Proiect Rusu Ion - Nuc

SRL „POMIPROCONSULT”
s. Molovata, r-nul Dubăsari, Republica

Moldova, tel. (+373) 079737399; 069038834, e-
mail: pomiproconsult@gmail.com
Cifru 66/2018
PROIECT
de înființare a plantațiilor multianuale în s.
Nucăreni, r-nul Telenești pentru GȚ „Rusu Ion
Petru”, Republica Moldova
Chișinău, 2018
1
SRL „POMIPROCONSULT”
sat. Molovata, r-nul. Dubăsari Republica Moldova, tel. (+373) 079737399; 069038834. e-mail:
pomiproconsult@gmail.com
PROIECT
de înființare a plantațiilor multianuale în s. Nucăreni, r-nul Telenești pentru
GȚ „Rusu Ion Petru”, Republica Moldova
Partea I - Argumentarea agro-economică și organizarea terenului
Partea II - Devizele de cheltuieli și lista materialelor necesare
Director: Dr. S. Popa
Inginer: Dr. I. Rîbințev
Chișinău, 2018
2
COMPONENȚA PROIECTULUI.
Numărul
Denumirea părților componente
Cărții Părții
1 Pașaportul proiectului.
1 2 Proiectul de înființare a plantațiilor multianuale.
I Argumentarea agro-economică și organizarea terenului.
Notă explicativă
II Devizele de cheltuieli și lista materialelor necesare.
Anexe
Materialul planului cartografic
Proiectul corespunde cerințelor instructive, standardelor în vigoare la momentul elaborării.
AUTORII RESPONSABILI DE PROIECT.

Secția Funcția Semnătura NPF
Inginer - agrimensor C. Crețu
Biroul de proiectare a Inginer-șef de proiect S. Popa
plantațiilor multianuale Inginer-agronom
I. Rîbințev
Economist
Inginer-șef de proiect Dr. S. Popa
3
1. INDICII TEHNICO-ECONOMICI AI PROIECTULUI.
1.1 LEGENDA TERENULUI.

Nr. de ordine Denumirea indicilor Suprafața totală, ha
1 Livadă 2,62
2 Drumuri 0,11
Total 2,73
Coeficientul folosirii terenului privat – 95,97 %
1.2 c
1.3 CHELTUIELI FINANCIARE NECESARE.

Cheltuieli
Veriga tehnologică
total, lei. la 1 ha, lei.
Cheltuieli total 355536,47 130233,14
Dintre care:
Pregătirea solului 53 424,12 20390,89
Înființarea plantațiilor 53781,06 20527,12
Întreținerea plantațiilor 244 917,29 93479,88
Cheltuieli Priectare 3414,00 -
4
1.4 CHELTUIELI DE MUNCĂ PENTRU PLANTARE ȘI DEZVOLTARE PÂNĂ LA INTRAREA PE ROD A PLANTAȚIILOR.
Volumul total a Dintre care pe anii:
Nr. d/r Indicii investițiilor capitale,
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
lei
1. Pregătirea solului pentru plantarea livezii 53 424,12 53 424,12
Nuc
2. Plantarea 53781,06 53781,06
întreținerea plantațiilor:
3. anul 1 de vegetație 27 576,75 27 576,75
5 anul 3 de vegetație 26 945,26 26 945,26
cheltuieli suplimentare
11 Realizarea proiectului 3414,00 3414,00
Total la plantațiile multianuale 355536,47 56838,12 81357,81 27 368,51 26 945,26 30 850,71 30 469,83 30 707,22 33 457,77 37 541,24
5
1.5 Termenii de însușire și de exploatare a proiectului.
Veriga tehnologică Anul
Pregătirea solului pentru plantare: 2018
Plantarea pomilor: (primăvara) 2019
Anul intrării pe rod: 2025
Anul intrării economic pe rod: 2026
Durata exploatării plantațiilor (ani): 30
1.6 EFICIENȚA ECONOMICĂ1.7 EFICIENȚA ECONOMICĂ

Denumirea indicatorului Unitate a de măsură Valoarea indicatorului
Productivitatea la 1 ha t/ha 1,20
Prețul de realizare lei/kg 27,00
Valoarea producției mii lei 32,40
Costul producției mii lei 18,37
Costul unitar mii lei/tonă 15,31
Profitul mii lei 14,03
Profitul unitar mii lei/tonă 11,69
Nivelul rentabilității % 76,37
6
COMPONENȚA PROIECTULUI.
I PARTEA GENERALĂ 8
1. BAZA ELABORĂRII PROIECTULUI 8
1.1 Elaborarea proiectului și justificarea lui 8
2. STUDIU DE FEZABILITATE 9
2.1 Factorii economici și organizaționali 9
2.2. Factorii edafici 9
2.3. Factorii tehnologici 9
2.4. Factorii climaterici 10
2.5 Cerințele speciei față de factorii de mediu 11
2.3 Alegerea terenului 12
3. ARGUMENTAREA PROIECTULUI 14
3.1 Determinarea asortimentului. 14
3.2 Determinarea distanțelor de plantare, direcției rândurilor și formelor de coroană. 14
3.3 Organizarea teritoriului pentru înființarea plantațiilor pomicole 16
3.4 Protecția mediului 17
3.5 Măsuri antierozionale 18
4. TEHNOLOGIA ÎNFIINȚĂRII PLANTAȚIILOR POMICOLE. 19
4.1 Pregătirea terenului în vederea plantării, fertilizarea de fond și pichetarea lui. 19
4.2 Stabilirea momentului optim a plantării, pregătirea materialului și plantarea lui. 20
5. TEHNOLOGIA ÎNTREȚINERII PLANTAȚIILOR POMICOLE. 24
5.1 Întreținerea solului 24
5.2 Fertilizarea 25
5.3 Irigarea 27
5.4 Protejarea pomilor 29
6. TEHNOLOGIA TĂIERII ȘI ÎNTREȚINERII POMILOR. 30
6.1 Tăierea și conducerea Nucului 30
7. ARGUMENTAREA ROADEI PROIECTATE. 33
8. ORGANIZAREA MUNCII. 35
9. INVESTIȚIILE CAPITALE ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ A PRODUCERII FRUCTELOR 36
9.1 Investițiile capitale. 36
9.2 EFICIENȚA ECONOMICĂ A PRODUCERII FRUCTELOR 38
PARTEA II. 39
NOTA EXPLICATIVĂ. 39
Deviz general 40
Deviz financiar Nr. 1 41
Deviz pe obiect nr. 3 42
Deviz financiar Nr. 3-1 43
Deviz financiar Nr. 4 52
ANEXE 53
7
I PARTEA GENERALĂ
1. BAZA ELABORĂRII PROIECTULUI
1.1 Elaborarea proiectului și justificarea lui
Elaborarea proiectului e justificată de:
 contractul încheiat cu beneficiarul nr. 66 din 03.09.2018;
 comanda de proiectare nr. 66 din 03.09.2018;
 actele ce atestă legala deținere a terenului în perioada de exploatare a plantației;
 materialele cercetărilor pedologice și topografice.
Datele inițiale pentru proiectare au servit:
 materialele cercetărilor topografice îndeplinite la scara 1:2000;
 rezultatele probelor pedolgice;
 materialele cercetărilor agro-economice, agro-meteorologice.
Proiectul prevede înființarea precum și tehnologiile de creștere până la intrarea pe rod a
pomilor pe o suprafață de 2,7291 ha.
Comanda de proiect
Antreprenor SRL Pomiproconsult
Adresa juridică sat. Molovata, r-nul Dubăsari, Republica Moldova
Beneficiar GȚ „Rusu Ion Petru”
Adresa juridică s. Nucăreni, r-nul Telenești, Republica Moldova
Adresa investiție s. Nucăreni, r-nul Telenești, Republica Moldova
Aprovizionarea cu material săditor SRL Pepiniera pomicolă Voinești.
Sistem de irigare Nu
Specia Soiurile Portaltoiul Schema de plantare Nr. plante la ha, buc.
Pescianski
Nuc Cogîlniceanu Nuc Comun 10,00 X 8,00 125
Costiujenschi
Codurile cadastrale
Codul cadastral ha, total Specia cultivată
8940211042 1.3648
Nuc
8940211043 1.3643
Total 2,7291
8
2. STUDIU DE FEZABILITATE
2.1 Factorii economici și organizaționali
Poziția geografică Satul Nucăreni este o localitate în Raionul Teleneşti situata la
latitudinea 47,5477 longitudinea 28,5772 și altitudinea de 43 metri față de nivelul mării. Aceasta
localitate este în administrarea or. Teleneşti. Satul are o suprafaţă de circa 0,51 kilometri pătraţi,
cu un perimetru de 3,68 km. Localitatea se află la distanţa de 25 km de oraşul Teleneşti şi la 86
km de Chișinău.
Populația: Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia
1065 de oameni, dintre care 50,72% - bărbaţi și 49,28% - femei. Structura etnică a populaţiei în
cadrul satului: 96,99% - moldoveni, 2,01% - ucraineni, 0,72% - ruşi, 0,29% - alte etnii.
În satul Nucăreni au fost înregistrate 214 de gospodării casnice la recensămîntul din anul
2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.
2.2. Factorii edafici
Caracteristica lotului de pământ după gradul de înclinare, expoziție, altitudinea absolută
este dată în tabelul 1.1.
Tabelul 2.1.
Caracteristica lotului de pământ după gradul de înclinare, expoziție, altitudine.
Înclinarea pantei (grad) Expoziția Altitudinea m.
3-50 5-8° N N-W 50-150 150-250
2.73 2.73 2.73
Figura 2.1 Aspectul genaral al terenului
2.3. Factorii tehnologici

Nucul se poate cultiva pe întreg teritoriul țării, dar pentru înființarea plantațiilor comerciale
sînt indicate zonele pomicole de centru, sud-est și de nord, cu excepția sub-zonei de silvostepă.
9
Plantațiile de nuc pot fi amplasate de-a lungul întregii pante cu orice expoziție. Mărimea
pantei trebuie să asigure efectuarea mecanizată a lucrărilor tehnologice. Este important a evita
amplasarea noilor plantații la baza pantei, unde pot fi afectate atât de ger, cît și de înghețurile târzii
de primăvară.
Se vor alege soluri profunde, mijlociu de fertile, permeabile, cu textură ușoară sau mijlocie.
Deoarece rădăcinile nucului sînt sensibile la boli, terenul destinat înființării plantației trebuie
cultivat 3-4 ani cu leguminoase, ierburi perene, cereale și prășitoare.
Nucul are cerințe reduse față de pregătirea solului înainte de plantare. Pe soluri cenușii de
pădure, cernoziomuri și alte tipuri afinate natural este suficientă o arătură la 28-32 cm, plantarea
făcându-se în gropi individuale de 50/50/80 cm.
Distanța de plantare se va stabili, în funcție de fertilitatea solului, de la 8 X 8 și 8 X 10 m
pe cele sărace pînă la 10 X 10 m. pe cele bogate în elemente nutritive.
Deoarece pomii se deshidratează ușor, ei trebuie plantați cît mai repede după scoaterea lor
din pepinieră. Termenul optim de plantare este toamna. Tot odată, pentru a proteja sistemul
radicular de ger, pomii se mușuroiesc după plantare.
2.4. Factorii climaterici
Terenul destinat înființării plantației pomicole este amplasat în satul Taraclia r-nul Căușeni,
care se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarna blânda și scurtă temperaturile
medii a lunii ianuarie: (-30 – 50 C.), vara caldă și lungă temperaturile medii a lunii iulie (+ 200 +
220 C ) cu o cantitate relativ mică de precipitații. Temperatura medie a anului este de 8,60 – 9,2
0
C. Minimum absolut de temperatură constituie -390 -400 C, maximum absolut variază între +330
+360 C .
Tabelul 2.2.
Condițiile climaterice
Nr.d/r Indicii Valoarea
1 Temperatura medie anuală a aerului, °C 8,6 - 9,2
2 Temperatura absolută minimală a aerului, °C -39 -40
3 Temperatura medie a aerului în luna cea mai călduroasă, °C + 20 + 22
4 Longevitatea perioadei fară înghețuri (zile) 165 – 180
5 Data trecerii temperaturii medii peste +10°C 17,04 19,04
6 Longevitatea perioadei cu temperatura mai mare de 10°C 165 – 180
7 Suma temperaturilor active (superioare peste 10°C) din timpul vegetației 27500 – 285000
Precipitațiile atmosferice anuale, mm dintre care: 450 – 550
8 în perioada ( aprilie – noiembrie % ), 65 70
primăvară-vară ( decembrie – martie %) 30
9 Coeficientul hidrotermic (CHT) 1,2 – 1,1
10 Data primului îngheț de toamnă 19,09 – 23,09
11 Data ultimului îngheț de primăvară 16,05 – 19,05
10
Cantitatea anuală de precipitații atmosferice variază anual în limitele a 450 – 550 mm. Din
suma anuală de precipitații aproximativ 65 – 70 % cad în perioada caldă a anului ( aprilie –
noiembrie ) și numai 30% în perioada rece ( decembrie – martie ) sub formă de zăpadă și lapoviță.
Deficitul de umiditate se poate ușor de suplinit prin irigare. Prima zăpadă apare la sfârșitul lunii
noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada secetoasă începe în luna iulie și durează 2-3
luni. Sunt frecvente și vânturi uscate. Coeficientul hidrotehnic variază de la 1,2 – 1,1.
Resursele agro-climaterice a teritoriului, formează condiții favorabile pentru cultivarea și
creșterea nucului (tab. 2.2)
2.5 Cerințele speciei față de factorii de mediu

