Sunteți pe pagina 1din 45

qwertyuiopasdfghjklzxcvbn

mqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjkl
Infiintare plantatie de afini

zxcvbnmqwertyuiopasdfghj
Submsura 4.1 - Investiii n exploataii
agricole

klzxcvbnmqwertyuiopasdfg
Dobre Adrian- Master Dezvoltare Rurala, An
II
hjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzx
INTRODUCERE

Pomicultura pe teritoriul rii noastre a fost practicat din timpuri foarte ndeprtate.
Astfel, populaiile din bazinul Carpatic au selecionat i ameliorat din flora spontan
numeroase biotipuri locale la toate speciile de pomi.
Migraiile populaiilor nomade (ttarii,secXIII-XIV), apoi dependena de imperiul
Otoman (sec.XV XIX), au avut repercusiuni asupra ntregii viei sociale i desigur, a
pomiculturii, care devenise o surs de trai a populaiei i de acoperire a birurilor.
ncepnd din sec.al XV lea s-au pstrat documente scrise hrisoave domneti,
tranzacii ntre diveri comerciani prin care se atribuiau unor mnstiri sau persoane, alturi
de moii sau cldiri i livezi.
n sec. al XVII lea este atestat intervenia statului n protejarea i dezvoltarea
pomiculturii prin pravila lui Vasile Lupu: cei care vor intra n vie sau pomet, s mnnce
numai poame, s nu fie certai, iar de se va arta lucru, cum c au mers s fure, s-i bat i s
le ia hainele, iar cei care vor tia pomii s fie certai ca nite tlhari.
Arealul plantaiilor pomicole din trecut, de pe teritoriul actual al rii noastre se
poate aprecia dup actuala repartiie. i atunci, ca i n zilele noastre, pomii se cultivau mai
mult n zona dealurilor leagnul speciilor pomicole slbatice .
Din a II a jumtate a secolului trecut a nceput organizarea pomiculturii, n aceast
perioad s-au importat smburi i semine de pomi, material sditor pomicol, mai ales din
Frana,Germania i Belgia.
Odat cu extinderea plantaiilor pomicole se poate aprecia c au fost redate
pomiculturii dealurilor rii noastre i a judeului Iai, prin amenajarea terenurilor n pant
sub form de terase i plantarea pomilor pe direcia generatoarei curbelor de nivel.
CAPITOLUL I . Descrierea obiectivului de investitii

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII

ntreprinderea Individuala Dobre Adrian s-a infiintat in baza OUG nr. 44/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, are sediul professional in comuna Dascalu, Strada
Independentei, nr. 89, Judetul Ilfov .
Intreprinderea s-a infiintat in luna aprilie a anului 2016 si este inregistrata in Registrul
Comertului cu F51/305/19.05.2015,cu Cod Unic de Inregistrare 34529830, iar pana in prezent nu
a desfasurat activitati generatoare de venituri.
Intreprinderea detine 1 ha teren arabil .
Dimensiunea economica a intreprinderii 2703.58 SO.

Obiectul de activitate al Intreprinderii este : - 0125 Cultivarea arbustilor fructiferi,


capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi.

Obiectivele Intreprinderii:
valorificarea produselor catre un public de larg consum, dar si cofetarilor, patiserilor,
restaurantelor, fabricilor de produse cosmetice, de sucuri si siropuri
reducerea timpului aferent unei lucrari
incheierea de parteneriate cu potentiali clienti din afara tarii noastre cu unitati de profilalimentar.
cresterea numarului de clienti de la an la an prin extinderea valorificarii produselor pentru clienti
din afara judetului
cresterea profitului procentual cu fiecare an
Tabel 2.1.1 - Dotarea exploatatiei

Nr.crt. Denumire echipament tehnologic Bucati

1 Tractor 1

2 Disc 1

3 Distribuitor ngrminte 1

4 Plug 1

Suprafata de exploatatie distribuita pe moduri de folosinta:

Nr Crt. Categoria Ha %
1 Total teren 1 100
2 AGRICOL, din care: 1 100
2.1. arabil - -
2.2. vii si pepiniere viticole - -
2.3. pomi si pepiniere 1 100
pomicole
2.4. pasuni si fanete - -
3 NEAGRICOL, din care: - -
3.1. Constructii si curti - -
3.3. Ape si balti - -
3.4. Rape si Ravene - -
Dimensiunea economica- SO 2 703.58 ferma mica

1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI


Intreprinderea Individuala Dobre Adrian va accesa Submsura 4.1a - Investiii n
exploataii agricole.
SCOPUL investiiilor sprijinite n cadrul acestei submsuri este sprijinirea investi iilor
pentru creterea competitivitii exploatailor agricole prin dotarea cu utilaje i echipamente
performante n raport cu structura agricol actual, precum i investiiile pentru modernizarea
fermei (n special cele de dimensiuni medii i asocieri de ferme mici i medii) i mbuntirea
calitii activelor fixe.
OBIECTIVE:
mbuntirea performanelor generale ale exploataiilor agricole prin creterea competitivitii
activitii agricole, a diversificrii produciei agricole i a caliti produselor obinute;
Restructurarea exploataiilor de dimensiuni mici i medii i transformarea acestora n exploata ii
comerciale;
Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiii;
Creterea valorii adugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei i
comercializarea direct a acestora n vederea crerii i promovrii lanurilor alimentare integrate.
BENEFICIARII:
Fermierii, cu excepia persoanelor fizice neautorizate;
Cooperativele (cooperativele agricole i societile cooperative agricole), grupuri de productori,
constituite n baza legislaiei naionale n vigoare care deservesc interesele membrilor;
SPRIJINUL NERAMBURSABIL:
n cazul fermelor avnd dimensiunea economic pn la 500.000 SO (valoare producie
standard) sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile i nu va
depi:
pentru proiectele care prevd achiziii simple:
maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;
pentru proiectele care prevd construcii-montaj:
maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru
fermele mici din sectorul vegetal;
maximum 1.500.000 euro pentru legume n spaii protejate (sere) i sectorul zootehnic,
respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
pentru proiectele care prevd crearea de lanuri alimentare integrate:
maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;
n cazul fermelor avnd dimensiunea economic peste 500.000 SO sprijinul public
nerambursabil va fi de 30% i nu va depi:
pentru proiectele care prevd achiziii simple:
maximum 500.000 euro;
pentru proiectele care prevd construcii- montaj:
maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro
pentru legume n spaii protejate (sere) i sectorul zootehnic;
pentru proiectele care prevd crearea de lanuri alimentare integrate:
- maximum 2.000.000 euro;
n cazul cooperativelor i a grupurilor de productori sprijinul va fi 50% fr a dep i
maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiiei.
Prin proiect se urmareste dotarea fermei cu :

