Regi

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Plan de afacere

nfiinarea unei ciupercrii

Asociati:
Bodrea Ilie
Buiga Stefan
Trif Nicolae
Lung Bogdan
Racola Raveca

Planul de afaceri
(model orientativ)

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

1. Firma

Denumirea firmei

SC CIUPERCA SRL
Scurt descriere a firmei, viziune, misiune, strategie
Firma s.c. Ciuperca S.R.L. se va ocupa cu productia de ciuperci destinate
comercializarii pe piata din zona Cujului. Aceasta a efectuat toate demersurile legale
necesare pentru inregistrarea sa juridica si autorizarea ca operator economic.
Misiunea firmei este reprezentata de producerea de ciuperci comestibile din familia
PLEUROTUS la standarde calitative ridicate si comercializarea acestora pe piata la un pret
competitiv.
Viziunea societatii comerciale rezida in crearea de conditii optime pentru o
dezvoltare sustenabila a activitatilor productive prin asigurarea unei colaborari mutuale
avantajoase cu furnizorii si clientii societatii. De asemenea, se doreste productia si vanzarea
ciupercilor pe piata din zona Transilvaniei pentru inceput, ajungandu-se pe pln ntional in
urmatorii 5 ani.
Forma de organizare:

Firma solicitanta este nou-infiintata ca Societate cu Raspundere Limitata.

Cod CAEN 0113
CUI (cod unic de inregistrare) :se va stabili
J: se va stabili
Sediul social: sat Campenesti, judetul Cluj

Numele complete ale administratorilor i acionarilor, cote de participare deinute:

Bodrea Ilie 20% - 40 lei

Buiga Stefan 20% - 40 lei
Trif Nicolae 20% - 40 lei
Lung Bogdan 20% - 40 lei
Racola Raveca 20% - 40 lei
Capital social : 200 lei
In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un
teren din zona marginala a Clujului, mai exact in satul Campenesti, str. Stejarului nr 18;
adresa e aceeasi si pentru sediul firmei.

Localizare:

Afacerea/ activitatea curent, experiena n domeniul n care se dorete realizarea

investiiei. Descriei, pe scurt, produsele i/sau serviciile oferite (acestea vor fi
detaliate mai jos).

In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

prezinta reale sanse de reusita. In acest sens dorim sa infiintam firma SC CIUPERCA SRL.
Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat
oferta pentru acest produs.
Nefiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne axam pe producerea de ciuperci in
sistem intensiv, care urmeaza sa le livram marilor supermarket-uri din Cluj, cu care am
negociat contracte de colaborare. Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de
ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod
indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din Cluj-Napoca (majoritatea isi fac
aprovizionarea cu ciuperci din supermarket-uri), deoarece folosesc ciupercile in diferite
preparate.
Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta
tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de
aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana
la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani.

Descrierea spaiilor de producie/ prestare servicii disponibile, inclusiv detalii despre

utilitile i facilitile aferente (vezi i pct. 2.3.5. Resursele materiale implicate n
realizarea proiectului din formularul cererii de finanare)

Suprafata halelor de cultura 200 m patrati cu 4 camere de cultura a cate 50 de m patrati fiecare,
dotate cu rafturi, sistem de ventilatie/climatizare, instalatii de irigat, sistem de comanda si control,
centrala termica, sistem de umidificare plus camera frigorifica. Utilitatile trebuie doar racordate iar
una dintre facilitati este drumul de acces asfaltat.
Sediul firmei este la aceeasi adresa si are o suprafata de 60 m patrati.

Resurse umane: descriei i explicai, n detaliu, politica de resurse umane, atribuii,

responsabiliti, strategia de dezvoltare a resurselor umane (e.g. politica de instruire).
Descriei calificrile, expertiza personalului angajat n activitatea microntreprinderii,
pe activiti desfurate.

Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal :

un manager;
un contabil;
un tehnolog;
5 muncitori.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de
administrator, reprezinta societatea fata de autoritatile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate
actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona
in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.
Fiecare membru din echipa de management are diverse atributii si rsponsabilitati descrise
in fisele de post anexate planului de afaceri.