Nucul față de factorii ecologici are următoarele cerințe:
Cerințe față de lumină.
Nucul face parte din grupa speciilor cu cele mai mari cerințe față de lumină, fapt justificat
de modul lui de creștere și ramificare și de zona lui de origine.
Insuficiența luminii determină reducerea cantității de substanță sintetizată de frunze care
determină creșteri reduse, diferențiere redusă de flori femeiești, producții scăzute și de calitate
slabă, rezistență scăzută la ger. Insuficiența luminii favorizează evoluția agenților patogeni și în
special a unor bacterii care produc pagube însemnate. S-a stabilit că cerințele nucului sunt
satisfăcute la nivelul optim dacă durata de strălucire a soarelui însumează 800-1000 de ore în
perioada diferențierii florilor femele și 1100-1800 de ore în perioada creșterii și maturării fructelor.
Astfel, este recomandat ca, în zonele de deal, nucul să fie amplasat numai pe expoziții
sudice, sud-estice și sud-vestice. În zonele de câmpie pe expoziții sudice temperatura se ridică
uneori peste limita optimă pentru fotosinteză, de aceea în aceste zone plantațiile se vor amplasa pe
expoziții nord-estice, nord-vestice. Pentru a favoriza utilizarea cât mai bună a luminii, nucul
trebuie condus sub formă de vas ameliorat, vas întârziat, piramidă natural ameliorată, iar distanțele
de plantare se vor alege în funcție de combinația soi - portaltoi. Orientarea rândurilor se va face pe
direcția N-S.
Cerințele față de apă.
Nucul are pretenții moderate față de factorul apă. Zonele favorabile culturii nucului sunt
cele care acumulează 600-700 mm precipitații anuale bine repartizate.
Cea mai mare nevoie de apă la nuc se înregistrează în perioada creșterii intense a lăstarilor
și fructelor, când suma precipitațiilor trebuie să ajungă la 100-200 l/m2 în fiecare lună. În perioada
maturării fructelor nucul cere 60-90 l/m2 lunar iar în perioada repausului este suficient un nivel al
precipitațiilor de 40-50 l/m2/lună. Pentru întreaga perioadă a creșterii și maturării fructelor (mai -
11
octombrie) s-a stabilit că nucul are nevoie de 300-400 l/m2 apă. Nucului îi sunt dăunătoare atât
insuficiența apei cât și excesul de umiditate. Excesul de apă din atmosferă favorizează atacul de
antracnoză și bacterioză. Drenajul necorespunzător asociat cu excesul de apă din sol duce la
debilitarea pomilor prin asfixierea rădăcinilor. Pânza de apă freatică trebuie să fie situată la peste
2,5-3 m adâncime în sol.
Cerințe față de temperatură.
Nucul crește și rodește bine în zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8-100C,
cu veri călduroase (temperatura medie din luna cea mai caldă de 20-220C), ierni blânde
(temperatura medie cea mai scăzută -1...-30C). Amplitudinile medii anuale ale temperaturilor nu
trebuie să depășească 21-230C. Temperaturile mai mari de 350C sunt dăunătoare pentru nuc,
acestea producând arsuri pe frunze, lăstari și fructe, debilitează pomii și depreciază calitatea
fructelor prin înnegrirea mezocarpului și chiar a endocarpului și tegumentului seminal.
Mult mai dăunătoare pentru nuc sunt temperaturile scăzute din timpul iernii și primăverii.
Limita de rezistență la ger variază în funcție de tip între -25 și -360C și chiar -400C. Cei mai
sensibili la ger sunt amenții și mugurii micști de flori femele care degeră la -25...-270C. Ramurile
anuale degeră la -30...-360C. Gerurile timpurii de toamnă și cele de revenire primăvara sunt foarte
periculoase, amenții putând fi afectați la -17...-180C. Dăunătoare pentru nuc sunt și oscilațiile de
temperatură sub și peste 00C, oscilații care duc la decălirea și degerarea cambiului și apariția unor
plăgi și crăpături adânci pe trunchi și ramuri. După intrarea în vegetație rezistența nucului la ger
scade considerabil, temperaturile mai mici de 00C sunt dăunătoare. La -30C sunt distruse atât florile
cât și frunzele și lăstarii.
Cerințele față de sol.
Această specie are pretenții moderate față de sol, reușind pe o gamă foarte variată de soluri.
Pentru a realiza livezi reușite cu producții mari se cer soluri fertile, calde, permeabile pentru
apă și aer, profunde, cu textură ușoară sau mijlocie, cu reacție neutră sau slab acidă (pH = 6-7), cu
subsol permeabil. În condiții de fertilizare organo-minerală și de irigare, nucul poate fi cultivat și
pe nisipuri. Contraindicate sunt solurile argiloase, grele, reci, compacte, impermeabile și cele
scheletice, slab fertile.
2.3 Alegerea terenului

La alegerea terenului în vederea înființării livezii de nuc, sunt studiați și luați în
considerație factorii economici, organizaționali, edafici, climaterici și tehnologici.
Resursele agroclimaterice a teritoriului, formează condiții relativ favorabile pentru
creșterea și dezvoltarea nucului, deficitul de umiditate necesar pentru obținerea unor recolte
12
cantitative și calitative se poate ușor de substituit prin aplicarea irigări. Amplasarea plantației se
face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corectă a locului de plantare trebuie
respectate cu strictețe, condițiile de microzonare.
Noua plantație se va realiza numai în acele zone unde specia sau soiul vor întâlni maximum
de condiții naturale pentru creștere și rodire:
-se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-
nisipoasă și chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 și 9,3;
-din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta ușoară 3-6% ce permit o
bună întreținere a solului cât și un transport ușor al fructelor ;
-livada de pomi va fi amplasata în condiții bune și pe terenul cu panta de 6-12%, cu
orientarea rândurilor pe direcția curbelor de nivel și chiar pante până la 18-20%, cu condiția ca
acestea să fie uniforme;
-condiția prioritară la înființarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri și
la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitații reduse în timpul anului;
-se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară și
înghețurile timpurii de iarnă;
-trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greșelile mari se manifestă după 4-5 ani de
plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu;
sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede și fără drenaj, ca și cele cu nivel
freatic sub 1,5 m.
Loturile destinat înființării plantației pomicole se află în apropiere de satul Taraclia, r-nul
Căușeni, este amplasat în a II zonă pedo-climatică a Republicii Moldova. Aici predomină solurile
cernoziomuri cu textură luto-argiloasă. Loturile au o înclinație de aproximativ 5-80 fiind amplasat
la o altitudine de 150-300 m de la nivelul mării.
13
3. ARGUMENTAREA PROIECTULUI
3.1 Determinarea asortimentului.

Se proiectează în baza sortimentului înregistrat și de perspectivă recomandat pentru zona
respectivă.
Speciile, portaltoaiele, soiurile și raportul dintre acestea se stabilește pentru fiecare livadă
aparte, în strictă corespundere cu:
 condițiile naturale ale terenului;
 cerințele pieței interne și externe;
 încadrarea optimă a pomiculturii în economia întreprinderii și a complexului
economic teritorial;
 destinația principală a produc-ției de fructe - consum în stare proaspătă, prelucrare
industrială, export;
 ampla-sarea față de consumatorii fructelor și caracterul căilor de acces;
 tipul și suprafața plantației,
 sistemul de cultură al pomilor etc.
Pentru GȚ „Rusu Ion Petru” conform cerințelor mai sus numite au fost ales următorul
soiuri: de bază Pescianschi iar ca soi polenizator Cogîlniceanu și Costiujenschi.
J.regia L. - are compatibilitate bună cu soiurile de nuc răspândite. Pomii au vigoare și
longevitate mare, intră tîrziu pe rod. Se adaptează bine pe solurile cu fertilitate mijlocie, pe terenuri
relativ plane, suficient asigurate cu apă. Nu suportă solurile erodate și cele compacte. Este rezistent
la virusul „Cherry Leaf Roll”, sensibil la Phytophtora, Armillaria, Agrobacterium și la nematozi.
3.2 Determinarea distanțelor de plantare, direcției rândurilor și formelor de coroană.