- Sistem de irigaii prin picurare


- Materialul sditor (4000 plante n ghivece avnd vrsta de 3 ani)
- Plas de zinc (pentru imprejmuirea terenului )
- Plas contra psrilor
- Containere (ghivece) rafie sau folie agrotextil pentru bilon

Plantarea afinului pe bilon


Pentru suprafete mici afinul poate fi plantat la groapa, insa pentru plantatii mai mari este
recomandata plantarea afinului pe biloane.
Biloanele pot fi formate in functie de caracteristicile solului si topografia terenului, la o
inaltime cuprinsa intre 30-50 cm fata de cota naturala a terenului.
Terenul trebuie sa fie arat, discuit sau frezat. Scarificarea este recomandata in cazul in
care terenul este plan si se dreneaza greu. Ulterior lucrarilor mentionate se vor trasa randurile la
distante egale de 3 m, se va administra rumegus si/sau turba pe randuri dupa care se vor freza
pentru omogenizarea lor in sol, iar apoi se vor forma biloanele.
Pe biloane va fi montata conducta de picurare.
Pentru a intretine mai usor biloanele curate fara buruieni, noi recomandam ca acestea sa
fie acoperite cu agrotextil, folie de plastic sau aschii de lemn.
- Formare bilon

- Bilon acoperit cu agrotextil si conducta


de picurare

- Biloane cu plante

Capitolul II . Datele tehnice ale investitiei

2.1 AMPLASAMENT
Descrierea condiiilor naturale n care se afla amplasat cultura:

Dasclu (n trecut, Dasclu-Creaa sau Pitar-Mou) este o comun n judeul Ilfov,


Muntenia, Romnia, format din satele Creaa, Dasclu (reedina), Gagu i Runcu.
Comuna se afl n nord-estul judeului, pe malurile Mostitei, ap ce izvor te de pe
teritoriul comunei. Este strbtut de oseaua judeean DJ200, care o leag spre nord de
Grditea i spre sud de tefnetii de Jos, Voluntari i Bucureti. La Gagu, din aceast osea
se ramific oseaua judeean DJ402, care duce ctre est la Petrchioaia i mai departe n
judeul Ialomia la Sineti.
Coordonate: 443616N 261504E
Clima este temperat continental cu nuan excesiv, cu veri clduroase i secetoase
i ierni friguroase, dominate de prezena frecvent a maselor de aer rece continental din Est,
sau arctic din Nord i de vnturi puternice care viscolesc zpada.
Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului nregistreaz o uoar cretere de
la N (10.5 grade C) la S (11 grade C).
Temperatura maxim absolut (40 grade C) a fost nregistrat la Snagov (20 august
1945), iar temperatura minim absolut (-35 grade C), tot la Snagov (25 ianuarie 1942).
Amplitudinea rezultat din cumularea valorilor extreme (75 grade C), precum i aceea a
mediilor lunare ale temperaturii aerului (25 grade C) reflect caracterul continentalismului
accentuat al climatului judeului Ilfov.
Cantitatea medie multianual a precipitaiilor oscileaz n jurul valorii de 500 mm
(la Brneti i Vidra). Regimul eolian se caracterizeaz prin predominarea vnturilor dinspre
NE (21.6 %) i E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul
iernii ce pot depii 125 km/or.
Reteaua hidrografica a comunei Dascalu este formata din Valea Mostistei si Paraul
Runcu.
Valea Mostistei are izvorul la nordul localitatii Dimiceni si apare sub forma unei
valcele de la altitudinea de 90 de m cu maluri foarte putin pronuntate, avand directia VE cu o
latime de 100 m cu o viteza mica de curgere datorita talvegului redus, formeaza meandre si
are aspect mlastinos.
In zona, reteaua superficiala a apei este bine evidentiata, iar pierderile de apa de la
suprafata se fac cel mai mult prin evapotranspiratie decat prin scurgere in reteaua
hidrografica.
Paraul Runcu situat in partea centrala strabatand satul Dasclu (afluent de dreapta al
Mostistei).
Apele fluviale sunt dirijate prin santuri . Nu exist canalizare .
Solurile comunei Dascalu se incadreaza in zona cernoziomului levigat si brun roscat
de padure, formate de loess care are grosime de 10 m cu textura fina si lutuala.
Cernoziomul este puternic levigat, datorita stratului acvifer situat la mica adancime 3
- 5 m. Continutul in humus este mijlociu.
In partea de sud a comunei se afla un sol brun roscat de padure, foarte slab erodat
cu textura luto- argiloasa.
Vegetatia de pe raza comunei este reprezentata prin paduri, prin vegetatia din lunca
Vaii Mostistei, a cravurilor si buruienilor din culturile agricole.
Fauna este reprezentata prin mamifere de padure ca: mistret, lup, vulpe, capriori,
viezurele; prin pasari de inters vanatoresc ca: fazani, sitari si altele. Alte pasari: gaita,
ciocarlia, privighetoarea, ciocanitoarea. In vegetatia ierboasa de camp se afla iepurele,
dihorul, nevastuica, prepelita si numeroase rozatoare.

