Caiet Vegetal

AUTORI
Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI

Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI
Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, conf. univ. Dr. , U.S.A.M.V.

BUCUREŞTI
Echipa de CERCETARE
Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia ICEADR Bucureşti
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan ICEADR Bucureşti
Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor ICEADR Bucureşti
Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena ICEADR Bucureşti
Dr. ing. Sin Gheorghe – A.S.A.S Bucuresti
Sef. lucrări dr. ing. Beciu Silviu – U.S.A.M.V Bucuresti
Redactare: Dr. ing. Ursu Ana

Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor
INTRODUCERE.............................................................................................................2
CAPITOL 1 DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ...........................................3
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

PRODUCŢIA VEGETALĂ............................................................................................7
CAPITOL 3 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

ECONOMICI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE .........................................11

ECONOMICI PENTRU LEGUME ................................................................................57

ECONOMICI PENTRU POMI ......................................................................................86

ECONOMICI PENTRU VIE........................................................................................109
CAPITOL 7 COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE .................130
ANEXE ......................................................................................................................163
1
INTRODUCERE
Caietul fermierului se doreşte a constitui un sprijin de natură tehnică şi economică pentru agricultorii români care
activează în domeniul producţiei vegetale din câmpia de sud.
Se cunoaşte faptul că, un rol important în obţinerea unor producţii ridicate îl au factorii climatici, respectiv
temperatura, precipitaţiile, regimul eolian, etc. Influenţa acestor factori nu poate fi modificată, ci doar influenţată
în sensul dorit de om.
La toate culturile agricole, timpul de producţie, începând de la pregătirea terenului până la recoltare este
completat de intervale în care culturile respective se află sub influenţa exclusivă a factorilor naturali.
Cheltuielile de producţie se avansează pe toată durata anului, iar recuperarea acestora se realizează abia după
recoltare şi valorificarea produselor.
Se impune ca fermierii să-şi stabilească o structură de culturi care să permită îmbinarea unor specii cu timpi de
producţie diferiţi, astfel încât pe baza veniturilor proprii obţinute eşalonat în cursul anului, să se poată asigura
autofinanţarea activităţii productive din exploataţiile agricole.
Deasemenea, tot datorită caracterului sezonier al producţiei agricole, pentru utilizarea completă a mijloacelor de
muncă şi a forţei de muncă, este recomandat ca în fiecare exploataţie agricolă să se crească şi animale. Pentru
aceasta pledează şi faptul că alături de produsul principal, la toate culturile se obţin şi produse secundare, care
sunt bine valorificate în hrana animalelor.
Prin punerea la îndemâna fermierilor a unor tehnologii cadru pentru principalele culturi agricole, considerăm că
aceştia vor putea să-şi exploateze terenul în condiţii mai avantajoase, obţinând rezultate economice favorabile în
exploataţia agricolă.
În acelaşi timp aştepăm sugestii de la aceştia în scopul îmbunătăţirii prezentului material, astfel încât respectivul
caiet să fie de folos fermierilor în activitatea practică din exploaţiilor agricole.
2
Capitol 1
1. DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
DENUMIRE….. ............................................................................................
ADRESĂ......................................................................................................
CÂMPIE
FORMA DE RELIEF PREDOMINANTĂ
DEAL
MUNTE
3
1.1 DATE DESPRE CLASIFICAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE VEGETALĂ
Tabelul nr. 1.1
Criteriul de clasificare Sistemul de producţie Principalele caracteristici
1 2 3
1 . Volumul investiţiilor de capital • Intensiv Volum ridicat de capital investit în factorii de producţie
• Extensiv Resurse de capital reduse
2. Numărul de culturi • Monocultură În unităţi specializate: legumicultura, viticultură, pomicultură etc.
• Policultură Un sortiment de culturi
3. Nivelul de aplicare a • Tradiţionale în general sunt de tip extensiv practicate în zonele de deal şi munte
progresului tehnic
• Modernizate Grad ridicat de mecanizare a lucrărilor
• Ecologice Nu utilizează produse chimice
4. Zona pedoclimatică • Pentru zone de Predomină cerealele, plantele tehnice
câmpie
• Pentru zone de Predomină viticultura, pomicultura, păşunile şi fâneţele naturale
deal şi munte
• Zone podzolice Necesită amendamente pentru corectarea pH-ului.
5. Asolament • Cu asolament de In gospodăriile individuale, de exemplu de forma grâu/porumb
2-3 ani
• Cu asolament de In funcfie de gradul de autosuportabilitate a culturilor
3-6 ani
6. Nivelul de alocare a apei • Irigate Solicită investiţii importante
• Neirigate Pe terenuri slab productive, cu producţii mai mici la hectar
*Sursa: Managementul modern în unităţile agricole – Margareta Oancea
4
1.2 DATE PRIVIND FORMA DE PROPRIETATE ŞI CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A
TERENULUI
Tabel nr. 1.2
FORMA DE PROPRIETATE
GOSPODĂRIE INDIVIDUALĂ
ASOCIAŢIE FAMILIALĂ
SOCIETATE COMERCIALĂ
Tabel nr. 1.3
CATEGORIE DE FOLOSINŢĂ
TEREN ARABIL
CULTURI PERMANENTE (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI)
VII
PAJIŞTI PERMANENTE (PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE)
5
Tabel nr. 1.4
TEREN ARABIL (ha)
CEREALE PENTRU BOABE TOTAL din care: Arendă
GRÂU
SECARĂ
ORZ
ORZOAICĂ
PORUMB BOABE
MEI
HRIŞCĂ
ALTE CEREALE
LEGUMINOASE PENTRU BOABE
MAZĂRE PENTRU BOABE
FASOLE PENTRU BOABE
LINTE
BOB
LUPIN
ALTE LEGUMINOASE PENTRU BOABE
PLANTE INDUSTRIALE
FLOAREA SOARELUI
SOIA
RAPIŢĂ
IN PENTRU ULEI
IN PENTRU FIBRĂ
CÂNEPA PENTRU FIBRĂ
TUTUN
PLANTE TUBERCULIFERE
CARTOFI TIMPURII
CARTOFI SEMITÂRZII
CARTOFI TÂRZII
PLANTE RĂDĂCINOSE
