Sunteți pe pagina 1din 52

Agricultorii romani sunt din ce in ce mai interesati sa cultive lavanda, o

planta supranumita aurul mov, deoarece profiturile pe care le pot obtine


in urma acestor culturi sunt relativ mari in comparatie cu sumele investite.
Mai mult decat atat, lavanda se preteaza foarte bine pentru cei care nu
dispun de suprafete prea mari.
Lavanda sau levantica este o planta originara din zona Mediteraneana, considerata arbust de talie
mica, cele mai vechi plantatii de acest gen, de aproape 100 de ani, fiind gasite in Vestul Europei.
Agricultura inteligenta. Conditii de sol pentru lavanda
In primul rand, cei care doresc sa infiinteze o cultura de lavanda trebuie sa se asigure ca solul pe
care il au este compatibil cu dezvoltarea unei asemenea plante. Mai exact, lavanda are nevoie de un
teren cu un PH de 6,5 7,5.
Cele mai bune soluri pentru cultura de lavanda, denumita stiintific Lavandula Angustifolia, sunt
cele moderat fertile, reavene si bine drenate. Aceasta planta vegeteaza cel mai bine pe soluri
nisipoase, argiloase, calcaroase sau chiar lutoase.
Lavanda este o specie cu rezistenta moderata la seceta, pe timpul verii fiind recomandata irigarea
prin picurare. Din acest punct de vedere, lavanda se poate cultiva in conditii optime in zone cu
precipitatii medii anuale intre 500-1000 mm.
Agricultura inteligenta. Cum se inmulteste lavanda
Cea mai usoara metoda de inmultire a lavandei este prin intermediul butasilor, care se culeg in lunile
aprilie-mai, sau din butasi lemnificati, care sunt culesi preponderent in perioada iunie-august.
De asemenea, si productivitatea la hectar este mai buna pentru culturile infiintate din butasi
inradacinati decat la culturile realizate din seminte.
Pentru a ajuta planta sa prinda radacini, cultivatorii de lavanda recomanda eliminarea florilor si a
bobocilor. De asemenea, un alt factor important pentru inmultire este si umiditatea, care ar trebui
mentinuta la circa 70-80%.
Udarea lavandei se face in general o data pe zi, cu o cantitate mica de apa, in prima faza doar prin
pulverizare. Incepand cu al doilea an, plantele vor inflorii.
O alta metoda de inmultire a lavandei este si prin intermediul semintelor, insa acest procedeu este
considerat oarecum dificil, avand in vedere ca semintele acestei plante germineaza mai greu, la
temperaturi de circa 20-22C.
Agricultura inteligenta. Cum se planteaza lavanda
Lavanda se poate planta atat toamna, cat si primavara, insa fermierii recomanda infiintarea unei
culturi in lunile septembrie sau octombrie, pentru a permite dezvoltarea butasilor peste iarna,
atunci cand radacina se fixeaza cel mai bine in pamant.

Chiar daca plantarea se poate face si mecanizat, cei mai multi cultivatori de lavanda aleg sa se ocupe
manual de aceasta activitate, mai ales daca primesc si ajutorul unor zilieri. Astfel, un hectar poate fi
cultivat de patru persoane in aproximativ 10 zile.
Investitia pe care un fermier trebuie sa o suporte pentru infiintarea culturii de lavanda si pentru
lucrarile agricole ulterioare, dintr-un an, pot ajunge la circa 5.000-6.000 lei.
Distanta optima de plantare a lavandei este 70-80 cm distanta intre plante si circa 1 metru intre
randuri.
Agricultura inteligenta. Lucrari de intretinere pentru lavanda
Lavanda este o planta care nu necesita ingrijire deosebita, fiind destul de rezistenta la seceta. Cu
toate acestea, pentru a i se permite o dezvoltare corecta, este necesara tunderea tijelor florare, mai
ales in perioada de inflorire.
De asemenea, lavanda are nevoie de udare regulata, de cel putin 4 ori pe saptamana. Din acest
punct de vedere, se recomanda irigarea suprafetei cultivate prin picurare. O atentie trebuie
acordata si atunci cand nivelul de umezeala este prea mare, deoarece lavanda poate putrezi daca
solul este imbibat prea mult cu apa.
Perioada optima in care se pot tunde plantele de lavanda este aprilie-mai, in special dupa ce riscul
de inghet a trecut.
Dintr-un hectar cultivat cu lavanda se poate obtine aproximativ 500 kg de flori uscate din care se
pot extrage circa 20-40 litri de ulei volatil. Profitul poate sa fie unul important avand in vedere ca, in
prezent, pretul unui litru de ulei esential de lavanda ajunge si la 530 lei (120 de euro).

Camelia Pojar

Dupa ce s-a indragostit iremediabil de parfumul lavandei, Camelia Pojar, in


varsta de 34 de ani, nu a putut rezista tentatiei de a avea propria cultura. A
invatat singura detalii despre aceasta planta si, in urma cu doi ani, a reusit
sa infiinteze prima sa cultura de lavanda pe o suprafata de 3.000 mp, in
Aiud, judetul Alba. Acum se pregateste si de un profit pe masura eforturilor
de aproape 30.000 lei (7.000 euro) pe hectar.
Cautam sa fac ceva pe langa serviciu si, de asemenea, sa ii gasesc si o ocupatie tatalui meu, care
este pensionar acum. Aveam teren liber disponibil si am zis sa infiintam o plantatie. Ne-am tot
gandit ce am putea realiza si am dat peste lavanda. Mie mi-a placut foarte mult pentru ca miroase
deosebit. Pentru o femeie, mi s-a parut ca ma apropii asa si de domeniul florilor. Aceasta a fost
motivatia si am zis hai sa incercam, declara Camelia Pojar, pentru StiriAgricole.ro.
Cultura de lavanda a Cameliei Pojar are varsta de doi ani, iar incepand cu anul viitor planta va
ajunge la maturitate sa de dezvoltare. Lavanda are capacitatea sa se mentina aproximativ 20-25 de
ani.
Daca vorbim de investitii, pot spune ca in cultura, strict, am investit aproximativ 5.500 6.000 lei
acum 2 ani. Pe langa asta, lucrarile agricole au costat in plus circa 600 lei. Noi ne-am dorit mult sa
mergem pe sistem ecologic. Aplicam doar foliar ecologic, trei tratamente pe an. Lavanda nu prea

face boli. Foarte putine, foarte rar. Noi nu am avut probleme cu asta. In rest, cu motocultorul facem
lucrarile de frezare intre randuri, spune Camelia Pojar, pentru StiriAgricole.ro.
Soiul cultivat de Camelia Pojat se numeste Lavandula Angustifolia, acesta fiind compatibil cu solul
de la noi, precum si cu conditiile climatice. Pe langa acest lucru, lavanda are nevoie de un teren cu un
PH de 6,5 7,5, cat si de un sol foarte bine drenat.
Lavanda are capacitatea sa reziste temperaturilor scazute de pana la minus 35 de grade Celsius.
Noi nu am avut probleme iarna cu plantele. Nu au inghetat, desi au fost friguri puternice. Tot ce
facem, toamna, este sa toaletam plantele, sa le dam forma ideala plata. O intinerim practic. Lavanda
nu trebuie lasata sa creasca foarte mult. Aproximativ 30% din planta se tunde. Ea asa se
regenereaza, da muguri noi si, ulterior, floare, mai afirma Camelia Pojar.
Butasii au fost plantati la 80 cm distanta intre plante si la 1 m intre randuri. In primul an, cultura de
lavanda a dat doar cateva fire florare, insa Camelia Pojar asteapta ca incepand cu cel de-al doilea an
planta sa infloreasca circa 50% din capacitatea sa. De abia in cel de-al treilea an, lavanda va ajunge
la maturitate.
O mica problema pe care am intampinat-o a fost ca am gasit greu materialul saditor. Noi am luat
butasi inradacinati. Pentru o mai buna cultura si pentru a rezista mai bine in teren am luat acesti
butasi. De asemenea, si productivitatea la hectar este mai buna din butasii inradacinati decat de la
cei care provin din seminte, mai declara proprietara culturii de lavanda.
Pentru acest an, Camelia Pojar are ca obiectiv procesarea florii de lavanda, in vederea obtinerii
uleiului esential pur. Profitul poate sa fie unul important avand in vedere ca, la ora actuala, pretul
unui litru de ulei esential de lavanda ajunge si la 530 lei (120 de euro).
Anul trecut am putut doar sa confectionam niste saculeti cu lavanda, insa pentru anul acesta avem
planuri de extindere. Am vorbit cu niste vecini care au distilerie mobila. Dorim sa procesam floarea,
pentru obtinerea uleiului esential pur de lavanda. La ora actuala, pretul unui litru este undeva intre
70 si 120 de euro litru. Cine cumpara uleiul esential de lavanda face analiza chimica ca sa nu fie
tratata chimic planta. Estimativ, profitul la un hectar ar trebui sa fie undeva intre 27.000 36.000
lei (6.000-8.000 euro), in momentul in care planta ajunge la maturitate, mai spune Camelia Pojar.
Lavanda sau levantica este o planta originara din zona Mediteraneana, considerata arbust de talie
mica, cele mai vechi plantatii de acest gen, de aproape 100 de ani, fiind gasite in Vestul Europei.

Anca Serpar, din Cluj-Napoca

Impresionata de dealurile mov cultivate cu lavanda din Franta, dar si


contrariata de suprafetele agricole de la noi lasate in paragina, Anca Serpar,
din Cluj-Napoca, a reusit acum cinci ani sa isi vanda visul cu ochii,
infiintandu-si, pe o suprafata de 8.000 de mp, propria sa cultura de aur
mov.
In prezent, Anca Serpar comercializeaza prin intermediul unui magazin online flori, buchete,
saculeti, marturii sapun, miere si decoratiuni cu lavanda. Mai mult decat atat, aceasta ofera celor
interesati si butasi de lavanda din cultura proprie, iar in scurt timp va incepe sa vanda si ulei esential
de lavanda.

Eram intr-o perioada in care doream sa fac ceva in plus pentru serviciu si, de asemenea, sa imi
completez veniturile. Totodata, am vrut foarte mult sa fac ceva cu terenul pe care il aveam, mai ales
dupa ce am auzit la stiri ca avem aproape 14 milioane de hectare de teren agricol necultivat. Am
avut si cativa prieteni care fusesera in Franta si au fost foarte impresionati de culturile de lavanda
de acolo. Prin urmare, asa s-a nascut dorinta de a infiinta o asemenea cultura in Romania,
povesteste, pentru StiriAgricole.ro, Anca Serpar.
Infiintata in 2010, cultura de lavanda se afla in localitatea Bontida, la circa 30 de km de Cluj Napoca.
Butatii de lavanda au fost plantati manual la 50 cm pe rand, cu un metru intre randuri.
Am adus butasii de lavanda din Olanda, deorece la momentul respectiv in Romania mi s-a parut
mult prea scump sa ii achizitionez. Anul acesta am cumparat de asemenea cateva varietati si din
Franta. Am vreo 50 de varietati in total, lavanda alba, rox, mov deschis, inchis si multe altele, afirma
Anca Serpar.
Cele mai rezistente soiuri de lavanda pentru conditiile climatice de la noi sunt Angustifolia si
Lavandinul (sinonim X-Intermedia) . X Intermedia este un hibrid, incrucisare intre Angustifolia si
Latifolia, steril, care se inmulteste doar prin butasi. Are un randament mai mare fata de Angustifolia
si este cel mai cultivat la nivel mondial. Pe de alta parte, Angustifolia are un ulei fin directionat in
principal spre industria de parfumerie si farmacie, spune Anca Serpar.

Cei care doresc sa infiinteze o cultura de lavanda ar trebui sa dispuna, pentru un hectar, de circa
21.000 lei (4.700 euro), considera Anca Serpar. Cu toate acestea, profiturile pot ajunge la peste
8.000 de euro, pe hectar, incepand cu anul trei, atunci cand planta ajunge la maturitate. De exemplu,
decorurile pe care le realizeaza din lavanda sunt vandute de Anca Serpar cu sume cuprinse intre 15
si 200 de lei.
Costurile nu sunt dintre cele mai mici pentru infiintarea unei culturi. Investitia cea mai mare este in
materialul saditor. Daca este o cultura ingrijita poate sa ajunga si la 12 ani pe productie, pentru ca
de altfel planta poate sa traiasca pana la 30 de ani. Noi acum ne-am dotata si cu o distilerie prin
intermediul careia vrem sa obtinem ulei esential de lavanda. Dorim sa facem si acest produs finit,
care se poate comercializa cu 25-45 de lei, sticluta de 10 ml, explica Anca Serpar.
O contributie destul de importanta la succesul Ancai Serpar a constituit-o si accesarea fondurilor
europene nerambursabile, in valoare de 25.000 de euro, prin Masura 112 Instalarea tinerilor
fermieri, din vechiul PNDR 2007-2013.
Chiar daca am auzit si situatii mai putin placute, pentru mine a fost o experianta chiar buna. Spun
asta in sensul in care proiectul a fost verificat, s-a obtinut punctajul pe el, respectand tot ceea ce am
trecut in documente. Prin urmare, ai sanse mari sa ai succes, daca te informezi foarte bine. Apoi e
important un consultant bun, care sa te indrume. Nu e imposibil sa accesezi fonduri europene, mai
spune Anca Serpar.

Un avantaj al celor care aleg sa cultive si apoi sa comercializeze lavanda este ca aceasta planta poate
fi valorificata prin o multime de moduri.