Distanța de plantare: Distanțele de plantare se stabilesc diferențiat, în funcție de vigoarea
soiului și a portaltoiului, de condițiile de climă și sol, tehnologia de cultură aplicată, luând-se în
considerație principiile teoriei actuale a suprafeței de plantare, conform căreia în condiții concrete
de mediu poate exista o singură suprafață de plantare care să asigure cel mai înalt potențial
agroproductiv al resurselor ecologice.
Pentru stabilirea distanței optime dintre rânduri este necesar a stabili înălțimea coroanei
(H), lățimea în partea de jos a coroanei (B), unghiul de înclinare a suprafeței laterale a coroanei
față de verticală (a) și latitudinea geografică a localității (tp). După valorile obținute se calculează
distanța între rînduri (L) cu ajutorul formulei:
L = Htgcp - Htga + B
14
La cererea beneficiarului s-a decis de plantat la distanța de 10,00 X 8,00 m ce ne va permite
să obținem o suprafață de nutriție optimă pentru soiurile proiectate.
Direcției rândurilor: odată cu determinarea distanțelor de plantare, se stabilește direcția
rândurilor în funcție de pantă, expoziție etc. La baza stabilirii direcției rândurilor a stat cerințele
speciei față de lumină, și gradul de înclinare a pantei. Rândurile au fost amplasate conform curbelor
de nivel pe direcția N-S.
Forma de coroana: Ținând cont de portul natural al pomilor, mai pretabile pentru nuc sînt
coroanele vasul ameliorat și piramida neetajată. Se consideră că tăierile de formare a coroanei
trebuie reduse la minim. Ele, în majoritatea cazurilor, sînt dăunătoare pentru pomi, fiindcă
favorizează extinderea bolilor și, în special, a arsurii bacteriene a nucului. Dacă lăsăm să se
formeze coroana în mod natural, ea nu se îndesește, dar șarpantele devin prea lungi, se degarnisesc
spre bază și împiedică mecanizarea lucrărilor solului.
Întrucât lăstarii apăruți din muguri stipelari au unghiuri de ramificare mai mari, este necesar
ca în zona proiectării șarpantelor să se orbească mugurii principali.
Șarpantele nu se scurtează pentru a proiecta subșarpantele, fiindcă ele se formează în mod
natural. Atât ramurile anuale de prelungire ale șarpantelor, cît și cele ale subșarpantelor, se
scurtează, dacă depășesc lungimea de 1 m. Pe fiecare șarpantă se reduce numărul subșarpantelor
la doar 3-4. Pe șarpante și subșarpante trebuie să se rețină numai ramurile cu poziție laterală. Destul
de frecvent la nuc, pe latura inferioară a șarpantelor, se formează ramuri viguroase, care, fiind
umbrite, dau naștere la formațiuni de rod slab productive. în perioada de formare a coroanei sînt
limitate și operațiile în verde. Acestea se reduc la alegerea lăstarilor pentru formarea șarpantelor,
subșarpantelor și la plivirea celor lacomi. Tăierile de întreținere a coroanei, de asemenea, sînt
destul de reduse. Ele constau în suprimarea ramurilor lacome și a celor crescute pe părțile
superioară și inferioară ale șarpantelor și subșarpantelor. De asemenea, se suprimă ramurile uscate
și cele cu poziție necorespunzătoare. Ramura uscată se suprimă înainte de a pătrunde uscătura în
ramura-mamă, ce duce la apariția scorburilor. Nucul nu necesită tăieri anuale în vederea normării
producției de fructe. în această perioadă lăstarii nu se ciupesc, fiindcă evoluează mai repede spre
fructificare.
O dată cu reducerea creșterilor anuale și uscarea centripetă a ramurilor, se aplică tăieri de
reîntinerire. Ele constau în reducerea dimensiunilor șarpantelor cu 1/3, prin aplicarea tăierilor pe
lemn de 5-6 ani la limita de separare a creșterilor de diferită vârstă, unde se găsesc mugurii
adventivi și dorminzi, care se trezesc ușor la viață. Rănile mai mari de 4 cm trebuie netezite și
acoperite cu ceară de altoi sau vopsea. Tăierile trebuie făcute în luna aprilie.
15
Pentru soiurile de nuc omologate în Republica Moldova și altoite pe J. regia sânt
recomandate formele de coroană piramida neetajată și vas ameliorat.
Din formele de coarnă mai sus numite pentru combinațiile soi portaltoi și particularitățile
pedologice ale zonei date se recomandă de format pomii după forma de coroană: piramida
neetajată, fiind mai aproape de portul natural al pomilor.
Tabelul 3.1
Stabilirea schema amplasării polenizatorilor, distanțele de plantare și forma de coroană.
Soiul Suprafața ha. Schema de plantare, m Forma coroanei
Pescianscki 2,46
Cogîlniceanu 0,08
10,00 X 8,00 Piramida neetajată
Costiujenschi 0,08
Total 2,62
3.3 Organizarea teritoriului pentru înființarea plantațiilor pomicole

La alcătuirea proiectului de organizare a teritoriului plantațiilor multianuale se ține cont de:
 utilizarea rațională a suprafeței;
 protecția solului împotriva eroziunii;
 crearea condițiilor de folosire maximă a mecanizării;
 crearea perdelelor de protecție contra vântului și antierozionale;
 întocmirea planului, parcelarea și amplasarea rețelei de drumuri.
La organizarea teritoriului foarte importantă este alegerea direcției rândurilor, de care
depind condițiile de iluminare a plantațiilor, posibilitatea, mișcării agregatelor de prelucrare a
solului și întreținerea plantațiilor, efectuarea protecției solului împotriva eroziunii. Pe terenurile
plane rândurile se amplasează de la nord spre sud, astfel ameliorând condițiile de iluminare. Pe
pantele cu înclinație mai mare de 3° rândurile se amplasează pe curbele de nivel, în scopul
prevenirii eroziunii, reținerii umidității și favorizării lucrărilor mecanizate.
Amenajarea terenului cuprinde proiectarea și îndeplinirea următoarelor lucrări:
 defrișarea vegetației lemnoase și curățirea terenului;
 amenajări antierozionale și de scurgere a excesului de apă;
 modelarea sau nivelarea terenului;
 amplasarea centrului gospodăresc, perdelelor forestiere de protecție contra
vânturilor, rețelei de drumuri și irigare;
 parcelarea terenului și altele.
Toate acestea sunt orientate la:
 ameliorarea solului și mediului ambiant,
 crearea condițiilor favorabile pentru mecanizarea proceselor tehnologice,
 sporirea productivității muncii
16
 eficienței economice a producției.
Parcelarea terenului: Se efectuează conform proiectului organizării teritoriului. Unitatea
principală teritorială și de lucru este tarlaua. Se recomandă ca în cadrul unei tarlale să fie același
tip de sol, relief și o specie cu 2-3 soiuri cu polenizare încrucișată. Dimensiunile și forma tarlalelor
sunt condiționate de mărimea livezii, relief, amenajările antierozionale, sistemul de irigare și
cultura pomilor. Cea mai potrivită formă este dreptunghiulară sau paralelogram, cu laturile lungi
aproximativ de două ori mai mari decât cele scurte.
Stabilirea rețelei de drumuri: Rețeaua de drumuri este strict coordonată cu parcelarea
terenului, amplasarea rețelei de irigare, perdelelor forestiere, amenajărilor antierozionale. Ea
trebuie să asigure accesul în livadă tot timpul anului și către toate obiectele de pe teren cu cheltuieli
minim posibile de resurse energetice și timp.
Caracteristica drumurilor este prezentată în tabelul 3.2
Stabilirea zonelor de întoarcere: Lățimea zonelor de întoarcere la capătul rândurilor se
recomandă să fie de 3-4 m. În concordanță cu tehnica utilizată pentru întreținerea plantației reieșind
din considerentele că la loturile se mărginesc cu drumurile primăriei nu este necesar de proiectat
drumuri și zone de întoarcere.
Tabelul 3.2
Suprafața drumurilor și a zonelor de întoarcere
Suprafața totală, ha Livadă, ha Suprafața zonelor de întoarcere și a drumurilor, ha
2,73 2,62 0,11
3.4 Protecția mediului

Factorii esențiali al degradării mediului înconjurător în timpul exploatării plantațiilor
multianuale sunt:
 pesticidele,
 îngrășămintele minerale,
 eroziunea solurilor cauzată de apă și de vînt.
Actualul proiect este destinat să îndeplinească toate măsurile îndreptate la protejarea naturii
pe parcursul întregii vieți a plantațiilor multianuale, începând de la înființare și terminând cu
defrișarea. Începând corect și la timp recomandațiile proiectului garantează protecția mediului fără
schimbări pe tot parcursul exploatării plantațiilor multianuale. Pentru protejarea apelor, zonelor de
locuit și rezervațiilor naturale proiectul prevede amplasarea plantațiilor multianuale la o distanță
normativă de la lot până la localități, zone de odihnă, încăperi pentru vite, rezervații naturale,
iazuri, râuri, izvoare de alimentare cu apă potabilă.
În scopul securității aerului de poluare în timpul exploatării plantației proiectul prevede
stropirea plantelor contra bolilor și dăunătorilor pe vreme liniștită (fără vânt) și numai cu agregate
17
terestre, îndeplinind regulamentul sanitar și tehnica securității. Tehnologia înființării și exploatării
plantațiilor multianuale prevede administrarea îngrășămintelor minerale, a pesticidelor și
erbicidelor conform normelor recomandate, pentru a nu admite impurificarea solului cu surplusuri
a substanțelor chimice. Aplicarea mijloacelor chimice este considerată o metodă de rezervă a cărei
necesitate este argumentată doar în situația cînd metodele agro-tehnice și biologice nu sunt în stare
de a asigura efectul cuvenit de combatere a organismelor dăunătoare. În acelaș timp chiar și în
astfel de situații este necesar ca decizia de aplicare a pesticidelor să fie argumentată în urma
obținerii de date referitoare la componența specifică și repartizarea în spațiu a dăunătorilor, bolilor
și buruienilor, la densitatea lor numerică și ținîndu-se cont de pragul economic de dăunarea
acestora, de prezența unor populații suficiente de insecte folositoare în stare de a regula densitatea
dăunătorilor.
Astfel în baza acestor date sunt posibile alternarea, aplicarea diferențiată a măsurilor de
combatere, a mijloacelor de protecție doar în focare, în benzi etc. Normele de consum ale
preparatelor, periodicitatea tratamentelor pentru diferite zone pedo-climaterice sunt necesare a fi
stabilite pornind de la cerințele regulamentelor elaborate. Pe teritoriul RM se comercializează și
se utilizează numai produsele omologate de Consiliul Republican Interdepartamental pentru
aprobarea produselor chimice și biologice de protecție și stimulare a creșterii plantelor.
Responsabilitatea privitor la depozitarea corectă, executarea strictă a cerințelor
tehnologiilor și regulamentelor elaborate revine pe seama producătorilor de produse agricole.
3.5 Măsuri antierozionale

Un rol primordial în menținerea fertilității solului, productivității pomilor și echilibrului ecologic
în livadă îi aparține combaterii eroziunii solului. Eroziunea pe terenuri în pantă atinge proporții mari,
reducând considerabil an de an fertilitatea solului. Baza combaterii eroziunii se pune la înființarea livezilor
amenajate pe terenuri în pantă, apoi urmează un complex de măsuri antierozionale, specific pentru livezile
tinere și pentru livezile pe rod. La baza acestor măsuri stă organizarea corectă a terenului, luând în
considerație amplasarea rețelei de drumuri, precum și direcția rândurilor. Toate lucrările de prelucrare a
solului se vor efectua numai dea curmezișul pantei. Măsurile agro-tehnice antierozionale prevăd un șir de
lucrări speciale de întreținere a solului, care le completează pe cele generale și anume: înierbarea spațiului
dintre rânduri, afinarea adâncă, cuibăritul, brăzdatul discontinuu a spațiilor dintre rânduri. În planațiile
nucifere cel mai optim sistem de întreținere a solului este înierbarea naturală care și va servi ca metodă
antierozională.
18
4. TEHNOLOGIA ÎNFIINȚĂRII PLANTAȚIILOR POMICOLE.
4.1 Pregătirea terenului în vederea plantării, fertilizarea de fond și pichetarea lui.
Pregătirea terenului pentru înființarea plantațiilor pomicole începe cu mult înainte de
plantarea pomilor și se vor efectua concomitent cu lucrările de amenajare și organizare a terenului
sau independent.
Complexitatea și numărul de operațiuni aplicate la pregătirea terenului sunt în strânsă
legătură de premergători.
Succesivitatea premergătorilor este redată în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Culturi premergătoare
Bruiere de Dăunători de Pesticide Erbicide
Anul cultivării Cultura
carantină carantină utilizata utilizate
2016 Porumb Nu s-au depistat Nu s-au depistat Nu s-au utilizat Nu s-au utilizat
2017 Porumb Nu s-au depistat Nu s-au depistat Nu s-au utilizat Nu s-au utilizat
2018 Grâu de toamnă Nu s-au depistat Nu s-au depistat Nu s-au utilizat Nu s-au utilizat
Datorită faptului că premergători au servit culturile de câmp, pentru pregătirea terenului

