bl.
............, sc......... , ap. ............., sector .............., înmatriculată la Registrul Comerţului ................................. cu J/...../
......../........, având CUI: .............., reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , ......................, până la data
de ..............., expert contabil autorizat.

sau, după caz,

La data prezentului act constitutiv este numit auditor financiar:

- d-nul /d-na ...................................., cetăţean român domiciliat/ă în ………………….., Str …………………….


nr …. Judeţ/sector …. , identificat cu BI/CI ,seria …… nr ………. eliberat/ă de Secţia … Politie ,la data de
………………. născut la data de ……………… în ………………, judeţ/sector …………., CNP …………………...

sau ,

S.C. ....................... S.R.L. , persoană juridică cu sediul în .........................., str............................ nr. ..............., bl.
............, sc......... , ap. ............., sector .............., înmatriculată la Registrul Comerţului ................................. cu J/...../
......../........, având CUI: .............., reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , ......................, până la data
de ..............., expert contabil autorizat.

Art. 8.3. Societatea va ţine contabilitatea operaţiunilor în mod regulat şi va întocmi la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar documentele prevăzute în legislaţia financiară contabilă în vigoare.

98
CAP. IX. EXCLUDEREA ŞI RETRAGEREA ASOCIAŢILOR

Art. 9.1. Poate fi exclus din societate:


- asociatul care pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
- asociatul-administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau
de capitalul social în folosul său sau al altora.
Art. 9.2. Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat. Asociatul
exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de societate până în ziua rămânerii definitive şi
irevocabile a hotărârii de excludere, hotărâre ce va dispune şi structura participanţilor la capitalul social a celorlalţi
asociaţi.
Art. 9.3. Retragerea din societate se va face:
- cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;
- în situaţiile prevăzute la art. 5.1. alin.3, conform actului constitutiv;
- când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei
hotărâri a tribunalului, supuse numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 9.4. Hotărârea irevocabilă de excludere sau retragere se va depune în 15 zile la Registrul Comerţului pentru a
fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii de excludere se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial.

CAP. X. DIZOLVAREA SOCIETĂŢII ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII.

Art. 10.1. Au ca efect dizolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat să ceară lichidarea acestuia:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori cu cel
puţin trei luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea
oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art.119 alin. (3)
din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;

99
- declararea nulităţii societăţii;
- hotărârea adunării generale;
- hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice; precum şi neînţelegerile grave
dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
- falimentul;
- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;
Art.10.2 Când datorită decesului unui asociat, numărul minim de asociaţi va fi sub cel prevăzut de lege, societatea
îşi va continua activitatea cu moştenitorii defunctului.
Art. 10.3. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai
după trecerea de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a .
Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării .
Art. 10.4. Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz contrar va fi
personal şi solidar răspunzător pentru operaţiunile pe care le-a întreprins.
Interdicţia prevăzută la alin.1 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii (în
cazul în care durata de funcţionare a societăţii este limitată) ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de
adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.
Art. 10.5. Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, sunt obligatorii următoarele reguli:
- până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continuă să-şi exercite atribuţiile, cu
excepţia celor prevăzute la art. 233 din Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
- actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care îi ţine locul, precum şi
orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija
lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a.
Asociaţii pot hotărî, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare
a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură
stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.
Prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor
fi împărţite între asociaţi. În lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării,
prevăzută de prezenta lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii
societăţii din registrul comerţului. Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator
al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor
imobile în cartea funciară.

100
Art. 10.6. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii
permanenţi - persoane fizice ale societăţii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
Toate actele emanând de la societate trebuie să arate ca aceasta este în lichidare.
Art. 10.7. Lichidatorii au obligaţia, îndată după intrarea în funcţie, ca împreună cu administratorul societăţii să facă
un inventar şi să încheie situaţia financiară, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii şi să le
semneze.
Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze, patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au
încredinţat de către administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operațiunile
lichidării, în ordinea datei lor.
Art. 10.8. Lichidatorii vor putea:
- să stea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;
- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
- să vândă prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii; vânzarea bunurilor nu se va
putea face în bloc;
- să facă tranzacţii;
- să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii, chiar şi în caz de faliment al debitorilor, dând chitanţă.
- să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice acte
necesare.
În lipsa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, lichidatorii nu pot să constituie ipoteci
asupra bunurilor societăţii, dacă nu sunt autorizaţi de instanţă.
Lichidatorii ce întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului lichidării, sunt
răspunzători personal şi solidari de executarea lor.
Art. 10.9. Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nicio sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare înaintea
achitării creditelor societăţii. Împotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţie.
Art. 10.10. Lichidatorii ce au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea să execute împotriva societăţii
drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.
Art. 10.11. Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile ce decurg din creanţele la
termen, până la concurenţa bunurilor existente, în patrimoniul societăţii şi numai după aceea, de a se îndrepta
împotriva asociaţilor pentru plata sumelor datorate, din valoarea aporturilor la capitalul societăţii.
Art. 10.12. Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data dizolvării. Pentru motive temeinice,
tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de câte 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat.
Art. 10.13. După terminarea lichidării societăţii, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară şi să propună
repartizarea activului între asociaţi.

101
Asociatul nemulţumit poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/ 1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare.
Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acele ale
repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.
Art. 10.14. În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea societăţii din
Registrul Comerţului. Radierea se poate face şi din oficiu, în cazurile prevăzute de lege.
Situaţia financiară semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată pe
pagina de Internet a oficiului registrului comerţului.
Lichidarea nu eliberează asociaţii şi nu împiedică declararea în stare de faliment a societăţii.
Art. 10.15. După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii ce nu vor fi necesare
vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
Registrele societăţii vor fi păstrate timp de 5 ani.

CAP. XI. LITIGII

Art. 11.1.Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Art. 11.2.Litigiile societăţii născute din contractele economice încheiate cu persoane fizice sau juridice precum şi
litigiile patrimoniale dintre asociaţi şi societate vor fi soluţionate de instanţele competente prin aplicarea dreptului
material român.
Art. 11.3. Litigiile personalului angajat de societate se rezolvă potrivit legislaţiei muncii în vigoare în România.

CAP.XII. DISPOZIŢII FINALE

Art.12.1. Prezentul act constitutiv intră în vigoare de la data semnării lui de către asociaţi.
Art.12.2. Prevederile actului constitutiv se completează cu normele Codului Civil, Codului Muncii, Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi ale legislaţiei civile în vigoare.

102
Curriculum Vitae (C.V.) European

Curriculum vitae Inseraţi fotografia. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)


Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Nume, Prenume (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Adresă(e) Număr imobil, nume stradă, cod poştal, localitate, ţară (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Telefon(oane) (rubrică facultativă, vezi Mobil: (rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile) instrucţiunile)
Fax(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
E-mail(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Naţionalitate(-tăţi) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Data naşterii (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Sex (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Locul de muncă vizat / (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)


Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională
Perioada Menţionaţi separat fiecare experienţă profesională relevantă, începând cu cea mai recentă dintre
acestea. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Educaţie şi formare
Perioada Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite,
începând cu cel mai recent. (vezi instrucţiunile)
Calificarea / diploma obţinută
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
/ furnizorului de formare
Nivelul în clasificarea naţională sau (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale

103
Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi
instrucţiunile)

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)


Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
organizatorice vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini tehnice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini de utilizare Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
a calculatorului vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini artistice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
vezi instrucţiunile)

Alte competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă,
vezi instrucţiunile)

Permis(e) de conducere Menţionaţi dacă deţineţi un permis de conducere şi categoria. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)

Informaţii suplimentare Includeţi aici orice alte informaţii utile, care nu au fost menţionate anterior, de exemplu: persoane
de contact, referinţe etc. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Anexe Enumeraţi documentele anexate CV-ului. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

104
Contract individual de muncă

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*)

Partile contractului:
Angajator, persoana juridica, _________________________________________ cu sediul in
________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul
______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata legal prin
____________________ in calitate de __________________

si

Salariatul/salariata – dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea


________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________
posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr.
__________, eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________,
CNP___________________, autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria
________, nr. ___________ din data __________________

Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am


convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________


Durata contractului:
nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa
activitatea la data de ________________;
determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data
de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al
titularului de post.
Locul de munca:
1. Activitatea se desfasoara la (secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc)
__________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de muncă organizat al
angajatorului_____________________________________________________

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:


___________________________________________________________________

Felul muncii:
Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din Romania

105
Atributiile postului:
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *)

F΄.Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului:

________________________________________________________

Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.

2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit


Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare.

Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.

Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi / ore


noapte)
Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului
colectiv de munca aplicabil.
2. O fracţiune de normă de _____ ore/zi, _____ ore/săptămană_____________.

a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului
colectiv de munca aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte
lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.
Concediul:
Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii
(norma intreaga, fractiune de norma).

De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________.

Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.

2. Alte elemente constitutive:

a) sporuri __________________

b) indemnizatii ______________

b1)prestaţii suplimentare în bani________________________________________

b2)modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură__________________________

c) alte adaosuri ______________

106
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori
in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform
contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________

K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:

a) echipament individual de protectie ______________________

b) echipament individual de lucru _________________________

c) materiale igienico-sanitare ____________________________

d) alimentatie de protectie ______________________________

e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________

L. Alte clauze:
perioada de probă este de ____________________ zile calendaristice;
perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
perioada de preaviz în cazul demisiei este de ______ zile lucrătoare, conform Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare sau Contractului
colectiv de munca aplicabil.
in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate,
informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se
vor regasi si in contractul individual de munca.
alte clauze

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor:


1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

dreptul la acces la formare profesională.


dreptul la repaos zilnic si saptamanal.
Dreptul la concediul de odihna annual.
Dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
Dreptul la securitate si sanatate in munca.
Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii
revin conform fisei postului.
b) Obligatia de a respecta disciplina muncii.
c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.
d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.
e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:

a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor.
b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.
c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare,
potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.
d) Să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului;

107
4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a) Să înmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior


începerii activităţii.
a1) Să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de
muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege.

b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la


elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care
privesc desfasurarea relatiilor de munca.
d) Să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a
solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul,
vechimea în muncă, în meserie şi specialitate.
e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.

N. Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr.
53/2003 – Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la
Inspectoratul teritorial de muncă, Municipiului Bucureşti / Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale.

Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă
impune incheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiilor în care o
asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.
Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru
fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau


încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa
judecătorească competentă material si teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Semnătura____________

Data____________________

_____________________

Reprezentant legal,

108
______________________

Pe data de ________________ prezentul contract încetează în temeiul art. _______ din


Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare în urma îndeplinirii
procedurii legale.

Angajator,

________________________

109
Cerere de înregistrare la registrul comerţului

110
111
Contract de mandat / management

„CONTRACT DE MANDAT”

Prezentul Contract este încheiat astăzi,..................[data şi locul încheierii contractului], între:

........... [denumirea şi datele de identificare ale întreprinderii care va monitoriza îndeplinirea angajamentelor
(sediu, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau într-un alt registru public, codul unic de înregistrare şi
alte elemente de identificare, în condiţiile legii)],

reprezentată de............... [numele şi calitatea persoanei ce reprezintă întreprinderea],

denumit în continuare MANDATAR

şi

............................[denumirea şi datele de identificare ale întreprinderii care va fi monitorizată

(sediu, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau într-un alt registru public, codul unic de înregistrare şi
alte elemente de identificare, în condiţiile legii)],

denumit în continuare MANDANT

Preambul

Având în vedere următoarele:

- În cazul …..... [se indică denumirea investigaţiei, respectiv a concentrării economice instrumentate de
Consiliul Concurenţei1], Mandantul şi-a asumat angajamente pentru a înlătura problemele de concurenţă
identificate de către Consiliul Concurenţei;

- Decizia Consiliului Concurenţei nr........ de acceptare a angajamentelor asumate de

..................[denumirea Mandantului] în cazul …………..[se indică denumirea investigaţiei, respectiv a concentrării


economice instrumentate de Consiliul Concurenţei] şi de desemnare a unui agent care să monitorizeze modul de
respectare a acestora;

- Prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

112
- Prevederile Instrucţiunilor Consiliului Concurenţei [se indică, după caz, fie Instrucţiunile privind
condiţiile, termenele şi procedura pentru acceptarea şi evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor
anticoncurenţiale, fie Instrucţiunile privind angajamentele în materia concentrărilor economice].