AGRICULTURA
Principala activitate care se deruleaza pe teritoriul administrativ teritorial al comunei
Dascalu si legata direct de resursele din acest teritoriu este agricultura. Potenialul

agricol al comunei este deosebit de ridicat.


In prezent cea mai mare parte a comunei este ocupata de teren arabil cu un procent de
90%, urmata de padure cu un procent de 5 %, apoi de luciu de apa cu un procent de 3% si
vii cu 1%.

Suprafata totala a teritoriului comunei este de 3648 ha. Defalcata pe suprafete, ea se


prezinta astfel:
Suprafata administrativ teritoriala a comunei :
SUPRAFATA
CATEGORIA
(ha)

TIP DE SUPRAFATA

Teren arabil 3108

Padure 173.5

Pasune 28

Livezi 1

Vii 32

Luciu de apa 90.4

Suprafata totala 3648

2.2 PIATA DE APROVIZIONARE SI / SAU DE DESFACERE SI


CONCURENTA

Piata de aprovizionare :
Sistem de irigaii prin picurare S.C PREST COM
Materialul sditor (4000 plante n ghivece avnd vrsta de 3 ani) PEPINIERA
ZAMFIRA

Combustibil S.C OMV Petrom Marketing S.A

Piata de desfacere :

Vanzare productie S.C AMEROPA S.A , Supermarket-urile din


Bucuresti si din tara

Concurenta :

Singura plantatie de afini din comuna Dascalu este cea infiintata de Intreprinderea
Individuala Dobre Adrian, iar pe raza Judetului Ilfov nu exista concurenta.

2.3 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC


Afinul (nume tiinific Vaccinium myrtillus L., denumire popular: afin, afin de munte, afin
negru, afene, asine, coacz, merior de munte, pomuoar) este un arbust din familia Ericaceae.
Poate fi ntlnit n Europa, nordul Asiei, Groenlanda, vestul Canadei i vestul Statelor Unite.
Figura 1 - AFIN

Sursa : www.biofair.ro

Este un subarbust (arbust mic), stufos, rmuros, cu tulpina de culoare verde, lung de
circa 3060 cm, cu ramuri anguloase.
Frunzele sunt scurt-peiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe
ambele fee.
Florile sunt verzui roietice, albe sau roz cu petalele unite sub form de clopo el,
dispuse cte 1-2 la axila (subioara) frunzelor. nflorete n lunile mai-iunie.
Fructul este numit afin i reprezint o bac de culoare albastru-nchis sau albastru-brumrie, de
form rotund, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoas, cu suc violaceu, cu gust plcut dulce
acrior.

Afinul de cultur este un arbust ce crete sub form de tuf cu nlimi i forme
variabile, de la 0,60 la 2,50 m, n funcie de soi.
Rdcina
Sistemul radicular este format din rdcini fine cu, capacitate redus de patrundere n
sol , fiind rspndite pna la adncimea de 40 cm , iar pe orizontal nu depete raza de 1 m.
n general sistemul radicular este lipsit de periori absorbani, din care cauz
capacitatea de absorbie este mai mica.

Tulpinile afinului
In funcie de soi, sunt mai puin ramificate i au lemnul tare n cazul celor n vrst
mai mare de 2 ani i fragil n cazul ramurilor anuale.
Culoarea creterilor anuale este diferit, de la verde pal i verde strlucitor , la rou-
maroniu, fiind caracteristic de soi.

Mugurii afinului
Mugurii vegetativi pot fi:
Activi - situai pe ramuri anuale, sunt mici iar la formarea lor deplin, devin triunghiulari
acuminai.
Dorminzi - se afl pe ramuri mai n vrst sunt foarte mici i greu de observat cu ochiul liber.
Mugurii floriferi se formeaz pe lastarii anuali, de regul n treimea superioar a
acestora, sunt mai dezvoltai i de form rotund oval.
Lstarii care cresc din mugurii vegetativi activi au poziie lateral lungimea 5-20 cm.,
mai lungi pe poriunea apical i mai scuri pe poriunea bazal. Pe acetia se formeaz
muguri de rod spre vrf i muguri vegetativi spre baz.

Frunzele afinului
- Sunt aezate n spiral, alungite de form eliptic
- Au lungimea de 5-7 cm i laimea de 2,5-3,5 cm cu marginea ntreag,
- Pe partea superioar sunt de culoare verde strlucitor iar pe cea inferioar de culoare mai
deschis

Florile afinului
Afinul inflorete trziu n cursul lunii mai dup ce apar frunzele.
Florile sunt verzui roietice, albe sau roze cu petalele unite sub forma de clopotel,
dispuse cate 1-2 la axila frunzelor.

Fructele afinului
- Fructul afinului este o bac , de form sferica turtit sau sferic i are culoarea albastru
deschis strlucitor pn la albastru nchis acoperit cu pruin.
- Afinele cultivate sunt mai mari de 2-4 ori dect cele crescute spontan.
- Pulpa afinelor cultivate are culoare deschis cu sucul incolor,(spre deosebire de cele
spontane care au sucul intens colorat ) i are numeroase semine (15-60).
- Gustul variaz de la dulce acidulat la dulce cu arom specific.
- Coacerea fructelor se face esalonat cele obinute la primele recoltri fiind mai mari i mai
bogate n semine, care ns nu influeneaz gustul acestora.
Figura 2 - Fructe de afin