Este planta pe care nu o pierzi sub nicio forma. Poti sa o vinzi simplu, ca planta, care sa fie ulterior
folosita in scop peisagistic sa spunem sau poti sa o pastrezi intr-un ghiveci. Poti de asemenea sa o
vinzi in buchete decorative. Daca nu o vinzi in buchete proaspete, o poti comercializa in buchete
uscate. Daca nici asanu vrei, ai posibilitatea sa o folosesti la fel si fel de produse artizanale. Pierzi
planta doar daca nu te organizezi, afirma Anca Serpar.
Unul dintre proiectele de viitor la care lucreaza Anca Serpar este infiintarea unei asociatii a
cultivatorilor de lavanda, pentru a inlesni schimbul de experienta.
Intentionam sa infiintam o asociatie a cultivatorilor de lavanda. Suntem in faza in care intocmim
actele. Dorim sa avem o colaborare intre acestia, sa avem un schimb de experienta. Modelul acesta
se gaseste preponderent in Franta, in Statele Unite. Ne-am gandit ca ar fi mai mult decat necesar si
pentru Romania. Nu doar americanii pot face lucruri valoaroase, ci si noi, este de parere tanara din
Cluj.
Lavanda sau levantica este o planta originara din zona Mediteraneana, considerata arbust de talie
mica, cele mai vechi plantatii de acest gen, de aproape 100 de ani, fiind gasite in Vestul Europei.

Butasidelavanda.ro

O idee de afaceri tot mai intalnita printre fermierii cu suprafete mici este
cultura de lavanda, mai ales ca veniturile care se pot obtine doar de pe un
hectar cultivat cu aurul mov pot ajunge pana la 10.000 de euro. Doi tineri
din Timis, impresionati de dealurile mov din Franta, au pus bazele unei
pepiniere care ofera celor interesati soiuri de lavanda dedicate obtinerii
uleiului esential pur.
As putea spune ca am inceput jucandu-ne, pur si simplu. Acum mai multi ani eu si sotia mea ne-am
plimbat prin Europa si am vazut acele dealuri superbe mov de lavanda. Ulterior am aflat ca aceasta
planta exista si in Romania, ca avem cateva soiuri aclimatizate. Ne-am spus ca e o idee buna de
afaceri, prin urmare am luat legatura cu mai multe pepiniere din afara, le-am vizitat, am adus in tara
noi soiuri, le-am testat, pe unele chiar am reusit sa le aclimatizam, reusind in prezent sa oferim celor
interesati o serie de soiuri de lavanda care se preteaza foarte bine pentru obtinerea uleiului
esential. Avem circa 1 hectar de pepiniera, precum si 1,2 hectare de cultura matura, cat si alte 8
hectare cu lavanda in primii ani, declara, pentru StiriAgricole.ro, Tudor Panait, proprietarul
pepinierei Butasidelavanda.ro.
Cei care intentioneaza sa infiinteze o cultura de lavanda trebuie sa realizeze prima data o analiza a
solului, in cadrul careia sa se evidentieze si nivelul pH-ului. Asta deoarece lavanda se dezvolta foarte
bine pe solurile cu un pH neutru, situat intre valorile 6,5 7,5, usor alcalin. De asemenea, este
foarte important ca terenul pe care se doreste a fi realizata plantatia de lavanda sa fie bine drenat.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura
lavandei.
Lavanda are o capacitate impresionanta de adaptare, in sensul ca rezista la un minim termic de 33
de grade Celsius, daca este acoperita de zapada. Mai mult decat atat, datorita radacinilor foarte
adanci pe care si le dezvolta, ajungand in anul 5 si pana la 2,80 m, lavanda rezista cu succes si
perioadelor secetoase, explica proprietarul pepinierei din Timis.

Cea mai buna perioada pentru plantarea lavandei este toamna, in lunile noiembrie si decembrie ,
insa, la nevoie, se pot infiinta asemenea culturi si primavara, in ferestrele cu temperaturi usor
calde, fara ploi.
Lucrarile de pregatire a terenului includ scarificarea, care din pacate nu multi o realizeaza, apoi
aratura si discuirea. Ca distante, eu recomand sa se planteze lavanda la 1,40 m intre randuri si 35
cm intre plante pe rand. Ne va intra cam 20.000 de butasi la un hectar. Este o schema de plantare
accesibila atat pentru cei care vor sa exploateze cultura fie manual, fie mecanic. La aceasta distanta
nu lasam nici buruienile sa iasa intre plante, mai ales in anul 3, atunci cand tufele de lavanda se vor
uni, ne-a mai spus Tudor Panait.
Cei care doresc sa realizeze plantarea lavandei manual o pot face respectand urmatoarele indicatii:
realizati o groapa de aproximativ 13 cm adancime, introduceti butasul de lavanda si acoperiti bine
cu pamant radacina, pentru a nu ramane goluri de aer. Nu uitati sa udati, planta rezista in general la
seceta dar are nevoie de apa in primul an de viata, inainte de a deveni mai viguroasa. Puteti urca cu
pamantul pana mai sus pe puiet, pentru a-l proteja mai bine de frig de-a lungul iernii. De asemenea,
este indicat ca pamantul care inconjoara imediata vecinatate a radacinii si tulpinii butasului sa stea
in pamant la un nivel putin mai sus decat pamantul din jur, pentru a nu pastra apa intr-o eventuala
cavitate formata din pamant. E bine de retinut ca lavanda se ineaca foarte usor in apa care nu se
dreneaza, potrivit site-ului Butasidelavanda.ro.
Pentru o productie cat mai buna de lavanda, cultivatorii sunt incurajati sa isi instaleze si un sistem
de irigare prin picurare, avand insa grija sa ingroape furtunele, pentru a nu fi din greseala sectionate.
Unii clienti fac altfel: trec cu un tractor si o cisterna tractata, udand manual cultura. Irigarea e
obligatorie in primul an, insa din al doilea e oarecum optionala, deoarece radacinile se dezvolta
foarte mult, explica Tudor Panait.
Soiurile de lavanda recomandate de Tudor Panait pentru obtinerea uleiului esential pur sunt
Angustifolia Hemos si Angustifolia Sevastopolis. Ambele soiuri au o productie de floare oarecum
similara, in jur de 3-4 tone pe hectar, vorbesc de prima recolta, din iulie. In ceea ce priveste uleiul
esential de lavanda, aici Hemosul produce mai putin, circa 60-80 kg pe hectar, insa pe piata uleiul
obtinut din acest soi are o calitate mai mare. In schimb, Sevastopolis poate produce intre 80-100 kg
de ulei de lavanda pe hectar. L-as recomanda pe acesta, spune proprietarul pepinierei
Butasidelavanda.ro.
Din cauza ca piata din Romania e inca la inceput, Tudor Panait reuseste in prezent sa exporte cu
succes uleiul de lavanda in Franta si Germania, cu preturi cuprinse intre 40-80 de euro pe kg. Noi
suntem si procesatori, avem 2 variante prin care putem lucra cu fermierii. Fie cumparam floare de
lavanda sau le putem oferi serviciu de distilare. Clientul vine cu floare la noi distileaza si pleaca cu
uleiul. Exista cativa clienti care vin distileaza si ne lasa uleiul sa il vindem, primind ulterior banii,
afirma Tudor Panait.
Pentru a infiinta un hectar cu lavanda, proprietarul pepinierei Butasidelavanda.ro spune ca
investitia necesara se ridica la 5.000 de euro, cu tot cu costurile pentru o plantare cu utilaje
inchiriate.
Lavanda sau levantica este o planta originara din zona Mediteraneana, considerata arbust de talie
mica, cele mai vechi plantatii de acest gen, de aproape 100 de ani, fiind gasite in Vestul Europei.

Ovidiu Matei, din Cluj

Din dorinta de a nu mai vinde materie prima, ci procesata, la preturi mult


mai avantajoase, un clujean a reusit sa-si construiasca, acum doi ani, o
distilerie mobila pentru producerea uleiului esential de lavanda. Cum
numarul cultivatorilor de aur mov este pe zi ce trece tot mai mare in tara
noastra, antreprenorul, Ovidiu Matei, din Cluj, se pregateste deja sa bata
tara-n lung si-n lat pentru a-i ajuta pe fermieri sa-si proceseze recoltele de
lavanda.
Am decis in 2014 sa investesc in cultura de lavanda. Fiind o cultura de nisa, m-a atras foarte mult,
mai ales ca nu puteam sa fac ceva pe cultura mare, avand o suprafata mica, de 3 hectare. Imediat, am
ajuns la concluzia ca cea mai buna varianta pentru a valorifica ceea ce produc este sa fac ulei
esential. Am inceput cu soiul Blue Scent, insa din pacate acesta e mai mult un soi decorativ. Vreau sa
ma extind si sa-l inlocuiesc cu un soi bulgaresc Sevtopolis, precum si cu soiul Lavandula X Intermedia
Grosso, care mai este numit si Lavandin, declara, pentru StiriAgricole.ro, Ovidiu Matei.
Constructia distileriei mobile a pornit din necesitate, dupa ce tanarul a dorit initial sa cumpere un
asemenea utilaj din strainatate. Costul insa l-a facut sa se razgandeasca.
Am vrut sa cumpar o distilerie mobila din strainatate, la care totul era automatizat, insa si pretul pe
masura, de 67.000 de euro. Asa ca, vrand, nevrand, am inceput sa ma documentez, sa consult
diverse resurse, carti, site-uri. Am inceput primele schite, mi-am autoproiectat intregul utilajul, care
nu este complicat deloc. Vorbim despre o platforma auto, o macara, cazanele de distilare care sunt
din inox, un racitor, generator de abur portabil pe gaz si un separator. Investitia initiala a fost de
16.000 de euro. Acum insa o sa adaugam un alt cazan, precum si un nou generator, care m-au costat
inca 4.000 de euro, povesteste Ovidiu Matei.
Pretul la care poate fi inchiriat utilajul de distilare a lavandei este cuprins intre 450-650 lei/zi.
Datorita noilor imbunatatiri pe care antreprenorul le-au adus recent distilieriei mobile, acesta ar
putea sa fie majorat usor, avand in vedere ca randamentul va fi imbunatatit, precum si timpul de
distilare.
Inchirierea pe zi, anul trecut a fost de 450-650 lei/zi, ultimul pret fiind pentru situatiile in care eram
chemat doar o zi. Momentan preturile pe care le voi avea anul acesta nu le stiu pana cand nu voi face
teste cu noul generator. Posibil sa creasca usor, insa timpii de distilare sa scada. Anul acesta mi-am
facut un traseu. Pornim din nord, Satu Mare, dupa aceea ajungem la Timisoara, Caras-Severin, Olt,
Ilfov, Constanta, urc apoi in Moldova, apoi revin in Translivania. Anul acesta e prima data cand ajung
si in Bucuresti si Constanta, ne-a mai spus Ovidiu Matei.
Pentru a obtine un kilogram de ulei esential de lavanda este nevoie de circa 150 de kilograme de
flori proaspete de lavanda. Procesul de distilare nu presupune o suprapresiune, pentru a nu arde
florile. Cand atingem 100 de grade Celsius incepe procesul de distilare. Odata cu aburii, uleiul
incepe sa fie transportat prin tevile de inox, care curge apoi intr-un vas separator. Apa ramane jos,
iar uleiul deasupra. Uleiul obtinut e bine sa fie pastrat in recipiente netrasparente, la intuneric,
pentru a nu-si pierde din proprietati, explica Ovidiu Matei.
Cei care obtin uleiul esential de lavanda au posibilitatea sa-l vanda in general cu preturi cuprinse
intre 50-80 euro/kg. Este foarte important ca fermierii sa se asocieze, deoarece preturile sunt mult
mai avantajoase daca se comercializeaza o cantitate mai mare de ulei. Cu toate acestea, mai trebui
subliniat un aspect, si anume ca pretul variaza si in functie de calitatea uleiului, ne mai spune Ovidiu
Matei.