1 În cazul angajamentelor propuse de întreprinderi în cadrul unei investigaţii se precizează obiectul investigaţiei
şi numărul Ordinului de declanşare a acesteia; pentru angajamentele propuse de întreprinderi în prima fază de
analiză a unei concentrări economice (într-un termen de maximum două săptămâni de la această data efectivă a
notificării) se indică obiectul acesteia şi numărul de înregistrare a cazului la Consiliul Concurenţei

Mandatarul si Mandantul, denumiţi în cele ce urmează Părţile, convin să încheie prezentul Contract cu
respectarea următoarelor clauze:

1. Obiectul Contractului

1.1 Monitorizarea angajamentelor asumate de ...... [denumirea Mandantului] şi devenite obligatorii prin
Decizia Consiliului Concurenţei nr......

1.2 Activităţile ce presupun monitorizarea angajamentelor sunt detaliate în Anexă.

2. Responsabilităţile/răspunderea MANDATARULUI

2.1 Obligaţii Generale

2.1.1 MANDATARUL va presta serviciile menţionate în Anexă, în conformitate cu scopul şi în limita prezentului
Contract, având obligaţia de a răspunde prompt oricăror solicitări venite din partea Consiliului Concurenţei.

2.1.2 MANDATARUL va acţiona în mod corect şi diligent şi va utiliza toate mijloacele legale considerate a fi
conforme cu scopul prezentului Contract.

2.1.3 MANDATARUL va informa Consiliul Concurentei şi MANDANTUL asupra oricăror modificări şi asupra
oricărui element de noutate în legătură cu obiectul Contractului, va răspunde prompt întrebărilor şi
comunicărilor Consiliului Concurenţei. Orice instrucţiune către MANDATAR poate fi emisă numai de către
Consiliul Concurenţei sau cu aprobarea prealabilă din partea acestuia.

2.1.4 Pentru îndeplinirea prezentului contract, echipa MANDATARULUI este alcătuită din următoarele
persoane …..[se va indica numele fiecărei persoane şi funcţia acesteia]. MANDATARUL nu va schimba
componenţa echipei care se ocupă de monitorizare decât cu aprobarea prealabilă a Consiliului Concurenţei şi a
MANDANTULUI.

2.1.5 MANDATARUL nu va fi răspunzător pentru acurateţea datelor puse la dispoziţie de către MANDANT sau
pentru nerespectarea deadline-urilor din cauza necomunicării de către MANDANT a datelor, informaţiilor şi
materialelor solicitate dar va aduce astfel de situaţii, prompt, la cunoştinţa Consiliului Concurenţei.

113
2.1.6 În data de/ în termen de/ semestrial (trimestrial) etc, sau aşa cum s-a agreat cu autoritatea română de
concurenţă, MANDATARUL va transmite un raport scris Consiliului Concurenţei, precum şi varianta
neconfidenţială a acestui raport. Raportul va detalia modul de îndeplinire al angajamentelor.

2.1.7 MANDATARULUI nu i se poate solicita să acţioneze altfel decât în conformitate cu prevederile actelor
normative, ordinelor, deciziilor indicate în Preambul şi a instrucţiunilor Consiliului Concurenţei care vor prevala
în faţa celor ale MANDANTULUI. Mandatul său se va derula în interesul MANDANTULUI, astfel încât acesta să
asigure aplicarea Angajamentelor propuse Consiliului Concurenţei şi devenite obligatorii, în conformitate cu
prevederile Deciziei nr .................., precum şi în limitele indicate în Instrucţiunile Consiliului Concurenţei (după
caz, fie Instrucţiunile privind condiţiile, termenele şi procedura pentru acceptarea şi evaluarea angajamentelor,
în cazul practicilor anticoncurenţiale, fie Instrucţiunile privind angajamentele în materia concentrărilor
economice).

2.1.8 Părţile înţeleg că, în conformitate cu scopul prezentului mandat, orice solicitare de servicii făcută de
către MANDANT va fi obligatorie pentru MANDATAR numai după validarea cererii de către Consiliul Concurenţei.
Totodată, Părţile înţeleg că orice ordine şi instrucţiuni transmise MANDATARULUI de către Consiliul Concurenţei
sunt obligatorii pentru acesta.

2.1.9 Pe toată durata prezentului Contract şi pentru o perioadă de 12 luni după încetarea acestuia
MANDATARUL va rămâne independent faţă de MANDANT, în sensul că nu va mai putea presta nicio altă
activitate în beneficiul acestuia, cu excepţia celor necesare executării prezentului mandat.

2.2 Limitele răspunderii

2.2.1 MANDATARUL va executa prezentul Contract ca o entitate juridică independentă, personalul juridic şi
nejuridic, angajaţii administrativi şi reprezentanţii acestuia neavând calitatea şi neputând acţiona în calitate de
angajaţi ai MANDANTULUI.

2.2.2 MANDATARUL este exonerat de răspundere pentru toate pierderile, pretenţiile, daunele-interese,
obligaţiile, penalităţile, sentinţele, deciziile, procesele, sumele achitate pentru soluţionarea disputelor care
privesc, direct sau indirect, activităţile MANDANTULUI sau relaţiile acestuia cu terţii sau care, prin decizia
instanţei, sunt puse în sarcina MANDANTULUI.

2.3 Garanţii

2.3.1 MANDATARUL garantează că este familiarizat cu toate legile de bază în vigoare ce privesc serviciile
solicitate şi că are experienţa necesară pentru prestarea activităţii de agent de monitorizare a angajamentelor.
Orice modificare sau încetare a acestui Contract, precum şi încheierea unui contract cu un nou colaborator va
trebui să fie supusă aprobării prealabile a Consiliului Concurenţei.

2.3.2 MANDATARUL garantează că toate serviciile descrise în prezentul Contract vor fi prestate în
conformitate cu standardele şi nivelul calităţilor profesionale general acceptate în acest domeniu şi
corespunzătoare nivelului de pregătire profesională descrise în Anexă. Toate serviciile şi materialele utilizate sau
încorporate în Anexă vor fi corespunzătoare scopului propus şi vor fi de cea mai bună calitate.

114
2.3.3 Toate referinţele cu privire la studii şi experienţa relevantă în domeniul concurenţei, specializări etc.
aduse la cunoştinţa MANDANTULUI, reprezintă calificarea personalului MANDATARULUI.

2.3.4 Copii ale celor mai importante memorandumuri şi/sau rapoarte, inclusiv rapoarte de informare, ce
privesc chestiuni esenţiale, vor fi comunicate MANDANTULUI.

3. Responsabilităţile/răspunderea MANDANTULUI

3.1 MANDANTUL va da dovadă de bună-credinţă şi va colabora cu MANDATARUL, fiind pe deplin


răspunzător pentru acurateţea datelor şi informaţiilor comunicate, fie pe suport electronic, fie pe suport
material.

3.2 MANDANTUL va informa MANDATARUL cu privire la orice schimbări sau modificări apărute în
speţa/situaţia sau cazul atribuit MANDATARULUI şi va pune la dispoziţia acestuia toate informaţiile şi
documentele relevante care au legătură cu sarcinile atribuite în conformitate cu Anexa.

3.3 La solicitarea MANDATARULUI şi în vederea îndeplinirii în condiţii optime a MANDATULUI atribuit,


MANDANTUL va pune la dispoziţia acestuia toate documentele, informările, datele solicitate de către
MANDATAR în scris.

3.4 MANDANTUL va informa periodic MANDATARUL cu privire la evoluţia activităţilor sale şi cu privire la
orice modificare a adresei, numerelor de telefon şi altor detalii care ar putea îngreuna comunicarea dintre Părţi.

3.5 MANDANTUL va efectua, la termenul stabilit, plăţile menţionate în prezentul

Contract cu titlu de Onorarii.

4. Onorariul

4.1 [Se precizează modalitatea de stabilire a onorariului pe care MANDANTUL îl achită

MANDATARULUI pentru activitatea de monitorizare, precum şi modul în care se va efectua plata. Atât onorariul
cât şi modul în care se face plata se vor stabili prin acordul acestor două părţi, astfel încât să nu se aducă
atingere cerinţei ca MANDATARUL să-şi îndeplinească activitatea în mod independent.]

4.2 Plata va fi efectuată de către MANDANT în termen de .... zile de la primirea facturii în contul
MANDATARULUI.

115
5. Confidenţialitatea

5.1 Cu excepţia exigenţelor impuse de prevederile actelor normative prevăzute în Preambul (monitorizarea
activităţii MANDANTULUI şi informarea Consiliului Concurenţei), MANDATARUL va păstra confidenţialitatea şi
secretul profesional cu privire la activitatea MANDANTULUI. Toate informaţiile despre activitatea
MANDANTULUI, care nu sunt de natura publică, vor fi păstrate în strictă confidenţialitate în conformitate cu
procedurile interne de securitate ale MANDATARULUI.

5.2 MANDATARUL nu va dezvălui către terţi niciun raport, recomandare, concluzie sau alte rezultate ale
serviciilor prestate de catre MANDATAR în conformitate cu prezentul Contract, decât cu acordul prealabil al
MANDANTULUI sau/şi în cazurile impuse prin lege, regulamente, instrucţiuni incidente.

5.3 MANDANTUL nu va publica, distribui sau dezvălui în niciun mod documentele ce privesc asistenţa
primită în scris, pe suport electronic sau material, de la MANDATAR, fără acordul prealabil al acestuia.

5.4 Părţile se obligă să păstreze confidenţialitatea cu privire la onorariul achitat MANDATARULUI pentru
serviciile prestate.

5.5 La încetarea prezentului Contract, MANDATARUL va returna MANDANTULUI toate documentele


originale şi copiile legalizate furnizate pe durata Contractului.

6. Conflicte de Interese

6.1 MANDATARUL declară pe propria răspundere că nu exista niciun conflict de interese între acesta
(inclusiv asociaţii acestuia) şi MANDANT sau entităţi care fac parte din grupul MANDANTULUI. Prin conflict de
interese se înţelege, în principal, inexistenţa oricărui alt mandat acordat de către MANDANT sau de un operator
economic din grupul acestuia MANDATARULUI şi orice formă de contract prin care MANDATARUL este
remunerat, direct sau indirect, de către MANDANT sau afiliaţii acestuia.

6.2 În cazul existenţei/apariţiei pe durata executării prezentului Contract a unui conflict de interese, astfel
cum este definit mai sus, de natură să pericliteze în orice fel independenţa MANDATARULUI faţă de MANDANT,
MANDATARUL va informa imediat MANDANTUL şi Consiliul Concurenţei cu privire la această situaţie.

6.3 MANDATARUL va analiza existenţa posibilelor conflicte de interese pe măsura primirii sarcinilor şi va
înştiinţa MANDANTUL şi Consiliul Concurenţei. MANDATARUL va putea presta servicii unor concurenţi ai
MANDANTULUI doar cu acceptul MANDANTULUI şi al Consiliului Concurenţei.

7. Rezilierea/Neexecutarea obligaţiilor

7.1 Prezentul Contract va fi reziliat de plin drept, fără punere în întârziere şi fără intervenţia instanţei
judecătoreşti în următoarele cazuri:

7.1.1 În cazul în care orice autorizaţie de funcţionare, aviz sau certificat care, conform legislaţiei în vigoare,
trebuie să fie obţinut de către MANDATAR, este din orice motiv revocat, suspendat sau nu este reînnoit de
autoritatea competentă;

116
7.1.2 În caz de neexecutare sau de executare de către MANDATAR a sarcinii atribuite şi/sau proiectului într-o
manieră care pune în pericol realizarea Angajamentelor asumate de catre MANDANT, doar cu condiţia emiterii
unei solicitări motivate în acest sens de către Consiliul Concurenţei;

7.1.3 La solicitarea Consiliului Concurenţei în cazul nerespectării de către MANDATAR a obligaţiilor care îi
revin faţă de acesta, inclusiv în cazul în care MANDATARUL nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a
acţiona în calitate de agent de monitorizare;

7.1.4 În cazul apariţiei unei situaţii de conflict de interese cu MANDANTUL.