este necesar de efectuat o arătură adâncă la adâncime de 35-40 cm, nivelarea după arătură și până
la plantarea pomilor de efectuat una sau două discuiri pentru combaterea buruienilor care vor
apărea. Plantarea făcându-se prin săparea unor gropi de 50/50/80 cm.
Fertilizarea de fond a terenului : Fertilizarea plantațiilor de nuc constituie o verigă
tehnologică importantă pentru reușita culturii. Recomandările în acest sens se referă la aplicarea
îngrășămintelor în momentul plantării, în plantațiile tinere și cele pe rod.
La plantarea pomilor, în gropi, se aplică 8-12 kg de mraniță. În livezile tinere, pînă la
intrarea pomilor pe rod, se recomandă de introdus doza de N 10-12 P 4-5 K 3-4 g la 1 m2 a proiecției
coroanei.
În plantațiile pe rod se administrează fiecărui pom 10-12 kg de sulfat de amoniu sau 6-7 kg
azotat de amoniu, 9-10 kg de superfosfat și 2-3 kg de sare potasică.
Îngrășămintele cu fosfor și potasiu se introduc o dată la 3 ani, toamna, în cantitate de 3
doze anuale, iar cele cu azot se aplică anual primăvara devreme .
Conform recomandărilor existente vor fi introduse următoarele doze de îngrășăminte
organice și minerale care sunt arătate în tab. 4.2
Tabelul 4.2
Fertilizarea de fond a terenului
Gunoi de grajd Potasice + Kaliu
Specia Suprafața, ha
t/ha în total, t t/ha în total, t
Nuc 2,73 60 163,8 0,75 2,05
19
Pichetarea terenului: constă în stabilirea
locului, pe care-îl va ocupa fiecare pom. (fig. 4.1) În
sistemul intensiv și super intensiv de cultură se
recomandă de utilizat sistemul de pichetare în
triunghi. Acest sistem e caracterizat prin faptul că
distanțele dintre pomi pe rând sunt mai mici în
comparație cu distanța în rânduri, oferind
posibilitatea valorificării foarte bune a suprafeței și
spațiului nutritiv, echilibrează vigoarea de creștere a
pomilor contribuie și la majorarea calității fructelor.
Pichetarea terenului pentru plantarea pomilor Figura 4.1
se efectuează numai în conformitate cu proiectul elaborat. Parțial acest lucru este efectuat de
geodezistul biroului de proiectare ceea ce ține de transpunerea în natură a tarlalelor, drumurilor și
fâșiilor de protecție. Acest lucru se transferă în natură cu ajutorul dispozitivelor geodezice. Pe
urmă, se efectuează pichetarea cu ajutorul sârmei speciale (de pichetare).
Mai devreme de a începe acest procedeu solul se lucrează minuțios și se planează, astfel ca
suprafața lui să devină netedă, fără bulgări. Apoi pe două laturi a tarlalei se întind sârmele de
pichetare, pe care sunt marcate lungimea multiplă distanței dintre rândurile de pomi. Imediat după
ce sârma a fost întinsă se fixează capetele rândurilor (în fața marcajelor de pe sârmă) cu picheți
mai mari, care rămân până la finisarea plantării pomilor.
După ce au fost marcate rândurile de pomi se purcede la pichetarea locurilor de plantare pe
rând. Pentru aceasta se folosește o altă sârmă, pe care sunt stabilite distanțele dintre pomi cu
ajutorul marcajelor pe rând. Trecând această sârmă de pe un rând la altul se fixează locul fiecărui
pom cu ajutorul unor picheți (stuf, etc.) mai mici de culoare deschisă. De regulă, pentru fiecare
groapă se folosește, un singur pichet. În cazul plantării pomilor cu ajutorul scândurii de repichetat,
se folosesc la pichetare 3 picheți pentru fiecare groapă.
Pichetarea se face ținând seama de limitele parcelelor, cu picheți din lemn 50-60
cm înălțime și 3-4 cm grosime. Așezarea pomilor față de limitele parcelelor (hotarele cu vecinii) se
face la cel puțin 4-5 m distanță - orientarea rândurilor va ține seama de panta terenului, dacă panta
este de peste 6-7 % (se așază rândurile pe curbele de nivel) , de poziția soarelui (rândurile se
orientează nord-sud pentru ca lumina să fie repartizată egal pe toate părțile coroanei)
4.2 Stabilirea momentului optim a plantării, pregătirea materialului și plantarea lui.

Epoca plantării: cele mai bune rezultate le dă plantarea de toamnă odată cu începerea
căderii frunzelor și finisând aproximativ cu la trei săptămâni până la stabilirea înghețurilor.
20
Higroscopicitatea atmosferiză și umiditatea solului mai ridicată toamna favorizează prinderea
pomilor, menținând țesuturile acestora turgescente.
În plus, pomii plantați toamna beneficiază și de alte avantaje pământul din groapa de
plantare se așază mai bine și acumulează mai multă apă, fapt ce permite pomilor să suporte mai
ușor o eventuală secetă din primăvară (în aprilie). Datorită acestui fapt, de regulă, pomii plantați
toamna pornesc în vegetație cu 15-20 zile înaintea celor plantați primăvara. Realizând totodată
creșteri mai mari cu 20-30%. Mai trebuie luat în considerare faptul că perioada favorabilă pentru
plantare este lungă în cursul toamnei, iar forța de muncă este mai disponibilă.
Se ivesc însă frecvente situații când planul plantărilor de toamnă nu poate fi realizat
integral. Datorită întârzierii scoaterii pomilor din pepinieră, timpului nefavorabil sau altor cauze.
Într-o astfel de situație se recurge și plantarea de primăvară, care trebuie efectuală cât mai de
timpuriu. Imediat după încălzirea și zvântarea terenului, când pământul nu se mai prinde de unelte
putând fi manipulat cu ușurință. Plantarea să va efectua în primăvara anului 2019, cît de timpuriu
posibil.
Pregătirea materialului săditor. Pentru înființarea plantației vor servi pomi de
proveniență autohtonă a căror originalitate și proveniență este confirmată în baza certificatelor
eliberate de producător. Nu sunt admiși către plantare pomii care au traume mecanice, sistemul
radicular slab dezvoltat și pe care sunt urme de boli și vătămători. Pomii utilizați la înființarea
plantației sunt vergi sau au coroana proiectată în câmpul II al pepinierii. Aceștia trebuie să aibă o
tulpină dreaptă și sănătoasă, cu ramuri anuale ne traulate și mugurii vegetativi intacți.
Pregătirea materialului săditor pentru plantare începe cu:
Fasonarea rădăcinilor. Aceasta presupune înlăturarea porțiunilor vătămate. Rădăcinile
sănătoase se scurtează cât mai puțin maxim până la 20-25 cm. Tăierea trebuie făcută oblic orientă
în jos ce influențează pozitiva asupra polarității. Dacă pe parcursul păstrării rădăcinile rănile sau
cicatrizat atunci ele sunt lăsate intact. Rădăcinile mai
subțire de 3 mm se scurtează la 1-2 cm, dacă sunt vii, sau
se suprimă de la bază, dacă sunt uscate.
Conform fasonare urmează mocirlirea, adică
introducerea rădăcinilor într-un amestec de pământ
galben, baleg ă proaspătă și apă. Stratul de „mocirlă”
prins pe rădăcini are rolul de a asigura o mai mare
umiditate în jurul sistemului radicular, de a realiza o mai
Figura 4.2
bună aderență cu solul și de a stimula vindecarea rănilor.
(1/3 balegă, 1/3 sol și 1/3 apă) (având consistența asemănătoare ca la smântână).
21
Săpatul gropilor: săpatul gropilor trebuie efectuat ceva tip mai înainte de momentul de
plantare. Săpatul gropilor se face, manual (figura 4.2) sau mecanizat cu burul hidraulic de 60 cm
în Ø, în agregat cu tractorul.
Plantarea propriu zisă: Locul de plantare a pomilor se fixează prin întinderi pe rând a
sârmei marcate cu distanțele dintre pomi.
Înainte de plantare, gropile se umplu până la jumătate cu sol fertil, amestecat cu 8-10 kg
mraniță și 8-10 kg pământ de pădure, în formă de con, care se tasează ușor. Pe conul format se
instalează pomul în poziție verticală. Rădăcinile se îndreaptă și se
acoperă bine cu sol fără a lăsa goluri între ele. Pentru un contact mai
strâns între rădăcini și sol și lichidarea golurilor eventuale, pomul se
scutură vertical ușurel de câteva ori. După astuparea gropii, solul se
tasează mai întâi la marginile gropii, apoi spre centrul ei. În
apropierea tulpinii, tasarea se face foarte atent, pentru a nu rupe
rădăcinile. După astuparea gropii, în jurul tulpinii se face un bilon
Figura 4.3
care apoi se tasează bine, până se obține o gropiță (lighean) comodă
pentru udat. Tot în acest scop pe la marginea gropii, în jurul pomului, se face un val de sol. Imediat
după plantare pomii se udă cu câte 25-30 litri de apă la fiecare plantă.
În cazul timpului secetos udatul local al pomilor se repetă la necesitate de 2-3 ori. După
fiecare udare solul zvântat se afânează.
După plantare, pomii nu trebuie să se clatine, deoarece acest fapt duce la ruperea
rădăcinilor, ceea ce scade prinderea și influențează negativ asupra proceselor de creștere. Pentru
a evita acest fenomen nedorit, fiecare pom se leagă de tutoare sau după udare se mușuroiește la o
înălțime de 30 cm. După plantarea de toamnă, mușuroaiele se lasă peste iarnă până la începutul
primăverii, iar după tarea de primăvară - până când lăstarii apăruți ating în lungime 10-15 cm.
Toate datele despre plantarea pomilor în livadă se introduc în registrul planurilor
multianuale.
Pomii se așază în partea de nord a tutorelui, cu mugurii îndreptați pe direcția rândului.
(figura 4.3)
Adâncimea de plantare a pomilor trebuie urmărită cu multă atenție. Pentru aceasta, în
momentul plantării coletul este așezat la nivelul solului. Plantarea mai adâncă a pomilor este o
greșeală, întru cît rădăcinile acestora sunt lipsite de aer și căldură. Ca urmare, pomii nu pornesc în
vegetație, mugurii rămân nedeschiși, coaja și ramurile își păstrează turgescența (coaja ramurilor
este verde, are sevă).
22
Plantarea mai la suprafață este și ea o greșeală - aceasta duce ușor la uscarea pomilor,
deoarece rădăcinile
sunt situate într-o
zonă mai
superficială care se
usucă repede în caz
de secetă. Pomii Figura 4.4
plantați toamna se mușuroiesc pentru iernare.
Pentru ca să obținem o uniformitate a rândurilor și a pomilor cât mai bună este necesar de
făcut plantarea pomilor în trei picheți. (fig. 4.4).
Aceasta metodă prevede amplasarea încă a doi picheți la distanțe egale față de cel central,
unde și fa fi amplasat pomul. Astfel se primește o uniformitate atât pe lungimea rândului
perpendicular pe rând cât și pe diagonala lui. Iar ca pe direcția rândului trunchiurile pomilor să nu
iasă în rând trebuie de amplasat locul altoitorii pe direcția rândului.
Lichidarea golurilor se efectuează în primii doi ani după plantare, a câte 5% din numărul
total al plantelor sădite.
Stabilirea de material săditor necesară atât pentru înființare cât și pentru repararea golurilor
detailat pe soi și ani de plantare este reprezentată în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3
Necesitatea în material săditor pentru plantare și reparație
2019 2020 2021