SFECLĂ DE ZAHĂR
SFECLĂ FURAJERĂ
LEGUME PROASPETE
TOMATE
ARDEI
VARZĂ
CASTRAVEŢI
CULTURI PERMANENTE - POMI FRUCTIFERI
MERI
PERI
PRUNI
CAIŞI ŞI ZARZĂRI
PIERSICI
CIREŞI ŞI VIŞINI
ALŢI POMI FRUCTIFERI
VII
VII PE ROD CU STRUGURI PENTRU VIN
VII PE ROD CU STRUGURI DE MASĂ
VII TINERE NEINTRATE PE ROD
6
Capitol 2 Elemente metodologice tehnico-
economice pentru producţia vegetală
2.1 ELABORAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ PENTRU PRODUCŢIA VEGETALĂ
Pentru fiecare cultură se întocmeşte o tehnologie cadru. Acestă tehnologie cadru pentru o cultură cuprinde toate lucrările
care se execută la cultura respectivă, în ordine cronologică, începând cu fertilizarea de bază şi terminând cu recoltarea şi
transportul producţiei principale şi secundare realizate.
Lucrările care se execută în toamnă alcătuiesc producţia neterminată. Pentru culturile de toamnă (ex. grâul, orzul, orzoaica
de toamnă, rapiţa), în producţia neterminată se include lucrările de înfiinţare, pe când la culturile de primăvară producţia
neterminată se referă doar la fertilizarea de bază şi arătură.
Lucrările care se execută începând cu desprimăvărarea şi terminând cu recoltarea şi transportul producţiei principale şi
secundare, se includ în anul de plan.
Prin cumularea lucrărilor cuprinse în producţia neterminată şi în anul de plan, se obţine totalul general la cultura
respectivă.
Pentru fiecare lucrare, se evidenţiază volumul exprimat în unităţi de măsură specifice (hectare, tone, tone kilometru, mii
litri).
Tehnologia cadru a fiecărei culturi este alcătuită atât din lucrări executate cu mijloace mecanizate, cât şi din lucrări
manuale.
Pentru lucrările mecanizate se precizează agregatele cu care se execută (tractorul şi maşina agricolă), precum şi parametrii
fizici şi valorici. Parametrii fizici se referă la consumurile de forţă de muncă mecanizată şi de combustibil. Consumul de
forţă de muncă (ore mecanizator) se determină prin raportarea timpului de lucru zilnic la productivitatea agregatului
respectiv şi apoi înmulţirea rezultatului cu volumul lucrării.
Consumul de combustibil pentru o lucrare se obţine prin înmultirea consumului specific cu volumul lucrării respective.
Parametrii valorici sunt reprezentaţi de tariful pe unitatea de măsură şi totalul cheltuielilor cu lucrările mecanizate.
Tariful pe unitatea de măsură (spre exemplu pe un hectar la o lucrare mecanizată include plata forţei de muncă a
mecanizatorului, cheltuielile cu amortizarea utilajului agricol respectiv, cheltuielile cu întreţinerea şi repararea utilajului,
precum şi cheltuielile cu motorina consumată pe hectar).
Pentru a stabili cât mai corect aceste tarife de lucrări mecanizate, s-a convenit să se utilizeze hectarul arătură normală, ca
un element comun pentru toate lucrările mecanizate.
A fost stabilită o valoare a hantrului pentru lucrările din toamnă şi o valoare a hantrului pentru lucrările din primăvară.
Cunoscându-se coeficienţii de transformare în hantri la fiecare lucrare agricolă mecanizată, se înmulţesc hantrii respectivi
cu valoarea unui hantru şi se calculează astfel tarifele pentru lucrările mecanizate.
7
Prin înmulţirea volumului de lucrări mecanizate cu tariful pe lucrare, se calculează totalul cheltuielilor la lucrarea
respectivă, iar apoi se cumulează cheltuielile pe toate lucrările mecanizate.
Pentru lucrările care se execută cu forţa de muncă manuală, există trei categorii în care acestea pot fi încadrate, în funcţie
de complexitatea şi dificultatea de execuţie.
În categoria I sunt cuprinse lucrări mai uşoare, cu complexitate redusă, iar în categoria a III-a lucrări de complexitate
crescută.
Valoarea unei zile-om efectuată în toamna anului de recoltă este mai mică decât cea a unei zile-om efectuată în primăvara
anului de recoltă. Prin înmulţirea consumului de zile-om cu tariful pe o zi-om, se calculează cheltuielile efectuate cu
lucrările manuale.
O rubrică aparte este deţinută de materii şi materiale, reprezentând inputuri care participă la realizarea producţiei pentru o
anumită cultură.
În cadrul acestei rubrici se includ îngrăşămintele organice şi chimice, pesticidele, precum şi alte materiale (exemplu gunoi
de grajd, sfoară pentru baloţi, etc.).
Pentru fiecare material utilizat, se specifică unitatea de măsură (kg, to, kg s.a., litri, mc, etc), cantitatea folosită, precum şi
preţul unitar. Prin înmulţirea cantităţii de material folosită cu preţul unitar se calculează cheltuielile ocazionate cu fiecare
material în parte. Însumarea cheltuielilor cu materii şi materiale conduce la calcularea valorii tuturor materiilor şi
materialelor folosite în procesul tehnologic.
Cumularea cheltuielilor mecanizate, a cheltuielilor cu lucrările manuale şi a mAteriilor şi materialelor, asigură calcularea
cheltuielilor directe pe tehnologia de cultură.
Cheltuielile directe pe total tehnologie sunt alcătuite din cheltuielile directe pentru producţia neterminată şi cele pentru
anul de plan.
2.2 ELABORAREA BUGETELOR DE CULTURI
Etapa următoare întocmirii fişei tehnologice pentru o anumită cultură, constă în elaborarea bugetului de venituri şi
cheltuieli pentru cultura respectivă.
Se precizează zona geografică luată în considerare precum şi potenţialul producţiei în zonă. De asemenea, sistemul de
cultură şi producţia estimată (cu referire la producţia principală şi secundară). Indicatorii care se calculează în cadrul
bugetului pe cultură se referă pe de o parte la cheltuieli, iar pe de altă parte la venituri. În cadrul cheltuielilor, distingem ca
grupe mari, cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile includ cheltuielile cu materii prime şi materiale, cheltuielile cu lucrările mecanizate, cheltuielile cu
irigaţii, cheltuielile cu aprovizionarea, cheltuielile cu forţa de muncă temporară, precum şi cheltuielile cu asigurarea
culturii.
În cadrul cheltuielilor cu materii prime şi materiale sunt cuprinse cheltuielile cu sămânţa şi materialul săditor, cheltuielile
cu îngrăşăminte chimice, cu pesticide, precum şi cu alte materiale.
8
Cheltuielile cu irigaţiile se referă la valoarea consumului de apă pentru udările care se aplică culturii respective.
Cheltuielile de aprovizionare se calculează ca o cotă din valoarea cheltuielilor cu materii prime şi materiale.
Cheltuielile cu forţa de muncă temporară se referă la acele cheltuieli care sunt ocazionate de lucrările efectuate de personal