7.2 MANDATARUL poate rezilia prezentul Contract prin notificarea scrisă a MANDANTULUI în oricare dintre
următoarele cazuri, doar după informarea Consiliului Concurenţei:

7.2.1 Neachitarea de către MANDANT a onorariilor stabilite în prezentul Contract în pofida notificării trimise
de către MANDATAR, cu condiţia înştiinţării prealabile a Consiliului Concurenţei;

7.2.2 Furnizarea de către MANDANT a unor date şi materiale neconforme cu realitatea, încălcând prevederile
art. 3.1. de mai sus.

8. Aplicabilitate parţială

8.1 Prezentul Contract şi orice Acord de Confidenţialitate conex reprezintă voinţa Părţilor cu privire la
obiectul acestuia şi înlătură toate propunerile, înţelegerile, contractele şi declaraţiile anterioare, încheiate în
scris sau pe cale verbală între Părţi.

8.2 Dacă orice prevedere a prezentului Contract este considerată nevalabilă sau inoperabilă, în parte sau în
totalitate, acea prevedere va fi modificată sau restrânsă în măsura şi în maniera necesară pentru a reda
valabilitatea şi operabilitatea respectivei prevederi sau va fi exclusă din Contract.

8.3 În aceste condiţii, valabilitatea celorlalţi termeni şi a celorlalte condiţii nu va fi afectată, iar drepturile şi
obligaţiile Părţilor vor fi interpretate şi aplicate ca şi cum Contractul nu ar conţine termenul sau prevederea
respectivă.

9. Legea aplicabilă

9.1 Părţile convin ca prezentul Contract să fie guvernat, interpretat şi executat în conformitate cu legile
române.

9.2 Orice diferend referitor la obiectul Contractului apărut între Părţi va fi adus la cunoştinţa Consiliului
Concurenţei.

9.3. În cazul în care intervine o dispută în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de către Părţi în cadrul acestui
Contact, o astfel de dispută intră sub jurisdicţia non-exclusivă a instanţelor din România. [Părţile pot agrea ca o
astfel de dispută să fie rezolvată pe calea arbitrajului. În acest caz, detalii privind această modalitate de rezolvare
a diferedului vor fi precizate în cadrul acestui articol]

117
10. Durata Contractului

10.1 Prezentul Contract va intra în vigoare la data semnării şi va rămâne în vigoare pe perioada prevăzută în
cuprinsul Deciziei Consiliului Concurenţei nr ..............., respectiv de la data semnării prezentului Contract şi până
la.................

10.2 Toate notificările şi alte comunicări între Părţi vor fi transmise prin scrisoare recomandată sau scrisoare
cu valoare declarată la următoarele adrese:

Pentru Mandatar: Pentru Mandant:

[se indică adresa completă] [se indică adresa completă]

11. Forţa Majoră

11.1 Niciuna dintre Părţi nu răspunde de neexecutarea la termen sau executarea în mod necorespunzător a
oricărei obligaţii contractuale, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a fost cauzată de războaie,
revoluţii, alte cazuri de forţă majoră sau evenimente independente de voinţa Părţilor care sunt calificate ca
evenimente de forţă majoră.

11.2 Partea care invocă Forţa Majoră o va notifica celeilalte părţi şi Consiliului Concurenţei în termen de 5 zile
de la producerea evenimentului care determină neexecutarea la termen, executarea necorespunzătoare sau
care are ca efect întârzierea sau neexecutarea oricărei obligaţii contractuale. Situaţia de Forţă Majoră va fi
notificată împreună cu documentele care atestă producerea evenimentului de Forţă Majoră.

11.3 În cazul necomunicării evenimentului de Forţă Majoră în termenul şi conform condiţiilor mai sus
menţionate, partea care notifică situaţia respectivă va fi răspunzătoare pentru acoperirea prejudiciilor aduse
celeilalte părţi.

11.4 În cazul în care evenimentul de Forţă Majoră durează mai mult de 1 (una) lună, partea care invocă forţa
majoră poate notifica, prin fax sau scrisoare recomandată, încetarea de plin drept a prezentului Contract, fără
îndeplinirea altor formalităţi.

12. Dispoziţii Finale

Modificarea prezentului Contract şi a anexelor sale se face numai în scris şi cu aprobare prealabilă din partea
Consiliul Concurenţei. Orice modificare a acestui Contract făcută fără acordul prealabil al Consiliului Concurenţei
echivalează cu încălcarea angajamentelor din

Decizia ...................

Prezentul Contract a fost încheiat în în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru a fi
înaintat Consiliului Concurenţei spre aprobare.

118
[Locul şi data semnării]

Mandatar, Mandant,

119
Contract cu furnizorii / distribuitorii

Contract de furnizare
nr.______________data_______________

Preambul

În temeiul OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de


concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.337/2006, s-a încheiat prezentul contract de furnizare de produse, între

........................................................................................... denumire autoritate contractantă adresa sediu


..................................................................... telefon/fax .............................................. numar de
înmatriculare .................................................. cod fiscal ................................... cont trezorerie
............................................................................... reprezentată prin
....................................................................................................... (denumirea conducătorului),
funcţia...............................................
în calitate de achizitor, pe de o parte
şi
……... ................ ........................... ……………. denumire operatorul economic
............................................... adresa sediu …………………
........................................................................ telefon/fax .......................................... număr de
înmatriculare ..................................... cod fiscal ................................... cont (trezorerie, bancă)
.............................................................................................................. reprezentat prin
................................................................................................ (denumirea conducătorului)
funcţia...............................................
în calitate de furnizor, pe de altă parte.

2. Definiţii
2.1 - În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
a. contract – reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale.
b. achizitor şi furnizor - părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul contract;
c. preţul contractului - preţul plătibil furnizorului de către achizitor, în baza contractului, pentru
îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor asumate prin contract;
d. produse - echipamentele, maşinile, utilajele, orice alte bunuri, cuprinse în anexa/anexele la prezentul
contract, pe care furnizorul se obligă, prin contract, să le furnizeze achizitorului;
e. servicii - servicii aferente livrarii produselor, respectiv activităţi legate de furnizarea produselor, cum
ar fi transportul, asigurarea, instalarea, punerea în funcţiune, asistenţa tehnică în perioada de garanţie, şi
orice alte asemenea obligaţii care revin furnizorului prin contract;
f. origine - locul unde produsele au fost realizate, fabricate. Produsele sunt fabricate atunci când prin
procesul de fabricare, prelucrare sau asamblare majoră şi esenţială a componentelor rezultă un produs
nou, recunoscut comercial, care este diferit, prin caracteristicile sale de bază, prin scop sau prin utilitate,
de componentele sale. Originea produselor si serviciilor poate fi distinctă de naţionalitatea furnizorului.

120
g. destinaţie finală - locul unde furnizorul are obligaţia de a furniza produsele;
h. termenii comerciali de livrare vor fi interpreaţi conform INCOTERMS 2000 – Camera Internaţională
de Comerţ (CIC).
i. forţa majoră - un eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează greşelii sau vinei
acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului şi care face imposibilă executarea
şi, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii,
incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine,
embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu este considerat fortă majoră un eveniment
asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare
executarea obligaţiilor uneia din părţi;
j. zi - zi calendaristică; an - 365 de zile.
(se adaugă orice alţi termeni pe care părţile înţeleg să îi definească pentru contract)

3. Interpretare
3.1 În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor include
forma de plural şi vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice daca nu se specifică în
mod diferit.

Clauze obligatorii
4. Obiectul principal al contractului

4.1 - Furnizorul se obligă să furnizeze, respectiv să vândă, să livreze şi, după caz, să instaleze şi să
întreţină .................................................(denumirea produselor şi cantitatea), în perioada/ perioadele
convenite, produsele definite în prezentul contract.

4.2 - Achizitorul se obligă să achiziţioneze, respectiv să cumpere şi să plătească preţul convenit în


prezentul contract.

5. Preţul contractului

5.1 Preţul contractului, respectiv preţul produselor livrate şi a serviciilor accesorii prestate, este de
………. lei, sau după caz …….. euro, la care se adaugă ……… TVA.

6. Durata contractului
6.1 – Durata prezentului contract este de ….. luni, începând de la data de …….
(se înscrie perioada şi data)
6.2 . Prezentul contract încetează să producă efecte la data de ....
( se înscrie data la care încetează contractul)

7. Executarea contractului

7.1 – Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie, la data de ......
(se precizează data la care intră în efectivitate contractul)

121
8. Documentele contractului

8.1 - Documentele contractului sunt:


(Se enumeră documentele pe care parţile le înteleg ca fiind ale contractului)

9. Obligaţiile principale ale furnizorului


9.1- Furnizorul se obligă să furnizeze produsele la standardele şi sau performanţele prezentate în
propunerea tehnică.
9.2. Furnizorul se obligă să furnizeze produsele în graficul de livrare prezentat în propunerea tehnică,
anexă la contract.
9.3 - Furnizorul se obliga să despăgubească achizitorul împotriva oricăror:
i) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate
intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele,
instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legatură cu produsele achiziţionate, şi
ii)daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în
care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către
achizitor.

10. Obligaţiile principale ale achizitorului

10.1 - Achizitorul se obligă să recepţioneze produsele în termenul convenit.


10.2 – Achizitorul se obligă să plătească preţul produselor către furnizor în termenul convenit de la
emiterea facturii de către acesta. Plăţile în valută se vor efectua prin respectarea prevederilor legale.
(se precizează termenul de plată de la emiterea facturii şi, după caz, graficul de plată)
10.3 - Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei convenite
atunci furnizorul are dreptul de a sista livrarea produselor şi de a beneficia de reactualizarea sumei de
plata la nivelul corespunzator zilei de efectuare a plăţii. Imediat după ce achizitorul îşi onorează
obligaţiile, furnizorul va relua livrarea produselor în cel mai scurt timp posibil.

11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor

11.1 - În cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile
asumate, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi, o sumă
echivalentă cu o cotă procentuală din preţul contractului.
(se precizează cota procentuală pentru fiecare zi/săptămână de întârziere, până la îndeplinirea efectivă
a obligaţiilor)
11.2 - În cazul în care achizitorul îşi onorează obligaţiile în termen de 28 de zile de la expirarea
perioadei convenite, atunci acestuia îi revine obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o
cotă procentuală din plata neefectuată.
(se precizează aceiaşi cotă procentuală prevazută la 11.1 pentru fiecare zi/saptamână de întârziere,
pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)
11.3 - Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în mod
culpabil ţi repetat, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul de drept reziliat şi de a pretinde plata
de daune-interese.

122
11.4 - Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa la contract, printr-o notificare scrisă adresată
furnizorului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia ca această anulare să
nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru furnizor. In acest caz,
furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru partea din contract îndeplinită
pâna la data denunţării unilaterale a contractului.

Clauze specifice
12. Garanţia de bună execuţie a contractului

12.1 - (1) Furnizorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în cuantum de
……., pentru perioada …… şi, oricum, până la intrarea în efectivitate a contractului.
( se precizează modul de constituire, cuantumul şi perioada de constituire a garanţiei de bună execuţie)
12.2 - Achizitorul se obligă să elibereze garanţia pentru participare şi să emită ordinul de începere a
contractului numai după ce furnizorul a făcut dovada constituirii garanţiei de bună execuţie.
12.3 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita
prejudiciului creat, dacă furnizorul nu îşi îndeplineşte nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută
necorespunzator obligaţiile asumate prin prezentul contract.. Anterior emiterii unei pretenţii asupra
garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru furnizorului, precizând
totodată obligaţiile care nu au fost respectate.
12.4 – Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie …… în termen de ….. de la
îndeplinirea obligaţiilor asumate.
( se precizează modul de restituire şi termenul)
12.5 - Garanţia produselor este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului.