Sica Nacu =Galati

Din ce in ce mai multi fermieri romani aleg sa infiinteze culturi de lavanda si


sa renunte la vechile servicii. Un exemplu asemanator il regasim in comuna
Priponesti, judetul Galati, acolo unde doamna Sica Nacu a infiintat, in 2013,
prima sa cultura de aur mov, pe o suprafata de un hectar. In prezent,
realizeaza si comercializeaza cu succes numeroase decoratiuni din lavanda,
precum si o perna speciala, destinata celor cu afectiuni reumatice, care
contine sare de la Praid si flori de lavanda.
Noi ne-am interesat de aceasta planta in urma cu 4-5 ani. Am cumparat butasii de la o prietena din
Salaj, care ne-a explciat tot ce a stiut despre lavanda. Am zis ca putem incerca si noi la tara, mai ales
ca dispunem de circa 5 hectare de pamant. Am infiintat cultura acum doi ani, pe un hectar. Inainte sa
ajungem sa plantam lavanda ne-am gandit la nenumarate alte idei de afaceri. De exemplu, am vrut sa
incercam cu vipere. Iei veninul, dar unde il dai? Ai nevoie de o gramada de avize. Avem un prieten in
Targu-Mures care avea la acel moment peste 100 de vipere. Voiam sa facem o asociatie cu dansul.
Am vrut apoi sa incercam cu ciuperci, insa ne trebuia tot la fel spatii. Era prea mult de investit. Am
vrut ceva in care investitia sa fie mica la inceput, de aceea am ales lavanda. Eu detin si o agentie
impobiliara, dar intentionez sa ma axez doar pe aceasta afacere, povesteste, pentru StiriAgricole.ro,
Sica Nacu.
Soiul de lavanda pe care doamna Nacu il cultiva se numeste Blue Scent si are o inflorire de trei ori pe
an, cea mai bogata in recolta fiind prima, la inceputul lunii iunie. Printre produsele pe care Sica Nacu
reuseste sa le confectioneze din aurul mov putem aminti saculetii de lavanda, buchetele de
lavanda, precum si o perna speciala, care contine sare de la Praid si flori de lavanda, recomandata
celor care au probleme cu articulatiile.
Perna se foloseste calda, cat si rece. Calda pentru dureri de spate, spondiloza, otita, dureri de oase,
menstruale, articulatii, dureri de rinichi. Rece, se baga in frigider si se foloseste la inflamatii de
ligamente, contuzii, reumatism, artrita, spune Sica Nacu.
Pentru a o folosi la decoratiuni, dupa ce este culeasa, lavanda este pusa la uscat pentru circa 4-5 zile.
Apoi, florile sunt desprinse manual de pe tija. In cazul buchetelor de lavanda, aceasta sunt pastrate
cu florile in jos, pentru a le mentine drepte.
De asemenea, toate lucrarile de infiintare a culturii doamnei Sica Nacu au fost realizate manual,
costul total ridicandu-se la circa 4.000 de euro, pentru un hectar.
Lavanda am plantat-o manual. Pentru un hectar ai nevoie de 12.000 de butasi. Ea se planteaza la
un metru, intre plante, si 1,5 m, intre randuri. Deoarece trebuie supravegheata, am la cultura o o
verisoara care locuieste in permanenta acolo. O data pe luna trebuie sapata, deoarece indiferent
daca ploua sau nu creste buruiana. In anul 3 4, cand ajunge la maturitate, poti scoate si 4 tone de
floare la hectar. Vrem sa obtinem si un certificat de cultura ecologica, deoarece nu o fertilizam cu
nimic si nu o stropim, mai afirma doamna Sica Nacu.
La fel ca infiintarea culturii, si recoltarea se realizeaza tot manual in cazul lavandei. Am taiat-o acum
cu o foarfeca din aceea de tuns iarba. Am zis sa nu smulgem planta. De anul viitor, cu siguanta o vom
taia cu secera. Prima inflorire e undeva la sfarsitul lunii mai, inceputul lui iunie. Cealalta la sfarsitul
lui iulie, apoi ultima in septembrie. Prima recolta are tija foarte mare, explica Sica Nacu.
Pentru viitor, doamna Sica Nacu intentioneaza sa schimbe soiul de lavanda cultivat cu unul care se
preteaza mult mai bine la fabricarea uleiului esential de lavanda. Dorim sa ne extindem, insa vreau
sa schim soiul cu cu Sevastopolis, sa pun mai mult pentru ulei. Ne-am interesat si de contracte in
afara si am inteles ca se cere ulei esential. Dintr-un hectar cultivat cu lavanda, circa 80 de litri de
ulei esential s-ar putea obtine, acesta putand fi vandut cu circa 150 de euro, afirma Sica Nacu.

Pentru a putea sa-si dezvolte si mai mult afacerea, doamna Sica Nacu a ales momentan sa
reinvesteasca tot profitul obtinut in urma cultivarii lavandei, cumparand o remorca si o motosapa.
Mai mult decat atat, doamna Sica Nacu ii incurajeaza pe tinerii care doresc sa realizeze o afacere,
mai ales in mediul rural, sa investeaca intr-o cultura de lavanda. Ii incurajez pe tineri sa infiinteze o
asemenea plantatie, daca doresc. Nu imi e teama deloc de o prea mare concurenta. Asa cum sunt in
Franta sute de hectare cultivate cu lavanda, cred ca este loc suficient pentru toata lumea. Trebuie
insa sa muncim mult, mai spune Sica Nacu.

Ionel Malacu=Husi

Ionel Malacu (40 ani) a pus bazele unei afaceri de familie despre care are convingerea c l va scoate din srcie. A
plantat un hectar de lavand, investiie de 28.000 de lei, care se amortizeaz dup primul an de recoltIonel Malacu
(40 de ani) a nceput proiectul n primvara acestui an i prima recolt a fost neateptat de bun. Parte din investiia
de 28.000 de lei a fost recuperat i se ateapt s intre pe profit din recolta din vara anului urmtor. Scopul
cultivatorului de lavand este de a extinde de 10 ori suprafaa cultivat n urmtorii patru ani. Ideea i-a venit n urm
cu doi ani, moment n care a pus deoparte toate economiile familiei i s-a apucat serios de documentare. Fiind unul
din puinii cultivatori de lavand din ar, a fost destul de greu s descopere ce soi de lavand se adapteaz climei
din inima Moldovei, cum trebuie planatat, cum se ntreine, cum se recolteaz i unde exist centre de prelucrare.
Lavanda Brsana Socrul meu are 5 hectare de pmnt pe care l-am lsat n paragin cinci ani, apoi am cultivat
porumb ali cinci ani la rnd, fr a folosi ngrmnt chimic. E foarte important ca lavanda s fie 100% eco, astfel
crete i preul plantei. n funcie de calitate, preul uleiului volatil variaz ntre 100 i 250 euro/litru, a explicat Ionel
Malacu. n primvara acestui an, la jumtatea lunii aprilie, a plantat primul hectar de lavand n localitatea Ivneti,
comuna Pdureni. A achiziionat de la un centru de cercetare din Buftea- Bucureti 15.000 de butai pe care a pltit
22.500 lei (1,5 lei/bucat). nc 1.000 de lei a cheltuit pentru pregtirea terenului (arat, discuit, nivelat etc.) i cu 5.000
de lei a cumprat o motosap. Soiul de lavand plantat de mine se numete brsana i este adaptat climei din
ara noastr. Mi l-a recomandat inginerul George Marchidan, de la Buftea, i tot el m-a consiliat. Este un soi care se
cultiva nc de pe vremea lui Ceauescu, fiind modificat genetic ntr-un centru de cercetare din Timioara. Olandezii lau mprumutat, l-au modificat genetic i l-au denumit master, a menionat cultivatorul de lavand. Planta rezist la
temperaturi extrem de sczute, pn la minus 35 de grade Celsius. Lavand n loc de porumb Butaii au fost plantai
la un metru distan, cte 70 de fire pe rnd. Planta nu suport apa i se recomand ca terenul s fie nclinat, orientat
ctre sud. Cu ct anul este mai secetos, cu att uleiul volatil preparat din florile de lavand este mai bun. Lavanda se
recolteaz de dou ori pe an, n iulie i august. Vasluianul a avut surpriza s aib ce recolta aproape toat vara: A
fost an ploios i la fiecare dou sptmni trebuia s culeg florile. Am avut o producie total de 300 de kilograme de
floare, recolt neateptat de bun pentru primul an. Lavanda a fost culeas manual, uscat la umbr cu floarea n
jos. Dup aproximativ trei sptmni se scutur ca seminele de cimbru. E foarte important ca lavanda s fie 100%
eco, astfel crete i preul plantei. Lavanda de Hui a fost ambalat n sculei etichetai. Negociez cu Farmec Cluj,
Dacia Plant i Ortie, s vd cine-mi d preul cel mai bun. mi pregtesc terenul pentru anul viitor, cnd voi avea
recolt serioas. Preul se stabilete n funcie de teste, de calitatea produsului. Preul pentru un litru de ulei poate s
ajung pn la 250 euro, susine Ionel Malacu. Recolta din acest an a ambalat-o n 500 de sculei a cte 20 de
grame fiecare. Primii 100 de sculei i-a vndut pe facebook cu 5 lei fiecare. Anul sta a fost de prob, nu m
ateptam s am recolt. M pregtesc pentru la anul, a conchis Malacu. Profit garantat Hueanul nu are experien
n agricultur, fiind electrician de profesie. Dorina de a oferi un trai mai bun familiei l-a determinat s calculeze cu
minuiozitate cum poate dezvolta proiectul. A estimat c n vara lui 2015 va amortiza investiia iniial i, posibil, va
intra pe profit. n primul an de rod, lavanda d 50 grame de floare/plant i producia sporete de la an la an pn la
maturitate. Dup patru ani de la plantare, butaul de lavand ajunge s dea 4,5 kilograme/plant. La maturitate,
lavanda va atinge un metru nlime i va avea circumferina de 1,8 m. Dup trei-patru ani de recolt, profitul este
garantat. Producia minim pentru hectarul de lavand ajunge la cinci tone. Dintr-o ton de flori de levnic ies 17
litri de ulei volatil. Ionel Malacu estimeaz c anual va ncasa 85.000 de lei. La anul, n toamn, pot s fac proprii
butai, deci pot extinde plantaia fr s investesc ali bani. Doar munca proprie. Scopul meu e s ajung la 10 hectare
de culturi de lavand. Att putem cultiva i recolta cu fore proprii i ajutorul socrilor, a conchis hueanul. Ionel
Malacu nu s-a gndit, deocamdat, se acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea proiectului, ci se bazeaz pe
propriile puteri. Dup ce va dezvolta afacerea, vrea s se asocieze, s-i fac propria distilerie, s cumpere utilaj

special pentru recoltarea plantei. Aceasta este singura plantaie de lavand din jude i este unul din puinii cultivatori
din ar. Din informaiile lui, n Romnia ar fi cultivate n jur de 50 hectare de levnic, majoritatea n sudul i vestul
rii. Utilizrile lavandei Planta, de origine mediteranean, este folosit n industria farmaceutic i cosmetic. Florile
de lavand pot fi folosite pentru prepararea ceaiurilor i tincturilor. Acestea, dincolo de aroma deosebit, au rol
benefic asupra organismului (recomandat pentru reglarea tensiunii, a sistemului imunitar, mpotriva stresului i
insomniei). Uleiul de lavand are proprieti antiseptice, antibacteriene i antiinflamatorii. Uleiul mai este folosit pentru
fabricarea parfumurilor i alte cosmetice. Citete i:
Citeste mai mult: adev.ro/nbd4kh

Irina i Tudor Panait, tinerii proprietari ai afacerii Timis


Butasidelavanda.ro

Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de cnd s-a aflat c
profitul ce se poate obine din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei
care intr n afaceri cu aurul mov din agricultur sunt, n general, romni care
dispun de suprafee mai mici, de cteva hectare, i au i o sum disponibil
pentru a investi.
Agrointeligena a aflat de la Irina i Tudor Panait, tinerii proprietari ai afacerii
Butasidelavanda.ro, care sunt secretele cultivrii i mai ales, care sunt costurile
reale ale nfiinrii unei plantaii profitabile.
Primul lucru de care este nevoie: o suprafa de teren care s se preteze la
cultura de lavand. Din experiena cu clienii notri, putem spune c foarte mult
lume ncepe cu suprafee-test de o jumtate de hectar-un hectar. Fermierii mari,
care cultiv cereale, nu sunt prea interesai de aceast cultur de ni, dar
pentru micii proprietari de suprafee agricole, lavanda este o cultur ideal,
spune Tudor Panait. De altfel, din informaiile deinute de antreprenorul din Timi,
n Romnia nu exist mari cultivatori de lavand, ci doar plantaii de cteva
hectare.
Odat gsit terenul, acesta trebuie pregtit. Lavanda se poate cultiva toamna sau
primvara. Noi recomandm plantarea de toamn, ce permite dezvoltarea

butailor peste iarn rdcina se fixeaz mai bine n sol, explic tnrul
antreprenor.
Irina i Tudor Panait au investit ntr-o afacere cu lavand
Pregtirea solului pentru cultivare implic mai multe proceduri specifice, precum
arat, discuit, frezat i, opional bilonarea la fel ca n legumicultur. Pentru un
hectar, aceste lucrri ajung la circa 2.000 de lei dac utilajele sunt nchiriate, aa
cum fac, la nceput, cei mai muli pionieri ai lavandei.
Plantarea butailor, dac se face primvara, ncepe dup dezghearea
pmntului, adic pe la nceputul lui martie. Anul acesta, la cum arat acum
vremea, dac nu se schimb, se poate ncepe plantarea chiar de la finele lui
februarie, nceputul lui martie. Lavanda este o plant foarte rezistent care nu e
afectat de temperaturi de plus 40 de grade Celsius sau minime de pn la
minus 20 de grade Celsius. Peste aceste extreme pot aprea probleme, explic
fermierul.
La preul pieei, butaii necesari nfiinrii unui hectar de lavand cost circa
30.000 de lei. Depinde de soiul ales i de modul n care se dorete recoltarea.
Dac se va face manual, intr mai muli butai. Dac se recolteaz mecanizat, e
nevoie de spaiere ntre straturi, ceea ce reduce numrul butailor, declar
Tudor Panait.
Deloc de neglijat este irigarea suprafeei cultivate prin picurare. Este ideal ca
plantaia s aib n apropiere o surs de ap: un ru, un lac de acumulare sau un
canal de irigaii, pentru c forarea unui pu implic un cost iniial mare. Este
nevoie de mare atenie n alegerea locului pentru c lavanda este vulnerabil la
umezeal i poate putrezi dac solul se mbib prea mult, i mai sftuiete

Tudor clienii. Costul sistemului de irigaii pentru un hectar de lavand este de


6.000 de lei.
Plantarea lavandei se poate face mecanizat sau manual, majoritatea fermierilor
romni optnd pentru ultima variant, mai ieftin dac se face cu ajutorul
prietenilor sau n familie. Un hectar se poate cultiva cu patru zilieri n circa 10
zile. Dac se folosete o main de plantat, tot hectarul se planteaz n cel mult
trei zile, dar aceste utilaje cost de la 2.000 de lei n sus. Unele ajung la 24.000
de lei, dar le pun i folie, irig, dau cu pesticide. Dac tii vreun legumicultor
care are deja o main de plantat rsaduri, atunci e rentabil s o nchiriai sau s
o mprumutai, este sfatul butasidelavanda.ro.
La scurt timp dup plantare ar trebui s apar i primele semne c butaii au
prins. Cam n martie-aprilie ies muguri noi, iar planta crete repede, aa c
florile apar din primul an, n var. Celor care vor s nceap o plantaie de
lavand le recomand s cumpere butai de la fermieri, nu din marile centre de
bricolaj. Este i o diferen de pre, pe lng cea de calitate. Noi vindem butai cu
1-2 lei, iar n magazine se dau i cu 10 lei. E drept, noi vindem minimum 25 de
buci. Butaii se dau fie n ghivece mici, fie cu rdcina n aer, explic Tudor
Panait.
Aceast perioad a anului este ideal pentru a face achiziia butailor, existnd
oferte de nceput de an care aduc reduceri importante. Spre exemplu, Irina i
Tudor Panait ofer un pachet de 20.000 butai de lavand cu preul de 1,5
lei/buta de Lavandula Angustifolia Sevastopolis. n promoie este inclus
documentaia pentru ntocmirea unui business plan, cu analiza costurilor de
investiie iniial i cele recurente, dar i analiza metodelor i preurilor de
desfacere. Bonus, clienii primesc consultan dedicat pe parcursul primului an
de cultur.