anagajat pe perioade mai scurte, când se înregistrează vârfuri de lucrări manuale. Aceste cheltuieli se efectuează în
exploataţiile agricole de dimensiuni mijlocii, mari şi foarte mari.
O ultimă categorie o reprezintă cheltuielile care se fac pentru asigurarea culturii respective şi se calculează ca o cotă din
cheltuielile directe pe tehnologie.
Cheltuielile fixe alcătuiesc cea de a doua grupă mare de cheltuieli. Aici se includ cheltuielile cu forţa de muncă
permanentă. De asemenea, cheltuielile generale şi de management, care se calculează ca o cotă parte din suma cheltuielilor
de directe pe tehnologie, o cotă a cheltuielilor de aprovizionare, a celor cu forţa de muncă temporară şi permanentă.
Dobânzile la credite se calculează ca o cotă din cheltuielile directe pe tehnologie.
Amortismentul pentru clădiri şi utilităţi se calculează reprezintă contravaloarea cotei anuale de amortisment ce revine
pentru clădirile şi utilităţile din cadrul exploataţiei.
Din însumarea cheltuielilor variabile cu cele fixe, rezultă cheltuielile totale. La culturile care au şi producţie secundară
(paie, coceni, vreji, etc.) se scade valoarea producţiei secundare din cheltuielile totale, obţinându-se cheltuielile totale
pentru producţia principală. Prin raportarea cheltuielilor pentru producţia principală la producţia medie, se obţine costul
de producţie pe unitatea de produs (kg, to). Pentru a fi eficientă economic, fiecare cultură trebuie să aibă un preţ de piaţă,
care se stabileşte astfel încât să fie mai mare cu minim 5-10% decât costul de producţie unitar, realizându-se un venit şi o
rată a rentabilităţii corespunzătoare.
Prin înmulţirea preţului de piaţă internă previzibil cu producţia principală se obţine valoarea producţiei principale. Se
adaugă valoarea producţiei secundare la cea a producţiei principale şi se află valoarea producţiei totale pentru cultura
respectivă. La valoarea producţiei totale, se adună subvenţia, obţinând produsul brut. Din valoarea producţiei se scad
cheltuielile totale de producţie şi rezultă venitul impozabil. Din venitul impozabil se deduc impozitul şi taxele, obţinându-
se venitul net.
Rata venitului impozabil se exprimă în % şi se calculează prin raportarea venitului impozabil la cheltuielile pentru
producţia principală, iar rata venitului net + subvenţii, prin raportarea venitului net + subvenţii la cheltuielile pentru
producţia principală.
Într-o exploataţie agricolă se cultivă mai multe plante. Astfel, într-o exploataţie individuală cu profil de “Cereale şi plante
tehnice” putem avea următoarea structură de culturi: 65-75% cereale pentru boabe, 15-20% culturi tehnice şi 5-20%
plante furajere.
După elaborarea tehnologiei de cultură şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru toate plantele din cadrul structurii, se
trece la faza următoare şi anume la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe întreaga exploataţie.
În stânga bugetului se trec indicatorii economici care se analizează, iar în dreapta sunt prezentate culturile, cu suprafaţa
deţinută şi ponderea fiecăreia în cadrul structurii, ultima rubrică referindu-se la indicatorii economici pe total structură de
culturi.
9
Pentru a avea o imagine sintetică a rezultatelor economice obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se întocmeşte o fişă
rezumativă a indicatorilor de sinteză pentru modulul de ..... ha în condiţii de neirigare (irigare).
Întocmirea fişei rezumative oferă posibilitatea de a exprima în final unele concluzii referitoare la viabilitatea exploataţiei
analizate şi a preciza măsuri pentru rentabilizarea culturilor din cadrul structurii şi chiar a înlocuirii unor culturi.
În ceea ce priveşte asigurarea unei dotări minime cu tractoare şi maşini agricole a exploataţiilor agricole individuale,
menţionăm faptul că în marea majoritate a cazurilor, lucrările mecanizate din cadrul tehnologiilor de culturi sunt efectuate
cu utilaje agricole închiriate, deoarece aceste exploataţii nu au posibilităţi financiare pentru achiziţionarea de utilaje.
Pentru exploataţiile agricole aparţinând asociaţiilor familiale şi societăţilor agricole cu personalitate juridică, se întocmesc
în general aceleaşi anexe.
Faţă de exploataţia agricolă, structura de culturi diferă, în sensul reducerii proporţiei de participare a cerealelor boabe şi
creşterii ca pondere a culturilor tehnice şi a celor furajere.
Astfel, în exploataţiile agricole care aparţin asociaţiilor familiale, cerealele boabe deţin 55-65% cereale, 20-25% culturi
tehnice şi 10-25% culturi furajere; în exploataţiile agricole aparţinând societăţilor agricole cu personalitate juridică,
cerealele boabe reprezintă 50-60 % din suprafaţă, culturile tehnice 25-30%, iar culturile furajere 10-25%.
Referitor la dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole, asociaţiile agricole familiale au posibilitatea ca, pe baza
profitului obţinut, să-şi achiziţioneze o parte din utilajele agricole necesare, apelând în măsură mai redusă la închirieri. În
general, asociaţiile agricole închiriază o parte din mijloacele mecanice destinate tratamentelor fitosanitare, fertilizării cu
îngrăşăminte organice, recoltării şi eliberării terenului de producţia secundară.
Societăţile agricole cu personalitate juridică, deoarece obţin profituri mai ridicate, îşi asigură aproape în totalitate necesarul
de utilaje agricole pentru a efectua lucrările mecanizate în perioadele optime recomandate. În unele cazuri, având o dotare
suficientă, aceste exploataţii au posibilitatea de a închiria unele utilaje altor exploataţii (ex. la recoltat, aplicarea
tratamentelor fitosanitaer, eliberarea terenului de producţia secundară).
10
Capitol 3 Planificarea şi realizarea indicatorilor
tehnico-economici pentru
CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE
3.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 3.1
3.2 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 3.2
3.3 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.3
3.4 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 3.4
3.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
3.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 3.5
3.5.2 ERBICIDE Tabel nr. 3.5.2
3.5.3 FUNGICIDE Tabel nr. 3.5.3
3.5.4 INSECTICIDE Tabel nr. 3.5.4
3.5.5 SĂMÂNŢA Tabel nr. 3.5.5
3.6 FIŞA COSTURILOR FIXE