13. Recepţie, inspecţii şi teste

13.1 - Achizitorul sau reprezentantul sau are dreptul de a inspecta şi/sau testa produsele pentru a verifica
conformitatea lor cu specificaţiile din anexa/anexele la contract.
13.2 - (1) Inspecţiile şi testările la care vor fi supuse produsele, cât şi condiţiile de trecere a recepţiei
provizorii şi a recepţiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la prezentul contract.
(2) Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, furnizorului, identitatea reprezentanţilor săi
împuterniciţi pentru efectuarea recepţiei, testelor şi inspecţiilor.
13.3 - Inspecţiile şi testele din cadrul recepţiei provizorii şi recepţiei finale (calitative) se vor face la
destinaţia finală a produselor.
(se precizează destinaţia finală a produselor)
13.4 - Dacă vreunul din produsele inspectate sau testate nu corespunde specificaţiilor, achizitorul are
dreptul sa îl respingă, iar furnizorul are obligaţia, fără a modifica preţul contractului:
a) de a înlocui produsele refuzate, sau
b) de a face toate modificarile necesare pentru ca produsele sa corespundă specificaţiilor lor
tehnice.

123
13.5 - Dreptul achizitorului de a inspecta, testa şi, daca este necesar, de a respinge, nu va fi limitat sau
amânat datorită faptului că produsele au fost inspectate şi testate de furnizor, cu sau fără participarea
unui reprezentant al achizitorului, anterior livrării acestora la destinaţia finală.
13.6 - Prevederile clauzelor 13.1-13.4. nu îl vor absolvi pe furnizor de obligaţia asumării garanţiilor sau
altor obligaţii prevăzute în contract.

14. Ambalare şi marcare

14.1 - (1) Furnizorul are obligaţia de a ambala produsele pentru ca acestea să facă faţă, fără limitare, la
manipularea dură din timpul transportului, tranzitului şi expunerii la temperaturi extreme, la soare şi la
precipiţaţiile care ar putea să apară în timpul transportului şi depozitării în aer liber, în aşa fel încât să
ajungă în bună stare la destinaţia finală.
(2) În cazul ambalării greutăţilor şi volumelor în formă de cutii, furnizorul va lua în considerare, unde
este cazul, distanţa mare până la destinaţia finală a produselor şi absenţa facilităţilor de manipulare grea
în toate punctele de tranzit.
14.2 - Ambalarea, marcarea şi documentaţia din interiorul său din afara pachetelor va respecta strict
cerinţele ce vor fi special prevăzute în contract, inclusiv cerinţele suplimentare.
(se precizează aceste cerinţe, inclusiv cele suplimentare şi orice alte instrucţiuni ulterioare cerute de
către achizitor)
14.3 - Toate materialele de ambalare a produselor, precum şi toate materialele necesare protecţiei
coletelor (paleţi de lemn, foi de protecţie, etc) ramân în proprietatea achizitorului.

15. Livrarea şi documentele care însoţesc produsele

15.1 - Furnizorul are obligaţia de a livra produsele la destinaţia finală indicată de achizitor respectând:
a) datele din graficul de livrare, şi
b) termenul comercial stabilit;
după primirea ordinului de începere.
15.2 - (1) La expedierea produselor, furnizorul are obligaţia de a comunica, în scris, atat achizitorului,
cât şi, după caz, societăţii de asigurări, datele de expediere, numarul contractului, descrierea produselor,
cantitatea, locul de încarcare şi locul de descărcare.
(2) Furnizorul va transmite achizitorului documentele care însoţesc produsele:
(se precizează documentele care vor însoţi produsele)
15.3 - Certificarea de către achizitor a faptului ca produsele au fost livrate parţial sau total se face după
instalare şi după recepţie, prin semnarea de primire de către reprezentantul autorizat al acestuia, pe
documentele emise de furnizor pentru livrare.
15.4 - Livrarea produselor se consideră încheiată în momentul în care sunt îndeplinite prevederile
clauzelor recepţia produselor.

16. Asigurări

16.1 - Furnizorul are obligaţia de a asigura complet produsele furnizate prin contract împotriva pierderii
sau deteriorării neprevăzute la fabricare, transport, depozitare şi livrare, în funcţie de termenul comercial
de livrare convenit.
(se precizează termenul comercial de livrare)

124
17. Servicii

17.1 - Pe lângă furnizarea efectivă a produselor, furnizorul are obligaţia de a presta şi serviciile accesorii
furnizării produselor, fără a modifica preţul contractului.
17.2. - Furnizorul are obligaţia de a presta serviciile, pentru perioada de timp convenită, cu condiţia ca
aceste servicii să nu elibereze furnizorul de nici o obligaţie de garanţie asumată prin contract.
(se precizează perioada de timp convenită pentru prestarea serviciilor)

18. Perioada de garanţie acordată produselor

18.1 - Furnizorul are obligaţia de a garanta ca produsele furnizate prin contract sunt noi, nefolosite, de
ultimă generaţie şi incorporeaza toate îmbunătăţirile recente în proiectare şi structura materialelor. De
asemenea, furnizorul are obligaţia de a garanta ca toate produsele furnizate prin contract nu vor avea nici
un defect ca urmare a proiectului, materialelor sau manoperei (cu excepţia cazului când proiectul şi/sau
materialul e cerut în mod expres de către achizitor) sau oricărei alte acţiuni sau omisiuni a furnizorului şi
ca acestea vor funcţiona în condiţii normale de funcţionare.
18.2 - (1) Perioada de garanţie acordată produselor de către furnizor este cea declarată în propunerea
tehnică.
(se precizează perioada de garanţie acordată produselor)
(2) Perioada de garanţie a produselor începe cu data recepţiei efectuate după livrarea şi instalarea
acestora la destinaţia finală.
18.3 - Achizitorul are dreptul de a notifica imediat furnizorului, în scris, orice plângere sau reclamaţie ce
apare în conformitate cu această garanţie.
18.4 - La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a
înlocui produsul în perioada convenită, fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în
timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie
care curge de la data înlocuirii produsului.
(se precizează perioada de remediere a defecţiunilor sau de înlocuire a produsului)
18.5 - Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în perioada convenită,
achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere pe riscul şi spezele furnizorului şi fără a aduce nici
un prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de furnizor prin contract.

19. Ajustarea preţului contractului

19.1 - Pentru produsele livrate şi pentru serviciile prestate, plăţile datorate de achizitor furnizorului sunt
cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract.
19.2 - Preţul contractului se actualizează utilizând formula de ajustare convenită.
(se precizează formula de ajustare)

20. Amendamente

20.1 - Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea


clauzelor contractului, prin act adiţional, numai în cazul apariţiei unor circumstanţe care lezează
interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

125
21. Subcontractanţi

21.1 - Furnizorul are obligaţia, în cazul în care părţi din contract le subcontractează, de a încheia
contracte cu subcontractanţii desemnaţi, în aceleaşi condiţii în care el a semnat contractul cu achizitorul.
21.2 - (1) Furnizorul are obligaţia de a prezenta la încheierea contractului, toate contractele încheiate cu
subcontractanţii desemnaţi.
(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate cu aceştia
se constituie în anexe la contract.
21.3 - (1) Furnizorul este pe deplin răspunzator faţă de achizitor de modul în care îndeplineşte
contractul.
(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de furnizor de modul în care îşi îndeplineşte partea
sa din contract.
(3) Furnizorul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi îndeplinesc
partea lor din contract.
21.4 - Furnizorul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit partea sa din
contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba preţul contractului şi va fi notificată
achizitorului.

22. Întarzieri în îndeplinirea contractului

22.1 - Furnizorul are obligaţia de a îndeplini contractul de furnizare în perioada/perioadele înscrise în


graficul de livrare.
22.2 - Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului, furnizorul nu respectă graficul de livrare sau de
prestare a serviciilor, acesta are obligaţia de a notifica, în timp util, achizitorului; modificarea
datei/perioadelor de furnizare asumate în graficul de livrare se face cu acordul parţilor, prin act adiţional.
22.3 - În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de executie, orice
intârziere în indeplinirea contractului dă dreptul achizitorului de a solicita penalităţi furnizorului.

23. Cesiunea

23.1 - Furnizorul se obligă să nu transfere total sau parţial obligaţiile asumate prin contract, fară să
obţină, în prealabil, acordul scris al achizitorului.
23.2 – Cesiunea nu va exonera furnizorul de nici o responsabilitate privind garanţia sau orice alte
obligaţii asumate prin contract.

24. Forţa majoră

24.1 - Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.


24.2 - Forţa majoră exonerează parţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul
contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
24.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a
prejudicia drepturile ce li se cuveneau parţilor până la apariţia acesteia.

126
24.4 - Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi
în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării
consecinţelor.
24.5 - Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 6 luni,
fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără
ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

25. Soluţionarea litigiilor

25.1 - Achizitorul şi furnizorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative
directe, orice neîntelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legatură cu îndeplinirea
contractului.
25.2 - Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi furnizorul nu reuşesc să
rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze, fie
prin arbitraj la Camera de Comerţ şi Industrie a României, fie de către instanţele judecătoreşti din
Romania.
(se precizează modalitatea de soluţionare a litigiilor)

27 Limba care guvernează contractul

27.1 - Limba care guvernează contractul este limba română.

28. Comunicări

28.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie
transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul primirii.
28.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu condiţia
confirmării în scris a primirii comunicării.

29. Legea aplicabilă contractului

29.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

Părâţile au înţeles să încheie azi .............. prezentul contract în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
( se precizează data semnării de către părţi)

Achizitor Furnizor
............................ ..............................
(semnătura autorizată) (semnătura autorizată)
LS LS

127
Contract de închiriere
pentru spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă

Nr._________ din ____________

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

Între

___________________________ cu sediul în ………., _______________, înscris la ORC sub nr……………………….

________, având contul curent nr: _____________________ deschis la Banca

_________________________ si cod unic de înregistrare fiscală _____________ reprezentanţi

legali _____________ în calitate de ___________ , în calitate de LOCATOR,

şi

…………………………………………………….., în calitate de LOCATAR,

În baza prevederilor Ordinul MJLC nr.1516/C/20.05.2012 a Ordinului MJLC nr.1547/27.05.2009 şi art.1777 şi


următoarele din Noul Cod civil.

au încheiat prezentul contract de închiriere:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art. 1. - Obiectul contractului este închirierea spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă situat în
_________________________, în suprafaţă construită de __ mp, suprafaţă utilă de _______ mp, înscris în CF nr.
___________, cu nr. top._____________, identificat conform schiţei ataşate ce constituie Anexa 1 la prezentul contract

- suprafaţa folosită în exclusivitate _______ mp compuse din: ___________

- destinaţia spaţiului închiriat este activitate judecătorească – Judecătoria Cornetu

128
Art. 2. - Predarea – primirea spaţiului ce formează obiectul prezentului contract este consemnată în procesul verbal de
predare - primire, Anexa nr.2 la prezentul contract.

III. DURATA CONTRACTULUI

Art. 3. – Termenul închirierii este de 10 ani, respectiv de la data de _______ şi până la data de__________.

Contractul poate fi prelungit prin act adiţional semnat de ambele părţi. Reînnoirea contractului de închiriere se va notifica
în scris cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea duratei de închiriere.

IV. CHIRIA

Art. 4. – Chiria lunară pentru folosirea spaţiului este de………./mp, respectiv………../lună.

Art. 5. – Chiria se achită în termen de 60 de zile de la data primirii facturii.

Art. 6. - Plata chiriei se face în baza facturii fiscale şi se va plăti prin virament în contul …………., deschis la Trezoreria
Municipiului…….

V. OBLIGAŢIILE LOCATORULUI

Art. 7. – Locatorul se obligă să predea şi să asigure folosinţa spaţiului, să menţină spaţiul în stare de întrebuinţare conform
destinaţiei sale şi să-l garanteze pe locatar de tulburările provenite din propria sa faptă.

a) – Locatorul se obligă să pună la dispoziţia locatarului spaţiul închiriat, după efectuarea amenajărilor, conform unui
proces –verbal de predare-primire semnat de ambele părţi cel târziu la data de …………..
b) – spaţiul închiriat va fi predat de către Locator conectat la utilităţi şi în stare finisată, conform caietului de sarcini.
c) – Locatorul se obligă să efectueze reparaţiile majore (structurale) pentru menţinerea în bună stare imobilului.
d) – locatorul se obligă să repare şi să întreţină spaţiile comune atât din interiorul cât şi din exteriorul imobilului
e) – Locatorul este obligat să asigure spaţiul închiriat împotriva incendiilor, pagubelor provocate de calamităţi.