Ca i ponturi pentru alegerea puilor de lavand, antreprenorul spune c, la


ghiveci, planta e musai s aib cam 10 centimetri, iar cea cu rdcina n aer ar
trebui s aib tulpina parial lemnificat, o rdcin lung de 10-15 cm, iar planta
s fi atins 30 cm. Dac butaii sunt de calitate i toate indicaiile sunt urmate,
90-95% din plantaie va rodi, promite Tudor Panait, care livreaz butaii cu un
document de ngrijire i asigur consultan n primul an de la plantare.
Despre duntorii care pot ataca lavanda, Tudor Panait spune c acetia sunt
aproape inexisteni. Doar animalele slbatice mai nvlesc, dar doar muc
planta i, din cauza gustului, abandoneaz prada. Buruienile sunt ns o
problem i fr ierbicid sau smulgerea lor al mano, ele npdesc i sufoc
florile mov. Totui, dac vrei s obinei o certificare bio, nu se recomand
folosirea chimicalelor.
Recoltarea lavandei se poate face manual, cu motocoasa sau cu un utilaj special
de recoltare care se ataeaz la tractor al crui pre este de circa 27.000 lei.
Investiia n acest ultim utilaj este important i muc din profit, aa c pe
suprafee mici e mai profitabil munca manual.
Cnd vine vorba de vnzarea lavandei, ea se poate livra n stare proaspt,
pentru producia de ulei, spre exemplu, sau dup uscare n spaii speciale.
Lavanda are nevoie de mult spaiu pentru uscare. Aceasta nu se face la soare,
ci ntr-un spaiu dedicat, la ntuneric. Recolta de pe un hectar are nevoie de
circa 900 de metri cubi de spaiu pentru uscare, estimeaz Tudor Panait.
Dac acum trei ani, cererea pe piaa intern era mare comparativ cu oferta,
lucrurile au nceput s se schimbe recent i, din cauz c numrul fermierilor
interesai crete, nevoia intern tinde s fie satisfcut n urmtorii trei-patru ani.
Curg ns ofertele din afar. n ri precum Frana, Germania, Elveia sau SUA,

lavanda romneasc se vinde uor pentru c preurile cerute sunt mai mici. Mna
de lucru de la noi e mai ieftin. Pentru export, ca s se acopere costurile de
transport, noi recomandm o asociere a productorilor. Un avantaj mare al
acestei asocierii este faptul c se pot face contracte cu clieni mari n acest fel,
asigurndu-se o cantitate seminificativ, ne-a declarat proprietarul.
Din calculele fcute de Agrointeligena mpreun cu www.butasidelavanda.ro,
costul minim al nfiinrii unui hectar de lavand n 2014 este de circa 8.0008.500 de euro.
Despre ce profituri se fac din cultivarea lavandei, putei afla din povestea
de succes a unuia dintre primii romni care au ncercat aceast cultur i
care i asigur, anual, profituri de 8.000 de euro la fiecare hectar din
plantaie.
Telefon 1: (+4) 0726-785-288
Telefon 2: (+4) 0732-420-513
vanzari@lavandaderomania.ro
www.lavandaderomania.ro
www.butasidelavanda.ro

http://lavandadetransilvania.ro/

office@lavandadetransilvania.ro sau la numarul de telefon:


0751230580

CUM AM INCEPUT NOI SI CUM PUTETI INCEPE DV.


- O EXPERIENTA-GHID PENTRU INCEPATORI

Pasiune sau business? Poezie sau calcul financiar? Aventura sau risc
asumat? Lavanda inseamna pentru multi amandoua deopotriva, asa
cum a insemnat si pentru noi, indragostiti de culoarea si parfumul ei
inconfundabile, dar si ncurajati de perpectiva unei afaceri cu aurul
mov, din care, cu efort mai redus decat in cazul culturilor tradiionale,
dar cu determinare si consecventa, se pot obtine profituri considerabile
si satisfactii profesionale.
Daca e usor primul pas? Si da, si nu! E nevoie de curaj, de depasirea
unor clisee, a unor stereotipii, de spirit intreprinztor, dar si de
calcularea riscurilor, de o evaluare la rece. E nevoie de amandoua.
Asa a inceput afacerea noastra de familie, n care entuziasmul,
cunostintele teoretice si avantajele informatice si relationale ale
tinerilor (adica noi) s-au combinat cu experienta agricola si de viata a
seniorilor (adica parintii) si, trebuie spus, partial cu fondurile rudelor,
devenite intre timp parteneri. Deci, ca in multe alte cazuri de pe
meleagurile autohtone...!
Din nefericire, fie lipsa de transparenta a unor cultivatori de lavanda,
fie poate inca insuficientele cunostinte si experiente din spatiul
romanesc ne-au determinat sa nu facem pasul cel mare al debutului
decat atunci cand, dup luni intregi de cutri si documentare, s-au
acumulat suficiente informatii din studii de specialitate, de pe forumuri,
dar mai ales de la cultivatori de profil din tara si, mai important, de
peste granite.
Asa am aflat cu stupoare ca in Romania exista oconfuzie uriasa intre
butasi si puieti, ca existpractici nu alternative, ci incomplete
sau gresite de plantare si intretinere a lavandei, ca
exista material saditor prelevat de la plante-mama care n-au
ajuns nc la maturitate, asa cum ar fi normal etc. Cea mai
dezastruoasa pe termen lung este confuzia intre butasi (provenii din

rmurele sau marcote, deci pe cale vegetativ) si puieti (proveniti din


seminte, deci pe cale generativa).
Diferenta e uriasa: plantele obtinute din butasi au durata de viata de
15-25 ani, pe cand plantele obtinute din puieti rezista doar 7-15 ani; de
asemenea, uleiul obtinut, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si
calitatea, e inferior la plantele provenite din puieti, dup cum o
demonstreaz mai multe studii.
De aceea, cu tot efortul suplimentar, am preferat achizitionarea de
butasi pregtiti pentru plantare (pentru un ha), precum si de ramurele
pentru butasire, din strainatate, din plantatii si pepiniere imense, de
sute de mii de exemplare, unde cultivarea lavandei este demult o
tradiie.
Calitatea materialului saditor a fost pentru noi miza principala, desi
pe forumurile romanesti acest subiect este tratat secundar in raport cu
alte subiecte, precum: terenul, intretinerea, costurile, piata de
desfacere, toate importante, desigur, insa fara valoare daca materialul
saditor nu este de prima clasa!
Avem increderea ca tocmai aceasta calitate, reflectata si in butasii pe
care ii oferim spre vanzare, este cea care ne recomanda! Avem, de
asemenea, increderea ca nu va trece mult pana se vor realiza si
asociatii care sa reprezinte un cadru de intalnire a fermierilor de
lavanda si care totodata sa-i reprezinte, demonstrand c Romania are
oameni intreprinztori si in acest domeniu, iar Transilvania are si
lavanda, nu doar... vampiri, asa cum inc mai cred unii turisti!
Lavanda este o planta medicinala si aromatica cunoscuta si utilizata inca
din antichitate (romanii o foloseau pentru a-si parfuma baile).
Lavanda este o specie de subarbust / arbust de talie mica (crengile se
lemnifica), originara din zona mediteraneana, care prospera intr-un climat
lipsit de umiditate si caldura in exces. Este o planta perena, permanent
verde, frunzele ei, de un verde-argintiu, pastrandu-se toamna, la sfarsitul
vegetatiei, doar cele batrane uscandu-se in perioada de repaus. Tolereaza

bine frigul, plantele adulte rezistand sub patura de zapada pana la -33 C,
chiar si la altitudini mai mari.

Primele culturi de lavanda au fost infiintate in anii 1870-1875 in Franta, intai


pe cale generativa (din seminte), apoi pe cale vegetativa, prin butasirea
tufelor mai viguroase.
Specii si Soiuri
Exista cateva zeci de specii de lavanda, care difera in dimensiunea florii, a
plantei, culoarea florii sau a frunzei si miros, una singura fiind insa
recunosuta pentru calitatea superioara a uleiului esential: Lavandula
Angustifolia (sau Lavandula Officinalis, Lavandula Vera, True Lavender,
English Lavender lavanda englezeasca / adevarata). Producatorii de
parfumuri consacrati folosesc numai specia Lavandula Angustifolia.
Aceasta specie cuprinde la randul ei cateva sute de soiuri, aclimatizate in
diferite zone geografice (soiuri frantuzesti, englezesti, romanesti si
bulgaresti: Chisinau 90 (C 90), Prietenia, Paradis, Sevtopolis, Hemos,
Druzhba etc.).
In general, lavanda are nuante de albastru, insa exista si nuante de movviolet, roz sau chiar alb: Blue Scent (Albastru), Hidcote Blue (Albastru),
Ellagance Ice (Albastru deschis), Ellegance Purple (violet albastru), Lavance
Purple (violet inchis), Ellegance Sky (violet deschis), Ellegance Pink (roz),
Rosea (roz), Edelweiss (alb).
Specia de lavanda pe care noi v-o oferim este Lavandula Angustifolia,
iar soiul este Sevtopolis(unii il numesc Sevastopolis), intalnit prevalent in
spatiul carpato-balcanic, fiind perfect aclimatizat la mediul nostru si oferind o
productivitate ridicata de floare si ulei volatil. Soiul este recunoscut pe plan
european, fiind cautat de producatorii de parfumuri (vezi detalii suplimentare
la Butasi Comenzi).

Beneficii si utilizari

Florile si uleiul esential de lavanda au multiple utilizari medicinale


(constatate si aplicate de secole), in industria parfumurilor si a produselor
cosmetice, utilizari ornamentale, casnice si chiar alimentare.
IN SCOPURI MEDICINALE

lavanda are efect calmant, relaxant, tratand migrene, ameteli,


oboseala, insomnie (confera calitate somnului, care devine mai
odihnitor, intarind rezistenta psihica), depresie, stari de
nervozitate si de anxietate, hiperexcitabilitate, sensibilitate
psihica (stres, frica, angoasa), sindrom premenstrual lavanda
este prin excelenta o planta antistres, care actioneaza direct la
nivelul sistemului nervos central
este indicata in tratarea aritmiei cardiace, e adjuvant in
ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres
calmeaza durerile abdominale si activeaza digestia, este
eficienta impotriva viermilor intestinali, indicata in tratarea
afectiunilor biliare, a reumatismului (in combinatie cu florile de
soc), a tusei convulsive, gripei, bronsitei
Uz extern: adjuvant in pneumonie si bronsita cronica
(cataplasme aplicate pe piele); contra paduchilor si a altor insecte
parazite; pentru cresterea parului si eliminarea matretii,
intretinerea pielii uscate, tratarea ranilor usoare (ajutand la
inchiderea rapida a acestora), a eczemelor uscate, a tumefactiilor
produse de loviri (are proprietati antiseptice si antifungice, in
special cand este folosita sub forma de ulei esential, distrugand
celulele ciupercii)
In aromoterapie: masaje, frictionari, comprese cu otet aromatic
de lavanda si cu ulei gras de lavanda, bai cu lavanda.