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Bodrea Ilie - sef de echipa

Buiga Stefan
Trif Nicolae - contabil
Lung Bogdan - manager
Racola Raveca - inginer tehnolog

Este recomandabil s ataai, la Planul de afaceri, CV-urile membrilor echipei de

proiect, precum i orice alt document care s susin argumentele prezentate, fise de
post, organigrama etc.

Obiectivele firmei planul de dezvoltare pe termen mediu (pn la 5 ani), evideniind

modul cum acesta se coreleaz cu investiia propus prin proiect. Descriei obiective
realiste i credibile.

Principalele noastre obiective sunt:

Anul I de activitate: obtinerea unui profit net de minim 100.000 lei.

Anul II de activitate: cresterea profitului net cu 50%.
Anul III de activitate: cresterea profitului net cu 75%.
Anul IV de activitate: cresterea profitului net cu 100%
Anul V de activitate: obtinerea unei cote de piata de 30%.

2. Produsul/ serviciul
n acest capitol, descriei i explicai, n detaliu, produsul/serviciul ce face obiectul investiiei
propuse n proiect.
Descrierea produsului: caracteristici fizice (mrime, form, culoare, design, capaciti),
tehnologia utilizat n producerea/ dezvoltarea lui (materii prime, echipamente, fora de
munc, patente etc localizai, la nivel de regiune de dezvoltare/jude, sursa acestor
elemente).

Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus HK35.

Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari,
care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati
de cercetatori romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta
avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si
ridicate 22C -24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere.

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de
scoica, cu latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta
la exemplarele ajunse la maturitate.
Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia
cerintele pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre
soiurile cu cel mai mare randament de fructificare.
Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35
Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu
granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea
lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an,
preconizam sa realizam o productie de 200 300 kg ciuperci / tona de substrat.

Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la:

stabilirea substratului nutritiv reteta compost

umectarea materiilor
pasteurizarea termica a compostului
insamnatarea cu miceliu
incubarea
fructificarea recoltarea ciupercilor.

Detalierea etapelor:
Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate,
materiile prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa
asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la
dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in reteta finala, care in
cazul nostru este:

paie de grau 95%

amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5%

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea

substratului nutritiv, inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera).
Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat
acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele
carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la
cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea
termica, amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in
jur de 1-2 zile.
In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg
material. Dupa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la
temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe
insamantarea.
Insamantarea cu miceliu este urmatoarea etapa in care se face cantarirea
compostului si analizarea calitatii acestuia verificandu-se respectare urmatoarelor
valori:
Temperatura 21-24 grade
Umiditate 75-80%
Ph 5-7
Materialul insamantat se pune in saci de 7-100 cm h, diametrul de 25-30 cm si 0,1
mm grosime.
Incubarea miceliului incepe din momentul insamantarii si s considera incheiata in
momentul albirii sacilor, respectiv cand miceliul s-a impanzit si incepe fructificarea.

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura de 20-22 grade pe

perioada de 10-15 zile.
In timpul incubarii este interzisa pulverizarea direct pe saci, dar necesara
mentinerea umiditatii de 65-70 % de aceea am pus instalatia de irigat prevazuta cu
diuze ce pulverizeaza vapori de apa. Sacii nu trebuie sa fie lipiti unii de altii pentru a
nu se autoaprinde, prezentand pericolul cresterii temperaturii si a distrugerii
miceliului, pentru aceasta am construit hala cu rafturi pentru depozitarea
corespunzatoare a sacilor. Lumina nu este neceara in aceasta perioada pentru
dezvoltarea miceliului deci se va folosi dor pentru orientare. Aerisirea se va face de
2 ori pe zi cate o ora, curentii nu vor depasi 0,2 m/s.
Dupa 18-20 de zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminat
si urmeaza o perioada de maturizare, iar odata cu aparitia primordiilor prin orificiile
sacilor urmeaza faza fructificarii in care lumina este necesara pentru dezvoltarea
carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul
becurilor reci (fluorescente) de nuanta albastruie cu norma unui neon d 36 w in 2/3
timpi. Necesarul de lumina este de 8-10 ore pe zi.
Punem accent pe respectarea conditiilor de microclimat temperaturaumiditate-ventilatie-intensitatea luminii, deoarece o dereglare sau depasirea
conditiilor optime duce automat la scaderea drastica a productiei pana la
compromiterea totala.