VI. OBLIGAŢIILE LOCATARULUI

Art. 8. - Locatarul are următoarele obligaţii:

a) – să folosească spaţiul închiriat ca un bun proprietar, conform destinaţiei sale;

b)- să preia spaţiul închiriat până cel târziu la data de ……….

c) - să achite chiria lunar, până la termenul fixat prin contract;

d) - la expirarea contractului, să restituie bunul închiriat în starea în care l-a primit, prin semnarea contractului
recunoscându-se că l-a primit în stare bună;

e) – să asigure paza împotriva incendiilor, în conformitate cu normele legale în vigoare;

g) – locatarul are dreptul să monteze firme, embleme pe faţada imobilului.

129
h) – locatarul este de acord să permită accesul Locatorului în spaţiul închiriat pentru efectuarea unor lucrări de construcţii
sau reparaţii strict necesare bunei funcţionări a activităţii instanţei. Pe perioada lucrărilor de reparaţii nu se va percepe
chirie pentru spaţiile din imobilul închiriat, unde se desfăşoară astfel de lucrări.

i) – să efectueze reparaţiile curente necesare în spaţiul închiriat

Art.9. – Utilităţile consumate sunt în sarcina locatarului.

VII. CLAUZE SPECIALE

Art. 10. – Subînchirierea în tot sau în parte a spaţiului închiriat, sesiunea contractului de închiriere şi asocierea, sau orice
altă formă de cedare a folosinţei bunului închiriat sunt posibile doar cu acordul prealabil al locatorului sub sancţiunea
rezilierii contractului de închiriere.

Art. 11. –.În cazul nerespectării clauzelor contractuale, locatorul poate cere executarea silită şi (sau) rezilierea contractului
fără o prealabilă punere în întârziere.

VIII. RĂSPUNDERE CONTRACTUALĂ

Art. 12. – Pentru neexecutarea, executarea necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor contractuale, partea care se
face vinovată de aceasta datorează despăgubiri.

Art. 13. – Forţa majoră, comunicată şi dovedită conform legii, apără de răspundere partea care o invocă.

Art. 14. – Litigiile, de orice fel, decurgând din neexecutarea prezentului contract de închiriere, se vor soluţiona la instanţele
judecătoreşti competente.

IX. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

Art.15 – Contractul de închiriere încetează la:

a) – expirarea termenului contractual, dacă părţile nu convin prelungirea acestuia prin act adiţional
b) – prin acordul scris al ambelor părţi
c) – ca drept al locatorului în caz de neexecutare de către locatar a obligaţiilor contractuale
d) – ca drept al locatarului în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare de către locator a obligaţiilor
contractuale.

X. ALTE CLAUZE

Art. 16. – Orice modificare sau completare ulterioară a prezentului contract de închiriere se va realiza de comun acord, în
scris, prin act adiţional şi va constitui anexă la contract.

Art. 17. – Prezentul contract se completează cu dispoziţiile în materie ale Noului Cod Civil şi intră în vigoare la data
prevăzută de art.3 din prezentul contract.

Drept pentru care s-a încheiat astăzi ………………, prezentul contract de închiriere în 3 (trei) exemplare.

LOCATOR, LOCATAR,

130
CONTRACT DE ADMINISTRARE.

Capitolul I. Partile contractante

ART. 1

In realizarea si dezvoltarea atributiilor administratorilor, prevazute de Legea nr. 31/1990 privind


societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si in actul constitutiv, intre

1. Societatea Comerciala/Regia Autonoma ......................., cu sediul in localitatea ........................,


str........ ......... nr. .........., sectorul/judetul ......................., inmatriculata la Oficiul registrului comertului
............... la nr. ......., reprezentata prin............, in baza hotararii adunarii generale a

actionarilor/asociatilor/ordinului/hotararii din data de ...................., denumita in continuare societate,

si

2.a) Societatea Comerciala ..............., de nationalitate ............,cu sediul in localitatea .............., str.
.................. nr. ........, sectorul/judetul/tara .............., inmatriculata la ................ la nr. ...........................,
reprezentata prin ......................, in baza ........................, denumita in continuare administrator,

sau

b) Societatea Comerciala ............, de nationalitate ............., cu sediul in localitatea ................., str.


.............. nr. ........., sectorul/judetul/tara................, inmatriculata la ...................... la nr. ......................,
reprezentata prin ............................,in baza ............., impreuna cu domnul/doamna ...................,
cetatean ............, domiciliat/domiciliata in localitatea ...................., str.................... nr. .........,
sectorul/judetul ............., avand actul de identitate .......... seria ...... nr. ......., eliberat de ..............,
denumita in continuare administrator,

sau

c) domnul/doamna ...................., cetatean .....................,domiciliat/domiciliata in localitatea


.................., str. ............... nr. ........................, sectorul/judetul .............................., avand actul de

131
identitate ............. seria ......... nr. ........, eliberat de ...................., denumit/denumita in continuare
administrator, se incheie prezentul contract de administrare.
Capitolul II. Obiectul contractului
ART. 2

In urma acordului de vointa intervenit intre parti, societatea comerciala/regia autonoma incredinteaza
administratorului organizarea si gestionarea activitatii sale, pe baza unor obiective si criterii de
performanta, acesta reprezentand totodata societatea comerciala/regia autonoma in raporturile cu
tertii si purtand raspunderea pentru modul in care infaptuieste actele de administrare a societatii
comerciale/regiei autonome, in schimbul unei indemnizatii, potrivit celor convenite prin prezentul
contract.
Capitolul III. Durata contractului
ART. 3

Prezentul contract se incheie pe o durata de 1-4 ani, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel,
incepand cu data semnarii acestuia. In conditiile indeplinirii de catre administrator a obligatiilor
asumate prin contract, la expirarea termenului partile pot conveni prin act aditional prelungirea
contractului cu o perioada care se va negocia, dar care nu poate fi mai mare decat cea stabilita prin
prezentul contract.
Capitolul IV. Drepturile si obligatiile administratorului
ART. 4

Administratorul are urmatoarele drepturi:

(1) Primirea unei indemnizatii lunare brute. Indemnizatia lunara bruta poate fi supusa indexarilor
stabilite si aprobate prin hotarare a adunarii generale a actionarilor/ordin al ministrului de resort sau
prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale, dupa caz, urmand sa se incheie act aditional la
prezentul contract.

Indemnizatia lunara bruta se negociaza conform prevederilor anexei nr. 3 a) la prezentul contract.

In caz de neindeplinire a criteriilor, indemnizatia lunara bruta acordata se diminueaza proportional.

(2) Participarea la profitul net al societatii comerciale/regiei autonome, din fondul de participare a
administratorului la profit, in cazul in care se obtine o rata a profitului net mai mare in exercitiul
financiar analizat fata de cea realizata in anul de referinta, cu conditia ca aceasta rata sa fie cel putin
egala cu rata profitului net pe care administratorul s-a angajat sa o obtina pentru respectivul exercitiu
financiar. Calculul cotei de participare la profitul net se face potrivit reglementarilor cuprinse in anexa
nr. 3 b).

(3) Decontarea, pe baza documentelor justificative, a cheltuielilor de cazare, diurna, transport si a altor
cheltuieli, pentru deplasarile in interes de serviciu in tara si in strainatate, in limitele stabilite prin
bugetele anuale.

132
(4) Drept de informare nelimitata asupra activitatii societatii comerciale/regiei autonome, avand acces
la toate documentele privind operatiunile comerciale ale acesteia.

(5) Concediu de odihna de........ zile lucratoare in cazul persoanei fizice.

ART. 5

Administratorul are obligatiile prevazute de lege, in care sens este dator:

(1) Sa aduca la indeplinire obiectivele si criteriile de performanta ale societatii comerciale/regiei


autonome, care fac parte integranta din prezentul contract.

In acest scop administratorul dispune de urmatoarele prerogative:

a) concepe si aplica strategii si/sau politici de dezvoltare a societatii comerciale/regiei autonome;

b) organizeaza selectarea, angajarea si concedierea personalului, cu respectarea prevederilor legislatiei


muncii si a contractului colectiv de munca;

c) negociaza contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca;

d) reprezinta societatea comerciala/regia autonoma in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

e) incheie actele juridice, in numele si pe seama societatii comerciale/regiei autonome, conform legii;

f) asigura convocarea adunarilor generale ordinare si extraordinare ale actionarilor pentru societati
comerciale;

g) alte prerogative incredintate de adunarea generala a actionarilor/ministerul de resort sau


autoritatea administratiei publice locale, dupa caz, sau prevazute de lege;

h) asigura realizarea obiectivelor si criteriilor de performanta;

i) promoveaza si asigura intocmirea in termen a documentatiilor de privatizare, in conformitate cu


prevederile programului de guvernare si al institutiei publice implicate.

(2) Sa prezinte semestrial, in adunarea generala a actionarilor societatii comerciale sau ori de cate ori
se solicita de catre institutia publica implicata, situatia economico-financiara a societatii
comerciale/regiei autonome, stadiul realizarii investitiilor, stadiul realizarii obiectivelor si criteriilor de
performanta, precum si alte documentatii solicitate, vizate si certificate de cenzori. La solicitarea scrisa
a organizatiei/organizatiilor de sindicat din societatea comerciala/regia autonoma, administratorul va
pune la dispozitie date privind administrarea societatii comerciale/regiei autonome.

(3) Sa constituie garantiile banesti in conditiile prevazute de lege.

(4) Sa nu cesioneze contractul de administrare altei persoane.

133
(5) In cadrul procesului de privatizare a societatii comerciale, in perioada dintre aprobarea de catre
Fondul Proprietatii de Stat ori de catre ministerul de resort, dupa caz, a initierii procedurii de
privatizare pentru vanzarea pachetului/pachetelor de actiuni detinute de aceasta si achitarea sumei
prevazute prin contractul de vanzare-cumparare de actiuni, sa nu efectueze vanzarea de active,
incheierea de contracte de leasing imobiliar, gajarea de active, angajarea de credite (in afara celor
necesare pentru desfasurarea activitatii curente) sau orice alte activitati de natura sa impieteze asupra
acestui proces. In intervalul acesta administratorul va putea efectua operatiunile mai sus amintite
numai cu mandat special din partea institutiei publice implicate.
Capitolul V. Obligatiile societatii comerciale/regiei autonome
ART. 6

Societatea comerciala/regia autonoma are urmatoarele obligatii:

a) sa asigure administratorului deplina libertate in organizarea si gestionarea activitatii societatii


comerciale/regiei autonome, in limitele prevazute de lege, de actul constitutiv si de prezentul contract;

b) sa plateasca administratorului toate drepturile banesti cuvenite potrivit art. 4 din prezentul contract;

c) sa acorde administratorului celelalte drepturi prevazute la art. 4.


Capitolul VI. Indicatorii de referinta, obiectivele si criteriile de performanta
ART. 7

Indicatorii de referinta sunt stabiliti conform anexei nr. 2 la normele metodologice.


Capitolul VII. Loialitate, confidentialitate
ART. 8

Administratorul este obligat sa-si foloseasca intreaga capacitate de munca in interesul societatii
comerciale/regiei autonome, comportandu-se ca un bun comerciant.

Administratorului ii sunt interzise orice activitati in beneficiul unor societati comerciale/regii autonome
concurente, altor societati comerciale/regii autonome cu acelasi domeniu de activitate sau al unor
societati comerciale/regii autonome ce se afla in relatii de comert cu societatea comerciala/regia
autonoma, parte la contract.

Aceasta interdictie se extinde si asupra sotului sau sotiei administratorului, precum si asupra rudelor si
afinilor acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.

ART. 9

Pe toata durata prezentului contract administratorul este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor
si informatiilor referitoare la activitatea societatii comerciale/regiei autonome, care sunt prezentate cu
acest caracter. Aceasta obligatie se mentine si pentru o perioada de 3 ani de la incetarea contractului
de administrare.