3.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
3.7.1 CEREALE PĂIOASE Tabel nr. 3.7.1
3.7.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI Tabel nr. 3.7.2
3.7.3 SOIA, FASOLE Tabel nr. 3.7.3
3.7.4 RAPIŢA DE TOAMNĂ Tabel nr. 3.7.4
3.7.5 SFECLA DE ZAHĂR Tabel nr. 3.7.5
3.8 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.8

3.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 3.9
3.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 3.10
3.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 3.11
3.12 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.12
3.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI Tabel nr. 3.13
3.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 3.14
3.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.15
3.16 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 3.16
3.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII Tabel nr. 3.17
3.18 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 3.18
3.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ A INDICATORILOR DE SINTEZĂ Tabel nr. 3.19
11
3.1 TEHNOLOGIE CADRU
CEREALE, PLANTE TEHNICE ŞI CULTURI FURAJERE
Tabelul nr. 3.1
Specificaţie tehnică Criterii specifice de realizare

şi tehnologică
1. Zonarea a. zonarea culturilor presupune amplasarea lor în acele condiţii de mediu

culturilor unde plantele întâlnesc cei mai importanţi factori din condiţiile de existenţă în
şi a soiurilor optimum sau apropiat de optimum. În prima fază se stabilesc cerinţele
pedoclimatice ale plantelor şi factorii edafici (de analiză), apoi în faza a doua
(de sinteză) se confruntă cerinţele pedoclimatice ale plantelor cu condiţiile de
climă şi sol determinate şi se stabilesc zonele de favorabilitate, cu graduările:
foarte favorabile, favorabile, puţin favorabile şi improprii.
b. zonarea soiurilor se stabileşte în funcţie de rezultatele experimentale
obţinute de institutele de cercetări de profil şi staţiunile experimentale agricole,
de pretabilitatea acestora în condiţiile naturale ale fermei şi a nivelului tehnic
asigurat.
2. Amplasarea Organizarea terenului în asolamente se realizează în funcţie de informaţiile
culturilor oferite de studiile de specialitate şi opţiunile fermierilor;
- tipul de asolament se stabileşte în funcţie de profilul fermei şi de culturile
alese de fermieri;
- tipurile de culturi se stabilesc în funcţie de tipurile de sol existente, de
însuşirile fizico-chimice ale acestora, de rotaţia culturilor (revenirea culturilor
pe acceaşi suprafaţă de teren) şi de planta premergătoare cu graduările foarte
bune premergătoare; bune premergătoare; medii; contraindicate;
3. Aplicarea Nivelul optim de eficienţă economică al fertilizării culturilor se stabileşte
îngrăşămintelor în funcţie de planta premergătoare; de fertilizarea aplicată anterior; de gradul
şi de aprovizionare cu apă; de nivelul producţiilor posibil de obţinut şi a
amendamentelor consumului specific pe unitatea de produs;
- tipul de îngrăşăminte se aplică diferenţiat în funcţie de concentaţia
acestuia, gradul de solubilitate, perioada şi modul de administrare;
- raportul între elementele nutritive (N,P,K) se stabileşte în funcţie de
plante, capacitatea de consum şi producţie a plantei cât şi a destinaţiei
produselor obţinute;
- fertilizarea organică se aplică culturii premergătoare;
- amendarea cu calcar este indicată pe anumite suprafeţe de teren în funcţie
de reactia solului
4. Lucrările Lucrările solului fiind specifice fiecărui tip de sol, tip de climat şi plantă se
solului stabilesc în funcţie de plantele premergătoare; de uneltele cu care se
execută arătura (lucrările solului cu plugul, cultivatorul, grapa, freza); de
adâncimea de executare a arăturii (lucrări superficiale, adânci, foarte
12
adânci, de desfundare ş.a.) şi de epoca de executare (arături de vară,
arături de toamnă, arături de primăvară);
- modul de executare a arăturii se stabileşte diferenţiat în funcţie de relieful
terenului;
- arătura pe curbele de nivel se recomandă pe suprafeţele cu terenuri în
pantă;
- pregătirea patului germinativ se stabileşte în funcţie de momentul
executării şi adâncimea de lucru.
5. Stabilirea Densitatea la semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a
densităţii soiului (cereale), data semănatului (faţă de epoca optimă), calitatea pregătirii
plantelor patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea densităţii pentru un răsărit
rapid), procentul de răsărire în câmp de 85-90% din boabele germinabile
semănate;
- stabilirea densităţii plantelor depinde de: numărul de boabe germinabile la
metru pătrat; de numărul de boabe germinabile la metru linear şi distanţa între
boabe pe rând; valoarea culturală a seminţei (puritatea 85% şi germinaţia 90%);
greutatea a 1000 de boabe (MMB); cantitatea de sămânţă la hectar; soiurile
cultivate.
6. Semănatul Semănatul este o lucrare tehnologică care se stabileşte în funcţie de:
- epoca de semănat a culturii (toamna sau primăvara);
- adâncimea de semănat (în funcţie de sol, plantă, mărimea seminţei şi
timpul când se face semănatul);
- distanţa dintre rânduri (corelată cu cerinţele soiurilor cultivate, metodele de
prelucrare a solului şi maşinile de semănat).
7. Întreţinerea a. combaterea integrată a buruienilor, se efectuează prin respectarea
culturilor rotaţiei cuturilor încadrate în asolamente recomandate, prin lucrarea corectă a
solului şi asigurarea unor condiţii bune de realizare a densităţii şi de creştere a
plantelor astfel încât acestea să înăbuşe buruienile;
b. combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor, impune respectarea
măsurilor agrotehnice, utilizarea de sămânţă tratată şi aplicarea de tratamente
în cursul perioadei de vegetaţie, la avertizare;
- metoda de combatere a buruienilor, a bolilor, dăunătorilor se stabileşte
pe baza consultării ultimilor noutăţi în domeniu privind produsele nou
apărute, cantităţi, concentraţii, asocieri de produse, metode de aplicare şi
aparatură performantă;
- produsele folosite în combatere sunt utilizate în funcţie de rezultatele
obţinute în folosirea lor;
- alegerea şi dozarea substanţelor de combatere şi a metodei de aplicare
se efectuează în concordanţă cu condiţiile evitării efectelor poluante prin
remanenţa în sol şi în produse;
c. irigarea presupune asigurarea necesarului de apă:
- pentru răsărire (în caz de nevoie);
13
- în perioada de vegetaţie (în funcţie de regimul pluviometric din toamnă şi
iarnă);
- necesarul de apă se stabileşte în raport cu producţia planificată, nivelul de
fertilizare, rezerva de apă din precipitaţii şi este calculat în funcţie de cultură,
suprafaţă şi disponibilul sursei de apă;
- metoda de irigat se alege în funcţie de dotarea existentă şi potenţială şi de
tipul plantei.
8. Evaluarea Elementele de evaluare a producţiei la nivelul potenţialului biologic al
producţiei soiurilor, în condiţii optime de tehnologie, sunt:
2
- numărul mediu de plante/m (/ha),
- numărul mediu (greutatea) de boabe pe o plantă;
- MMB.
9. Recoltarea Recoltarea culturilor se stabileşte în funcţie de momentele optime specifice
fiecărei culturi şi de destinaţia lor;
- metodele de recoltare alese trebuie să asigure recoltarea în totalitate la o
singură trecere, în condiţii de calitate superioară, cu maximum de randament şi
cu reducerea la minimum a pierderilor.
* această schemă de prezentare este detaliată în “Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură din grupa de cereale,
plante tehnice şi furajere, în funcţie de structura culturilor, stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
14
3.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE ÎN PRODUCŢIA VEGETALĂ
PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE
IANUARIE
În această lună se întocmeşte programul general de activitate al exploataţiei pe anul agricol respectiv, program care
urmează a fi îmbunătăţit pe parcursul anului în funcţie de situaţiile concrete. Se întocmeşte în linii mari programul de
activitate pentru campania de primăvară, închizând culturile ce se vor înfiinţa şi lucrările prevăzute pentru fiecare cultură,
în ordinea firească stabilită prin tehnologiile de cultură cadru.
Se începe procurarea de inputuri necesare în campania de primăvară(îngrăşăminte chimice, seminţe, pesticide, etc)
Pentru cultura mare, se execută reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole, în ordinea în care acestea se vor folosi în
campaniile agricole.
În câmp, se efectuează controlul semănăturilor de toamnă(din 15 în 15 zile), iar în situaţiile deosebite (ger puternic, crustă
de gheaţă, polei, băltări de apă) controlul se face şi mai des. În funcţie de cele constatate, se iau măsuri de spargere a
crustei de gheaţă, înlăturare a poleiului, evacuarea apei prin şanţuri de scurgere. O altă lucrare este transportul gunoiului
de grajd în câmp. Când există posibilităţi de irigare, dacă toamna şi iarna nu au fost precipitaţii, se fac udări de
aprovizionare şi la culturi neincluse în suprafeţele irigate.
În locurile de depozitare a produselor(magazii, pătule, silozuri), se face controlul produselor depozitate şi se iau măsuri de
corecţie a eventualelor nereguli. Astfel, acoperirea suplimentară sau dezvelirea parţială a silozurilor, în funcţie de
temperatură(desfacerea silozurilor şi sortarea produselor depozitate când se constată prezenţa mucegaiurilor),lopătarea
produselor şi aerisirea în magazii.
FEBRUARIE
Se continuă toate lucrările rămase neterminate din luna ianuarie. O atenţie deosebită se acordă în continuare controlului şi
îngrijirii semănăturilor de toamnă. În acelaşi timp se efectuează lucrări pregătitoare pentru campania agricolă de
primăvară, care se referă la analiza seminţelor, condiţionarea şi tratarea acestora, stabilirea cantităţilor de sămânţă necesară
pe specii.
Adeseori, în zona de câmpie din sudul şi vestul ţării, încep lucrările de câmp, putându-se efectua:
- fertilizarea, tăvălugirea culturilor de toamnă la ieşirea din iarnă(acolo unde se semnalează fenomenul de
descălţare)
- proba semănătorilor şi a maşinilor de administrat îngrăşăminte chimice
- pregătirea terenului pentru semănat şi însămânţarea primelor suprafeţe de culturi din epoca I, urgenţa I :
ovăz, mazăre, borceag de primăvară, lucernă, etc.
15
MARTIE
În această lună se desfăşoară din plin campania de însămânţări de primăvară.