Necesitatea în Necesitatea în material Necesitatea în material
Soiul Suprafața, material săditor, săditor, buc. săditor, buc.
buc. În total
ha Pentru lichidarea golurilor Pentru lichidarea golurilor
Pentru plantare
Pescianski 2,46 308 338
Cogîlniceanu 0,08 10 17 17 12
Costiujenschi 0,08 10 12
Total 2,62 328 17 17 362
23
5. TEHNOLOGIA ÎNTREȚINERII PLANTAȚIILOR POMICOLE.
Aplicarea unui sistem rațional de întreținere a solului, fertilizare și irigare constituie unul
din cei mai importanți factori pentru sporirea productivității plantațiilor pomicole, calității
producției, eficienței economice și ameliorarea situației ecologice.
Alegerea sistemului de întreținere și lucrare a solului în plantațiile pomicole se face în
funcție de: condițiile climaterice ale zonei, relieful sectorului, proprietățile solului, nivelul de
asigurare cu umiditate, particularitățile biologice ale speciilor și asociațiilor soi/portaltoi, sistemul
de cultură al pomilor și mașinile aplicate în livadă.
5.1 Întreținerea solului
În zonele mai secetoase, cum este și Republica Moldova, sistemul de întreținere și lucrare
a solului trebuie să asigure, în primul rând, acumularea și menținerea apei în sol. Pe solurile
argiloase, lucrarea solului se face numai la o anumită umiditate și într-un timp mai scurt, iar pe
cele ușoare se poate face mai superficial și în timp mai îndelungat.
Orice sistem de întreținere și lucrare a solului în livezi are la bază ca scop principal
menținerea și îmbunătățirea proprietăților fizice ale solului, stabilizarea și creșterea conținutului
de materie organică (humus) în sol, prevenirea și combaterea eroziunii solului, diminuarea tasării
solului și cheltuielilor energetice. În acest context, elementele de bază ale sistemelor modeme de
întreținere a solului în plantațiile pomicole sunt: utilizarea rațională a resturilor vegetale (frunze,
ramuri etc.), practicarea între rânduri a culturilor pentru îngrășăminte verzi sau înierbării cu ierburi
perene, aplicarea periodică a îngrășămintelor organice.
Pentru speciile folosite la proiectarea livezii date se recomandă ca în primii ani după
plantarea solul să fie întreținut ca ogor lucrat iar ulterior ca ogor cu înierbare naturală.
Ogorul lucrat. Este cel mai practicat, dar nu cel mai favorabil sistem de întreținere a
solului în livezile amplasate pe terenuri plane și în pantă redusă. El prevede arătura de toamnă în
spațiul dintre rânduri și 3-4 afânări ale solului în timpul vegetației la adâncimea de 8-12 cm,
executate în alternanță cu cultivatorul și grapa cu discuri. Pe fâșiile din rând cu lățimea 1-1,2 m,
solul se lucrează cu secțiile mobile ale cultivatoarelor, freze cu palpator sau manual, se aplică și
erbicide. Secțiile mobile ale cultivatoarelor și frezele trebuie să fie bine reglate ca să nu
traumatizeze trunchiurile pomilor.
Aratul de toamnă se efectuează nu mai târziu decât în prima jumătate a lunii octombrie,
astfel încât capetele rădăcinilor tăiate, până la gerurile constante, să se caluseze. În caz contrar, ele
se usucă, degeră și regenerează slab.
Dacă aratul de toamnă nu s-a efectuat la timp, este rațional să fie înlocuit cu o afânare
adâncă (12-15 cm). Astfel de afânare între rânduri se recomandă și în toamnele secetoase, când
solul este uscat.
24
Adâncimea aratului în fiecare caz concret se stabilește astfel, încât să nu se lezeze rădăcinile
cu diametru de peste 5-6 mm, care apoi regenerează slab.
Adâncimea aratului în apropierea trunchiurilor este aproximativ de 6-8 cm, iar pe măsura
apropierii către centrul intervalului dintre rânduri sporește până la 10-12 cm, ajungând în zona
centrală, puțin ocupată de rădăcini, până la 18-20 cm.
Aratul ameliorează proprietățile fizico-chimice ale solului, având și o mare importanță
profilactică în combaterea bolilor și dăunătorilor.
În scopul preîntâmpinării eroziunii pe terenuri în pantă, solul se lucrează numai în direcție
perpendiculară înclinației.
Analizând unele avantaje și dezavantaje ale ogorului lucrat, ca sistem permanent de
întreținere a solului în livezi, ajungem la concluzia că acest sistem, aplicat pur și îndelungat,
provoacă consecințe negative asupra solului, recoltei și calității fructelor. Pentru evitarea acestor
consecințe, sistemul de întreținere a solului ogor lucrat necesită introducerea periodică a
îngrășămintelor organice în doze relativ mari sau aplicarea în ansamblu cu alte sisteme cu caracter
de protejare și ameliorare a solului cum sunt ogorul întrerupt cu îngrășăminte verzi, ogorul cu
înierbat etc.
Înierbarea: constă din menținerea terenului din plantație cultivat cu ierburi perene și se
recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi. În zonele cu mai puține ploi, înierbarea
mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează aproape
de suprafața solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la rădăcinile pomilor.
O parte din apă, care pătrunde totuși în pământ, este absorbită de rădăcinile ierburilor, înainte de
a ajunge la rădăcinilor pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara devreme, consumă cantități
mari de apă tocmai în acea vreme când și pomii au mare nevoie de ea.
Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare și poate să fie totală sau
parțială. În cazul înierbării parțiale, o parte din suprafața de teren din jurul trunchiului se menține
sub formă de ogor negru prin lucrări manuale și prin erbicidare. Înierbarea poate fi permanentă
sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară și se menține câțiva ani ca ogor negru,
după care se înierbează din nou.
5.2 Fertilizarea
Speciile pomicole sunt foarte sensibile față de fertilitatea solului, inclusiv față de conținutul
formelor asimilabile ale elementelor nutriției minerale. Satisfacerea cerințelor pomilor față de
substanțe nutritive este asigurată din resursele conținute în sol și prin aplicarea rațională a
îngrășămintelor. Dozele, termenele, metodele de aplicare a îngrășămintelor se determină în funcție
de proprietățile solului, particularitățile biologice ale speciilor și asociațiilor soi/portaltoi, vârsta
pomilor, nivelul agrotehnicii, sistemul de întreținere a solului, productivitatea plantației.
25
Fertilizarea plantațiilor de nuc constituie o verigă tehnologică importantă pentru reușita
culturii. Recomandările în acest sens se referă la aplicarea îngrășămintelor în momentul plantării,
în plantațiile tinere și cele pe rod.
La plantarea pomilor, în gropi, se aplică 8-12 kg de mraniță. în livezile tinere, până la
intrarea pomilor pe rod, se recomandă de introdus doza de N10. 1:2, P 4-5, K 3-4 g la 1 m2 a pro-
iecției coroanei. În plantațiile pe rod se administrează fiecărui pom 10-12 kg de sulfat de amoniu
sau 6-7 kg azotat de amoniu, 9-10 kg de superfosfat și 2-3 kg de sare potasică. îngrășămintele cu
fosfor și potasiu se introduc o dată la 3 ani, toamna, în cantitate de 3 doze anuale, iar cele cu azot
se aplică anual primăvara devreme (I. Țurcan, 1981).
Modul de administrare a îngrășămintelor în livezi. În livezile tinere, la care pomii nu
au intrat pe rod, indiferent de sistemul de cultură, atât îngrășămintele organice cât și cele chimice
se administrează numai în jurul pomilor, pe suprafața ce reprezintă zona activă de absorbție de
către rădăcinile pomilor a elementelor nutritive, ceea ce corespunde cu până la 0,5 m în afara
proiecției coroanei. Cu rezultate bune se pot folosi și șanțuri deschise cu plugul la circa 0,5 m în
afara proiecției coroanei pe direcția rândului de pomi, adânci de 15-20 cm, în care se pun
îngrășămintele după care se acoperă tot cu plugul.
În livezile pe rod, în cazul pomilor izolați sau la sistemul de cultură pomi în fâneață,
îngrășămintele se administrează pe o suprafață circulară, începând de la 0,7-1 m de la pomi și până
la 0,5-1 m în afara proiecției coroanei.
Îngrășămintele organice și cele pe bază de fosfor și potasiu și doza de azot care se dă
toamna se încorporează prin lucrare adâncă a solului, la adâncimea de 15-20 cm. îngrășământul cu
azot care se dă primăvara sau în timpul vegetației ca îngrășare suplimentară, se încorporează la 8-
10 cm adâncime cu ajutorul grapei cu discuri sau prin altă lucrare superficială.
Îngrășămintele verzi, indiferent de sistemul de cultură, se încorporează mai întâi
superficial, cu ajutorul polidiscului, care poate să treacă de două ori și numai cu ocazia lucrărilor
adânci de toamnă se introduc la o adâncime mai mare.
Îngrășămintele lichide se pot administra fazial în apa de irigare sau în brazde deschise
special, la adâncimea de 15-20 cm.
Îngrășămintele suplimentare foliare se administrează prin stropire pe frunze, fie soluții
separate, fie concomitent cu aplicarea tratamentelor de combatere a bolilor și dăunătorilor.
Epoci de administrare a îngrășămintelor. Îngrășămintele organice și cele minerale pe bază
de fosfor și potasiu se administrează toamna și se încorporează în sol cu ocazia lucrării adînci a
solului.
26
În anii cînd nu se dau îngrășăminte organice, se administrează și 1/4 din doza de azot odată
cu fosforul și potasiul, restul de 1/2 se aplică primăvara, la începutul perioadei de vegetație, iar
ultima doză, de 1/4, la circa 45 zile după înflorit.
În cazul cînd azotul nu se dă toamna, se administrează jumătate din cantitate cu circa 3-4
săptămîni înainte de înflorit și cealaltă jumătate la circa 30-40 zile după înflorit. Îngrășămintele
suplimentare sau faziale se aplică, în general, în raport cu faza de vegetație a pomilor, și anume
În livezile tinere, prima etapă de îngrășare este la dezmugurit, a doua la circa 3-4 săptămîni
de la prima (în momentul de creștere maximă a lăstarilor) și a treia la circa 2-3 săptămîni de la cea
de a doua, însă fără a depăși prima decadă a lunii iulie.
În livezile pe rod, momentul de aplicare a îngrășămintelor suplimentare depinde de situația
producției din anul în curs și cea estimată pentru anul următor. În perspectiva unei rodiri normale,
îngrășarea întîi are loc înainte de înflorire, a doua în perioada de cădere fiziologică a fructelor și a
treia în iulie-august, în faza de maximă diferențiere a mugurilor de rod pentru anul următor.
În anii cu perspectivă de rodire foarte abundentă, prima îngrășare se practică, după legarea
fructelor, iar a doua și a treia ca și în cazul precedent, cînd pomii au recoltă normală.
Un loc important în fertilizarea livezilor îl ocupă prevenirea și preîntâmpinarea carențelor
de microelemente, mai ales atunci cînd îngrășămintele organice nu se aplică cu regularitate. Acest
aspect se poate remedia cu rezultate bune și prin îngrășări foliare cu îngrășământ complex.
Se impune, de asemenea, o verificare periodică a reacției solului (pH), în scopul menținerii
acesteia în limite normale (pH 6-7), prin aplicarea, după caz, a amendamentelor calcaroase sau
îngrășămintelor chimice cu reacție fiziologic-acidă.
5.3 Irigarea
În zonele climatice unde regimul precipitațiilor nu poate asigura menținerea unui nivel
optim de umiditate în sol, irigarea devine o măsură agrotehnică indispensabilă, menită să asigure
obținerea de recolte mari de fructe, relativ constante și de calitate superioară.
Efectul pozitiv al irigării poate duce și la o valorificare productivă mai bună și a celorlalte
verigi din complexul agrotehnic, în rîndul cărora un rol important îl ocupă folosirea
îngrășămintelor și lucrărilor solului.
Prin irigare, trebuie să se asigure un conținut optim de apă în sol, considerat a fi de 70-75%
din capacitatea de cîmp, însă nicidecum a se crea un exces de umiditate (peste 80%), deoarece mai
ales în preajma maturării fructelor, acesta poate să dăuneze calității și să reducă capacitatea de
păstrare a acestora.
Apa de irigare introdusă în sol nu trebuie să ia contact cu apa din pînza freatică, deoarece
în felul acesta se crează un exces ce poate să dăuneze chiar pomilor și în mod deosebit pentru cei
din specii mai sensibile.
27
Deși nucul are cerințe mijlocii față de apă, în condițiile țării noastre, în care se înregistrează
deficit de umiditate, producții mari și de calitate se pot obține doar în condiții de irigare.
Cea mai indicată metodă de irigare este prin picurare. Nu se recomandă irigarea prin
aspersiune, deoarece se mărește umiditatea atmosferică și se favorizează atacul pomilor de
bacterioză.
Metode de irigare. La alegerea metodei de irigare trebuie să se țină cont de orografia
terenului, însușirile fizice ale solului, sursa și debitul de apă asigurat, condițiile hidrogeologice,
condițiile climatice, dotarea unităților și experiența cîștigată.
Norme de udare. O udare eficientă trebuie să umecteze solul pe o adîncime de la 0,8-1,0 m
în livezile pe rod și de 0,5-0,6 m în livezile tinere.
Cantitatea de apă necesară la o udare variază foarte mult, în raport cu deficitul de apă din
sol, orografia terenului și însușirile sale fizice, condițiile climatice, în rîndul cărora condițiile
termice ocupă un loc important, anotimpul, vîrsta pomilor, specie și portaltoi, sistemul de cultură,
încărcătura de fructe din anul respectiv etc.
Cu cît deficitul de apă înainte de udare este mai mare, cu atît solicită o cantitate mai mare
de apă, pe solurile ușoare, cu un drenaj foarte bun și în condiții de temperatură ridicată, necesarul
de apă este mai mare. Pomii tineri au nevoie de cantități mai mici de apă, comparativ cu cei în
plină producție. Cu cît încărcătura de rod este mai mare, cu atît și necesarul de apă crește.
Necesarul de apă pentru o plantație de nuc este de 1500-2000 m3 (G.Tamponi, 1991).
Momentul aplicării irigației la nuc este fenofaza creșterii intense a lăstarilor și fructelor, cînd pomii
au cele mai mari cerințe față de apă. Se recomandă a iriga plantațiile tinere cu 300-400 m3/ha, iar
cele pe rod cu 1500-2000 m3/ha, pentru a umecta solul pe adînci- mea de 80-100 cm (I.Godeanu,
1993).
Epocile de udare. Pentru țara noastră, cu oarecare aproximație, se pot indica următoarele
epoci corespunzătoare pentru irigarea pomilor;
 livezile în care solul a ieșit din iarnă cu umiditate insuficientă se irigă primăvara
devreme;
 după legarea fructelor, mai ales când primăvara a fost secetoasă și nu s-a făcut o
altă udare până atunci;
 în luna iunie, numai în anii secetoși;
 în luna august și eventual în prima jumătate a lunii septembrie, pentru speciile și
soiurile cu maturare târzie.
 în livezile pe rod se va evita udatul mai târziu cu 10-15 zile înainte de recoltat, când
fructele sânt destinate păstrării;
28
 în cazul toamnelor foarte secetoase este indicat a se aplica o udare și la circa 2-3
săptămâni după căderea frunzelor;
De reținut că pomii tineri neintrați pe rod se irigă in caz de nevoie, însă cu maximum 2-3
udări și niciodată mai tîrziu de prima jumătate a lunii august, în scopul evitării prelungirii
vegetației și a pregătirii in suficiente pentru iernare a pomilor.
Indicații asemănătoare sînt valabile și pentru pomii maturi fără fructe, care nu trebuie udați
mai tîrziu decît o lună înaintată căderii frunzelor.
Criteriul precis pentru stabilirea epocilor de irigare rămîne totuși urmărirea umidității din
sol, cu aplicarea de udări cel mai tîrziu cînd umiditatea ajunge la 60% din capacitatea de cîmp.
5.4 Protejarea pomilor
Pe lîngă bolile și dăunătorii specifici (din categoria insectelor), pomii pot să fie atacați și
de dăunători animali din grupa rozătoarelor, de gerurile mari de iarnă, gerurile și brumele tîrzii de
primăvară, grindină, furtuni etc.
Pentru a evita sau diminua pierderile ce se pot înregistra este necesar luarea unor măsuri
de protecție, prin învelirea trunchiului pomilor și chiar a bazei ramurilor de schelet (dacă sînt prea
jos) la sfîrșitul perioadei de vegetație. În acest scop se folosesc , folie de polietilenă, resturi de la
fabricile de placaj, stuf, sau alte resturi din gospodărie.
Plantațiile pomicole modrne se împrejmuiesc, încă de la înființare, cu gard de plasă de
sârma (groasă de 2,5 mm ochiuri de 5 cm), înaltă de cel puțin 1,5 m.
În cazul plantatiilor mari, rezultate bune se obțin prin folosirea produselor iepurifage (care
îndepărtează iepurii).
Șoarecii și șobolanii pot să producă pagube importante prin aceea că rod scoarța și chiar
lemnul la rădăcinile de schelet. Frecvența mai mare pentru asemenea dăunători se înregistrează în
anii cu veri și toamne secetoase, în livezi cu sol înierbat și neirigat, așezate în apropiere de ape
(pentru șobolani) și în apropierea fermelor zootehnice cu depozite de furaje, magazii de furaje etc.,
pentru șoareci.
Măsurile de prevenire și combatere constau din lucrarea solului în jurul pomilor, mai ales
în anii secetoși și în cele cu sol înierbat, izolarea livezilor prin benzi de teren arat prin care șoarecii
nu pot săpa galerii.
29
6. TEHNOLOGIA TĂIERII ȘI ÎNTREȚINERII POMILOR.
6.1 Tăierea și conducerea Nucului
Ținînd cont de portul natural al pomilor, mai pretabile pentru nuc sînt coroanele vasul
ameliorat și piramida neetajată. Se consideră că tăierile de formare a coroanei trebuie reduse la
minim. Ele, în majoritatea cazurilor, sînt dăunătoare pentru pomi, fiindcă favorizează extinderea
bolilor și, în special, a arsurii bacteriene a nucului. Dacă lăsăm să se formeze coroana în mod
natural, ea nu se îndesește, dar șarpantele devin prea lungi, se degarnisesc spre bază și împiedică
mecanizarea lucrărilor solului Întrucît lăstarii apăruți din muguri stipelari au unghiuri de ramificare
mai mari, este necesar ca în zona proiectării șarpantelor să se orbească mugurii principali.
Șarpantele nu se scurtează pentru a proiecta subșarpantele, fiindcă ele se formează în mod
natural. Atît ramurile anuale de prelungire ale șarpantelor, cît și cele ale subșar- pantelor, se
scurtează, dacă depășesc lungimea de 1 m. Pe fiecare șarpantă se reduce numărul subșarpantelor
la doar 3-4. Pe șarpante și subșarpante trebuie să se rețină numai ramurile cu poziție laterală. Destul
de frecvent la nuc, pe latura inferioară a șarpantelor, se formează ramuri viguroase, care, fiind
umbrite, dau naștere la formațiuni de rod slab productive.
În perioada de formare a coroanei sînt limitate și operațiile în verde. Acestea se reduc la
alegerea lăstarilor pentru formarea șarpantelor, subșarpantelor și la plivirea celor lacomi.
Tăierile de întreținere a coroanei, de asemenea, sînt destul de reduse. Ele constau în
suprimarea ramurilor lacome și a celor crescute pe părțile superioară și inferioară ale șar-pantelor
și subșarpantelor. De asemenea, se suprimă ramurile uscate și cele cu poziție necorespunzătoare.
Ramura uscată se suprimă înainte de a pătrunde uscătura în ramura-mamă, ce duce la apariția
scorburilor. Nucul nu necesită tăieri anuale în vederea normării producției de fructe. în această
perioadă lăstarii nu se ciupesc, fiindcă evoluează mai repede spre fructificare.
O dată cu reducerea creșterilor anuale și uscarea centripetă a ramurilor, se aplică tăieri de
reîntinerire. Ele constau în reducerea dimensiunilor șarpantelor cu 1/3, prin aplicarea tăierilor pe
lemn de 5-6 ani la limita de separare a creșterilor de diferită vîrstă, unde se găsesc mugurii
adventivi și dorminzi, care se trezesc ușor la viață. Rănile mai mari de 4 cm trebuie netezite și
acoperite cu ceară de altoi sau vopsea. Tăierile trebuie făcute în luna aprilie. Unii autori
(J.Bretandeau, Y.Faure, 1990) consideră perioada optimă de tăiere luna septembrie, înainte de
căderea frunzelor.
Pentru soiurile de nuc omologate în Republica Moldova și altoite pe J. regia sînt
recomandate formele de coroană piramida neetajată și vas ameliorat.
Piramida ne etajată Pomii astfel dirijați au lungimea trunchiului de 1,0 m și ax vertical
bine dezvoltat, pe care se află 6-7 șarpante, amplasate în spirală uniform în jurul lui, la un interval
de 20-30 cm una de alta. Șarpantele sînt ramificate după principiul bilateral-altern-exterior. Prima
30
subșarpantă este inserată la cca 50 cm de la baza șarpantei pe care se află, iar cealaltă la un interval
de 30-40 cm. Axul este suprimat deasupra ultimei șarpante.
În anul întîi, primăvara, vergile se scurtează la 1,3 m deasupra unui mugure stipelar
(fig.5.2). Se orbesc toți mugurii principali din porțiunea 1,0-1,3 m, rezervată pentru proiectarea
șarpantelor.
În perioada de vegetație, cînd lăstarii înregistrează lungimea de cca 20 cm, se aleg trei
dintre care doi pentru formarea primelor două șarpante și unul care va prelungi axul. Lăstarii aleși
ca șarpante trebuie să fie orientați în direcții opuse de-a lungul rîndului de pomi, pentru a facilita
aplicarea mecanizată a lucrărilor de întreținere. Lăstarii din porțiunea rezervată trunchiului se
plivesc.
Dacă vergile nu au înălțimea necesară pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurtează.
Coroana se va proiecta prin operații în verde în cursul aceluiași an sau în primăvara anului următor.
Cînd vergile au lungimea sub 1,0 m, ele se scurtează la 3-4 muguri deasupra punctului de
altoire, pentru a obține o vargă de peste 1,3 m. Cînd lăstarii apăruți pe cep au lungimea de cca 20
cm, e alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina. Restul de lăstari se ciupesc. În luna
august lăstarii ciupiți se suprimă.
În anul al doilea, în anul al doilea, primăvara, ramurile alese pentru formarea șarpantelor
se scurtează la același nivel deasupra unui mugure exterior. Ramura de prelungire a axului se
scurtează la 50 cm deasupra șarpantei superioare.
În perioada de vegetație se aleg lăstarii de prelungire ai șarpantelor și axului. Pe fiecare
șarpantă, la cca 50 cm de punctul ei de inserție, se alege cîte un lăstar pentru formarea primelor
subșarpante. Pe ax se aleg doi lăstari pentru formarea următoarelor șarpante. Aceștia trebuie să fie
orientați în direcții opuse, perpendicular pe rîndul de pomi.
În anul al treilea, în anul al treilea, primăvara, se suprimă ramurile anuale, amplasate pe
latura superioară sau pe cea inferioară ale șarpantelor și cele lacome. Ramura de prelungire a axului
se va scurta la 30-35 cm deasupra șarpantei superioare. Dacă nu depășesc lungimea de 1 m,
ramurile de prelungire ale șarpantelor și subșarpantelor nu se vor scurta.
În perioada de vegetație, cînd lăstarii înregistrează lungimea de cca 20 cm, se formează noi
elemente de schelet. Se alege un lăstar pentru formarea următoarei șarpante și unul, care va
prelungi axul. Se aleg lăstari de prelungire ai șarpantelor și subșarpantelor. Pe primele două
șarpante se alege cîte un lăstar amplasat în partea opusă a primei subșarpante, la o distanță de 30-
40 cm de la punctul ei de inserție, pentru formarea celei de-a doua subșarpante. Pe următoarele
două șarpante se alege cîte un lăstar, la cca 50 cm de punctul lor de inserție, pentru formarea
primelor subșarpante. Lăstarii amplasați pe latura superioară și pe cea inferioară ale șarpantelor se
plivesc. Lăstarii cu poziție laterală pe șarpante se rețin. Dacă ei sînt prea viguroși, se ciupesc.
31
În anul al patrulea, în următorii 2-3 ani se mai formează 1-2 șarpante și subșarpantele
respective. Axul se va suprima deasupra ultimei șarpante. Anual se vor corecta unghiurile de
ramificare ale șarpantelor și se vor subordona între ele în plan vertical. Tot în scopul prevenirii
obținerii coroanelor dezechilibrate, se vor subordona subșarpantele între ele și șarpantelor. Tăierile
de rodire se vor aplica în funcție de condițiile de creștere, pentru a asigura obținerea ramurilor
anuale cu lungimea de 5-15 cm, care sînt cele mai productive.
32
7. ARGUMENTAREA ROADEI PROIECTATE.
Proiectarea roadei pentru fiecare soi inclus în proiect este efectuată conform descrierii
productivității soiurilor date în condițiile Republicii Moldova fiind selectată o productivitate medie pe
republică. Pentru a obține recolta proiectată este necesar de respectat în tocmai toate recomandările
menționate în proiectul dat.
Mai jos în tabelul 7.1 se va descrie periodicitatea și dinamica intrării pe rod a plantației proiectate,
cît și volumul de producție obținut eșalonat pe ani.
Tabelul 7.1.
Volumul producției globale.
Anii:
Soiul Unități de măsură
2025 2026
Livadă de Nuc
Suprafața intrării pe rod ha 2,62
Suprafața roditoare ha 2,62
Roadă pe suprafața roditoare t/ha 0,84 1,2
Producția globală t 2,20 3,14
dintre care: de pe suprafața roditoare t 3,14
Recoltarea nucului: Timpul optim de recoltare diferă în funcție de modul de valorificare