134
Capitolul VIII. Raspunderea partilor
ART. 10

Pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor prevazute in prezentul contract


partile raspund potrivit legislatiei in vigoare. Forta majora apara partile de raspundere potrivit
prevederilor Codului civil.

ART. 11

Aprecierea activitatii administratorului se face prin analizarea gradului global de indeplinire a criteriilor
de performanta.

ART. 12

Raspunderea administratorului este angajata, in cazul nerespectarii prevederilor legale, ale actului
constitutiv, ale prezentului contract si a hotararilor adoptate de adunarea generala a actionarilor
pentru societatii comerciale sau, dupa caz, a ordinului ministrului de resort/hotararii autoritatii
administratiei publice locale pentru regii autonome.

Administratorul raspunde civil pentru daunele produse societatii comerciale/regiei autonome prin
orice act al sau contrar intereselor acesteia, prin acte de gestiune imprudenta, prin utilizarea abuziva
sau neglijenta a fondurilor societatii comerciale/regiei autonome, daca acestea nu constituie
infractiuni.

ART. 13

Daca adunarea generala a actionarilor societatii comerciale a decis sau, dupa caz, prin ordinul
ministrului de resort/hotararea autoritatii administratiei publice locale pentru regii autonome s-a decis
pornirea actiunii in raspundere impotriva administratorului, mandatul acestuia inceteaza.

ART. 14

Societatea comerciala/regia autonoma nu raspunde pentru actele sau faptele ilicite cauzatoare de
prejudicii, comise de administrator prin depasirea mandatului sau.

Capitolul IX. Modificarea contractului


ART. 15

Prevederile prezentului contract pot fi modificate, dupa o prealabila notificare, cu acordul ambelor
parti, prin act aditional.

Contractul va fi adaptat corespunzator reglementarilor legale ulterioare incheierii acestuia, care ii sunt
aplicabile.

135
Capitolul X. Incetarea contractului
ART. 16

Partile semnatare ale prezentului contract stabilesc ca acesta isi poate inceta efectele in una sau mai
multe din urmatoarele situatii:

a) expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, iar partile nu l-au renegociat in vederea prelungirii;

b) revocarea administratorului:

- in cazul neindeplinirii uneia sau mai multor obligatii prevazute in contract;

- nerespectarea hotararilor adunarii generale a actionarilor pentru societatile comerciale sau, dupa caz,
a ordinului ministrului de resort/hotararii autoritatii administratiei publice locale pentru regiile
autonome;

- nerespectarea legislatiei in vigoare, aplicabila societatilor comerciale sau regiilor autonome, dupa caz;

- diminuarea din orice motiv a cuantumului garantiilor pentru administrator si nereconstituirea


acestora in termenele stabilite de lege;

c) renuntarea administratorului la mandatul incredintat;

d) acordul de vointa al partilor semnatare;

e) intervenirea unui caz de incompatibilitate prevazut de lege;

f) decesul sau punerea sub interdictie judecatoreasca a administratorului;

g) insolvabilitatea ori lichidarea societatii;

h) scaderea sub 50% a actiunilor detinute de stat sau de o autoritate a administratiei publice locale in
societatea comerciala;

i) nerealizarea, timp de un an, a criteriilor de performanta stabilite in contract.

ART. 17

(1) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor, iar institutia publica implicata este in
situatia prevazuta la art. 16 lit. h), prezentul contract de administrare isi pastreaza valabilitatea numai
daca adunarea generala a actionarilor, in noua sa structura, aproba executarea in continuare a
contractului pana la expirarea duratei sale.

(2) In situatia in care adunarea generala a actionarilor, in noua sa structura, hotaraste incetarea
contractului de administrare, societatea comerciala va despagubi administratorul pentru lunile ramase
pana la sfarsitul anului calendaristic.

ART. 18

136
In cazul revocarii sale, administratorul este obligat sa inapoieze societatii comerciale/regiei autonome
toate actele si documentele detinute in exercitarea atributiilor sale la data expirarii preavizului stabilit.
Capitolul XI. Litigii

ART. 19

Litigiile izvorate din incheierea, executarea modificarea, incetarea si interpretarea clauzelor prezentului
contract se rezolva pe cale amiabila sau arbitrala. In lipsa unei clauze compromisorii, litigiile vor fi
solutionate la instantele judecatoresti competente romane.*1

Capitolul XII. Dispozitii finale

ART. 20

Administratorul are dreptul sa solicite mediere, consultanta sau alte masuri de protectie din partea
adunarii generale a actionarilor sau, dupa caz, ministerului de resort/autoritatii administratiei publice
locale, confederatiei, federatiei sau organizatiei patronale din care face parte societatea
comerciala/regia autonoma in solutionarea situatiilor conflictuale cu sindicatele sau cu alte organizatii
legal constituite.

ART. 21

La incetarea contractului in conditiile art. 16 lit. a), c) ori d), societatea comerciala/regia autonoma
poate ca, la cererea fostului administrator, persoana fizica, sa-i asigure un loc de munca in societatea
comerciala/regia autonoma pe o perioada de cel putin 6 luni, post corespunzator pregatirii sale
profesionale.

ART. 22

Prevederile prezentului contract se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, republicata, cu


modificarile ulterioare, precum si cu prevederile Codului comercial si ale Codului civil, aplicabile.

ART. 23

Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui de catre parti. Contractul se depune, impreuna
cu semnaturile partilor, spre inregistrare la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se
afla sediul societatii comerciale/regiei autonome, in termen de 15 zile de la semnare.

Incheiat astazi,.......................... in ....................

137
SOCIETATE COMERCIALA/REGIE AUTONOMA (localitatea)

Administrator,

……………………………………

138
Procedura de autorizare sanitară a funcționării comercianților.
Capitolul I. Dispoziții generale

Art. 1.
(1) Prezenta procedură reglementează condițiile de solicitare și de emitere a autorizației sanitare de
funcționare, denumită în continuare autorizație, perioada de valabilitate și modalitatea de reînnoire a
acesteia, precum și cuantumul tarifelor aferente în vederea autorizării funcționării comercianților, în
conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor
formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților, republicată,
denumită în continuare O.U.G. nr.76/2001, republicată.

(2) Autorizarea sanitară reprezintă procesul de analiză și investigație sanitară care condiționează, din
punct de vedere tehnic și juridic, punerea în funcțiune și desfășurarea activității comercianților de
conformarea la normele de igienă și de sănătate publică.

(3) Autorizația reprezintă actul care condiționează funcționarea comercianților de respectarea


legislației sanitare și se emite de către autoritatea competentă în a cărei rază teritorială se află sediul
social și/sau sediile secundare ale comerciantului, respectiv direcția de sănătate publică județeană ori a
municipiului București sau ministerele cu rețea proprie de sănătate publică, prin reprezentantul
delegat la Biroul unic din cadrul camerei de comerț și industrie teritoriale.

Art. 2.
În vederea obținerii autorizației solicitantul va depune la Biroul unic cererea de înregistrare, în care se
vor înscrie atât datele de identificare a sediului social și sediilor secundare, cât și activitățile pe care
urmează să le desfășoare efectiv în aceste sedii, codificate în conformitate cu nomenclatorul CAEN.

Art. 3.
(1) În vederea autorizării din punct de vedere al condițiilor de igienă și al sănătății publice se disting
următoarele situații:

a) pentru activitățile codificate conform nomenclatorului CAEN, prevăzute la pct. II din anexa nr. 2.1,
direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București va efectua evaluarea, la sediul
social și/sau sediile secundare ale comercianților, a condițiilor de desfășurare a acestor activități;

b) pentru activitățile codificate conform nomenclatorului CAEN, prevăzute la pct. I din anexa nr. 2.1,
anexa la certificatul de înregistrare se va semna și ștampila cu înscrierea mențiunii "Funcționează în

139
baza declarației pe propria răspundere conform art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 76/2001, republicată"; în
acest caz nu se percep taxe și tarife;

c) în cazul în care în sediul social sau sediile secundare nu se desfășoară încă activitățile ce constituie
obiectul de activitate al comerciantului, prevăzute în anexa nr. 2.1, nu este necesară obținerea
autorizației sanitare de funcționare; în această situație, în baza declarației pe propria răspundere a
solicitantului date în acest sens, rubrica din anexa la certificatul de înregistrare se va semna și ștampila
cu înscrierea mențiunii "Nu este necesară în această etapă" conform art. 3 alin. (8) din O.U.G. nr.
76/2001, republicată, caz în care nu se percep taxe și tarife, comerciantul fiind obligat să obțină
autorizația înainte de începerea oricăreia dintre activitățile prevăzute în actul constitutiv, respectiv
modificator;

d) în situația în care unul dintre sediile secundare ori unele dintre activitățile înscrise în obiectul de
activitate al comerciantului, care ar urma să se desfășoare în sediul social sau în sediile secundare, nu
pot fi autorizate la momentul solicitării înregistrării și autorizării funcționării comerciantului, certificatul
de înregistrare se eliberează în mod obligatoriu cu menționarea în anexa la acesta a activităților
autorizate în această etapă; comerciantul constituit în aceste condiții poate desfășura numai
activitățile pentru care a fost autorizat, urmând ca celelalte activități înscrise în obiectul său de
activitate să fie desfășurate numai după obținerea autorizației necesare prin Biroul unic.

(2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplică și la cererea expresă a solicitanților care nu depun declarația pe
propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit. b).

Art. 4.
În cazul în care se efectuează evaluarea conform art. 3 alin. (1) lit. a), rezultatul acesteia se
concretizează în una dintre următoarele forme:

a) eliberarea autorizației prin completarea, ștampilarea și semnarea anexei la certificatul de


înregistrare;

b) neeliberarea autorizației, caz în care anexa la certificatul de înregistrare nu se completează,


ștampilează și semnează; acest caz atrage automat neeliberarea certificatului de înregistrare al
comerciantului.

Art. 5.
În cazul neeliberării autorizației conform art. 4 lit. b) direcția de sănătate publică județeană sau a
municipiului București întocmește un referat de evaluare care conține neconformitățile constatate și
actele normative ale căror prevederi nu sunt îndeplinite. Referatul de evaluare se transmite în original
cu adresă de înaintare Biroului unic care îl va înmâna comerciantului, sub semnătură.

140
Capitolul II. Obligațiile direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București

Art. 6.
În vederea desfășurării în condiții optime a activității de autorizare sanitară a funcționării, direcția de
sănătate publică județeană sau a municipiului București are următoarele obligații:

a) să delege la Biroul unic un număr corespunzător de reprezentanți, dimensionat în funcție de volumul


solicitărilor, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2001, republicată;

b) să asigure reprezentanților delegați la Biroul unic dreptul de semnătură;

c) să evalueze sediul social și sediile secundare ale comerciantului, precum și activitățile desfășurate în
acestea și să transmită reprezentantului său la Biroul unic referatul care conține rezultatul evaluării, în
termen de maximum 15 zile de la data înregistrării dosarului solicitantului la Biroul unic;

d) să verifice, în cazul în care autorizarea sanitară a funcționării comerciantului a fost făcută pe baza
declarației pe propria răspundere, în termen de 30 de zile, conformarea comerciantului la declarația pe
propria răspundere.
Capitolul III. Obligațiile solicitantului și condițiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească în
vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare

Art. 7.
Solicitantul este obligat să anexeze la cererea de înregistrare următoarele documente:

a) o declarație pe propria răspundere referitoare la respectarea legislației în domeniul igienico-sanitar,


conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.2 - pct. I, pentru activitățile codificate conform
nomenclatorului CAEN, prevăzute la pct. I din anexa nr. 2.1;

b) documentația de prezentare a activității conform anexei nr. 2.3, pentru activitățile codificate
conform nomenclatorului CAEN, prevăzute la pct. II din anexa nr. 2.1, și care sunt supuse evaluării;

c) dovada achitării tarifului aferent autorizării, după caz, conform anexei nr. 2.4.

Art. 8.
Documentele prevăzute la art. 7 se depun îndosariate.

Art. 9.
În vederea autorizării sanitare de funcționare comercianții au obligația să desfășoare activitățile cu
respectarea prevederilor legislației în domeniul igienico-sanitar.