Imediat ce zăpada s-a topit şi se poate lucra în câmp, arăturile de toamnă se grăpează pentru a distruge capilaritatea
stratului superficial de sol, prevenindu-se astfel pierderea apei. Pentru culturile care urmează a se semăna în epoca I, se
execută lucrarea cu combinatorul la adâncimea de îngropare a seminţelor. Dacă se fertilizează cu îngrăşăminte chimice,
acestea se administrează pe teren înainte de lucrarea cu cultivatorul. Dacă terenurile sunt puternic tasate sau îmburuienate,
se fac discuiri repetate în cruce, cu care ocazie se încorporează şi îngrăşămintele chimice.
În prima urgenţă, imediat ce se poate ieşi în câmp se seamănă toate suprafeţele de ovăz, mazăre, borceag de primăvară,
0
lucernă, in de fuior, butaşii de sfeclă pentru obţinerea de seminţe. Când temperatura solului ajunge la 3-6 C, se
continuă cu semănatul sfeclei de zahăr şi de nutreţ, florii soarelui, năutului, a inului de ulei. Tot în epoca I se semănă şi
plantele aromatice şi anume coriandru, anasonul, chimionul şi feniculul.
0
Spre sfârşitul lunii, dacă temperatura solului depăşeşte 6 C, se însămânţează cânepa şi se plantează cartoful.
Nu se vor neglija nici măsurile de îngrijire a culturilor de toamnă. Dacă fertilizarea cerealelor păioase de toamnă nu s-a
făcut în luna februarie, această lucrare se face în primele zile ale lui martie, începând cu grâul de toamnă.
Când pământul se dezgheaţă şi înfloreşte, culturile viguroase se grăpează cu grapa cu colţi reglabili, iar cele care au suferit
fenomenul de descălţare se tăvălugesc.
Acolo unde culturile de toamnă au fost compromise, se iau măsuri pentru reînsămânţare cu culturi de primăvară. Dacă
terenule este tasat şi îmburuienat, se face din timp o arătură superficială, care apoi se mărunţeşte cu grapa cu discuri;
pregătirea patului germinativ se realizează în preziua semănatului culturii ce înlocuieşte pe cea compromisă.
Terenurile cu sol mai afânat şi vegetaţie redusă se lucrează cu grapa cu discuri, pregătirea patului germinativ efectându-se
ca şi în cazul precedent.
În paralel cu semănatul plantelor din epoca I, se continuă lucrările solului(grăpări, discuiri, etc) pe terenurile ce urmează a
fi semănate mai târziu. De asemenea, analiza şi tratarea seminţelor pentru semănatul acestor culturi, proba maşinilor de
semănat, etc.
Acolo unde există posibilităţi de irigare şi timpul este secetos, se continuă irigările la cerealele păioase de toamnă.
Dintre lucrările de protecţia plantelor, menţionăm: controlul produselor agricole în perioada de trecere de la iarnă la
primăvară, controlul infestării solului cu larve ale cărăbuşului de mai, viermilor sârmă ,gândacului ghebos, buha
semănăturilor.
16
APRILIE
În această lună se semănă culturile din epoca a–II-a. Se începe cu cânepa şi cartoful, dacă aceste lucrări nu s-au realizat la
0
sfârşitul lunii martie. Când temperatura ajunge la 8 C la adâncimea de 5-6 cm, începe semănatul soiei, apoi al
porumbului şi fasolei. Înainte de semănat, se pregăteşte patul germinativ cu cultivatorul. Dacă este necesar, înainte de
acesta lucrare se aplică îngrăşăminte chimice.
Se controlează periodic starea semănăturilor şi se iau măsuri de completare a golurilor sau eventual de reînsămânţare. În a
doua jumătate a lunii aprilie începe recoltarea borceagului de toamnă.
Încep lucrările de întreţinere a culturilor de câmp; plivitul culturilor semănate des şi prăşitul culturilor semănate în epoca
I, mai ales sfecla şi floarea soarelui; de asemenea se execută răritul la aceste culturi.
Se efectuează pregătirea terenului şi a seminţelor pentru plantele ce se semănă în epoca a- III-a. Uneori la sfârşitul lunii
aprilie se însămânţează plante mai pretenţioase la căldură, ca iarba de Sudan, sorgul, ricinul.
O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de protecţia plantelor. Dintre dăunătorii polifagi, în această lună atacă cărăbuşul
de mai, rătiştera, viermele sârmă şi gândacul pământiu. Contra răţişoarei şi gândacului pământiu(în această lună se
întâlnesc mai ales la sfecla de zahăr şi floarea soarelui), dacă tratamentul la sămânţă se dovedeşte insuficient, se fac
tratamente şi în vegetaţie.
Culturile de rapiţă pot fi uneori atacate de gândacul roşu şi purecii de pământ. Se combat prin tratamente la avertizarea
primită de la unităţile de profil.
La culturile în care sunt atacate de pureci se fac tratamente în vegetaţie.
Lucernierele pot fi atacate de gărgăriţa mare a lucernei şi în acest caz se izolează prin şanţuri zonele atacate şi se fac
tratamente în vegetaţie. În cazuri de atac de buburuză, de gândac roşu al lucernei sau gărgăriţa lucernei, se coseşte lucerna
timpurie şi se lasă benzi capcane pe care se efectuează tratamente de combatere.
MAI
În prima parte a lunii se termină semănatul plantelor din epoca a II-a: iarba de Sudan, sorg, dovlecei, pepeni, etc. Lucrarea
se va realiza într-o perioadă cât mai scurtă, întrucât această lună este in general ploioasă şi acesta ar putea prelungi prea
mult semănatul.
În această lună se execută numeroase lucrări de întreţinere, astfel:

- grăparea culturilor înainte sau după răsărire, dacă s-a format crustă, la culturile de porumb, soia, cartof, etc.
- răritul la porumb şi eventual la sfeclă şi la floarea soarelui, dacă la acestea din urmă lucrarea nu s-a terminat
în luna aprilie;
- plivitul la culturile semănate des, atenţie deosebită acordându-se loturilor semincere;
- prăşitul tuturor culturilor prăşitoare; adesea în această lună se aplică câte două praşile;
17
- fertilizarea în timpul vegetaţiei a culturilor prăşitoare: porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof ,etc.
- deşi în general luna mai este ploioasă, pe suprafeţele prevăzute a se iriga, dacă precipitaţiile sunt insuficiente
şi rezerva de apă a solului este redusă, se administrează o udare;
- în această lună se recoltează prima coasă la lucernă, de asemenea borceagul de toamnă şi chiar cel de
primăvară pentru masă verde. După transportul recoltei de furaje, se aplică îngrăşăminte şi se grăpează
pentru încorporare superficială. De menţionat că înainte de recoltarea masei vegetale, se distrug prin ardere
eventualele vetre de cuscută din lucernieră. Suprafeţele de teren eliberate după recoltarea plantelor furajere
anuale(borceaguri) se pregătesc pentru semănatul în mirişte, în cadrul conveierului verde.
Încă din luna mai încep pregătirile pentru campania de recoltare a cerealelor păioase pentru campania de recoltare a
cerealelor păioase şi a altor plante cu recoltare timpurie(mazăre, rapiţă).
Trebuie acordată atenţie sporită faţă de lucrările de protecţia plantelor. Se va efectua un control repetat al stării culturilor,
pentru depistarea eventualelor atacuri de dăunători, astfel:
- buha semănăturilor, la cereale păioase, cartof, sfeclă, etc.
- gândacul ghebos la grâu;
- gândacul bălos al ovăzului, care atacă şi culturile de orz şi de grâu;
- gărgăriţa mazării;
- gărgăriţa sfeclei şi răţişoara porumbului;
- gândacul roşu al rapiţei.
Îndată ce se semnalează atacul, se apelează la aplicarea tratamentului de combatere.
La plantele furajere se semnalează de obicei aceiaşi dăunători ca în luna aprilie. Dintre bolile plantelor mai frecvente în
această lună sunt :putregaiul cenuşiu al florii soarelui, antacnoza la mazăre şi fasole, bacterioza fasolei, cercosporioza
frunzelor de sfeclă, putregaiul umed al tuberculilor de cartofi.
IUNIE
În luna iunie se continuă lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.
Se prăşesc toate plantele semănate rar, mai înainte de începerea înfloritului, la porumb, floarea soarelui, fasole, soia, sfeclă,
cartof.
Se efectuează a doua fertilizare fazială în vegetaţie la a porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof, etc. În această lună începe
pregătirea tuberculilor de cartofi pentru plantările de vară şi dacă este posibil la finele lunii se realizează şi plantatul.
Se seamănă în mirişte plante furajere, în special porumb pentru masă verde şi porumb pentru siloz, pe terenurile eliberate
de plantele cu recoltare timpurie.
Se recoltează porumbul masă verde semănat în luna aprilie. Se finalizează recoltatul mazării şi al rapiţei. În ultima decadă a
lunii, se recoltează orzul pentru boabe şis e începe recoltarea primelor suprafeţe de grâu.
18
Înaintea de începerea recoltatului la cereale păioase, se efectuează o serie de lucrări pregătitoare şi anume:
- pregătirea combinelor de recoltare, a remorcilor de transport producţia, a uneltelor şi materialelor necesare
pentru prevenirea şi stingerea eventualelor incendii, a prelatelor folosite la etanşarea mijloacelor de
transport a producţiei de boabe.
- pregătirea preselor de balotat paie şi stabilirea locurilor la marginea solelor unde urmează a fi depozitaţi
baloţii până în momentul transportului la sediile exploataţiilor agricole.
- repararea, curăţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare a produselor.
- evaluarea producţiei, acţiune care se efectuează când plantele ajung în faza de coacere în pârgă.
Pe măsură ce terenurile sunt eliberate după recoltarea culturilor, se execută lucrări mecanizate în funcţie de condiţiile
concrete şi anume gradul de îmburuienare, gradul de aprovizionare cu apă a solului, mijloacele mecanice disponibile.
În continuare, se va acorda atenţie lucrărilor de protecţie a plantelor.
Imediat după treierat, seminţele de mazăre se vor trata împotriva gărgăriţei.
Dintre dăunătorii plantelor de cultură, pagube mai mari produc în această perioadă viespea cerealelor, cărăbuşeii
cerealelor, adulţii gândacului ghebos, ploşniţele cerealelor, sfredelitorul porumbului.
Bolile cele mai răspândite care se manifestă în luna iunie sunt: mălura, tăciunele şi ruginile cerealelor, putregaiul florii
soarelui, râia neagră a cartofului, etc.
IULIE
Cea mai importantă lucrare ce se execută în această lună este strângerea recoltei de cereale păioase, în primul rând a
grâului şi apoi a ovăzului. Cantităţile de produse acre rămân în cadrul exploataţiilor agricole se pun în magazii la început în
start subţire, pentru a nu se încinge.
Se procedează în continuare la curăţirea seminţelor. Se efectuează controlul zilnic, mai ales dacă produsele conţin seminţe
de buruieni sau dacă recoltarea s-a făcut pe vreme umedă. Principala măsură este lopătarea seminţelor. Stratul de boabe
nu se va îngroşa decât pe măsură ce în diferite puncte ale lotului umiditatea a scăzut sub 13-14%. În afară de cerealele
păioase, în această lună se mai recoltează inul de fuior, cânepa de fuior, muştarul, cartoful din soiurile timpurii.
Suprafeţele de teren de pe acre s-a strâns recolta se lucrează, acordându-se prioritate celor care sunt destinate a fi
însămânţate în toamnă. Odată cu araturile efectuate pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase de toamnă, mai ales
pentru grâu, se încorporează în sol îngrăşămintele chimice cu fosfor sau cele complexe, precum şi acolo unde este posibil,
gunoi de grajd bine fermentat.
În această lună se face cositul al doilea al lucernierilor, cu menţiunea ca în majoritatea zonelor din ţară această coasă se
lasă loturi speciale, pentru producerea de sămânţă. Se aleg în acest sens suprafeţe având plante bine dezvoltate, lipsite de
19
buruieni şi mai ales fără vetre de cuscută. Este indicat a se lăsa pentru seminţe lucerna care se găseşte între al 2-lea şi al 4-
lea an de vegetaţie.
Spre sfârşitul lunii iulie, în unele cazuri poate să înceapă însilozarea porumbului. În mod obligatoriu însă, în această lună
se finalizează pregătirea locurilor speciale pentru însilozare; de obicei lucrarea se execută în silozuri de suprafaţă.
La începutul lunii iulie, se realizează plantarea de vară a cartofului. Acolo unde sunt posibilităţi de irigare, se mai pot
semăna plante furajere în mirişte, îndeosebi porumb pentru masă verde.
Nu vor fi neglijate nici lucrările de protecţia plantelor. În general se întâlnesc aceiaşi dăunători ca în luna precedentă. O
deosebită atenţie se va acorda depistării şi distrugerii vetrelor de cuscută(la in, lucernă) şi de lupoaie ( la floarea soarelui,
cânepă, cartof, etc).
AUGUST
Luna august este în general secetoasă şi uneori excesiv de secetoasă. Pentru culturile de sfeclă, porumb, soiuri târzii de
cartof, etc., udările aplicate în această lună sunt hotărâtoare, determinând nivelul recoltelor.
Începând cu primele zile din lună, se face evaluarea recoltei la culturile de fasole, floarea soarelui şi porumb, pe măsură ce
plantele respective se apropie de coacere. În această lună se recoltează floarea soarelui, fasolea, soia. Se recoltează şi se
treieră loturile semincere şi gramincee perene. Inul şi cânepa recoltate pentru fuior se topesc şi apoi se prelucrează. În
unele cazuri începe recoltarea primelor suprafeţe cu sfeclă de zahăr.
În această lună se desfăşoară din plin lucrările de însilozare a porumbului, pe măsură ce plantele ajung în faza de coacere
lapte-ceară şi au aproximativ 70-75% umiditate. Se ştie faptul că întârzierea acestei lucrări are ca urmare scăderea
numărului de unităţi nutritive la hectar şi o reducere a perioadei de păstrare a porumbului însilozat. De aceea este necesar
ca însilozatul să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, iar tasarea succesivă a straturilor de porumb tocat să se realizeze cât
mai bine, eliminând aerul, astfel favorizându-se fermentaţia lactică dorită.
În magazii, se controlează în continuare produsele depozitate, efectuându-se şi lucrările corespunzătoare de condiţionare