Sursa : https://ro.wikipedia.org

Perioadele de cretere i rodire


Afinul de cultura este un arbust ce creste sub forma de tufa inalta, de 1-3 m, formata
din mai multetulpini de grosimi aproximativ egale. Sistemul radicular este format din
radacini fine cu capacitat eredusa de patrundere in sol , fiind raspandite pana la adincimea de
40cm, iar pe orizontala nu depaseste raza de 1 m.
Fiecare tulpina rodeste bine pana la virsta de 5 ani. El infloreste tirziu in cursul lunii
mai dupa ce apar frunzele.
Florile sunt grupate cite 6-20 (mai frecvent 7-8 ) in raceme. Ele se deschid esalonat,
incepind de la baza inflorescentei spre virf. Infloritul dureaza 20-25 de zile. Fructele ajung la
maturitate esalonat dupa 48-55 de zile de la sfarsitul infloritului.(iulie).
Afinul incepe sa fructifice inca din anul plantarii dar pina la virsta de 4-5 ani
productiile sunt mici(sub 1 kg /tufa).
La plantele de peste 10 ani productia poate ajunge la 3-5 kg /tufa.
Afinele cultivate sunt mai mari de 2-4 ori decit cele crescute spontan. Pulpa afinelor
are culoare deschisa cu sucul incolor, (spre deosebire de cele spontane care au sucul intens
colorat ) si cuprinde numeroase seminte (15-60). Gustul variaza de la dulce acidulat la dulce
cu aroma specifica.
Coacerea fructelor se face esalonat, cele obtinute la primele recoltari fiind mai mari si
mai bogate in seminte, care insa nu influenteaza gustul acestora.

Cerinele fa de factorii de mediu


Afinul este o specie de clima racoroasa si umeda care desi suporta semiumbra, deci se
dezvolta si submasiv, da cele mai bune rezultate cind primeste lumina solara directa.
Fata de temperatura are pretentii moderate, reusind in zonele in care media anuala
este uprinsa inte 7,8 grade Celsius si 8,5 grade Celsius (15-17 grade Celsius in perioada de
vegetatie), iar in perioada de repaus suporta temperaturi pina la -30 grade Celsius.
In iernile lipsite de zapada insa, daune pot fi provocate si la temperaturi de 10-15
grade Celsius.
Rezistenta la ger este diferita si in functie de sol.
Cerintele fata de lumina sunt cele mai mari in perioada infloririi si legarii fructelor
dupa care nevoile scad treptat.
Sunt indicate totusi terenurile cu expozitie insorita.
Pretentiile fata de apa sunt ridicate, in sensul ca este necesara asigurarea constanta a
acestui factor, mai ales in perioada de vegetatie. Aceasta necesitate se datoreste sistemului
radicular care se dezvolta in stratul superficial, unde intensitatea evaporarii este mai mare.
Zonele in care iernile sunt bogate in zapada sunt foarte favorabile culturii afinului, atit
in ce priveste protectia contra gerurilor cit si aprovizionarea cu apa la pornirea in vegetatie.
Solurile preferate de afin sunt acide (ph=4,8-5,5), structurate, fertile, bine
aprovizionate cu apa si cu aeratie buna.Cele mai favorabile sunt solurile brune acide, cu
textura mijlocie, drenaj acvatic bun, fara fenomene de gleizare pina la adincimea de 50 cm.
De importanta hotaritoare este reactia solului, insusire care limiteaza cultura afinului.
Nu sunt recomandate solurile nisipoase, slab aprovizionate cu substanta organica, solurile
situate pe substrat alcalin, precum si solurile argiloase, lipsite de structura si cu drenaj
defectuos.
De asemenea, continutul in humus trebuie sa fie de minimum 3,5-4 %, deoarece masa
principala a radacinilor se dezvolta in stratul de la suprafata solului, care este bogat in
substanta organica si numai o mica parte exploreaza straturile profunde

Tehnologia de cultur
Obtinerea materialului saditor
Afinul poate fi inmulit prin butire, marcotaj , drajoni, desprirea tufei, altoire ,
prin semine i mai nou metoda n vitro - meristeme. Principala cale de ob inere a
materialului sditor este ns butirea, putndu-se utiliza butai lignificai i butai
semilignificai.
Butaii lignificai se confecioneaz din tulpini anuale cu grosimea de 6-8 mm i
lungimea de 30-70 cm, cu lemnul copt, recoltate imediat dup cderea frunzelor.
Tulpinile se stratific n nisip sau rumegu umed, la 1-5 grade Celsius si umiditate 80-
85%.Substratul se dezinfecteaza in prealabil cu sulf si se umecteaza in timpul stratificarii
dupa nevoie. Se recomand ndepartarea mugurilor floriferi, deoarece prezenta lor impiedica
inradacinarea. Primavara ,dupa 10 martie, tuplinile se scot de la stratificat, se fasoneaza la
lungimea de 8-12 cm, avnd grija ca taietura superioara sa se execute deasupra unui mugur,
iar cea bazala sub un mugur, inlaturindu-se zona din virf a tulpinii , portiunile subtiri, precum
si cele bazale care au diametrul mai mare de 7 mm. Plantarea butasilor in cimp se executa de
la jumatatea lunii martie,prima decada a lunii aprilie. Distantele de plantare a butasilor sunt
10 cm intre rinduri si 5 cm intre plante pe rind. Pozitia butasilor trebuie sa fie verticala , iar
adncimea de plantare in substrat va fi de 3-4 cm. Dupa planatre se fac udari de cite ori este
nevoie, la fel si plivitul buruienilor.
Fertilizarea butasilor se face numai cu solutii nutritive si numai dupa inradacinare, la
aproximativ60-70 de zile de3 la plantare. Aceasta se efecuteaza cu ingrasaminte minerale cu
azot, fosfor si potasiuin raport de 1:2:1, respectiv 144 gN, 288g P, 144g K, substanta activa
dizolvate in 90 l de apa. Solutia se prepara cu 1-2 zile inainte de folosire, utilizindu-se 2 l
solutie/mp. Sunt necesare 3-4 fertilizari.