IN INDUSTRIA COSMETICA SI FARMACEUTICA

are largi utilizari in industria parfumurilor (foarte multe


parfumuri contin ulei de lavanda) si a produselor cosmetice:
creme, sapunuri, detergenti, odorizante, vopseluri si ceramica; in
industria chimica si farmaceutica

este un excelent insecticid natural, alungand moliile, tantarii,


furnicile, puricii si gandacii

In scopuri ornamentale aranjamente florale proaspete sau uscate (florile


nu isi pierd culoarea nici dupa uscare, iar parfumul de lavanda dureaza mai
mult de 12 luni, cand planta se poate recolta din nou)
Utilizari casnice pentru curatarea suprafetelor si spatiilor casnice care
degaja mirosuri neplacute (in combinatie cu uleiul de menta)
IN ALIMENTATIE

lavanda contine compusi sanatosi se poate consuma sub


forma de ceai, iar florile pot fi integrate in diferite produse de
patiserie sau sub forma de condimente (condimentul de lavanda
amestecata cu cimbru regleaza/scade apetitul si stimuleaza
pierderea in greutate)

lavanda este o planta cu potential melifer plantatia de


lavanda poate produce 400-600 kg de miere la hectar

DE CE LAVANDA? AVANTAJE
1. Este o cultura perena, deci nu intra in rotatia culturilor (traieste 15-25
ani, in functie de soi, de calitatea materialului saditor obtinut obligatoriu pe
cale vegetativa, prin butasire sau marcotare! si in functie de intretinere).
Atentie! Materialul saditor obtinut pe cale generativa, deci din seminte, are o
accentuata degenerescenta genetica, adica pierde din calitatile genetice ale
plantelor-mama, fapt pentru care nu rezista decat 7-10 ani! De aceea, se
recomanda butasii obtinuti pe care vegetativa! Spre deosebire de culturile
traditionale, sezoniere, care presupun an de an reluarea de la zero a
procedurilor initiale (arat, discuit, frezat, semanat), cultura de lavanda se
infiinteaza o data la un sfert de secol (adica, la o generatie)!
2. Nu are nevoie de un sol special lavanda se acomodeaza usor la
cernoziomul obisnuit, chiar si la solurile cu fertilitate mai scazuta, sarace si
uscate, deoarece nu extrage mari cantitati de substante nutritive, care sa-i
influenteze decisiv productia. O conditie mai importanta decat calitatea
nutritiva a solului este permeabilitatea acestuia! (vezi detalii la Plantarea
lavandei amplasament si sol).
3. Intretinere usoara:

lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii


doi ani un efort de intretinere relativ identic cu al altor culturi
consacrate la noi (de ex., porumb), la care se adauga toaletarea;
din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si recoltare,
eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte
culturi).
lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii
doi ani un efort de intretinere relativ identic cu al altor culturi
consacrate la noi (de ex., porumb), la care se adauga toaletarea;
din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si recoltare,
eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte
culturi).
in primii doi ani ingrijirea trebuie facuta mai atent: mentinerea
terenului curat de buruieni (prin sapare pentru certificare
ecologica sau erbicidare cu substante omologate pentru
lavanda), irigarea (daca sunt ani secetosi), aplicarea unor
tratamente foliare, pregatirea pentru iarna (musuroirea plantelor
si tunderea, pentru stimularea ramificarii in primavara).
ulterior insa, dupa ce lavanda ajunge la maturitate (din anul al
3-lea), fiind o planta neiubitoare de apa, irigarea nu mai este
necesara nici macar pe timp de seceta. De asemenea, planta
formandu-si coroana matura, unindu-se cu cea de langa ea, nu va
mai fi necesara saparea intre cuiburi, buruienile neputand creste
sub ea!
lavanda tolereaza bine temperaturile negative fara a fi
acoperita cu un strat de zapada, iar in conditiile existentei unui
pat consistent de zapada, rezistenta la inghet pana la temperaturi
de -30 -33 grade C

4. Recolta este de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din
cantitate, in toamna)
5. Probleme minime cu daunatorii: lavanda are foarte putini daunatori
naturali, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere, nefiind consumata
de animale, nici macar de oi (ea insasi este o planta care alunga daunatorii)
6. Venitul/Profitul e mult considerabil peste cel al culturilor clasice (daca
un ha de grau/ porumb aduce un venit anual de 3.000 3.500 RON, lavanda
aduce intre 15.000 40.000 RON anual/ha, in functie de modul de

valorificare: inflorescente uscate, materie prima proaspata sau ulei esential).


Asadar, un venit anual de 15.000 lei de pe un hectar de lavanda reprezinta
salariul mediu (1.700 lei lunar) pe 9 luni, iar unul de 40.000 lei, salariul
mediu pe 24 luni, desi investitia de timp si de efort este de doar 6 luni
(primavara-toamna), cu pauzele impuse de timpii obiectivi in ingrijirea
plantatiei. Iar venitul acesta e calculat doar la un hectar!!!
Inapoi Sus

MATERIAL SADITOR BUTASI VERSUS


PUIETI
Reusita relansarii in Romania a ramurii eterooleaginoase, in general, si a
lavandei, in particular, nu depinde doar de extinderea plantatiilor de lavanda
si de cantitatea de floare/ ulei volatil obtinute, ci mai ales de calitatea
materialului saditor, care va face mai tarziu diferenta dintre o cultura/
productie superioara si alta inferioara.
Tocmai datorita faptului ca exploatarea unei culturi de lavanda este de
durata (15-25 ani), se impune folosirea unui material saditor de prima
calitate, obtinut pe cale vegetativa, din plante mature, certificate.
Lavanda se poate inmulti pe cale generativa (din seminte) si vegetativa
(butasi, marcote si tulpini gerone). Cel mai usor mod de inmultire a lavandei
este cel generativ, prin semanatul direct in camp, insa nu este si cel mai
ieftin si eficient, deoarece germinatia in camp a semintelor de lavanda este
foarte redusa (uneori chiar si de numai 10% din totalul semintelor). De
aceea, pentru o rata mai mare a germinatiei, se recomanda semanarea in
straturi si cresterea rasadurilor sau a puietilor anuali in pepiniere, urmand ca
acestia sa fie transplantati apoi in camp.
Totusi, din cauza segregarii multiforme impuse de descendenta generativa, o
serie de studii si cercetari nu recomanda inmultirea prin
seminte, deoarece din cauza pierderii calitatii genetice fata de plantamama, rasadurile sau puietii nu mai au aceeasi valoare.
PUIETI VERSUS BUTASI MINUSURI CALITATIVE ALE PUIETILOR
Experimente desfasurate pe parcursul a 6 ani (2000-2005) de specialisti ai
Institutului de Genetica si Fiziologia Plantelor al Academiei de Stiinte a
Moldovei (a se vedea sectiunea Articole despre lavanda) au aratat ca multe
din plantele de lavanda provenite din seminte (deci puietii initiali) au

inghetat in cazul iernilor lungi, iar altele au avut o recolta de inflorescente


redusa (oricum, si in conditii climatice optime, numarul de inflorescente la
planta obtinuta din samanta este mai redus cu aprox. 100 flori fata de planta
obtinuta din butas, si totodata masa inflorescentelor este mai mica, adica
florile sunt mai usoare asadar, si mai putine flori, si mai usoare!).
De ex., plantele din puieti au avut in acest experiment 810 flori/tufa; 100 flori
= 23,5 grame; 20.000 tufe la hectar = 3.807 kgfloare/ha. Plantele din
butasi au avut 882 flori/tufa; 100 flori = 27,1 grame; 20.000 tufe la hectar
= 4.780 kg floare/ha(20.000 X 8,82 X 0,0271). Diferenta este, asadar,
enorma, de aproape o tona/ha flori in favoarea plantelor obtinute din
butasi!!!
Recoltarea in conditii obisnuite (si nu de experiment, ca in cazul de fata) se
face insa cu tija cu tot, care contine si ea ulei volatil. Astfel, in cazul
productiei de materie prima integrala (spicul de inflorescente cu tija cu tot) sau obtinut urmatoarele rezultate: in anii 4 si 5 de rod, in cazul plantelor
obtinute din seminte (puieti) plantatia a produs in medie 5.505 kg materie
prima integrala, iar in cazul plantelor obtinute din butasi, 8.805 kg
materie prima integrala. Asadar, o diferenta de 3,3 tone/ha floare cu tija,
in favoarea plantelor obtinute din butasi!!!
Diferente exista si in ceea ce priveste continutul de ulei volatil al materiei
prime proaspete: 1) in cazul plantelor provenite din butasi s-a obtinut, in
experiment de 5 ani pe rod, o medie de 1,278% ulei din 8805 kg materie
prima/ha, ceea ce inseamna112,5 litri ulei lavanda/ha; 2) in cazul
plantelor provenite din puieti (seminte), s-a obtinut o medie de 1,079% ulei
din 5505 kg materie prima/ha, adica 59,4 litri ulei lavanda/ha; asadar,
diferenta este uriasa, de 53,1 litri ulei/ha, ceea ce inseamna ca plantele
obtinute din butasi produc o cantitate de ulei aproape dubla fata de cele
obtinute din seminte/puieti. Diferenta de venit ar fi de aprox. 4.200
euro/ha (la o medie de 80 euro/litru ulei).
Pe langa acest aspect al productivitatii, s-au observat diferente si in ceea ce
priveste dezvoltarea si rezistenta in timp. Astfel, tufele plantelor provenite
din seminte au devenit in anii 4-5 pe rod extrem de neomogene, unele fiind
viguroase, altele slab dezvoltate, iar altele avand simptome de uscare a
tulpinilor in partea centrala.
De aceea, pentru pastrarea insusirilor productive ale diverselor soiuri de
lavanda, se recomanda inmultirea NUMAI pe cale vegetativa, care se

face sub trei forme, insa numai din plante mature si selectate: butasire,
marcotare (marcotaj) si inradacinarea tulpinilor gerone.
Cea mai raspandita este

butasirea, care reprezinta inradacinarea

lastarilor in pepiniere speciale. Se preleveaza lastari/ramurele de la plante


mature (de cel putin 3 ani) mai viguroase si se planteaza in pepiniere. Butasii
se pot obtine numai prin irigare, in prima jumatate a perioadei de vegetatie.
Rata de prindere in camp este ridicata, de aprox. 95%, iar cea de
supravietuire depinde ulterior de conditiile climaterice si de intretinerea
plantatiei chiar si in anii secetosi insa sau cu variatii climatice accentuate,
experimentele au relevat o rata de supravietuire pe parcursul a 5 ani de
80%.

Marcotajul, mai putin folosit, se realizeaza prin doua metode: 1)


inradacinarea tulpinilor exterioare ale tufei adulte in santuri de 10-12 cm
sapate in solul de langa tufa, unde se culca/ apleaca si se acopera cu pamant
procedura nu este dificila, insa limiteaza la un anumit numar de lastari; 2) o
metoda experimentala, aplicata in 1975, este aceea a musuroirii lastarilor
laterali care sunt inclinati orizontal.
Un avantaj al marcotajului este acela ca se poate aplica si in camp, nu doar
in pepiniera, si chiar fara irigatie. Dezavantajul consta in numarul limitat de
lastari si in procedura in sine, care, daca e vorba de o cultura curenta, si nu
de una selectata si destinata pentru inmultire, face dificila ingrijirea,
intretinerea plantatiei. Se adauga rata mai mica de prindere (aprox. 85%) si
de supravietuire in timp (aprox. 72%) (la marcotele calitatea I inradacinate la
15 cm rata creste, ajungand aproape de cea a butasilor).
Tulpinile gerone (= batrane) tufele vechi, imbatranite, de la plantatiile in
curs de desfiintare, sunt taiate in luna octombrie la 10 cm deasupra solului si
acoperite cu pamant. In primavara, din ramurile imbatranite se formeaza
lastari noi, care trebuie musuroiti, iar in toamna scosi si desfacuti. Este o
metoda putin raspandita, cu rata de prindere a lastarilor foarte scazuta (2530%) si imposibil de aplicat in Romania, unde nu mai exista dupa 1989
culturi vechi. Pentru cresterea ratei de prindere, lastarii pot fi trecuti in
toamna in scoala de fortificare timp de un an. Aspect pozitiv: plantele adulte
obtinute din tulpini gerone au insusiri productive inalte si pot fi folosite
pentru producerea de material saditor calitativ, insa numai in pepiniere in
conditii de irigare.

In toate cazurile de inmultire vegetativa, trebuie retinut ca planta-mama


trebuie sa fie matura si selectata! (exista cazuri in Romania in care sunt
prelevate materiale saditoare de la plante imature, mai tinere de 3 ani, sau
neselectate si necertificate).
CONCLUZIE:
Intre butasi si puieti exista diferenta nu numai in ceea ce priveste
modalitatea de obtinere (primii sunt inmultiti, cei de-al doilea sunt produsi),
ci si diferenta de calitate, butasii pastrand caracteristicile genetice ale
soiului, pe cand puietii din seminte pierd cu 35% din insusirile productive si
tehnologice ale plantei-mama, prin degenerescenta (degenerare). De aceea,
butasii sunt considerati material saditor standard.
Diferenta de calitate genetica se reflecta si in diferenta de rezistenta in timp
a culturii (din puieti: 7-10 ani; din butasi: 15-25 ani), dar si in diferenta de
productivitate si profit: plantele obtinute din butasi produc mai mult cu
aprox. 1000 kg/ha inflorescente, cu 3,3 tone/ha floare cu tija, cu 53 litri/ha
ulei de lavanda (adica cu 89,4% mai mult ulei decat plantele obtinute din
puieti! diferenta de venit din ulei ar insemna 4.200 euro/ha la o medie de
80 euro/litru ulei).
De ce se comercializeaza atunci si puieti, desi sunt inferiori genetic
butasilor? Pentru ca:
sunt mai simplu si mai ieftin de obtinut de catre producatori
nu exista decat foarte putine plantatii mature in Romania, de unde
s-ar putea preleva lastari pentru butasire!
Chiar daca butasii sunt net superior calitativ puietilor (in ceea ce priveste
dezvoltarea si rezistenta in timp, dar si productivitatea de materie prima si
ulei), nu trebuie neglijata totusi originea si calitatea lor! Astfel, in studiul citat
(vezi sectiunea Articole despre lavanda) se pot observa diferente de
productivitate intre marcotele de categoria I si cele de categoria II (p. 78, fig.
1 compara indicii 3 cu 4 si 6 cu 7; p. 80, fig. 2 compara indicii 3 cu 4 si 6
cu 7). Diferentele sunt valabile si pentru butasi, de aceea achizitia
butasilor de lavanda de calitate este primul cel mai important pas in
initierea unei plantatii rezistente si productive!!!