3. Piaa
Descriei piaa pe care activai sau pe care intenionai s intrai:
aria geografic de acoperire a produsului/ serviciului
clieni existeni i poteniali: n funcie de piaa de desfurare (intern, extern), volumul
vzrilor, produse/ grupe de produse
analiza stadiului actual al pieei nevoi i tendine
previzionarea creterii pieei, prognoza cererii
definirea potenialelor segmente ale pieei produsului/serviciului dvs.
concurena: principalii concureni, ponderea lor pe pia, punctele tari i punctele slabe
ale produsului/serviciului dvs. comparativ cu cel al competitorilor (direci i indireci) ;
elemente care influeneaz comportamentul cumprtorilor

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

analiza principalelor modaliti de distribuie a produselor/ serviciilor pe pia

Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul Cluj-Napoca. Conform

informatiilor de care dispunem, in proportie de peste 90%, ciupercile din
hypermarket-uri sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este
situata mult sub nivelul cererii, mai exact cererea este de 26 ori mai mare
decat oferta.
Capacitatea totala de absorbtie a produsului pe piata este de:
0.2 kg / an / persoana * 218.400 persoane = 43.680 kg / an
Consumul mediu pe cap de locuitor in alte state din Uniunea Europeana, se
situeaza intre 1.5 2 kg / an / persoana.
Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de 1.5 kilograme in
urmatorii 5 ani, capacitatea totala de absorbtie devine:
1.5 kg / an * 218.400 persoane = 327.600 kg / an
Asadar, preconizam pentru urmatorii 5 ani, o crestere a pietei tinta de 15%, in
urma cresterii consumului mediu pe cap de locuitor de la 200 grame / an in
prezent, la 1.5 kilograme / an, in urmatorii 5 ani.

Din punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de

analize, una primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat
investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in varianta en-gross
si care este cantitatea ce poate fi absorbita pe piata.

In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor publice de

specialitate am alcatuit o baza de date privind cele mai indicate metode de
cultura pentru ciupercile Pleurotus HK 35.

Consumatorii

Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor,

mai ales celor care au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe
un consum redus de calorii.

O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe

de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de ciuperci, nu este necesara o

detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai
spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta,
sex, ocupatie etc.

Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului Cluj-Napoca

care isi fac aprovizionarea din urmatoarele hypermarket-uri: Metro , Selgros,
Kaufland si Auchan.

Concurenta
Principalii concurenti pe piata sunt reprezentati de micii producatori din
judetul Cluj care comercializeaza in jur de 20 t pe luna

Strategia de marketing
Ciupercile vor fi preluate de la sdiul ciupercariei saptamanal, de fiecare
magazin in parte. Sunt 4 hipermarketuri cu care avem contracte si care vor
achizitiona de la noi 400 kg/ciuperci/saptamana.
Asadar, cantitatea preluata este de 1600 kg/ciuperci Pleurotus HK35 la
6 lei /kg, cu plata pe loc. Acest lucru genereaza un cashflow saptamanal de
9600 lei si lunar de 38.400 lei, ceea ce acopera in mod constant cheltuielile
lunare.
Platile:
Lunar avem urmatoarele cheltuieli:
-

Cheltuieli cu salariile + contrbutiile la stat

Cheltuieli cu intretinerea ciupercariei inclusiv TVA.

Regi
o

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Cheltuielile totale lunare sunt de

lei care se achita din incasarile lunare
de 38.400 lei, ramanand un cashflow pozitiv de
lei.

Valoarea investitiei initiale va fi de :

Competitia

200.000 de euro?

In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din

punct de vedere al productiei de ciuperci, majoritatea comerciantilor de
ciuperci nu se axeaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi
sezoniere si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona
noastra, avem concurenta redusa pentru acest tip de activitate.