Infiintarea culturii
Infiintarea unei plantatii necesita respectarea conditiilor de clima si sol care trebuie sa
raspunda cerintelor ecologice ale afinului.
Pregatirea terenului in vederea infiintarii culturii consta in defrisarea vegetatie
lemnoase si scoaterea radacinilor, dupa care se executa nivelarea de suprafata in directia
pantei.
Dupa nivelare se aplica o aratura de desfundare , la 40-50 cm cu care ocazie se
incorporeaza 40-50 to gunoi de grajd , 120 -150 kg P2O5 la hectar . Pe solurile cu PH peste
5,5 se administreaza suplimentar 2-4 to sulf praf /ha. In solurile cu permeabilitate redusa , se
executa o scarificare la 60-80 cm pentru asigurarea drenajului intern al apei.
Distantele de plantare se stabilesc in functie de sistemul de cultura si vigoarea solului.
Afinul se poate planta in rinduri simple .la distante de 3x1 m sau in benzi de 3x1x1
m.
Plantarea afinului se face toamna , in lunile octombrie , noiembrie , iar in zonele mai
secetoase primavara devreme, sau in martie aprilie in zonele mai umede. La plantare trebuie
sa se tina cont de unele aspecte si anume :
- datorita sistemului radicular foarte fin care se poate rupe usor , manipularea
plantelor se face cu foarte multa grija;
- plantarea se va face cu amestecul de pamnt fixat pe radacini in urma udarii
abundente a substratului inainte de a scoate materialul de la stratificat.
- folosirea in mod obligatoriu a turbei acide la plantare.
Plantarea se face in gropi de 40x40x40 cm, in care se administreza 15-20 kg turba
acida si numai pe solurile sarace se adauga 5-7 kg gunoi de grajd/groapa. Plantele se introduc
in groapa cu 4-5 cm mai adinc dect in cimpul de fortificare, avnd grija sa se repartizeze
uniform radacinile si sa se acopere cu amestecul de pamint mentionat anterior. Dupa
plantare , plantele se uda cu 10-15 l apa la planta si se musuroiesc cu sol afinat.
Figura 3 - Plantarea butailor de afin

Lucrari agrotehnice
Afinul de cultura se conduce sub forma de tufa , deoarece corespunde prticularitatilor
de crestere si astfel necesita interventii minime pentru formarea si conducerea ei. Se poate
adopta si gardul fructifer, fara sistem de sustinere , prin inlaturarea tulpinilor care au tendinta
de a se dezvolta spre intervalul dintre rinduri. In acest caz , distantele dintre plante pe rnd
vor fi mai mari si anume de 1,2-1,5 m.
Datorita sistemului radicular care este repartizat spre suprafata solului, afinul este
unul dintre cei mai sensibili arbusti in ce priveste imburienarea si intelenirea solului. De
aceea in plantatiile si in cele cu desimi mari, este obligatoriu can terenul sa fie mentinut ca
ogor negru. Aceasta se poate realiza prin lucrari superficiale la adincimea de 5-10 cm pe rnd
si de 10 -15 cm pe intervale. In plantatiile pe rod , ogorul negru se mentine pina la intrarea in
prga a fructelor, deoarece perioada de recoltare fiind lunga , accesul culegatorilor este greoi
si fructele se murdaresc.
O alta modalitate de intretinere a solului curat de buruieni este mulcirea. Ca mulci se
folosesc resturi vegetale, frunze paie, fin dar si cele mai bune rezultate este folosirea
rumegusului de rasinoase si a turbei acide. Mulciul se aplica vara, dupa prima lucrare a
solului sau dupa coacerea fructelor, in strat gros de 6-8 cm, pe o banda lata de 0,6 -1,2 m pe
randul dintre plante. Sunt necesare 3 to de rumegus la hectar. Ca mulci se poate folosi cu
succes si turba acida, aplicarea se face in acelasi mod ca la rumegus , cu mentiunea ca turba
trebuie sa fie macinata. Cantitatea folosita la hectar este de 6-10 to /ha.
Inierbarea intervalelor este un sistem de intretinere foarte indicat in plantatiile de afin
din zonele bogate in precipitatii de 700 mm anual. In aceste zone se recomanda amestecul de
graminee (Lolium perene ,Dactylis glomerata ,Phelum pratense ,Festuca pratense ) in
proportie de 30-40 % .In fiecare an se fac 4-5 cosiri cind plantele ajung la inaltimea de 15-20
cm. Iarba rezultata se lasa ca mulci.
Fertilizarea plantatiilor se face cu gunoi de grajd si ingrasaminte minerale. Gunoiul de
grajd este cel mai valoros ingrasamint pentru afin. Dozele moderate de gunoi de grajd , 20-25
to /ha , aplicate la intervale mai mici de timp , influenteaza favorabil ph-ul solului , este
necesara compostarea gunoiului de grajd cu sulf sau turba acida.
Referitor la ingrasamintele minerale afinul are pretantii reduse fata de fosfor si
potasiu si foarte mari fata de azot.Cantitatile uzuale sunt de 40-50 kg P2O5 ;40-60 kg K2O ;
80 120 kg N substanta activa la hectar. Ca ingrasaminte minerale se pot utiliza superfosfatul,
sarea potasica , sulfatul de amoniu si azotatul de amoniu.
Ingrasamintele organice impreuna cu cele minerale greu solubile se administreaza
toamna dupa caderea frunzelor , odata la 2-3 ani si se incorporeaza odata cu lucrarile de baza
ale solului. Aplicarea gunoiului de grajd singur sau compostat cu sulf sau turba , se face pe
toata suprafata sau numai pe rindul de plante. Incorporaraea pe rind se face cu cazmaua la
adincimea de 10-15 cm, mai suprficial in jurul tufelor si mai adnc spre periferia acestora
avind grija sa nu se vatame radacinile. Pe intervale, incorporarea ingrasamintelor se face
mecanizat cu plugul la adncimea de 15-18 cm.
Ingrasamintele cu azot se administreaza anual, fractionat in doua reprize , prima doza
va fi data primavara inainte de pornirea vegetatiei si a doua dupa inflorit. Se prefera
administrarea manuala a ingrasamintelor cu azot.