Inapoi Sus

PLANTAREA LAVANDEI

amplasamentul si solul:

se recomanda amplasarea pe parcele protejate de vanturi, insorite


(lavanda este o specie iubitoare de soare, lumina dezvoltandu-i cantitatea de
masa foliara si contribuind la asimilarea si producerea uleiului volatil, de
aceea terenurile cu expozitie sudica sunt ideale).
altitudinea lavanda poate creste si la altitudini mari, de pana la 17001800 m. Cu cat altitudinea e mai ridicata, cu atat productia de ulei volatil
este de o calitate superioara, dar mai scazuta.
solul (cernoziom obisnuit) trebuie sa fie adanc si permeabil, drenat. De
obicei, lavanda se acomodeaza cu succes la majoritatea solurilor din regiune
(chiar si la cele cu fertilitate mai scazuta, la solurile sarace si uscate,
caracteristice zonelor colinare si muntoase in comparatie cu alte specii
medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol cantitati mari de
substante nutritive, care sa-i influenteze decisiv calitatea si cantitatea
productiei). Trebuie insa retinut ca sunt improprii solurile: 1. puternic
erodate; 2. cele expuse curentilor puternici; 3. cele mlastinoase / din zone
de lunca / de langa rauri ori unde panza freatica este mai mica de 3
m; 4. cele grele, lutoase, reci sau foarte nisipoase, care retin apa inamicul
lavandei este solul umed, apos, care duce la putrezirea radacinilor. Unul din
cele mai indicate soluri este cel calcaros (pietros), adanc, permeabil. Indice
PH: in jurul valorii 7. Solurile prea acide se imbunatatesc cu var.
se prefera plantarea dupa culturi de paioase, sfecla etc. (dupa porumb sau
lucerna, resturile de cultura vor fi mai dificil de eliminat).

lucrari pregatitoare:

se vor distruge buruienile anuale si perene prin aplicarea unui erbicid


total in 2 reprize.
se aplica o fertilizare de baza cu ingrasamant organic (gunoi de grajd), bine
fermentat si aplicat uniform, in vederea
dezvoltarii masei vegetative si a cresterii randamentului de ulei volatil. Ideal
este un tratament de gunoi de grajd, toamna, sub aratura.
din cauza faptului ca radacinile lavandei se dezvolta la maturitate in
profunzime (pana la 2,80 m in terenuri permeabile!), este recomandata
o aratura adanca, precedata eventual de o afanare/ desfundare adanca (in
cazul terenurilor tasate sau neexploatate ani la rand). Chiar daca se risca o

diminuare a fertilitatii naturale a solului, aratura trebuie sa fie profunda, si nu


superficiala. Pentru ca terenul sa fie bine maruntit si nivelat, se impune o
discuire fina sau discuiri repetate / o frezare foarte buna.

sezoane de plantare:

primavara (in martie-aprilie) sau toamna (in octombrie), cand vremea s-a
racit, dar nu la
iminenta/limita inghetului; exista opinii (si practici) ca plantarea ar fi indicata
chiar si la sfarsitul lunii septembrie sau inceputul lunii octombrie, dar atunci
cand toamna este calduroasa e prea riscant, butasii nefiind iesiti suficient din
vegetatie!

procedura:

curbe de nivel: daca terenul este in panta, plantarea trebuie facuta pe


curbele de nivel.
cote: adancime de plantare: 10-15 cm; distante: pentru o exploatare
mecanizata este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de 1,4 m; distanta
dintre plante se recomanda a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime
suprafata dintre plante va
fi acoperita complet). O plantare prea deasa va afecta dezvoltarea ulterioara
a plantei si va impiedica patrunderea luminii, iar o plantare prea rara va
determina dezvoltarea accentuat laterala, asadar rasfirarea tufei, ceea ce va
favoriza cresterea buruineilor intre cuiburi si va ingreuna procesul de
recoltare. Plantarea la distanta optima va asigura insa si cresterea echilibrata
in inaltime si circumferinta a plantei, dar si disparitia buruienilor dintre
cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din anii 3-4 de
vegetatie).
marcaje: sugestie pentru plantarea manuala: terenul se masoara, se
stabileste numarul de randuri, preferandu-se pierderea unui rand acolo unde
spatiul lateralelor parcelei ramane prea mic. Castigarea accesului pe aceste
laterale va reprezenta insa un avantaj in exploatarea ulterioara a plantatiei.
Se jaloneaza distantele de plantare recomandate (1,4 m/40 cm), cu sfori de
ghidaj (marcate cu carioaca permanenta).
ingrasamant: chiar daca terenul a fost fertilizat, se poate, de asemenea,
aplica mranita sau compost, la fiecare cuib,
odata cu plantarea butasilor; unii practica alternativ mocirlirea (=

scufundarea radacinilor intr-un amestec de pamant, apa si balega proaspata


de vaca).
fasonare o surpriza uriasa in practica cultivarii lavandei in Romania, pe
care am constatat-o ca martori pe diverse plantatii, este aceea a omiterii
acestei etape foarte importante; butasul trebuie fasonat obligatoriu, prin
taierea varfurilor radacinilor (de ex., raman doar aprox. 5 cm de radacina, la
o radacina de 10 cm) se insista pe taierea radacinilor subtiri; se taie tot
acum partea superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza.
plantarea propriu-zisa 1. se astupa radacinile cu pamant cat mai
maruntit; 2. se taseaza usor; 3. se preseaza cu o palma pamantul din jurul
plantei, iar cu cealalta se ridica usor si cu grija planta, de la baza tulpinii,
pentru a determina pozitionarea cat mai verticala a radacinilor, in vederea
dezvoltarii lor in profunzime, si nu in lateral; 4. se completeaza cu pamant
pana la cativa centimetri deasupra tulpinii; 5. se taseaza ferm si repetat,
pentru a se elimina cat mai bine golurile de aer; (6) se musuroieste bine
(toamna).
irigare la plantare in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului:
da, daca solul nu este suficient de umed sau meteorologic nu se indica
iminenta ploilor. Udarea se face la cuib, cu 1-2 litri de apa. O alta practica:
dupa fasonarea radacinilor, butasii se pun in vase cu apa, la umbra, cateva
zeci de minute, pana la planare. La plantarea tarzie de toamna irigarea nu
este necesara.
Inapoi Sus

INTRETINEREA CULTURII DE LAVANDA


pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3 cultivatii
(sapaturi) mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (sau de cate ori
este nevoie); se vor distruge in special buruienile perene, de genul volburei,
pirului etc. Sapatura mecanica pe rigola (intre randuri) va avea si efect de
aerare a solului, pe care-l va face mai permeabil pentru precipitatiile de
sezon.
-irigare in primii 2 ani in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului:
doar daca sunt conditii de seceta. O buna cultivatie (sapatura) mecanica
intre randuri nu doar va dezburuiena terenul, ci va facilita si o buna aerare a
solului si permeabilizare a lui pentru ploile de primavara. Ulterior, datorita

faptului ca lavanda este un subarbust specific climei calde si mediilor de


viata / biotopilor uscati, posedand insusiri morfogenetice adecvate, care o
fac sa reziste foarte bine la seceta,irigarea nu mai este necesara (in terenuri
permeabile, radacina principala a lavandei ajunge in anul 5 pana la 2,80 m
adancime! tocmai aceasta profunzime, la care se adauga bogatia sistemului
radicular, ii confera rezistenta la seceta).

1) in primul an sunt recomandate toamna taieri ale tufelor,


executate la cca. 15 cm de la sol, pentru a nu se produce un
dezechilibru in biologia plantei (intre dezvoltarea partii aeriene si
a celei subterane), dar si pentru formarea globulara, echilibrata a
tufelor; 2) mai tarziu, pentru prelungirea duratei de viata si de
exploatare a plantatiei, sunt necesare taieri (partiale) de intinerire
a ramificatiilor care incep sa imbatraneasca; 3) cand tufele incep
sa se usuce si productia incepe sa scada, se executa regenerearea
plantatiilor, prin taieri de regenerare totale (a intregii tufe), la 10
cm deasupra solului, in perioada de repaus (noiembrie, dupa
incetarea vegetatiei, sau februarie, inaintea intrarii plantelor in
vegetatie), urmate de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine
fermentat, incorporat in sol prin sapatura.

in anul 4 de vegetatie, in faza de inflorire, plantele realizeaza


parametrii biometrici maximi (tufele ajung la dezvoltarea
maxima).

in cazul fertilizarilor de start, primavara sau in vegetatie, pot fi


folosite ingrasaminte omologate in agricultura ecologica.

tratamente: lavanda este o planta rezistenta la boli si


daunatori, de aceea nu ridica probleme deosebite in acest sens
(ea insasi este o planta care alunga daunatorii). Totusi, se impune
o igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului
(distrugerea buruienilor), incorporarea in profunzime a resturilor
vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare (pentru
distrugerea oualelor depuse de daunatori) etc. Preventiv, se pot
aplica tratamente foliare stropiri in vegetatie cu zeama
bordeleza (1 kg sulfat de cupru + 0,5 kg var nestins la 100 litri
apa) sau cu alte preparate pe baza de cupru, omologate in
sistemul ecologic.

pentru combaterea buruienilor pe cale chimica, este omologat


pentru lavanda erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha care
se aplica toamna tarziu, cand plantele sunt in repaus, sau
primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.

completarea golurilor rata de prindere in camp a butasilor


este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea eficientizarii maxime
a plantatiei se recomanda ca n primul an de vegetatie sa se
completeze golurile (sa se inlocuiasca exemplarele neviabile) cu
butasi bine inradacinati, pastrati din materialul initial.
Completarea golurilor se va face in primavara, dupa pornirea in
vegetatie a plantelor, putand fi repetata in toamna.

pregatirea pentru iarna: lavanda tolereaza bine temperaturile


negative fara a fi acoperita cu un strat de zapada, iar in conditiile
existentei unui pat consistent de zapada, rezistenta la inghet pana
la temperaturi de -30 -33 grade C; riscul il reprezinta iernile
ocazionale grele, cand nu este zapada la temperaturi mai mici de
-20, in acest caz impunandu-se mulcirea plantelor cu folie
speciala.
Inapoi Sus

RECOLTARE

modalitati: in primii doi ani se face manual (cu secera), data


fiind fragilitatea plantei tinere si cantitatea mai redusa de materie
prima, la care se adauga inaltimea fluctuanta a plantelor, apoi se
poate face mecanizat (pentru o exploatare mecanizata, inclusiv
recoltare, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de 1,4 m).
Pe langa utilajele de recoltat dedicate, pentru suprafete mari,
exista si variante de mecanizare micro, cu diverse utilaje
motorizate portabile, manevrate manual ca si in cazul
motocultoarelor.

perioada: iunie iulie, in functie de conditiile climaterice; in


cazul suprafetelor mai mici sau al recoltarii mecanizate, care este
rapida, recoltarea se face cand 75% din flori sunt deschise. Daca
insa e nevoie de mai mult timp (din cauza suprafetelor mari, a
lipsei utilajelor sau a limitelor de prelucrare/ depozitare), atunci

recoltarea se incepe in faza de inflorire 50% si se incheie pana la


inflorirea maxima, fara a se mai recolta floarea care incepe sa se
ofileasca.
orar, conditii meteorologice: intre orele 10-14, dupa modelul
recoltarii plantelor medicinale: in soare plin, pe vreme calduroasa,
fara ploaie, ceata, vant, pentru a se valorifica la maxim continutul
de ulei volatil din inflorescente.
materie prima verde in cazul in care materia prima este
destinata extractiei de ulei, atunci recolta se transporta imediat la
unitatile de distilare in vederea prelucrarii, pentru a nu-si pierde
din continutul de ulei volatil.
uscare daca materia prima nu se destineaza extractiei de ulei
volatil, se va usca la umbra (in niciun caz in soare!), in spatii
exterioare special amenajate, acoperite cu tesatura/plasa inchisa
la culoare, ventilate, ferite de umiditate, sau in soproane si poduri
timp de 1-4 saptamani, in functie de temperatura si umiditate.
Pozitionarea este verticala (in cazul manunchiurilor mici
suspendate) sau oblica (in cazul straturilor subtiri, intinse pe rame
/ suporturi), fiind lasat suficient spatiu pentru a se evita
mucegairea.
ulei volatil: continutul in ulei volatil al materiei prime proaspete
(flori cu tija cu tot) variaza in functie de: 1) materialul saditor
folosit (mai slab calitativ si cantitativ la plantele obtinute din
seminte-puieti, dar mai bogat la plantele provenite din butasi si
marcote); 2) anii de vegetatie; 3) conditiile meteorologice din
timpul formarii florilor si infloririi; 4) timpul si conditiile de
recoltare. Cel mai bogat continut de ulei volatil se obtine in anii cu
temperaturi ridicate in timpul butonizarii si infloririi lavandei.
cantitati-venituri reper la recoltare vezi
sectiunea/panelul Material saditor butasi versus puieti,
subcapitolul: Puietiversus butasi minusuri calitative ale
puietilor.