Promovare
Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda
contactarii directe a reprezentantilor hypermarket-urilor, care s-au aratat foarte
receptivi la oferta noastra de colaborare, astfel reusind sa negociem contracte
de preluare a ciupercilor la pretul de 6 lei / kilogram.

Descriei strategia de abordare/introducere a produselor i serviciilor pe pia (sau de

meninere/ mbuntire a cotei de pia n cazul unor servicii existente). Tot aici se va
evidenia strategia de marketing pentru promovarea produselor i serviciilor respective i
modalitile de punere n practic a acesteia, inclusiv:
Punctele tari ale afacerii (produsului/ serviciului), avantaje oferite fa de competitori
Poziionarea pe pia a produsului/ serviciului, caracteristici care l difereniaz de

10

Regi
o

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

competitori
Politica de pre, legtura dintre politica de pre, caracteristicile produsului/ serviciului i
tendinele pieei
Promovarea produsului/ serviciului
Distribuia produsului/ serviciului
Strategia de vnzri: descriei modalitatea n care firma va aborda clienii (e.g.
modaliti de comunicare)
Previzionarea vnzrilor
Riscuri identificate i msurile prevzute pentru diminuarea efectelor n cazul
materializrii acestor riscuri.

4. Proiecii financiare
Detaliai Anexa 1.2. Finanarea proiectului
Prezentai, totodat, calculaiile de costuri i venituri care fundamenteaz proieciile de
cheltuieli i venituri.
COSTURILE DE INVESTITIE

Costuri de investitie
Nr.
Crt

Denumire
1 Teren
2 Masini, utilaje, echipamente
Mobilier (birouri, scaune, dulapuri
3 arhivare, etc.)

Pret
Buca
unitar
ti
Total
5000
1
5000
10000
2 20000
200

15

3000

Echipamente IT (calculatorare,
4 multifunctionale, etc.)
Cladire sediu social (include toate
instalatiile, lucrarile aferente, grupuri
5 sanitare, etc.)

1000

2000

27000

27000

Costuri initiale marketing: website,

promovare initiala (ex. Un spot
TV/Radio de infiintare a societatii)
Constructie hala de productie
Constructie depozit frigo
instalatie irigat
Instalatie irigare climatizare
Instalatie de incalzire
Instalatie frigo
Bransament energie electrica
Bransament gaz
Racordare apa si canalizare

500
75000
13500
3000
5000
10000
10000
5000
5000
5000

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
TOTA
L

500
75000
13500
3000
5000
10000
10000
5000
5000
5000
18900
0

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

11

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

Achizitie teren PENTRU HALE DE PRODUCTIE 200 M PATRATI * 350 EURO M PATRATI
CONTRUCTIE SEDIU 60 M PATRATI * 350 EURO M PATRATI