Taierile de formare si rodire


Taierile de formare.
In primul an dupa plantare, cele 2-4 ramuri cu care a venit planta din campul de
fortificare se scurteaza la 3-4 muguri . In anul al II-lea , in vederea ramificarii lor , toate
cresterile viguroase , cu pozitie verticala si bine plasate in tufa , se scurteaza , indepartindu-se
jumatate pina la 1/3 din lungimea lor. Ramurile mai slabe si cu pozitie laterala se
indeparteaza. Eventualele tulpini care apar din zona bazala si completeaza favorabil scheletul
se pastreaza , scurtindu-se in vederea ramificarii.
In urmatorii 2-3 ani se aplica numai la jumatate4 din creesterile viguroase , pentru
dispunerea etajata a productiei de fructe si luminarea coroanelor.
Taierile de fructificare
Pentru a mentine un bun echilibru intre crestere si fructificare , tulpinile mai batrne
de 5-6 ani se vor taia de la baza avind in vedere si marea capacitate de regenerare a afinului.
Totodata se vor indeparta si ramurile bolnave, rupte, precum si cele rau plasate care
indesesc coroana sau cele atirninde, exterioare, care impiedica mecanizarea lucrarilor.
Concomitent cu eliminarea acestor categorii de ramuri se vor retine , pe ct posibil , in numar
echivalent noi tulpini viguroase emise din zona coletului.
In partea superioara a tufelor acolo unde situatia se impune se executa rarirea si
scurtarea ramurilor de semischelet , in lemn de 2-4 ani , mai ales deasupra unor cresteri
anuale viguroase care apar deseori in partea mijlocie a tufelor din plantatiile bine intretinute.
Daca taierile de fructificare sunt completate cu regenerarea partiala a ramurolor de
schelet , productiile se mentin la nivel constant iar fructele sunt de calitate. Se aplica si unele
taieri de corectie, concomitent cu taierile de fructificare si au ca scop o mai buna repartizare a
luminii in interiorul tufelor

Taierile de regenerare
Se efectueaza in perioada de declin productiv (imbatrinire),cind procesul de uscare
este evident ,iar productiile devin neeconomice.Acestea consta in indepartarea tuturor
tulpinilor prin taierea lor in zona mugurilor dorminzi de la baza.Taierile de regenerare trebuie
sustinute cu fertilizari organice .
In primul an dupa regenerare se obtin multe cresteri viguroase, de 0,6-1,2 m.Dintre
acestea se retin 10-16 dipuse radial in tufa ,o parte din ele se scurteaza la 1/3 iar cealalta
parte ia 1/2 din lungimea lor.In anul al III-lea plantele rodesc normal.

2.4 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI


Prin proiect se vor achizitiona:

Sistem de irigaii prin picurare

Sistemele si instalatiile de irigare prin picurare sunt cele mai eficiente metode de irigare.
n timp ce sistemele de sprinklere au o eficient n jur de 75-85%, sistemele de irigare prin
picurare au de obicei peste 90%. Ceea ce inseamna mult mai puin ap risipit! Din acest motiv
irigarea prin picurare este solutia cea mai folosita pentru irigarea culturilor de legume in solarii si
in camp, pentru gradini de flori sau ghivece, culturi de vita de vie si pomi fructiferi.
Sistemul de irigare prin picurare, prin cumulul de avantaje prezentate , conduce in final la
obtinerea unui spor de productie de pana la suta la suta si la cresterea calitatii produselor. Liniile
de picurare sunt foarte folosite in legumicultura, pomicultura si in cultura vitei de vie. Exista o
varietate foarte mare de produse si producatori pentru liniile de picurare, iar alegerea lor se face
in functie de cultura la care vor fi folosite, lungimea terenului, debitul disponibil si chiar in
functie de calitatea apei.
Dar irigarea prin picurare are i alte beneficii care o fac utila aproape oriunde. Este usor
de instalat, usor de proiectat, poate fi foarte ieftina i poate reduce problemele bolilor asociate cu
un nivel ridicat de umiditate la unele plante.
Irigarea prin picurare functioneaza prin aplicarea apei ncet, direct n sol.
Rezultatele naltei eficiene a irigarii prin picurare depind de doi factori principali. Primul
este c apa este absoarbita n sol nainte de a se evapora. Al doilea este faptul c apa este aplicat
numai n cazul n care este necesar, (la rdcinile plantei), dect pulverizata peste tot. n timp ce
sistemele de picurare sunt simple i destul de tolerante cu erorile de proiectare i instalare,
eficienta poate fi maxima.

Materialul sditor (4000 plante n ghivece avnd vrsta de 3 ani)


- Soi de sezon Bluecrop

Tufa: verticala, viguroasa, cu inaltime de pana la 2 m, foarte productiva;


Fructul: mare, albastru deschis, gust foarte bun, se coace la mijlocul lunii iulie;
Observatii: nu este un soi pretentios, rezista la seceta si este cel mai plantat soi din
intreaga lume.

Flexyplast plasa impletita din fir zincat acoperit cu pvc


Sistemul Flexyplast este compus din plasa impletita din fir zincat acoperit cu pvc.
Plasa impletita Flexyplast este usor de montat indiferent de zone, indiferent de denivelari
solului datorita flexibilitatii sale.
Sistemul Flexyplast este ideal pentru imprejmuirea zonelor de joaca, a terenurilor de
tenis, a caselor, gradinilor , viilor, livezilor si zonelor rezidentiale.