Inapoi Sus

VALORIFICAREA PRODUCTIEI PIATA DE


DESFACERE

sub forma de materie prima proaspata, care trebuie


transportata atunci la distilerie, pentru obtinerea de ulei (venit:
aprox.7000 Euro/ha)

sub forma de inflorescente uscate valorificarea


inflorescentelor uscate se face catre firmele de profil si centrele de
coletare a plantelor medicinale si aromatice (Dacia Plant, Fares
Orastie, Favisan, Remedia, Medica etc.), companiile producatoare
de cosmetice si detergenti etc. (venit: aprox. 3500-4000 Euro/ha)

sub forma de ulei esential(venit: aprox. 8000-9000 Euro/ha)

sub forma de aranjamente i decoraiuni (pentru evenimente)


sau buchete simple, uleiuri pentru masaj, tincturi, produse
naturiste pentru igiena personal etc., valorificate en detail.
Inapoi Sus

ARTICOLE DESPRE LAVANDA


Cateva articole de top despre lavanda:

G. Musteata, I.
Branzila, Nina Rosca,
Natalia Baranova
(Institutul de Genetica
si Fiziologie a Plantelor
al ASM), Influenta
originii materialului
saditor asupra
productiei la lavanda
(Lavandula
Angustifolia Mill.)
Click pentru a downloada PDF-ul

S. Stanev (researcher
in Institute for roses
and aromatik plants in

Kazanlak), valuation
of the stability and
adaptability of the
lavender (Lavandula
angustifolia) sorts
yield, in Agricultural
science and
technology, Trakia
University, sept. 2010,
vol. 2, p. 121-123
Click pentru a ajunge pe pagina

Juliana K. Ognyanova,
Angel N. Konakchiev,
Recent developments
in the Bulgarian
essential oils
industry, in vol.
Developments in the
Global Aroma
Chemicals and
Essential Oils
Industries, Budapest,
2007, p. 87 102
Click pentru a ajunge pe pagina

Cultivarea lavandei
Click pentru a ajunge pe pagina

Specia de lavanda pe care v-o oferim este Lavandula


Angustifolia (denumita si Lavandula Officinalis sau
Lavandula Vera / True Lavender, English Lavender),
iar soiul este Sevtopolis(unii il numesc Sevastopolis), intalnit
prevalent in spatiul carpato-balcanic, fiind perfect aclimatizat la

mediul nostru si oferind o productivitate ridicata de floare si ulei


volatil.

Soiul Sevtopolis combina productivitatea inalta cu


adaptabilitatea, oferind recolta bogata de floare chiar si in conditii
mai putin adecvate (S. Stanev researcher in Institute for roses
and aromatik plants, valuation of the stability and adaptability of
the lavender (Lavandula angustifolia Mill.) sorts yield, in
Agricultural science and technology, Trakia University, sept.
2010, vol. 2, p. 123 vezi sectiunea Articole despre lavanda).

Din punct de vedere al compozitiei chimice, soiul este foarte


echilibrat, cu valori reduse ale elementelor indezirabile (are doar
0,5 unitati Terpinen-4-ol, fata de 5 unitati maxim admise; doar 0,1
unitati Camphor, fata de 0,6 unitati maxim admise) si cu
coeficienti ridicati ai substantelor bune (are 1,3 unitati
Lavandulol, fata de 0,3 unitati minime) (http://www.ifeat.org/wpcontent/uploads/2012/10/Bulgaria.pdf, p. 97, cele doua tabele cu
compozitia chimica a uleiurilor).

Soiul este recunoscut pe plan european, fiind cautat de


producatorii de parfumuri pentru productia optima de ulei esential
de calitate.

FLOAREA DE LAVANDA

Ovidiu: 0757.815.508
Anca :0744.789.033
Email: office@floareadelavanda.ro

Despre noi

La fel ca fiecare dintre voi,am incercat sa ne reorientam sau sa facem si altceva in afara
serviciului, dupa principiul ca tot ceea ce creste din pamant va aduce foloase.Din pacate in
Romania ultimilor ani, agricultura si cultivarea plantelor in special, a devenit o

indeletnicire sinonima cu pierderea si e mare pacat ca aceasta asociere a devenit o


regula Tocmai in acest sens, am decis sa cultivam altceva, sa ne indreptam spre acele
culturi inteligente care aduc satisfactie si profit.
Asa am ales lavanda, va indrumam cu drag sa o faceti si voi! Nu suntem cei mai priceputi ca
alte personaje de pe internet, dar va putem garanta ca punem suflet in ceea ce facem, ca
invatam continuu si impartasim din experienta acumulata.
Si pentru ca suntem in Romania, va garantam ca suntem decenti in ce priveste costurile,
lacomia nefiind un atribut ce ne caracterizeaza pentru ca ne dorim un parteneriat cu dvs. si
unul pe termen lung, daca se poate cat durata de viata a unei plante delavanda.

Asiguram comercializarea productiei pentru cei ce


infiinteaza culturi cu butasi achizitionati de la noi.
Pentru mai multe detalii va rugam sa ne contactati direct.
Lavanda sau levnica, este o plant peren, considerat arbust de talie mic, deoarece
crengile se lemnific. Are frunze venice, chiar i iarna, de obicei frunzele sunt verdeargintiu, dar sunt i soiuri cu frunze verzi sau argintii. Ating maturitatea n 2-5 ani, i pot
tri fr probleme 40-50 de ani, dar n Vestul Europei, exist planta ii vechi de 80-100 de
ani, cu plante de aceeai vrst. Este originar din zona Mediteranean . Exist o
controvers cu denumirea lavandei, cea care rezist la noi n ar fr probleme peste
iarn, plantat n grdin, este soiul Lavandula Angustofolia adic cea cu frunza ngust .
Unii o numesc lavanda englezeasca , alii franuzeasc sau lavand adev rat , de aceea
este bine s o numim lavanda cu frunza ngust, astfel nu se va face confuzie cu soiurile:
Lavandula stoechas sau Lavandula intermedia.
Este o plant de exterior, mult lume o cumpr i o ine n cas, iar multe dintre ele nu
supravieuiesc mai mult de dou sptmni. Mai bine o planta i undeva n gr din sau n
faa blocului, ntr-un loc cu mult soare i n perioada de nflorire se taie tijele florale, care
se pot usca, florile nu i pierd culoarea nici dup uscare, iar parfumul de lavand va ine
mai mult de 12 luni, cnd se poate recolta din nou.
Am auzit deja de la mai multe persoane, c nu le place mirosul lavandei. Dar ei folosesc
fr s tie, parfum care conine lavanda, deoarece n jur de 80% din parfumuri, con in
ulei de lavand, fiind un compus indispensabil de folosit in crearea diverselor arome si

miresme.
Lavanda pe care noi o producem si ai carei butasi se folosesc frecvent la infiintarea
culturilor este lavanda angustofolia true sevtopolis, soiul dezvoltat si aclimatizat in
Bulgaria pentru prima data , avand la baza soiul englezesc Blue Scent.
Lavanda cu frunza ngust, are frunzele de 3-4mm lime i lungi de 20-40mm.
Florile sunt aezate pe tije n grupuri de 30-50 de flori mrunte, care formeaz un cilindru
de 4-8cm lungime.

ngrijire i ntreinere.
Este o plant nepretenioas, care nu necesit ngrijire deosebit, rezist la secet i nu
are duntori. Lavanda plantat n grdin, necesit doar tunderea tijelor florale, n
perioada de nflorire sau imediat dup.
Se recomand tunderea tufelor, la jumtate sau cel pu in la 2/3-imi din n l ime, astfel
tufele vor rmne compacte i se stimuleaz ramificarea i creterea sn toas .
Cmpurile de lavand pe suprafete mari , sunt recoltate mecanizat, de 1-2 ori pe an. Sunt
multe soiuri care dup prima nflorire, dac se tunde devreme i doar tijele florale, va
nflori din nou. Aceast a doua nflorire este mai redus ca cantitate i num r de flori, la
aproximativ jumtate din prima nflorire.
Tunderea manuala a tufelor se realizeaza cu ajutorul unei foarfeci ce se utilizeaza in
gradinarit sau chiar cu secera.
Tija se taie la o lungime de 10-15 cm , urmarindu-se in cazul cultivarii manuale sa se faca si
fasonarea plantei in proportie de 60% pentru regenerare, aceasta in cazul celei de-a doua
recoltari din an si inainte de intrarea plantei in repaos vegetativ.
Exista doua cicluri de inflorire si de cultivare a florilor, in functie de conditiile climatice.
In lunile iunie-iulie si inceputul lui august sunt cele doua perioade de inflorire. Bineinteles
ca plantele dezvolta flori si in afara acestui interval , insa nu in cantitatile optime pe care
planta le dezvolta.
Productia medie la hectar intr-un an de vegetatie in care plantele sunt mature este de
aproximativ 4000-5000 kg la hectar.

Uscare si depozitare.
Florile proaspat culese nu trebuiesc lasate in soare, fiind de preferat depozitarea lor intrun loc umbros bine aerisit pentru a nu dezvolta mucegai. Uscarea trebuie sa fie lenta de
aceea si spatiul utilizat e recomandat sa aiba aceste conditii de aerare.
O uscare intense a plantei poate cauza calitatii finale a uleiului si a compozitiei chimice a
acestuia.
Planta poate fi uscata in cantitati brute sau poate fi facuta buchete, ce se usuca apoi prin
suspendarea acestora cu varfurile in jus.Recomand si aceasta metoda in cazul in care
intentionati sa vindeti buchetele de lavanda astfel.

Valorificare productiei.
In vanzarea productiei trebuie tinut cont de anumiti factori in stabilirea unui pret:
Ce vinzi? Cand vinzi? Cui vinzi si in ce cantitate?
Astfel trebuie sa vinzi o marfa de calitate pentru ca la inceput recolta este analizata din
punct de vedere calitativ de procesatori. Desemenea poti vinde flori uscate la un pret de
aproximativ 10 lei/kg de floare uscata.
Atentie !
Productia la hectar este exprimata pentru flori verzi, prin uscare se elimina aproximativ
60% din greutate, astfel ca trebuie tinut cont de acest element, ce multe lume nu-l explica
pana la final.
Rezulta astfel ca la un hectar cultivat si o productie maxima de 5.000 kg, cantitatea
rezultata prin uscare este de 2.000 kg , la un pret de 10 lei/kg obtineti un venit de 20.000
lei /hectar.
Dar un element definitoriu este momentul cand vinzi si in ce cantitate.E important sa
negociezi un pret bun de pe o pozitie ce iti permite acest lucru.
In Romania cultivarea lavandei este la inceput, se urmaresc profiturile rapide si de volume
mari de catre cei ce o cultiva.
Toti cultivatorii intermediaza vanzarea de butasi , asigura consultanta pe perioada

primului an si mai apoi lucrurile se termina aici, nu au continuitate, nu se realizeaza un


parteneriat pe termen lung.
Noi incercam sa dezvoltam un sistem asociativ de vanzare a productiei si un sistem
asociativ de valorificare in proportie de 100 % a ceeace producem.Nu e la fel din punct de
vedere financiar sa investesti finaciar, sa muncesti un an si la sfarsitul anului sa vinzi
productia cu 10 lei kg.
Vrem astfel sa vindem impreuna , sa ne asociem in negocierea pretului, sa spunem cee a ce
reprezentam si astfel sa avem un cuvant de spus in discutiile cu beneficiarul final.
10 lei per kg. de floare uscata este un pret mic, in celelalte tari floarea uscata se vinde cu
15-20 USD / kg, o diferenta uriasa fata de cee ace se ofera in Romania. Aceasta situatie
rezulta din vanzarea haotica si facuta in mod singular, primind doar ceea ce ti se ofera ,
fara a a avea un cuvant de spus.
Dragi cititori, cererea e de 4 ori mai mare decat oferta , avem pe mana aur , de ce sa-l
vindem la pret de tinichea?!
Dorim sa ne unim fortele, sa colectam productia, sa negociem un pret bun pe o cantitate
considerabila si sa aiba de castigat toti cei ce produc aceste flori minunate, inclusiv cei ce
cultiva cantitati mai mici de un hectar sau jumatate de hectar.
Uleiul essential de lavanda este produsul final ce rezulta din toata aceasta activitate de
productie a lavandei.Cel mai profitabil este sa vinzi ulei
Uleiul se extrage din floare verde , culeasa cu maxim 12-24 ore inainte. Se obtin astfel prin
distilare 1 litru de ulei din 50 kg de floare si o cantitate de apa de lavanda de 15-20 litri.
Rezulta dintr-un calcul simplu ca la o productie de 5.000 kg la hectar se obtin 100 litri de
ulei essential si 300 litri de apa de lavanda.
La un pret de valorificare de aprox.80 euro /litru de ulei essential , veti obtine venituri in
valoare de 8.000 eur/hectar, dublu fata de valorificarea plantei uscate, fara sa mai
adaugam valorificarea celor 300 litri de apa de lavanda la un pret minim de 4-6 lei litru.
Deasemenea se pot distila si florile uscate, obtinandu-se cantitati mai mici de ulei, insa de
o calitate net superioara, avand o compozitie chimica foarte concentrate.In aces caz pretul
litrului de ulei este cuprins intre 120-150 Euro.
Enumeram mai jos firmele de profil ce achizitioneaza florile uscate in general, acestea
impreuna cu tija sau paiul florii fiind utilizate in cea mai mare parte la productia de ceaiuri
exclusiv de lavanda sau in compozitie cu alte plante medicinale, la obtinerea de tincturi,

etc.
Enumeram mai jos cativa procesatori ce sunt interesati de colectarea florilor:
Parapharm, loc. Brad
Kalpo SRL, Pietroasele Buzau
Adserv Brasov
Larix Sovata
StefMar Valcea,
Elidor Bucuresti,
Favisan Lugoj
Fiterman Iasi
Hypericum Baia Mare
Remedia Bucuresti
Hofigal Bucuresti
Steaua Divina Bucuresti
Medica Bucuresti
Etera Cluj
Bonchis Bihor
Plafar Bucuresti
Herbagetica Brasov
Rotta Natura Buzau
Dacia Plant Alba Iulia
Fares SA Orastie

Magazin
Pentru a veni in sprijinul dvs. , comercializam butasi de lavanda cu sistem radicular foarte
bine dezvoltat,cu dimensiuni intre 25-35 cm, exact cum apar prezentati in fotografii.
Fie ca doriti sa o plantati in gradina , fie doriti sa infiintati o cultura, lavanda este o alegere
perfecta.
Facem rezervari butasi de lavanda pentru toamna 2015 primavara 2016.Livrarea se face
prin curier iar preturile sunt astfel:

10-50 butasi 2 lei butasul,


50-200 butasi 1,5 lei
200-500 butasi 1,3 lei
Pentru comenzi mai mari , pretul este negociabil in functie de cantitate si conditiile de
livrare.
Oferim consultanta pentru cei ce doresc sa infiinteze o cultura de lavanda. Telefon. 0757.
815.508
Pentru cantitati de minim 20. 000 butasi asiguram gratuit transportul acestora la
destinatia dorita.Cantitatile mai mici pot fi livrate prin curierat rapid dar in functie de
traseul livrarilor butasii pot fi adusi de catre noi la destinatie.
Toate detaliile le discutam telefonic, acesta fiind motivul pentru care nu initiem aici o
platorma online de vanzare acestora, cel putin nu acum.
Asiguram pe langa transport consultanta necesara cu privire la tehnica de cultivare, in
special pregatirea terenului , modul de plantare, pregatirea plantei pentru iarna si
primavara, intretinerea tufelor pentru o cultivare usoara si productie maxima de flori,
recoltare si comercializare.
Foarte important!!! Asiguram consultanta si suport in comercializarea florilor catre
achizitorii importanti din Romania prin negocierea pretului in functie de cantitate.
Dorim astfel comasarea recoltei si obtinerea unor preturi competitive penru dvs.