Metoda utilizat n elaborarea proieciilor financiare este cea a fluxului net de numerar
actualizat. n aceast metod fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea i provizioanele,
nu sunt luate n considerare.
n cadrul analizei financiare a investiiei se va aprecia
profitabilitatea financiar a investiiei determinat prin indicatorii
VNAF/C (valoarea net actualizat, calculat la valoarea total a investiiei) i RIRF/C
(rata intern de rentabilitate financiar, calculat la valoarea total a investiiei).
Valoarea total a investiiei include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile (inclusiv
TVA)
durabilitatea financiar a proiectului, prin verificarea fluxului net de
numerar cumulat (neactualizat). La determinarea fluxului de numerar net cumulat se
vor lua n considerare toate costurile (eligibile i ne-eligibile) i toate sursele de
finanare (att pentru realizarea investiiei ct i pentru operarea i funcionarea
acesteia, inclusiv veniturile nete).
Pentru completarea proieciilor financiare prevzute n Anexa 1.5. Planul de afaceri Proiecii
financiare (Anexa1.5_PlanAfaceri_ProiectiiFin.xls), se vor introduce numai datele de intrare
cerute (venituri-cheltuieli, ncasri-pli, perioad implementare etc). Orice modificare a
formulelor de calcul fr acordul prealabil al AMPOR poate conduce la respingerea cererii de
finanare.
Toate proieciile vor fi calculate pentru o perioada de 3 ani dupa finalizarea implementrii
proiectului, n preuri constante.
Proiecia veniturilor i cheltuielilor
Se va completa foia de lucru (worksheet) A-Venituri&Cheltuieli
n coloana Preimplementare - An 0 se vor completa cu valorile existente n ultimul execiiu
financiar ncheiat de societate, anexat la cererea de finanare.
Totui, dac implementarea proiectului este estimat s nceap n anul urmtor celui n care
a fost depus cererea de finanare, Anul 0 poate fi considerat anul depunerii cererii de
finanare, n acest caz coloana Preimplementare - An 0 completndu-se cu valorile estimate
pentru anul respectiv. Acesta poate fi cazul cererilor de finanare depuse n cursul semestrului
al doilea din an, pentru care perioada de implementare este estimat s nceap n anul
urmtor.
Veniturile i cheltuielile se vor proiecta trimestrial n primii 2 ani de funcionare a investiiei i
anual pentru al treilea an de analiz.
n cadrul acestei seciuni, detaliai ipotezele care au stat la baza realizrii previzionrii.
Corelai informaiile din aceast proiecie financiar cu cele menionate n restul planului de
afaceri.
Specificai modul n care a fost previzionat fiecare categorie de cheltuial.
Precizai orice alte informaii care au stat la baza previzionrii sau care influeneaz, n mod
relevant, previzionarea cheltuielilor.
Daca se estimeaz venituri i/sau cheltuieli i din alte activiti dect cea care face obiectul
proiectului, detaliai aceste venituri i cheltuieli.
Proiecia contului de profit si pierdere
Se va completa Impozit pe profit/cifra de afaceri din foia de lucru (worksheet) B-

12

Regi
o

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor

Anexa 1.5.
Planul de afaceri

ContProfit&Pierdere
Proiecia fluxului de numerar cu finanarea nerambursabil
pe perioada de implementare a proiectului - se va completa foia de
lucru (worksheet) C-FN-Implem-An1. Dac perioada de implementare a proiectului este
mai mare de 12 luni, se va completa i foaia de lucru (worksheet) C-FN-Implem-An2 .
Atenie! Se va insera valoarea preconizat pentru fluxul de numerar aferent perioadei
precedente - pre-implementare (n celula C52 din foaia de lucru C-FN-Implem-An1)
pe perioada de operare i ntreinere a investiiei - se va completa
foia de lucru (worksheet) C-FN-Operare
Proiecia fluxului de numerar fr finanarea nerambursabil
Se va completa foia de lucru (worksheet) C-FN-FaraGrant n aceast foaie de lucru se va
introduce perioada de implementare a proiectului (n celula C3), n luni (aceeai cu perioada
nscris la pct. 2.3.3. Durata de implementare a proiectului din formularul cererii de
finanare) si valoarea reziduala (celula H12). In partea scrisa a planului de afaceri se va
prezenta si justifica modalitatea de calcul a valorii reziduale
.Ea poate fi calculat n trei moduri, conform Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment
projects for Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession:
- Lund n considerare valoarea de pia a activelor fixe, ca i cum ar fi fost s fie vndute la
sfritul orizontului de timp luat n considerare;
- Prin calcuarea valorii reziduale a tuturor activelor i pasivelor, pe baza unor formule standard
de contabilitate a amortizarii economice (de obicei, diferita de amortizarea pentru
determinarea impozitului pe profit de capital);
- Prin calcularea valorii nete actuale a fluxurilor de numerar pe durata de via rmas .
Indicatori financiari rezultai
Pe baza datelor obinute din proieciile efectuate se vor calcula automat indicatorii care vor
releva, necesitatea finanrii neramburasbile, sustenabilitatea i viabilitatea investiiei
propuse.

5. Anexe i alte documente

Includei alte documente ce considerai a fi relevante, sau care susin anumite puncte de
vedere din planul de afaceri (oferte, devize, fundamentri suplimentare, analize de pre, CVuri ale echipei de proiect).

13