Specificatii:
Diametrul firului de sarma: 2.5mm, 3.1mm
Dimensiunea ochiului de plasa : 50x50mm
Lungime rola : 25m
Inaltime rola : 1.50 1.75 2.00 m

Plas protective impotriva pasarilor


Plasa protectie pasari este o plasa protectoare, tesuta, fabricata din HDPE (polietilena de
inalta densitate), stabilizata UV, neafectata de produsele chimice, avand grad de umbrire de 20%
si imposibil de destramat.
Caracteristici:
culoare: verde
inaltime val: 1 m, 1,5 m, 2 m, 3 m, 4 m, 5 m, 6 m
lungime val: 50 sau 100 ml
material: HDPE (polietilena de inalta densitate)
grad umbrire: 20%
durata medie de viata: 5 ani
greutate: 30 gr / mp
greutate/val: 17 kg

Avantaje:
protejeza livezile si plantatiile de vie contra pasarilor
protejeaza pasarile impotriva pasarilor de prada
previne consumarea hranei pasarilor de catre pasarile salbatice
grad mic de uzura datorat rezistentei mecanice
rezistenta la actiunea razelor ultraviolete (5 ani)
sunt usoare si rezistente
pot fi instalate rapid
asigura si o protectie solara .

Aplicatii:
Pentru crescatori de: porumbei, rate, fazani, pauni si alte pasari
Pentru protejarea livezilor, viilor si diferitelor plantatii de pasari

Avand o durata de viata lunga, fiind fabricata din polimeri de calitate si care incorporeaza
un procent ridicat de stabilizare UV, plasa de umbrire va oferi o protectie eficienta impotriva
soarelui pe o durata de mai multi ani.

Folie agrotextil pentru biloane

Caracteristici:
Este un material tesut din fasii de folie (rafie) pigmentat si stabilizat UV;
Densitate: 100 gr/m2;
Grosime : 0.5 mm;
Marcaje : verde 15cm x 15cm;
Utilizare: pentru mulcire ingropat sau pe suprafata;
Se utilizeaza pentru mulcire la plantele floricole, pepiniere floricole ca mulch permanent,
in sere si solarii pentru mulcirea randurilor, in plantatii viticole, pomicole, amenajari spatii verzi;
Fixarea foliei se poate realiza cu umplutura de pamant;
Material : testur din PP stabilizat UV 5 ani, permite ptrunderea apei;
Prin utilizarea agrotextilului se reduce pierderea de apa prin evaporare, fructele raman
curate, creste valoarea produselor, se mentine o temperatura constanta;
Culoare: negru.
2.5 DESCRIEREA FLUXULUI DE PRODUCTIE

Fluxul de productie poate fi schematic reprodus astfel:

INTRARI PE FLUX:
Materia prima: material saditor
Materiale auxiliare: ingrasaminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb

Recoltare

IESIRI DIN FLUX:

Produs final: cantitatea de fructe uniforme calitativ (recolta neta)

Livrare
2.6 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

Durata de realizare a investitiei este de un an ( 12 luni ) calendaristic .

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Achizitia materialelor x
propuse prin proiect
Semnarea contractului x
de finantare
Depunerea cererii de x
plata
Primirea ajutorului x
FEADR
Capitolul III. Bugetul investitiei

3.1 RESURSE NECESARE

3.1.1 Resurse necesare investitiei


Prin proiect se urmareste dotarea fermei cu :
- Sistem de irigaii prin picurare
- Materialul sditor (4000 plante n ghivece avnd vrsta de 3 ani)
- Plas de zinc (pentru imprejmuirea terenului )
- Plas contra psrilor
- Folie agrotextil pentru biloane
Nr Denumire/ Nr Valoare cu TVA TVA Total fara
crt Tip utilaj/echipament bucati -RON- -RON- TVA
-RON-
1 Sistem de irigatii 1 24 0204.6 3 20 340
864.6
2 Material saditor 4000 53 788 8 588 45 200
3 Plasa de zinc 1 40 341 6 441 33 900
4 Plasa contra 1 8 068.2 1 6 780
pasarilor 288.2
5 Folie agrotextil 500 kg 18 825.8 3 005.8 15 820

TOTAL PROIECT 122 040

Nr Denumire/ Nr Valoare cu TVA TVA Total fara


crt Tip utilaj/echipament bucati -EURO- -EURO- TVA
-EURO-
1 Sistem de irigatii 1 5.355 855 4.500
2 Material saditor 4000 11.900 1.900 10.000
3 Plasa de zinc 1 8.925 1.425 7.500
4 Plasa contra 1 1.785 285 1.500
pasarilor
5 Folie agrotextil 500 kg 4.165 665 3.500
TOTAL PROIECT 27.000
CURS BNR 22.02.2017 1 EURO = 4.52 LEI
3.1.2 Resurse necesare procesului tehnologic

a)Cheltuieli pentru un ciclu de productie

Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET


de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 840
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 1.304


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 525


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 322


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 186


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 605


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 375

TOTAL CHELTUIELI 4.157

B) Cheltuieli salariale
Categorie Contribu angajat
Nr crt de Nr. Salariul brut (lei) tii or Total
persoan
personal e lunar anual lunar anual

1 Contabil 1 500 6000 113.795 1365.54 7365.54


Muncitor
permanen 3277.29
2 t 1 1200 14400 273.108 6 17677.296
3 Zilieri 10 100lei/zi 15000 22.6 3412 18412

4 TOTAL 43.455

Zilieri : 10 culegatori /ha in 3 serii a cate 5 zile .

C ) Cheltuieli cu amortizarea

valoare utilaj / durata de utilizare - 5 ani = 60 luni !!!!