141
Capitolul IV. Procedura de autorizare sanitară a funcționării comercianților
1. Responsabilitățile reprezentantului direcției de sănătate publică județene sau a municipiului
București delegat la Biroul unic

Art. 10.
Reprezentantul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București delegat la Biroul
unic are următoarele responsabilități, cu respectarea termenelor prevăzute de O.U.G. nr. 76/2001,
republicată:

a) să verifice dosarele depuse de solicitanți pentru obținerea autorizației, primite pe bază de borderou
de la Biroul unic, care cuprind documentele prevăzute la art. 7, și cererea de înregistrare - în copie sau,
după caz, în extras, pe suport magnetic;

b) să selecteze dosarele care nu trebuie să parcurgă procedura de evaluare, conform prevederilor art. 3
alin. (1) lit. b), respectiv ale art. 3 alin. (1) lit. c), și să completeze, să semneze și să ștampileze anexa la
certificatul de înregistrare, conform art. 3 alin. (1) lit. b), respectiv art. 3 alin. (1) lit. c);

c) să transmită imediat după înregistrare către direcția de sănătate publică județeană sau a
municipiului București, pe bază de borderou, dosarele care necesită parcurgerea procedurii de
evaluare conform art. 3 alin. (1) lit. a) și să comunice termenul în care trebuie eliberat referatul de
evaluare necesar emiterii autorizației;

d) să completeze, să semneze și să ștampileze anexa la certificatul de înregistrare, conform art. 4 lit. a),
în baza referatului de evaluare transmis de direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului
București, care concluzionează acordarea autorizației;

e) să transmită Biroului unic, conform art. 5, referatul de evaluare care concluzionează neacordarea
autorizației și care conține explicit neconformitățile constatate și actele normative ale căror prevederi
nu sunt îndeplinite;

f) să transmită Biroului unic, pe bază de borderou, dosarul și anexa la certificatul de înregistrare;

g) să transmită direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București o copie de pe


declarația pe propria răspundere, precum și cererea de înregistrare - în copie sau, după caz, în extras,
pe suport magnetic;

h) să verifice încadrarea corectă a fiecărei solicitări, în cuantumul tarifelor aferente autorizării, conform
anexei nr. 2.4;

i) să pună la dispoziția solicitantului, gratuit, formularele specifice necesare obținerii autorizării.

142
Art. 11.
(1) Pentru sediul social și fiecare sediu secundar se va elibera câte o anexă la certificatul de înregistrare
care va cuprinde și codurile CAEN ale tuturor activităților autorizate să se desfășoare în acestea.

(2) Pentru fiecare sediu secundar în care comerciantul urmează a desfășura activități deja autorizate se
va elibera, fără percepere de taxe și tarife și pe bază de declarație pe propria răspundere a acestuia,
câte o anexă la certificatul de înregistrare. În acest sens, în baza declarațiilor pe propria răspundere ale
solicitanților că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de legislația în domeniul igienico-
sanitar, reprezentanții direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București delegați la
Biroul unic vor completa, de îndată, poziția corespunzătoare din anexa la certificatul de înregistrare cu
mențiunea "Autorizat pe baza declarației pe propria răspundere, în condițiile art. 3 alin. (11) din.
O.U.G nr.76/2001, republicată".

2. Evaluarea sediilor și/sau a activităților care necesită autorizarea sanitară de funcționare

Art. 12.
În cazul comercianților care solicită autorizare pentru desfășurarea activităților prevăzute la pct. II din
anexa nr. 2.1 direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București procedează după cum
urmează:

a) evaluează conținutul documentelor aflate în dosarul solicitantului din punct de vedere al respectării
legislației în domeniul igienico-sanitar;

b) analizează la sediul social și la sediile secundare conformitatea documentelor aflate în dosarul


solicitantului cu situația concretă din teren;

c) evaluează la sediul social și la sediile secundare realizarea cerințelor minime de securitate și sănătate
în muncă prevăzute de legislația în domeniu;

d) redactează referatul cuprinzând concluziile evaluării și propune fie eliberarea autorizației, fie
neeliberarea acesteia cu precizarea neconformităților constatate și a actelor normative ale căror
prevederi nu sunt îndeplinite;

e) supune aprobării conducerii direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București
referatul de evaluare, inclusiv propunerea de eliberare sau neeliberare a autorizației;

f) transmite referatul de evaluare Biroului unic, prin reprezentantul delegat, pe bază de borderou.

143
Capitolul V. Perioada de valabilitate și modalitatea de reînnoire a autorizației sanitare de
funcționare, precum și cuantumul tarifelor aferente

Art. 13.
În cazul în care, ulterior înregistrării și autorizării funcționării, la sediul social sau secundar se
intenționează începerea desfășurării unor noi activități, comerciantul va solicita Biroului unic eliberarea
de noi anexe cuprinzând autorizațiile necesare.

Art. 14.
(1) Autorizația este valabilă atâta timp cât nu s-au modificat condițiile inițiale pentru care aceasta a fost
eliberată.

(2) La modificarea condițiilor inițiale comerciantul va solicita prin Biroul unic reînnoirea autorizației.

Art. 15.
(1) Tarifele pentru serviciile prestate în vederea autorizării sanitare de funcționare sunt prevăzute în
anexa nr. 2.4.

(2) Tarifele se achită la casieria Biroului unic din cadrul camerelor de comerț și industrie teritoriale,
care vor efectua viramente către trezoreriile statului, în conturile autorității publice avizatoare, în
termenele stabilite de reglementările legale în vigoare privind finanțele publice.

Art. 16.
(1) Autorizația se anulează de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București
în următoarele cazuri:

a) când constată modificarea condițiilor existente la data obținerii acesteia, iar comerciantul nu a
solicitat reînnoirea autorizației;

b) când constată neîndeplinirea condițiilor asumate prin declarația pe propria răspundere.

(2) Anularea autorizației se realizează prin completarea rubricii corespunzătoare din anexa la
certificatul de înregistrare pe baza procesului-verbal întocmit de către direcția de sănătate publică
județeană sau a municipiului București, cu motivarea temeinică privind neconformitățile constatate și
actele normative ale căror prevederi au fost încălcate. Originalul procesului-verbal se transmite
comerciantului, iar câte o copie de pe acesta la Biroul unic.

Art. 17.
Reînnoirea autorizației sanitare se face în următoarele situații:

144
a) pentru diversificarea, extinderea sau restrângerea activităților consemnate în anexa la certificatul de
înregistrare;

b) la modificarea structurii funcționale a sediului în care se desfășoară activitățile autorizate.

Art. 18.
(1) Comerciantul are obligația reluării, prin Biroul unic, a procedurilor de obținere a autorizațiilor care
au fost anulate, după înlăturarea situațiilor care au impus măsura anulării, cu plata tarifelor aferente.

(2) Reautorizarea funcționării se menționează în rubricile corespunzătoare din anexa la certificatul de


înregistrare.

Art. 19.
Direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București asigură arhivarea documentației
specifice care a stat la baza eliberării autorizației, inclusiv a reînnoirilor, anulărilor și reautorizărilor.

Art. 20.
Biroul unic asigură arhivarea în copie a referatelor de evaluare și a documentelor referitoare la
reînnoirea, anularea și reautorizarea funcționării.
Capitolul VI. Reguli aplicabile preschimbării

Art. 21.
(1) În cazul în care, în momentul solicitării preschimbării actualului certificat de înmatriculare și a
certificatului de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de
înregistrare atribuit, comercianții dețin autorizații al căror termen de valabilitate nu a expirat,
preschimbarea se face pe baza unei declarații pe propria răspundere, conform modelului prezentat în
anexa nr. 2.2 - pct. II, potrivit căreia nu s-au schimbat condițiile de funcționare care au stat la baza
emiterii acesteia.

(2) Reprezentanții delegați la Biroul unic vor completa poziția corespunzătoare din anexa la certificatul
de înregistrare, fără a mai fi necesară reluarea procesului de autorizare și fără plata taxelor și tarifelor
aferente respectivelor autorizații.

(3) În situația în care comercianții nu dețin autorizațiile menționate la alin. (1), procedura stabilită
pentru eliberarea anexei la certificatul de înregistrare se aplică în mod corespunzător și
preschimbărilor.

145
CapitolulVII. Dispoziții finale

Art. 22.
Prevederile prezentei proceduri se aplică în mod corespunzător și în cazul ministerelor cu rețea proprie
de sănătate publică.

Art. 23.
Prevederile prezentei proceduri se aplică în mod corespunzător și pentru autorizarea funcționării
sediilor secundare, altele decât sediul social, prin Biroul unic din județul unde acestea sunt amplasate,
situație în care se vor depune în copie la dosar certificatul de înregistrare a sediului social și certificatul
de înscriere de mențiuni privind înființarea sediului secundar respectiv, după caz.

Art. 24.
Anexele nr.2.1-2.4 fac parte integrantă din prezenta procedură.

I. Lista activităților supuse autorizării sanitare pe baza declarației pe propria răspundere

1513 - Produse pe bază de carne (inclusiv din carne de pasăre)

1533 - Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

1543 - Fabricarea margarinei și produselor comestibile similare

1589 - Fabricarea altor produse alimentare

5221 - Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete

5222 - Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne

5223 - Comerț cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor

5227 - Comerț cu amănuntul, în magazine specializate, al produselor n.c.a.

5541 - Cafenele și baruri fără spectacol

5542 - Cafenele și baruri cu spectacol

7470 - Activități de întreținere și curățare a clădirilor

NOTÃ: Se aplică numai activităților de dezinfecție, de dezinsecție și deratizare din clădiri.

8031 - Învățământ universitar

8032 - Învățământ postuniversitar și de doctorat

8041 - Școli de conducere (pilotaj)


146
8042 - Alte forme de învățământ

8512 - Activități de asistență medicală ambulatorie

NOTÃ: Se aplică numai activităților de asistență medicală primară.

8532 - Activități de asistență socială fără cazare

NOTÃ: Se aplică numai serviciilor sociale fără cazare, cum sunt: servicii de îngrijire zilnică pentru copii și
persoane cu deficiențe fizice sau mentale; activități de protecție și îndrumare pentru copii, vizitarea
persoanelor în vârstă; consultații familiale și conjugale; activități de asistență și îndrumare pentru
persoanele în stare de libertate provizorie; activități în sprijinul victimelor catastrofelor, refugiaților și
emigranților, inclusiv cazarea acestora; activități privind recalificarea profesională și calificarea pentru
persoanele cu handicap, cu condiția ca acestea să nu comporte decât un element educațional (de
instruire) limitat.

9000 - Asanarea și îndepărtarea gunoaielor; salubritate și activități similare

NOTÃ: Se aplică numai activităților privind ridicarea deșeurilor, resturilor și gunoaielor menajere,
industriale și comerciale, transportul și eliminarea (îndepărtarea) lor prin incinerare sau alte mijloace,
precum și evacuarea prin sistemul de canalizare, scurgere sau alte mijloace a produselor reziduale
umane, prelucrarea și eliminarea lor; activităților privind evacuarea apelor uzate; activităților privind
vidanjarea și curățarea haznalelor și gropilor septice, întreținerea toaletelor, măturarea, udarea
străzilor, drumurilor, stațiilor și altele asemenea.

9272 - Alte activități recreative

NOTÃ: Se aplică numai pentru bazinele artificiale amenajate (piscine, bazine de înot și altele
asemenea).

9304 - Activități de întreținere corporală

II. Lista activităților supuse autorizării sanitare prin parcurgerea procedurii de evaluare

1551 - Fabricarea produselor lactate

1552 - Fabricarea înghețatei

1581 - Fabricarea produselor de panificație și patiserie

NOTÃ: Se aplică numai activităților referitoare la produsele de patiserie: prăjituri, checuri, plăcinte,
tarte, pateuri și alte produse de acest gen fabricate pe bază de aluaturi, precum și la produsele
expandate.