Cum se cultiva Lavanda :


Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE
I . 1 . Descriere
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului
lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.
Carti recomandate despre plante medicinale si nu numai
1. Plante Medicinale
2. Plante Medicinale
3. Cultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic

4. Gradina din balcon


Pentru orice comanda mai mare de 69,99 RON pe siteul CartiAgricole.ro aveti o reducere de
10%. Spor la cumparaturi
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de
lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine
bulgara.
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este
produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a
produselor cosmetice.
Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase,
frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana
la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in
profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80
cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs
pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera
lavandei rezistenta la seceta.
Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta
de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile
(ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in
partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de
1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de
cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase.
Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-o
inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre
varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si
glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis
pana la alba. Infloreste in luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie,
neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si
prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si
cu eficienta economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care
germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza
tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se
usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de
intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii
plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.
Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in
timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.

In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se
gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul
perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:
- infrunzire
- butonizare
- inflorit
- maturarea semintelor
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura.
Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10
C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa
primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai
tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la
temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C,
atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in
zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care
cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la
altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara
a uleiului volatil obtinut in aceste zone.
Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere
morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri
cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina
imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul
superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul
producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este
un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol
umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare
infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai
multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda
ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica,
sud-vestica sau chiar estica.
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod
spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in
acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu
atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind
continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare
sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri
adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru
cultura lavandei.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei
diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare,
podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul.
Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care
plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la
plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.
Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE
II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani,
deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor
specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si
permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse
vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii
slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta
dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri
absolut curate de buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se
realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna
crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.
Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o
reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au
nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul,
fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de
ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori
numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul
vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele
organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe
solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data
cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea
buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va
permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar
mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca
borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru
distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare

la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se


va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu
este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va
pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat
de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda
folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si
vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa
si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in
vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrienoiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special
pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult,
intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa
pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte
cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte
superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de
buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la
14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce
impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie
sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed
in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca
pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi
semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se
intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat
de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se
vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai
aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul
solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul
lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol
umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile
septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus
vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani.

Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur.
Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii
vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce
urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult
de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in
apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se
va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita,
avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine
cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru
usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special
pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a
butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de
rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu
rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea
rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca
ramificarea butasilor.
II . 5 . Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere
nu este buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin
aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor
Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si
constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune
animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.
Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente
efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in
doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau
primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor
Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea
plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a
taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau
noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si
permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine
fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa

administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila


adanca la 15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind
evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu
timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte
negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.
Se combat prin:
- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale
- stropiri cu Dithane M-45 0,2%
Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in
sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute
curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire
a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea
chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de
lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile
de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an.
Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul
acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor
absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita
pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada
de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda
ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de
inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale
montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la
unitatile de distilare.
Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME
In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare
III . 1 . Distilarea
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea
uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea
inflorescentelor dupa 3 metode diferite:
- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera
cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai
prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in
afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.
Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA

- Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de cafea
pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute
pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului
peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile,
agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa
trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura
obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol,
de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.
- Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga
jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura
camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.
- Uleiul gras de lavanda
La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata
si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in
apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor
aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile,
dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se
foloseste pentru masaje si frictionari.
- Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata
pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de
apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se
combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.
Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI
Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap. Se
ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori
pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la
evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia.
- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita
dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni
minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate
severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe
stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a
pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp
ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin
reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.
- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este
prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata,
amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele
cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza

direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o


lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egale
tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de
lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de
patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament
este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o
mareste.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu
lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna
un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi
veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura
de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.
- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil
de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de
lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din
acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se
filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si
depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu
acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi
de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest
amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din
plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi
la adulti si doua picaturi pe zi la copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se
adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in
tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se
acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de
ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se
amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul
se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care
vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut
prin macerare dupa metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin
macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea,
facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se
aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.
UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:
- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina
lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva
delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul
amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa

scada spontan in greutate.


- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata.
Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult
ulei volatil, care alunga insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii
nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin,
cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de
ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie
peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite,
pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.
"Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

Lavanda este o specie perena, originara zonei Mediteraneene, care


prospera intr-un climat lipsit de umiditate si caldura in exces. Exista sute de
tipuri de lavanda, care difera in dimensiunea florii sau a plantei, culoarea florii
sau a frunzei si miros. In general, lavanda are nuante de albastru, insa exista
si in nuante de mov, alb, roz sau chiar alb. Folosita in scop medicinal de
secole, aceasta planta poate indeparta migrenele sau insomniile. De
asemenea, lavanda este utilizata cu succes in industria cosmetica. In acest
articol, va prezentam tehnologia ecologica de cultivare a lavandei, pentru o
productie mai buna.
Amplasarea culturii
Lavanda poate fi cultivata pe acelasi loc timp de 8-10 de ani.
Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a
tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, in asa fel incat sa nu fie produs un
dezechilibru in biologia plantei, intre dezvoltarea partii aeriene si a celei
subterane. Este recomandata amplasarea plantatiilor pe sole protejate de
vanturi, insorite, cu expozitie sudica, cu sol profund si permeabil. Vor fi evitate
suprafetele imburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ingrasamintelor
Lavanda este o planta care valorifica bine ingrasamintele organice. Se
recomanda folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat si aplicat cat
mai uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative si la cresterea
continutului in ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna,
sub aratura, inainte de infiintarea plantatiilor. Mai pot fi aplicate mranita sau

compost, la fiecare cuib, odata cu plantatul rasadurilor.


Lucrarile solului
Pentru infiintarea culturii de lavanda este recomandata o aratura adanca,
precedata eventual de o afanare adanca la 50-70 cm (desfundare), apoi
terenul trebuie foarte bine maruntit, nivelat si mentinut fara buruieni, prin
discuiri si grapari repetate. Toamna, inainte de plantare, terenul va fi discuit
adanc si va fi pregatit superficial, cu un combinator.
Infiintarea plantatiei
Lavanda se poate inmulti prin samanta (semanat direct in camp sau prin
rasad) sau vegetativ (prin butasi inradacinati sau prin despartirea tufei). Atat
samanta cat si materialul vegetativ de inmultire trebuie sa provina din culturi
certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosita metoda de infiintare a culturii este cea prin rasad,
deoarece pot fi obtinute culturi incheiate, fara goluri, cu plante viguroase si cu
productivitate buna. Rasadurile pot fi produse in straturi reci, prin semanare in
septembrie-octombrie sau primavara, foarte devreme. Se recomanda ca
straturile sa fie de 1 m latime si 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm intre ele.
Suprafata straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului si trebuie sa fie foarte
bine nivelata cu grebla, apoi se traseaza santulete la 10-15 cm intre randuri,
in care se va semana. Samanta utilizata trebuie sa fie cu puritatea de
minimum 70% si germinatia de minimum 50%. Dupa semanat, randurile vor fi
acoperite cu mranita pentru a nu se forma crusta. Cand plantele au 2-3
perechi de frunze formate se va efectua raritul, lasand circa 5 cm distanta
intre plante pe rand; plantutele smulse la rarit pot fi replantate. Pana in
toamna, suprafata stratului va fi plivita de buruieni, va fi udata, iar plantutele
pot fi fasonate prin taierea tijelor florale care se formeaza.
Materialul de plantat va fi gata pentru infiintarea culturii la inceputul lunii
septembrie. In acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat si
stratificat in nisip sau sol umed, pana la plantare. De pe un hectar de straturi
pot fi obtinute 400.000 de rasaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000
de rasaduri.
Exista posibilitatea inmultirii lavandei prin butasi inradacinati sau materialul
poate proveni din despartirea tufelor de la plantatiile vechi care sunt
desfiintate. Ramurile de la baza tufei care au format radacini pot fi folosite la
plantare, existand posibilitatea de inradacinare a lastarilor. In acest scop in
luna octombrie tufa va fi taiata la 8-10 cm deasupra solului si va fi acoperita

cu pamant. In anul urmator, pe ramurile imbatranite se formeaza lastari noi,


bine inradacinati. In cursul primaverii, acestia vor fi musuroiti, iar toamna sunt
scosi si desfacuti in mai multi puieti care sunt trecuti in scoala de fortificare un
an. De la o tufa pot fi obtinuti pana la 200 puieti.
Plantarea se efectueaza fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc rasaduri
sanatoase, cu partea aeriana de 10-12 cm lungime. Lavanda se planteaza la
100 cm intre randuri si la 50 cm intre cuiburi pe rind. Daca terenul este in
panta, atunci plantarea trebuie efectuata pe curbele de nivel. Inainte de
plantare, terenul va fi marcat la distantele de plantare recomandate, apoi se
uda si se administreaza mranita la cuib. Rasadul se fasoneaza, prin taierea
varfurilor lastarilor si radacinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirleste si se
planteaza. Completarea golurilor se va face in primavara, dupa pornirea in
vegetatie a plantelor si poate fi repetata in toamna, folosind rasaduri special
pastrate din materialul initial.
Lucrarile de ingrijire
In culturile de lavanda sunt necesare lucrari de completare a golurilor si
combaterea buruienilor. Inca din primul an, vor fi executate lucrari de prasit si
de plivit, pentru a fi tinute sub control buruienile. In plantatiile tinere sunt
necesare 4-6 prasile, iar la plantatiile mai batrane, 2-3 prasile. In primul an, va
fi acordata o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene de genul
costreiului, pirului, volburei pentru a se simplifica lucrarile in anii urmatori.
Lavanda este considerata o specie rezistenta la boli si daunatori, dar exista
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele,
care se usuca si cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandata
igiena culturala si incorporarea in adancime a resturilor vegetale, dar pot fi
aplicate si stropiri in vegetatie cu zeama bordeleza, in concentratie de 1%.
In anii umezi sau in zonele umede pot aparea daunatori, asa cum este lacusta
verde de pasune (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, in
plantatiile de lavanda trebuie distruse foarte bine buruienile si trebuie
executate lucrari de afanare a solului dupa recoltare.
Recoltarea
Se recomanda recoltarea la inflorire deplina (75% inforescente deschise),
atunci cand continutul in ulei volatil este maxim. Trebuie sa se recolteze in
miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau
ceata, pentru a exista maximum de ulei volatil in inflorescente.
Recoltarea se efectueaza manual cu secera; cu o mana se apuca manunchiul

de lastari si se taie lastarii avand grija sa nu se taie portiuni cu frunze. Dupa


recoltare, lastarii vor fi pusi in cosuri si vor fi transportati imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza si cu masini speciale, a caror productivitate
este mare, reducand astfel consumul de munca de la 20 muncitori pentru 1
ha, la 0,5 ha/ora recoltare mecanizata.
Pentru a fi obtinute inflorescete uscate, se recomanda ca uscarea sa se
efectueze la umbra, in soproane sau poduri, intinse in straturi subtiri, pe rame,
pe o perioada de 5-6 zile, pentru a fi evitata brunificarea. Inflorescentele pot fi
uscate si artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare
este de 5-7:1.
Conditiile de receptionare prevad urmatoarele:
pentru produsul in stare proaspata: maximum 2% resturi de tulpini florale,
flori brunificate, fructificatii; maximum 0,25% corpuri straine organice;
maximum 0,5% corpuri straine minerale; minimum 0,55% continutul in ulei
volatil;
la produsul in stare uscata: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificatii; nu se admit corpuri straine organice; maximum 0,5%
corpuri straine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% continutul in
ulei volatil.
Productia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar in
anii urmatori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o tona de inflorescente proaspete
rezulta pana la 10 kg ulei volatil.
Distilarea
Obtinerea pe cale industriala a uleiului volatil de lavanda se realizeaza prin
distilarea in apa, in apa si cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urma fiind
metoda cea mai raspandita. Durata distilarii va fi de circa 90 de minute, dar
trebuie retinut ca, peste 90% din totalul cantitatii de ulei se distila in primele 60
de minute. In timpul procesului de distilare, trebuie sa se urmareasca ca
temperatura aburului care intra in cazan sa fie de maximum 150-160oC. Uleiul
volatil extras si decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pastrare si
transportat in butoaie inoxidabile, care vor fi depozitate in incaperi racoroase,
ferite de foc.

Radoiu Denisia spune:

23 noiembrie 2015 la 19:32