a fructelor, dar se are în vedere și maturarea lor eșalonată în cadrul aceluiași pom.
Pentru prepararea dulceței de nuci verzi momentul optim de recoltare este cînd fructele au
diametrul de 1,5-2 cm.
Fructele destinate pentru obținerea lichiorului se recoltează înainte de întărirea endo-
carpului. În ambele cazuri, această operație se efectuează manual, cu multă atenție, pentru a nu
rupe ramurile de rod, distrugînd astfel recolta anilor viitori.
Pentru valorificarea în coajă sau ca miez ori sămînță, nucile se recoltează la maturitatea
fiziologică, cînd se realizează optimum de însușiri gustative. Acest moment apare atunci cînd
mezocarpul a crăpat și nucile încep a se degaja de la sine. Dacă nucile se culeg prea devreme, coaja
se curăță foarte greu și scad calitățile gustative, iar în cazul unei recoltări tîrzii, se pierde din
recoltă, nucile fiind cărate de rozătoare și păsări.
Deoarece maturarea fructelor este eșalonată, recoltarea lor se efectuează în 2-3 reprize.
Prima recoltare are loc după o săptămînă de la căderea primelor fructe. Acestea, de regulă, sînt
fructele atacate de boli și dăunători, care se maturează mai repede. Ele se strîng și se depozitează
separat. La a doua recoltare se adună majoritatea nucilor (75-80%). Pentru a stabili momentul
optim de recoltare, din două în două zile se iau probe medii, 100 fructe de fiecare soi, și se țin 24
de ore în apă. Recoltarea poate începe cînd 90-95% din aceste fructe se decojesc. Ultima recoltare
se face la 1-2 săptămîni după a doua.
Recoltarea nucilor se efectuează manual. Ele se scutură cu ajutorul unor prăjini lungi,
învelite în partea superioară cu cârpe sau cauciuc, și se adună de pe sol. Înainte de recoltare terenul
33
se discuiește, se nivelează și se tăvălugește. Aceste lucrări sânt foarte importante pentru adunatul
mecanizat al nucilor. Nucile pot fi scuturate și mecanizat. Pentru organizarea cât mai chibzuită a
procedeului de recoltarea a fructelor este necesar de știut perioada de maturarea a lor. Datele pe
fiecare perioadă de maturare a soiurilor proiectate este arătată în tabelul 7.2.
Tabelul 7.2
Graficul de primire a producției proiectate în perioada rodirii depline a plantațiilor, t
Luna și decada
Soiul Suprafața Producția globală, t Septembrie
I II III
Pescianscki 2,46
Cogîlniceanu 0,08 3,14 3,14
Costiujenschi 0,08
Total 2,62 3,14 3,14
34
8. ORGANIZAREA MUNCII.
Pentru îndeplinirea tuturor lucrărilor de întreținere a plantațiilor proiectate este necesar de 1
mecanizatori și 3 lucrători pentru îndeplinirea lucrărilor manuale.
În timpul recoltării roadei v-a fi nevoie de angajat lucrători din alte ramuri.
Repartizarea necesarului de mucitori pe periada de recoltare este redată în tabelul 8.1.
Tabelul 8.1
Bilanțul resurselor de muncă în perioada recoltării (anul intrării depline pe rod)
Necesarul în schimburi
Soiul Suprafața Productivitatea agregatului, ha. Septembrie
I II III
Pescianscki 2.46
Cogîlniceanu 0,08
5 0,52
Costiujenschi 0,08
Total 2,62
Calculele sau efectuat reieșind din următoarele norme: 5 ha pe zi pentru scuturare.