1584 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase


147
NOTÃ: Se aplică numai activităților referitoare la produsele de laborator și cofetărie.

1588 - Fabricarea preparatelor dietetice și a produselor alimentare pentru copii

1598 - Producția de ape minerale îmbuteliate la surse

1596 - Fabricarea berii

1599 - Fabricarea băuturilor nealcoolice

4100 - Gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuția apei

5224 - Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și zaharoaselor

5511 - Hoteluri și moteluri cu restaurant

5512 - Hoteluri și moteluri fără restaurant

5521 - Tabere de tineret

5522 - Campinguri

5523 - Alte mijloace de cazare

5530 - Restaurante

5551 - Cantine

5552 - Alte unități de preparare a hranei

NOTÃ: Se aplică și pentru activități de tipul fast food, catering și altele asemenea.

8011 - Învățământ preșcolar

8012 - Învățământ primar

8021 - Învățământ gimnazial

8022 - Învățământ liceal

8023 - Învățământ profesional

8024 - Învățământ postliceal

8511 - Activități de asistență spitalicească și sanatorială

8512 - Activități de asistență medicală ambulatorie de specialitate

NOTÃ: Se aplică numai activităților de asistență medicală de specialitate.

148
8513 - Activități de asistență stomatologică

8514 - Alte activități referitoare la sănătatea umană

8531 - Activități de asistență socială cu cazare

9272 - Alte activități recreative: ștranduri amenajate în zone naturale

NOTÃ: Se aplică numai activităților din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.

9302 - Coafură și alte activități de înfrumusețare

9304 - Activități de întreținere corporală (baie publică)

ANEXA Nr. 2.2*)la procedură


*) Anexa nr. 2.2 este reprodusă în facsimil.

DECLARAȚIE PE PROPRIA RÃSPUNDERE


REFERITOARE LA CONDIȚIILE IGIENICO-SANITARE

Subsemnatul .............., posesor al B.I.(C.I.) seria ........ nr. ........ eliberat(ă) de ......... CNP ......... /pașaport
nr. ....... eliberat de ....... în calitate de ........ (comerciant /asociat /fondator/administrator), la ......
declar pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de legea penală,
următoarele:

I. Pentru situațiile precizate la art. 3 alin. (1) lit. b)


din Procedura de autorizare sanitară a funcționării comercianților:

1. În sediul social în care se desfășoară activitatea/activitățile:


(codCAEN)
a) ..........
b) ..........
c) ..........
și/sau sediul/sediile secundare din localitatea ............. str. .............
nr. ......... județul .......... în care se desfășoară activitatea/activitățile:
(cod CAEN)
a) ..........
b) ...........
c) ..........
cu un număr mediu de personal angajat ......... sunt asigurate următoarele:

-¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬

149
- Utilități -Observații -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Acces la apă potabilă - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - racord apă potabilă - Da -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - alt sistem - Precizat -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - buletin analiză apă potabilă - Concluzii -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Acces apă caldă menajeră - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - racord apă potabilă - Da -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - alt sistem - Precizat -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Sistem de evacuare a apelor uzate menajare - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - racord la canalizare - Da -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - alt sistem - Precizat -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Acces la grup sanitar pentru personal - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - grup sanitar propriu - Da -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - acces la grup sanitar - Da -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Managementul deșeurilor solide - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - colectarea și/sau depozitarea intermediară a deșeurilor - Da -
- solide menajere conform normelor de igienă în vigoare - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - evacuarea deșeurilor solide menajere prin contractare cu- Da -
- firmă specializată - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+

150
- - alt sistem - Precizat -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Managementul deșeurilor periculoase - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - colectarea și/sau depozitarea temporară a deșeurilor - Da -
- periculoase conform normelor legale în vigoare - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - evacuarea și neutralizarea deșeurilor periculoase prin - Da -
- contractare cu o firmă specializată - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - alt sistem - Precizat -
L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦-

2. Destinația spațiului în care se desfășoară activitatea este cea pentru care a


fost construit inițial.
3. Posed spațiul și dotările specifice capacității funcționale (de lucru) cerute
de normele de igienico-sanitare pentru domeniului meu de activitate.
4. Cunosc normele igienico-sanitare privind producerea, depozitarea, păstrarea,
transportul sau comercializarea produselor din domeniul meu de activitate.
5. Mă angajez să respect normele igienico-sanitare în vigoare privind asigurarea
utilităților și personalul.
6. Mă angajez să asigur personal cu calificarea necesară domeniului meu de
activitate și cu cunoștințele necesare privind normele igienico-sanitare în
vigoare în scopul prevenirii riscului pentru sănătatea consumatorilor.
7. Mă angajez să comunic orice modificare privind cele declarate.

NOTÃ:
Va fi specificat numărul mediu estimativ de angajați și capacitatea estimată de
producție sau desfacere a produselor pentru sediul social și pentru fiecare
sediu secundar în care se desfășoară o activitate specifică conform codului
CAEN. Punctele nr. 1-6 vor fi completate pentru fiecare sediu în care se
desfășoară activități supuse autorizării sanitare.

Data: ................. Semnătura .................

II. Pentru situațiile precizate la art. 21 alin. (1)

151
din Procedura de autorizare sanitară a funcționării comercianților:

Nu s-au modificat condițiile care au stat la baza emiterii autorizației


sanitare nr. ......../........., obținută anterior prezentei solicitări.
Cunosc și respect prevederile legislației sanitare și normele de igienă și de
sănătate publică, aplicabile la sediul social și/sau sediul (sediile)
secundar(e) pentru activitățile declarate în cererea de înregistrare.

Data: ................. Semnătura ................


ANEXA Nr. 2.3*)la procedură
*) Anexa nr. 2.3 este reprodusă în facsimil.

152
Fișa de prezentare a sediului și domeniului de activitate
-¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬
-Datele de identificare - -
-Firma ........................ -Domeniul de activitate precizat -
-Adresa completă a sediului social și ale -conform anexei nr. 2.1 la -
-sediilor secundare în care se desfășoară -Procedura de autorizare sanitară-
-domeniul de activitate supus autorizării ....-a funcționării comercianților -
-Număr telefon fix pentru contact ........ - -
-Fax ............. - -
- - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- -
- A. DATE GENERALE -
- -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-1. Tipul de clădire al sediului în care se desfășoară activitatea: clădire -
-special destinată, clădire destinată pentru locuit cu precizarea etajului/ -
-apartamentului, centru comercial, altele -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Clădire special- Clădire - Centru comercial - Altele (precizați) -
- destinată - destinată - Da Nu - -
- activităților - pentru locuit - - -
- Da Nu - Da Nu - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-2. Precizarea distanței față de stradă/arteră de circulație: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3. Descrierea sediului în care se desfășoară activitatea -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.1 Suprafața totală: -
-Nr. încăperi în care se desfășoară activitățile supuse autorizării: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.2 Descrierea destinației spațiului -
-(ce activitate se va desfășura în spațiul respectiv sau în fiecare încăpere -
-din spațiu cu precizarea suprafeței): -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
153
- Destinație: de ex.: depozit pentru, - Suprafață: -
- bucătărie, sală de mese, cameră de cazare,- -
- spălătorie etc. - -
-1 -1 -
-2 -2 -
-3 -3 -
-4 -4 -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.3 Finisajul încăperilor în care se desfășoară activitatea/activitățile -
-supuse autorizării: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Pereții -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- - zugrăvit: - zugrăvit cu - faianță: - Altele -
- - - vopsea lavabilă: - - -
-Încăperea 1 - Da Nu - Da Nu - Da Nu - precizați -
-Încăperea 2 - - - - -
-Încăperea 3 - - - - -
-Încăperea 4 - - - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- Pardoseala -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- -din lemn: - gresie: - ciment: - linoleum: -
- - - - - -
-Încăperea 1 -Da Nu - Da Nu - Da Nu - Da Nu -
-Încăperea 2 - - - - -
-Încăperea 3 - - - - -
-Încăperea 4 - - - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.4 Precizarea utilajelor de lucru ce vor fi folosite și a locului unde vor fi-
-ele amplasate în încăperea sau încăperile de lucru: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
- -Utilajul ca de exemplu frigider, plită, grătar, etc. -
-Încăperea 1 - -
-Încăperea 2 - -
-Încăperea 3 - -

154
-Încăperea 4 - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.5. Iluminat: - natural - Da Nu - artificial - Da Nu -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3.6. Ventilație - naturală - Da Nu - artificială - Da Nu -
-(aerisire) - - - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4. Asigurarea utilităților: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4.1 Apă potabilă -- Sistem public Da Nu-Sursă proprie: -
- -Din sistemul altui -Instalație Da Nu -
- -agent comercial Da -Fântână Da Nu -
- - -Altele precizat-
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4.1 Evacuare ape -- Canalizare publică Da Nu-Sistem propriu: precizat -
-uzate -- A altui agent comercial Da - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4.2. Evacuarea -Sistem de colectare organizat -Sistem propriu: precizat -
-deșeurilor -Da Nu -Da Nu -
-menajere - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4.3 Evacuarea -Sistem de colectare organizat -Sistem propriu: precizat -
-deșeurilor - - -
-periculoase - - -
-rezultate din - - -
-activitatea - - -
-proprie - - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-4.4 Acces grup -Propriu -Separat pentru consumator-
-sanitar -Da Nu -Da Nu -
- -sau comun cu alt agent -Separat pentru personal -
- -Da Nu -Da Nu -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-5. Număr de -Permanent cu normă întreagă -Temporar cu normă -
-personal: - -parțială -
- - calificat: - - -

155
- - necalificat:- - -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6. Capacitate (după caz): -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.1. Capacitate de producție estimată zilnică: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.2 Capacitatea de cazare unitățile de cazare: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.3 Capacitate de servire pentru unitățile de alimentație publică sau -
-colectivă: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.4 Capacitate de spitalizare: nr. paturi -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.5. Capacitate de învățământ: nr. de copii, nr. de elevi -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.6. Capacitate de consumatori pentru activitățile de coafură (nr. scaune) și -
-alte activități de înfrumusețare: -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-6.7. Capacitate de utilizatori pentru piscine și bazine de înot -
L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦-
-¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬
- -
- B. DATE SPECIFICE -
- -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-1. Descrierea dotărilor specifice și a circuitelor funcționale specifice -
-cerute pentru fabricarea produselor lactate, a preparatelor dietetice și -
-pentru copii, a berii (anexată schița circuitului tehnologic) -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-2. Descrierea dotărilor specifice și circuitelor funcționale specifice pentru -
-laboratoare medicale, unități de asistență medicală spitalicească și -
-ambulatorie de specialitate (anexată schița circuitului funcțional) -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-3. Dosar conform prevederilor legale în vigoare pentru instalațiile de tratare-
-a apei în sistem public, pentru îmbutelierea apei naturale și minerale -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+

156
-4. Dosar conform prevederilor legale în vigoare pentru zone naturale amenajate-
-pentru îmbăiere -
+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+
-5. Descrierea a circuitului apei, a procedeelor de dezinfecție, programul de -
-control al apei pentru piscine și bazinelor de înot -
L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦-
ANEXA Nr. 2.4*)la procedură
*) Anexa nr. 2.4 este reprodusă în facsimil.

Tarife aferente autorizării sanitare a funcționării comercianților

1. Pentru comercianții autorizați în baza declarației pe propria răspundere privind respectarea


legislației sanitare nu se percepe tarif.

2. Pentru comercianții autorizați prin parcurgerea procedurii de evaluare a condițiilor igienico-sanitare


(în funcție de numărul de personal):
a) până la 9 persoane: 500.000 lei

b) de la 10 la 49 de persoane: 1.000.000 lei

c) de la 50 la 249 de persoane: 2.000.000 lei

d) 250 de persoane şi peste: 3.000.000 lei

3. Pentru reînnoirea autorizației sanitare (în funcție de numărul de personal):


a) până la 9 persoane: 250.000 lei

b) de la 10 la 49 de persoane: 500.000 lei

c) de la 50 la 249 de persoane: 1.000.000 lei

d) 250 de persoane şi peste: 1.500.000 lei

4. Pentru reautorizare (în funcție de numărul de personal):


a) până la 9 persoane: 275.000 lei

b) de la 10 la 49 de persoane: 750.000 lei

c) de la 50 la 249 de persoane: 1.500.000 lei

d) 250 de persoane şi peste: 2.250.000 lei

157