122040/x-5=60

Cheltuieli cu amortizarea = 1 878 lei

D) Total cheltuieli cu ciclul de productie


Nr Crt Specificatie Valoare cheltuieli

1 Cheltuieli de productie
4 157

2 Cheltuieli salariale 43 455

4 Chelt cu amortizarea 1 878

TOTAL 49 490
CAPITOLUL IV: PLANUL DE AFACERI

4.1. ESTIMAREA PE 5 ANI DE EXPLOATARE A VENITURILOR SI A


CHELTUIELILOR

4.1.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani

Venituri din activitatea principala ( intreprinderea nu are venituri din activitati


secundare ) :

Anul III: afinii intr pe rod i produc aproximativ 1 kg/plant, deci 4 tone fructe/ha.
Preul de vnzare mediu estimat 5 euro/kg.
Venituri n anul IV: producia estimat: 6-7 tone/ha, deci venituri totale de 30-
35.000 euro .
Venituri n anul V i urmtorii: aproximativ 10 tone/ha, venituri anuale de 50.000
euro/an.
Productie/h Pret de Valoare
Nr Crt AN UM a vanzare(lei)/To totala(Prod*PV)

1 I TO/HA 0 0 0
2 II TO/HA 0 0 0

3 III TO/HA 4 22 600 90 400

4 IV TO/HA 7 22 600 158 200

5 V TO/HA 10 22 600 226 000

4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pentru 5 ani

a)Cheltuieli pentru un ciclu de productie


An I :
Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET
de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 840
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 1.304


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 525


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 322


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 186


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 605


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 375

TOTAL CHELTUIELI 4.157

An II :

Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET


de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 1.500
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 650


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 380


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 230


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 675


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 425


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 1.500

TOTAL CHELTUIELI 4.285

An III :

Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET


de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 950
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 1.650


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 700


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 480


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 320


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 750


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 500

TOTAL CHELTUIELI 5.350

An IV :

Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET


de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 1.050
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 1.700


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 800


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 500


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 330


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 770


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 510

TOTAL CHELTUIELI 5.660

An V :

Momentul aplicrii Produsul Dozaj Numr PRET


de ( lei)
aplicri
De la dezmugurit pn la Fertiplant 140 kg/ha 4 1.100
sfritul nfloritului 20-1020-1 35 kg/sptmn

Se aplic sptmnal din Trainer 8l/ha 8 1.750


prima sptmn a lunii 1l/300l ap
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Solinure 150 kg/ha 10 850


prima sptmn a lunii 15kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmn a lunii august

Se aplic sptmnal din Sulfat de 140 kg/ha 8 550


prima sptmna a lunii amoniu 13 kg/sptmn
mai pn in a doua
sptmna a lunii august

Se aplic foliar din a patra Agroxilato 2l/ha 2 350


sptmna a lunii mai i a Fe 2,5ml soluie/l
doua aplicare n a doua ap
sptmna a lunii iunie

nainte ca plantele sa intre Phophit 1l/ha 1 800


in repaus vegetativ 20 One 1ml/l ap
septembrie

Combustibil Motorina 75 l /ha - 550

TOTAL CHELTUIELI 5.950

Centralizator cu cheltuielile ptr. cei 5 ani de productie :

Nr. Crt AN Valoare ( Lei )


1 I 4 157
2 II 4 285
3 III 5 350
4 IV 5 660
5 V 5 950

B) Cheltuieli salariale pe 5ani de productie


Nr. Crt AN SALARIUL CONTRIBUTI TOTAL
BRUT I
ANGAJATOR
1 I 35 400 8 055 43 455

2 II 35 400 8 055 43 455

3 III 35 400 8 055 43 455

4 IV 35 400 8 055 43 455

5 V 35 400 8 055 43 455

C) Cheltuieli cu amortizarea

valoare utilaj / durata de utilizare - 5 ani = 60 luni !!!!

424080/x-5=60

Cheltuieli cu amortizarea = 1 878 lei in fiecare an .

D ) Centralizator total cheltuieli


Nr crt AN Valoare Lei
1 I 47.612
2 II 47.740
3 III 48.805
4 IV 49.115
5 V 49.405

4.1.3 Estimarea rezultatului financiar


NR CRT AN Venituri Cheltuieli Rez. Rez.
totale totale Financiar(lei Financiar(euro
) )
1 I 0 47.612 -47.612 -10.534
2 II 0 47.740 -47.740 -10.562
3 III 90.400 48.805 41.595 9.202
4 IV 156.200 49.115 107.085 23.691
5 V 226.000 49.405 176.595 39.070

4.1.4. Estimarea rezultatului financiar n urma efectului dat de


sursele de finanare
Nr. crt. Sursele de finanare Valoare (lei) Valoare (euro)

1 Sprijin nerambursabil (conform


submasurii aferente X %) 61 020 13 500

2 Autofinanare 0 0

3 mprumuturi 61 020 13 500

TOTAL 122 040 27 000

Creditul se face pe o perioad de 5 ani, cu o dobnd de 3% (suma total


rambursat este de 62.850 LEI).

Rata ANUALA este de 12.570 LEI.

Estimarea cheltuielilor pentru 5 ani, la care se adaug plata ratelor:


Cheltuieli
RAMBURSARE Cheluieli cu Cheltuieli
Nr Centralizator
An rata dobanda totale
crt

Lei Lei Lei Lei

1 I 47.612 12.570 366 60.182

2 II 47.740 12.570 366 60.310

3 III 48.805 12.570 366 61.375

4 IV 49.115 12.570 366 61.685

5 V 49.405 12.570 366 61.975

4.2 Indicatorii de investitie


4.2.1. Indicatorii financiari
Anul Total Total Total Total Total

UM An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Nr. Crt. Specificatie Valoare

1 Valoarea investitiei (VI) LEI


122 040
Durata de recuperare a
investitiei 5
2 ANI
(Dr)

3 Rata de actualizare 8%
Disponibilul de numerar la
sfarsitul

perioadei - trebuie sa fie pozitiv -47612 -47740 41595 107085 176595


4 LEI