Limita cheltuielilor de muncă la înființarea plantațiilor este calculată în devizele proiectului
pentru cultivarea și recoltarea roadei - în tabelul de calculare a prețului de cost (sinecostului) al
producției.
35
9. INVESTIȚIILE CAPITALE ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ A PRODUCERII FRUCTELOR
9.1 Investițiile capitale.
Una din cele mai importante investiții la fondarea unei plantații pomicole este procurarea materialului săditor, de care este nevoie atât la fondarea
plantațiilor cât și ulterior pentru repararea lor, pe următorii doi ani. După recomandări existente se recomandă de procurat câte 5% de material săditor
anual pentru fiecare soi în decurs de doi ani de zile. Necesar de material săditor pentru plantare și reparare ulterioară a plantației este arătat în tabelul 9.1
Tabelul 9.1
Investițiile pentru procurarea materialului săditor necesar
2019 2020 2021
Soiul Necesarul în Prețul unui Valoarea Necesarul în Prețul unui Valoarea Necesarul în Prețul unui Valoarea
material săditor, buc pom, lei pomilor, lei material săditor, buc pom, lei pomilor, lei material săditor, buc pom, lei pomilor, lei
Pescianscki 308 36226
Cogîlniceanu 10 118 1180 17 118 2006 17 118 2006
Costiujenschi 10 1180
Total 560 118 38586 17 118 2006 17 118 2006
36
Tabelul 9.2
Investițiile capitale pentru înființarea și întreținerea plantațiilor. (pe anii de valorificare în corespundere cu termenele de valorificare a proiectului)
Volumul total a Dintre care pe anii:
Nr. d/r Indicii investițiilor
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
capitale, lei
1. Pregătirea solului pentru plantarea livezii 53 424,12 53 424,12
Nuc
2. Plantarea 53781,06 53781,06
întreținerea plantațiilor:
cheltuieli suplimentare
11 Realizarea proiectului 3414,00 3414,00
Total la plantațiile multianuale 355536,47 56838,12 81357,81 27 368,51 26 945,26 30 850,71 30 469,83 30 707,22 33 457,77 37 541,24
37
9.2 EFICIENȚA ECONOMICĂ A PRODUCERII FRUCTELOR
Costul producției globale este calculat conform prețurilor de piață stabilite pe piața
Moldovei, anul 2018 (tabelul 9.3).
Eficiența economică a plantațiilor proiectate este calculată după anul intrării depline a
plantațiilor pe rod este redată în (tabelul 9.4).
Indicii principali tehico-economici în (tabelul 9.5).
Tabelul 9.3
Volumul producției globale
Folosirea producției pentru: Valoarea
Volumul producției
Specia Folosire proaspătă, t. Prelucrarea industrială, t. producției
globale, t.
globale, mii lei/ha
Nuc 2,62 3,14 32,40
Tabelul 9.4
Eficiența economică la producerea fructelor
Profit anual, mii lei
Valoarea producției Costul producției, Cost unitar, la Nivelul rentabilității de
Specia
globale, mii lei/ha mii lei/ha mii lei/t 1 t de producție, %
1 ha
fructe
Nuc 32,40 18,37 15,31 14,03 11,69 76,37
Tabelul 9.5
Indicii principali tehico-economici
Denumirea indicatorului Unitate a de măsură Valoarea indicatorului
Suprafața utilă ha 2,62
Productivitatea t/ha 1,20
Producția anuală t 3,14
Ani de fructificare ani 30
38
PARTEA II.
Devizele de cheltuieli și lista materialelor necesare.
Nota explicativă.
Devizele financiare pentru pregătirea terenului și a solului, sădirea și îngrijirea plantațiilor
multianuale până la rodirea deplină, sunt alcătuite în baza:
„Fișelor tehnologice cadru pentru pomicultură”, anul 1987.
„Îndrumările agro-tehnice în pomicultură”, anul 1989.
„Îndrumarea a normelor cadru de lucru la lucrările agricole în Moldova” anul 1979.
„Normele unice de lucru și cheltuieli de motorină la lucrările de încărcare mecanizată în
gospodăria agricolă”, M Colos, anul 1980.
Cheltuielile de muncă, consumul de combustibil și materiale, la fel exploatarea tehnicii
sunt calculate în baza hărților tehnologice.
Salariu de bază pentru lucrările manuale și mecanizate este alcătuit în conformitate cu
Legea Republicii Moldova „Salariile tarifare” nr. 847-XV de la cu schimbări și adăugări introduse
de Legea nr. 152-XII de la 19.03.2004 și Legea nr. 410-XIII de la 28.03.95 de asemenea din
calculul salariilor tarifare pe ore pentru fiecare lucrare în conformitate cu hotărârea Guvernului
Republicii Moldova de la 25.04.2004 nr. 426.
În devize sa calculat contribuțiile asupra salariilor de bază, pentru plata concediilor, pentru
asigurări sociale și alte plăți.
Asigurările sociale de stat alcătuiesc 27% asupra salariilor de bază: Baza:
Legea RM nr.383 XV de la 18.XI.2004. „Bugetul pe anul 2006”
Exploatarea tehnicii include cheltuielile la amortizare, întreținerii și repararea ei.
Baza: Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 de la 21.03.2003 „Despre
clasificarea resurselor principale în conformitate cu categoriile de proprietate pentru impozitare”.
Costul materialelor se indică conform prețurilor de piață la momentul calculării proiectului. In
devizele financiare sunt prevăzute alte cheltuieli directe (neprevăzute) în mărimea de 5% din costul
cheltuielilor directe, precum și cheltuielile de regie în mărimea de 9%.
În devizul general sunt prevăzute cheltuieli pentru supravegherea de către autor a
proiectului în mărime de 0,7% din costul de deviz al plantațiilor. (Instrucțiunea de componență,
modul de elaborare, acordarea și aprobarea proiectelor de lucru pentru înființarea plantațiilor
multianuale în Moldova).
Sunt calculate rezervele de cheltuieli la lucrările neprevăzute în mărime de 1,5%.
39
SRL „PomiProConsult”
Aprobat:
Valoarea devizului: 355536,47 lei.
„______”______________2018
Deviz general
a valorii înființării plantațiilor pomicole pentru GȚ Rusu Ion Petru s.Nucăreni, r-nul Telenești,
Republica Moldova.
Calculat după prețurile anului 2018
Nr. devizelor, Denumirea capitolelor, obiectelor, lucrărilor și cheltuielilor, care se cuprind Valoarea totală a
calculelor în valoarea devizului devizului
CAPITOLUL I. Pregătirea terenului
1 Pregătirea terenului și a solului 53 424,12
2 Realizarea proiectului 3414,00
TOTAL CAPITOLUL I 56838,12
CAPITOLUL II Obiectele de bază
3 Plantarea și întreținerea plantațiilor pomicole 298 698,35
TOTAL 355536,47
În total pe divize general: Trei sute cincizeci și cinci mii cinci sute treizeci și șase lei, 47 bani
Inginer-șef de proiect: Dr. S. Popa
Inginer de proiect: Dr. I. Rîbințev
40
Deviz financiar Nr. 1
Pregătirea solului pentru plantarea Nucului
Suprafața, ha 2,73 Valoarea de deviz 53 424,12
Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei

Denumirea lucrărilor Unitatea de măsură Numărul unităților În total cu calculări, lei
Mecanizate Manuale Mecanizate Manuale
Nivelarea sectorului ha 2,730 0,546 300,000 207,342
Încărcarea îngrășămintelor de Fosfor și Potasiu t 2,048 0,148 300,000 56,293
Transportarea îngrășămintelor de Fosfor și Potasiu t 2,048 0,354 300,000 134,254
Introducerea îngrășămintelor de Fosfor și Potasiu ha 2,730 0,354 300,000 134,254
Încărcarea îngrășămintelor organice t 163,800 0,352 300,000 133,735
Transportarea îngrășămintelor organice t 163,800 7,446 300,000 2 827,416
Împrăștierea îngrășămintelor organice ha 2,730 2,300 300,000 873,418
Desfundarea terenului ha 2,730 26,208 2,730 300,000 250,000 10 816,329
Nivelarea terenului desfundat în două direcții ha 5,460 0,867 300,000 329,155
Cultivarea terenului desfundat ha 2,730 0,158 300,000 59,922
Cheltuieli indirecte 778,606
Total 16 350,72
Necesarul în materiale
Denumirea materialelor Unitatea de măsură Numărul unităților Costul unei unități În total, lei
Îngrășăminte de fosfor și Potasiu (Azofoska) t 2,05 7 400,00 15 151,50
Îngrășăminte organice (Gunoi de grajd) t 163,80 120,00 19 656,00
Combustibil litri 136,50 16,60 2 265,90
Total 37 073,40
41
Înființarea și întreținerea plantațiilor pomicole pentru GȚ Rusu Ion Petru s.Nucăreni, r-nul
Telenești, Republica Moldova
Valoarea devizului: 298 698,35 lei Valoarea devizului: lei 298 698,35lei
Acordat: Aprobat:
Antreprenor SRL „PomiProConsult” Beneficiar GȚ Rusu Ion Petru s.Nucăreni
„_____”_________________2018 „_______”________________2018
Deviz pe obiect nr. 3

pentru înființarea și plantarea plantațiilor pomicole pe suprafața de 2,62 ha.
Valoarea devizului: lei

Calculat după prețurile anului 2018
Nr. devizelor și Valoarea totală a devizului,
Lucrări și cheltuieli, care se cuprind în valoarea devizului
calculelor lei
Plantarea și întreținerea plantațiilor de Nuc 10 X 8 pe suprafața de 2,62 ha.
3-1 Plantarea 53781,06
3-2 - în anul 1 de vegetație 27 576,75
- în anul 8 de vegetație 37 541,24
Total 298 698,35
Valoarea devizului: Două sute nouăzeci și opt mii șase sute nouăzeci și opt lei, 35 bani
Directorul firmei: Dr. S. Popa
Inginer de proiect: Dr. I. Rîbințev
42
Deviz financiar Nr. 3-1
Înființarea plantațiilor de Nuc
Suprafața utilă, ha 2,62 Numărul de plante 328 Valoarea de deviz 53781,06
Săparea gropilor pentru plantare buc 328 5,45 300,00 2 069,47
Transportarea pomilor cu încărcare și transportare buc 328 0,52 0,79 300,00 250,00 447,72
Îngroparea temporară a pomilor buc 328 1,05 250,00 331,65
Scoaterea pomilor de la păstrarea temporară buc 328 1,05 250,00 331,65
Pregătirea pomilor pentru plantare buc 328 2,62 250,00 829,11
Transportarea îngrășămintelor pentru mocirlă t 0,4 1,31 300,00 497,47
Transportarea apei pentru pregătirea mocirlei și udarea pomilor t 49,7 1,31 300,00 497,47
Pregătirea mocirlei t 0,4 1,31 250,00 414,56
Mocirlirea rădăcinilor pomilor buc 328 1,31 250,00 414,56
Încărcarea pomilor buc 328 1,05 250,00 331,65
Transportarea pomilor cu descărcarea lor la locurile de plantare buc 328 0,52 0,79 300,00 250,00 447,72
Plantarea pomilor buc 328 5,24 250,00 1 658,23
Irigarea pomilor îndată după plantare buc 328 0,18 0,37 300,00 250,00 184,82
Irigarea după plantare (peste 2 săptămâni) buc 328 0,18 0,37 300,00 250,00 184,82
Îndreptarea pomilor după irigare și astuparea copcilor buc 328 0,76 250,00 241,20
Protejarea tulpinilor contra rozătoarelor buc 328 2,62 250,00 829,11
Transportarea tutorilor buc 328 1,31 0,03 300,00 250,00 508,41
Instalarea tutorilor lângă pomi buc 328 2,62 250,00 829,11
Cultivarea spațiilor dintre rânduri ha 2 1,31 300,00 497,47
Cheltuieli neprevăzute (5 %) 551,89
Total 12 098,07
Pomi buc 328 118,00 38 645,00
Tutori buc 328 2,50 818,75
Îngrășăminte organice t 0,372 120,00 44,64
Combustibil litri 131,00 16,60 2 174,60
Total 41 682,99
43
Întreținerea plantațiilor de Nuc în primul an după plantare

Suprafața utilă, ha 2,62 Numărul de plante 328 Valoarea de deviz 27 576,75

Cultivarea spațiilor dintre rânduri, de 4 ori ha 8,38 7,27 300,00 2 760,00
Afânarea fâșiilor de lângă tulpini, de 4 ori ha 2,10 9,96 250,00 3 153,33
Tăierea de formare a coroanelor buc 328 0,32 250,00 102,50
Fertilizarea în livadă ha 0,52 2,66 300,00 1 012,02
Tăiere în perioada de vegetație buc 328 0,32 250,00 102,50
Înlăturarea lăstarilor radiculari buc 328 1,04 250,00 328,03
Inventarierea plantațiilor ha 2,62 0,62 250,00 196,91
Săparea gropilor pentru completarea lipsurilor de pomi buc 16,38 0,20 300,00 76,81
Plantarea pomilor buc 16,38 0,06 250,00 20,49
Văruirea tulpinilor pomilor, 2 ori buc 655 1,62 250,00 511,46
Pregătirea soluției de pesticide t 0,19 0,16 0,16 300,00 250,00 112,36
Transportarea soluției de pesticide și alimentarea stropitorilor. t 7,74 0,41 300,00 154,81
Stropirea, de 4 ori ha 15,72 17,37 300,00 6 595,99
Arătura de toamnă a spațiilor dintre rânduri ha 2,10 5,06 300,00 1 921,77
Total 17 992,11
Pomi pentru completarea lipsurilor (5%) buc 16 118,00 1 932,25
Îngrășăminte cu azot pentru fertilizare t 0,02 7 200,00 179,21
Var t 0,17 4 200,00 696,55
Combustibil litri 0,19 35 000,00 6 776,63
Pesticide t 153,53 16,60 2 548,63
Total 9 584,64
44
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul doi după plantare
Denumirea lucrărilor Unitatea de Numărul Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei În total cu
măsură unităților Mecanizate Manuale Mecanizate Manuale calculări, lei
Cultivarea spațiilor dintre rânduri, de 4 ori ha 8,38 7,27 300,00 2 760,00
Afânarea fâșiilor de lângă tulpini, de 4 ori ha 2,10 9,96 250,00 3 153,33
Fertilizarea în livadă ha 0,52 2,66 300,00 1 012,02
Inventarierea plantațiilor ha 2,62 0,62 250,00 196,91
Săparea gropilor pentru completarea lipsurilor de pomi buc 16,38 0,20 300,00 76,81
Plantarea pomilor buc 16,38 0,35 250,00 109,36
Transportarea soluției de pesticide și alimentarea stropitorilor t 7,74 0,41 300,00 154,81
Total 17 783,08
Pomi pentru completarea lipsurilor (5%) buc 16 118,00 1 932,25
Îngrășăminte cu azot pentru fertilizare t 0,03 7 200,00 180,00
Var t 0,17 4 200,00 696,55
Pesticide t 172,40 16,60 2 861,77
Total 9 585,43
45
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul trei după plantare
Cultivarea spațiilor dintre rânduri cu prelucrarea pe rând, de 4 ori ha 8,38 7,27 300,00 2 760,00
Afânarea adâncă a spațiilor dintre rânduri ha 2,10 9,96 300,00 3 784,00
Total 18 277,04
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 166,63 16,60 2 766,09
Total 8 668,22
46
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul patru după plantare
Unitatea de Numărul Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei În total cu
Denumirea lucrărilor
Cultivarea spațiilor dintre rânduri cu prelucrarea pe rând, de 4 ori ha 8,38 7,27 300,00 2 760,00
Strângerea ramurilor tăiate din livadă ha 2,62 1,93 300,00 734,32
Total 20 724,46
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 158,51 16,60 2 631,27
Total 10 126,25
47
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul cinci după plantare
Cultivarea spațiilor dintre rânduri cu prelucra. pe rând, de 4 ori ha 8,38 7,27 300,00 2 760,00
Tăiera în perioada de vegetație buc 328 1,30 250,00 410,04
Recoltarea fructelor t 328 0,43 250,00 136,66
Total 20 343,59
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 167,16 16,60 2 774,79
Total 10 126,25
48
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul șase după plantare
Suprafața utilă, ha 2,62 Numărul de plante la 1 ha 328 Valoarea de deviz 30 707,22
Total 20 580,97
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 180,78 16,60 3 000,95
Total 10 126,25
49
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul șapte după plantare
Denumirea lucrărilor Unitatea de Numărul unităților Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei În total cu
măsură Mecanizate Manuale Mecanizate Manuale calculări, lei
Total 20 200,10
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 188,64 16,60 3 131,42
Total 13 257,67
50
Întreținerea plantațiilor de Nuc în anul opt după plantare
Tăiera în perioada de vegetație buc 328 1,97 250,00 621,84
Recoltarea fructelor t 3,14 3,31 250,00 1 048,00
Cheltuieli neprevăzute (5 %) 1 017,40
Total 22 413,41
Var t 0,22 4 200,00 928,74
Pesticide t 301,30 16,60 5 001,58
Total 15 127,83
51
Deviz financiar Nr. 4
A lucrărilor de proiectare și investigare
Nr. d/r Articolul cheltuielilor Suma totală, lei
1 Cheltuieli pentru lucrările de proiectare și investigarea proiectului. 1614,00
2 Cheltuieli pentru investigarea solului 1800,00
Total 3414,00
Inginer șef de proiect: Dr. S. Popa
52
Anexe
53

Proiect Rusu Ion - Nuc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Rusu Ion - Nuc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SRL „POMIPROCONSULT”

s. Molovata, r-nul Dubăsari, Republica

Partea I - Argumentarea agro-economică și organizarea terenului

Partea II - Devizele de cheltuieli și lista materialelor necesare

Director: Dr. S. Popa

Inginer: Dr. I. Rîbințev

Proiectul corespunde cerințelor instructive, standardelor în vigoare la momentul elaborării.

AUTORII RESPONSABILI DE PROIECT.

Inginer-șef de proiect Dr. S. Popa

1.1 LEGENDA TERENULUI.

Coeficientul folosirii terenului privat – 95,97 %

1.3 CHELTUIELI FINANCIARE NECESARE.

1.6 EFICIENȚA ECONOMICĂ1.7 EFICIENȚA ECONOMICĂ

Figura 2.1 Aspectul genaral al terenului

2.3. Factorii tehnologici

2.5 Cerințele speciei față de factorii de mediu

2.3 Alegerea terenului

3.1 Determinarea asortimentului.

3.2 Determinarea distanțelor de plantare, direcției rândurilor și formelor de coroană.

3.3 Organizarea teritoriului pentru înființarea plantațiilor pomicole

3.4 Protecția mediului

3.5 Măsuri antierozionale

Datorită faptului că premergători au servit culturile de câmp, pentru pregătirea terenului

4.2 Stabilirea momentului optim a plantării, pregătirea materialului și plantarea lui.

2019 2020 2021

Recoltarea nucului: Timpul optim de recoltare diferă în funcție de modul de valorificare

Calculele sau efectuat reieșind din următoarele norme: 5 ha pe zi pentru scuturare.

Inginer-șef de proiect: Dr. S. Popa

Inginer de proiect: Dr. I. Rîbințev

Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei

Deviz pe obiect nr. 3

Valoarea devizului: lei

Directorul firmei: Dr. S. Popa

Inginer de proiect: Dr. I. Rîbințev

Întreținerea plantațiilor de Nuc în primul an după plantare

Numărul normelor de schimb Costul normei de schimb, lei

Inginer șef de proiect: Dr. S. Popa

S-ar putea să vă placă și