şi îngrijire, cu referire la vânturare, selectare, aerisire, îngroşarea sau subţierea stratului de produse depozitate.
În câmp, se continuă cu lucrările solului. Pentru semănăturile de toamnă, arăturile vor fi urmate de discuiri în agregat cu
grapa, pentru a menţine terenul curat de buruieni şi de a păstra umiditatea provenită din eventualele ploi.
În cazul executării de arături proaspete(după fasole, floarea soarelui, cartof, in, etc), este bine ca înainte să se facă udări de
aprovizionare acolo unde este posibil. Când pământul începe să se usuce la suprafaţă , se lucrează cu grapa cu discuri
urmată de grapa cu colţi.
La lucrările de discuire se introduc în sol şi îngrăşămintele chimice, mai ales pentru grâu.
20
Tot acum se începe cu pregătirea gunoiului de grajd, care urmează a fi încorporat sub brazdă la arătura de
tomnă şi dacă este posibil, acesta se transportă la capătul solelor acre urmează ase fertiliză organic, depozitându-se în
grămezi acoperite.
În această lună începe pregătirea campaniei de însămânţări şi arături de toamnă. Se iau măsuri de pregătire a seminţelor
destinate înfiinţării culturilor de toamnă(condiţionare, controlul purităţii şi germinaţiei).
La sfârşitul lunii august începe semănatul rapiţei de toamnă.
SEPTEMBRIE
La începutul lunii se verifică atent stadiul pregătirilor pentru campania de însămânţări şi recoltări de toamnă . În vederea
însămânţării cerealelor păioase şi a borceagului de toamnă , se vor controla toate suprafeţele de pe care plantele
premergătoare sau recoltat anterior şi se verifică stadiul lucrărilor de pregătire a solului şi de încorporare a îngrăşămintelor
Se face verificarea stadiului de aprovizionare cu sămânţă şi de pregătire a seminţei pentru semănat . Tot acum se
efectuează proba maşinilor de semănat .
În paralel cu lucrările de pregătire a campaniei de însămânţări de toamnă , se desfăşoară lucrări de recoltare la multe
plante agricole . Astfel :
- se termină recoltarea florii soarelui şi a soii ;
- se recoltează sfecla de zahăr conform graficelor de livrare convenite cu fabricile de zahăr ; dacă pe
parcursul verii au fost condiţii neprielnice ( secetă , grindină ) , sfecla se va recolta mai devreme deoarece
altfel plantele pot reînfrunzii şi creşterea lor s-ar face pe seama rezervelor de zahăr ;
- începe recoltarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii de porumb .
Tot în această luna se recoltează sfeclă pentru nutreţ , dovleacul , pe măsură ce plantele ajung la maturitatea de coacere .
La toate aceste plante şi în special la cartofi şi sfeclă de zahăr , evaluarea culturilor se face în perioada 1-25 septembrie .
Pe măsura eliberării terenului se efectuează arăturile . Se lucrează în primul rând suprafeţele care urmează a fi semănate cu
cereale păioase de toamnă în luna octombrie .
Arăturile bolovănoase se mărunţesc prin lucrări repetate de discuire , efectuate în cruce . Pentru ca arătura să se aşeze cât
mai bine , se fac lucrări de tăvălugire urmate de lucrări cu grapa . Sub arătură se administrează îngrăşăminte chimice şi
chiar gunoi de grajd bine fermentat .
Terenurile care urmează a fi semănate în primăvara viitoare se ară şi se lasă negrăpate peste iarnă , cu excepţia zonelor
secetoase . În luna septembrie se execută ultima coasă la lucerniere . După recoltare , lucernierele se fertilizează , se udă şi
se grăpează sau se discuiesc .
În vederea depozitării produselor se pregătesc din vreme magaziile pătulele şi spaţiile de însilozare a sfeclei şi cartofului .
21
Dintre lucrările de protecţie a plantelor , cea mai mare atenţie este acordată tratamentelor la sămânţa de cereale păioase
împotriva tăciunelui şi gândacului ghebos.
OCTOMBRIE
În această lună se finalizează recoltarea tuturor culturilor agricole de câmp : porumb , sfeclă de zahăr , dovleac , pepeni
etc .
Mai întâi se recoltează suprafeţele care urmează a fi însămânţate în toamnă şi se ară imediat după eliberarea terenului de
resturile vegetale . Adâncimea de arat se alege astfel încât să nu iasă bolovani mari deoarece în timpul scurt rămas până la
însămânţare , nu mai are timp să se aşeze . Sub arătură se încorporează îngrăşămintele fosfatice sau cele complexe .
Suprafeţele care nu se însămânţează în tomnă se ară iar sub arătura se introduc îngrăşăminte organice şi îngrăşăminte
chimice cu fosfor sau complexe .
Până la cel târziu 20-25 octombrie însămânţările de toamnă trebuie să fie terminate .
Produsele recoltate se depozitează cu atenţie : cartofii , sfecla de nutreţ în silozuri ; boabele în magazii ; porumbul ştiuleţi
în pătule . Controlul produselor depozitate se face des , deoarece schimbările de temperatura şi umiditate atmosferică ,
pot sa ducă la fenomene de încingere şi la apariţia diferitelor boli .
Dintre măsurile de protecţie e plantelor menţionam :

- tratarea seminţelor de cereale păioase contra nălurii şi a tăciunelui , pe măsura semănatului ;
- sortarea rădăcinoaselor şi a cartofilor înainte de însilozare , pentru prevenirea îmbolnăvirilor pe perioada
păstrării ;
NOIEMBRIE
Se continuă arăturile de toamnă pe toate suprafeţele arabile . Înainte de efectuarea arăturilor se împrăştie gunoi de grajd
sub brazdă . Se administrează în continuare şi îngrăşăminte chimice cu fosfor sau complexe . La începutul lunii se începe
controlul sistematic al culturilor semănate în toamnă , acesta repetându-se la circa două săptămâni .
Dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte odată cu lucrarea de bază sau în preajma semănatului cerealele de toamnă vor fi
fertilizate cu îngrăşăminte fosfatice sau complexe , pentru a se mării rezistenţa plantelor la iernare .
În magazii , silozuri şi pătule se face în continuare controlul produselor depozitate. Odată cu scăderea temperaturii se
îngroaşă straturile de seminţe în magazii , deoarece pericolul fenomenului de încingere se reduce . Se măreşte însă în
silozuri stratul de pământ care protejează produsele contra gerului .
Sfecla şi porumbul însilozat încep să fie folosite în hrana animalelor . Se va descoperii cu grijă câte un singur siloz numai
pe măsura consumului de nutreţ pentru a prevenii alterarea furajului .
22
Dintre dăunători pot fi semnalaţi în această perioadă gândacul ghebos şi şoarecele de câmp , împotriva cărora se aplică
măsuri de combatere .
DECEMBRIE
În luna decembrie se execută puţine lucrări agricole în câmp . Dacă timpul este prielnic, se continuă efectuarea arăturilor
pe suprafeţele rămase nelucrate .
Cerealele păioase de toamnă se controlează periodic şi se iau măsurile de îngrijire corespunzătoare. Se pot administra şi
acum îngrăşăminte chimice , dacă lucrarea nu s-a făcut anterior .
Se controlează produsele depozitate şi se iau măsuri de ventilaţie , de asigurare a umidităţii , etc . Dacă în silozurile de
rădăcinoase şi cartofi au apărut diferite boli , silozurile se desfac , se sortează produsele şi se acoperă din nou .
În această lună se întocmeşte un program de aprovizionare cu seminţe , materiale, unelte . În funcţie de rezultatele
economice ale anului respectiv , se analizează oportunitatea procurării unor utilaje agricole pentru anul următor .
De asemenea , se ia în calcul posibilitatea accesării unor credite pe termen scurt pentru producţie , ţinând cont de
posibilitatea rambursării ratelor şi a dobânzii aferente
23
3.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE
Tabel nr. 3.3
Nr. Dimensiunea modulului Activitatea Ponderea culturii în Ponderea în totalul pe
crt. şi sistemul de producţie (cult. vegetală) suprafata cheltuieli a culturilor
cultivată(%) (%)
Profilul “Cereale şi plante tehnice”
1. 20 ha neirigat Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Sfeclă zahăr
Total 100 100
irigat Grâu
Porumb
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Total 100 100
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Total 100 100
irigat Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Total 100 100
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Total 100 100
irigat Grâu
Porumb
24
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Total 100 100
25
3.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE
Tabel nr. 3.4
Productie planificată Productie realizata
Repartizat Repartizat
Specificare Pentru Pentru Auto Pentru Pentru Auto
ha Kg/ha Total tone ha Kg/ha Total tone
vânzare consum consum vânzare consum consum
zoot. zoot.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Fasole
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Alte cereale
Alte plante tehnice
Etc. altele
26
3.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI
Tabel nr. 3.5
Supra Data Data recolt. Prod. Prod Prima cultură A doua cultură
Nr.
Cultura faţa însămân obţinută Kg/ha Denumire An S (ha) Denumire An S (ha)
crt.
ha ţării (kg)
0 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Soia
6 Fasole
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
9 Alte cereale
10 Alte plante
tehnice
27
3.6.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 3.6.1
Nr Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă

Tipul de îngrăşământ Cultura ha Cantitate Data ha Cantitate Cant.
crt. to Valoare Val. Valoare
lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fertilizarea culturilor – TOTAL

din care: CU ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
1 Azotat de amoniu Grâu

substanţă brută/ Porumb
substanţă activă, kg Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
2 Superfosfat substanţă Grâu
brută/ Porumb
substanţă activă, kg Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
3 Complexe Grâu
20:20:20 Porumb
28
12:52:0 Orz
15:15:15 Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
4 Uree Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
5 Îngrăşăminte foliare Grâu
Porumb
Agrofeed Orz
19-19-19 Floarea soarelui
Elite verde Fasole
20-20-20 Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
29
3.6.2 ERBICIDE
Tabel nr. 3.6.2
Plan anual Cumpărări Consum în producţie
Nr ha Cantitate Data ha Cantitate

Tipul de erbicid* Cultura to Valoare Valoare
crt. De la:...... Pana
lei lei
la:........
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1
30
3.6.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 3.6.3

Nr Tipul de fungicid* Cultura ha Cantitate Data ha Cantitate
to Valoare Valoare
lei lei
la:........
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1
31
3.6.4 INSECTICIDE
Tabel nr. 3.6.4

Tipul de insecticid* Cultura to Valoare Valoare
lei lei
la:........
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Insecticide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1
32
3.6.5 SĂMÂNŢA
Tabel nr. 3.6.5

to Valoare Valoare
Cultura lei lei
la:........
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
Grâu
2
Porumb
3
Orz
4
Floarea soarelui
5
Fasole
6
Soia
7
Sfeclă zahăr
8
Rapiţă
33
Tabel nr. 3.7
Amortizare
Nr
Denumirea utilajului Preţ Durata de Costurile Durata de utilizare Costurile fixe
crt.
(lei) utilizare (ani) fixe (lei/an) (ore/an) (lei/oră)
0 2 2 3 4 5 6
1 Tractor T 045-4U cu cabină

2 Tractor U 683 cu cabina
3 Tractor „Zimbru 2200”
4 Plug PP4 x 30 M
5 Plug PRS5M
6 Grapa stelata GS 1.2
7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME
8 Grapă Supersonic NIVA 6,4
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T
10 Remorcă cisternă RCU- 4
11 Maşina de erbicidat MIRA-500
12 Semanatoarea SPC 8 M
13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR
14 Cultivator CSC 7 B
15 Combinator Vibromixt 321
16 Maşina amendamente MA 3.5
17 Dislocator DSP 4
18 Presa de balotat PPF OA -sârmă
19 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A
20 Maşina de stropit si prăfuit MC 500
21 Combină autopropulsată DROPIA 1810
22 Echipament recoltat floarea soarelui
23 Echipament recoltat porumb
24 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF-350 cu rampă de udare
25 Total
34
3.8.1 CEREALE PĂIOASE
Tabel nr. 3.8.1
mii lei
Cheltuieli variabile
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu Ch. de Forţa de Asigurări Ch. cu materii prime şi materiale
lucrări transp. – muncă
Nr Seminţe Îngrăşăm Produse Alte
mecani aproviz
crt. şi inte fito materiale
zate
material chimice sanitare
săditor şi
organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Lucrat solul fără răsturnarea brazdei
7 Discuit
8 Pregătit patul germinativ
9 Semănat
10 Erbicidat în vegetaţie
11 Tratamente fitosanitare
12 Irigat
13 Recoltat
14 Balotat paie
15 Transport materiale agricole
16 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
35
3.8.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI
Tabel nr. 3.8.2
mii lei
lucrări transp. – muncă
Nr Seminţe şi Îngrăşăm Produse Alte
mecani aproviz
crt. material inte fito materiale
zate
săditor chimice sanitare
şi
organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Discuit
8 Semănat
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
36
3.8.3 SOIA, FASOLE
Tabel nr. 3.8.3
mii lei
Nr lucrări transp. – muncă
Seminţe şi Îngrăşămi Produse Alte
crt. mecani aproviz
material nte fito materiale
zate
săditor chimice şi sanitare
organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Discuit
8 Semănat
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
37
3.8.4 RAPIŢA DE TOAMNĂ
Tabel nr. 3.8.4
mii lei
crt. mecani aproviz
zate
organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Lucrat solul fără răsturnarea brazdei
7 Discuit
9 Semănat
12 Irigat
13 Recoltat
14 Balotat paie
16 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
38
3.8.5 SFECLA DE ZAHĂR
Tabel nr. 3.8.5
mii lei
crt. mecani aproviz
zate
organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Discuit
8 Semănat
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
39
3.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI
Tabel nr. 3.9
kg
Luna Situaţia
Specificare
I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
STOC LA Grâu
INCEPUTUL Porumb
ANULUI Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
INTRARI Grâu
RECOLTA Porumb
ANULUI Orz
CURENT
Floarea soarelui
Fasole
Soia
40
Luna Situaţia
Specificare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sfeclă zahăr
Rapiţă
IESIRI Grâu
Porumb
VÂNZARE Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
IEŞIRI Grâu
CONSUM ÎN Porumb
SECTORUL Orz
ZOOTEHNIC
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
41
Luna Situaţia
Specificare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Rapiţă
IEŞIRI Grâu
AUTOCONSUM Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
TOTAL PRODUCŢIE
42
3.10 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR
Tabel nr. 3.10
mii lei
Luna Situaţia
Specificare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
STOC LA Grâu
INCEPUTUL Porumb
ANULUI Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
INTRARI Grâu
RECOLTA Porumb
ANULUI Orz
CURENT
Floarea soarelui
Fasole
Soia
43
Luna Situaţia
Specificare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sfeclă zahăr
Rapiţă
IESIRI Grâu
Porumb
VÂNZARE Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
IEŞIRI Grâu
CONSUM ÎN Porumb
SECTORUL Orz
ZOOTEHNIC
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
44
Luna Situaţia
Specificare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Rapiţă
IEŞIRI Grâu
AUTOCONSUM Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
TOTAL VENITURI
45
3.11 CHELTUIELI CU SALARII
Tabel nr. 3.11

mii lei
Documentul de
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
înregistrare Total
Explicaţii
exploataţie fl. Sfeclă de
Felul Nr. Data Grâu Orz Porumb Soia Fasole Rapiţă
soarelui zahăr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
46
Tabel nr. 3.12

mii lei
Documentul de Explicatii Total ferma Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi

înregistrare
Felul Nr. Data fl. Sfeclă de
Grâu Orz Porumb Soia Fasole Rapiţă
soarelui zahăr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
47
3.13 CHELTUIELI CU MATERIALE
Tabel nr. 3.13

mii lei
Felul cheltuielilor materiale Explicaţii Total Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi

exploataţie Sfeclă de
Grâu Orz Porumb fl. soarelui Soia Fasole Rapiţă
zahăr
6 7 8 9 10 11 12 13
1 2 3
Azotat de amoniu substanţă brută/

substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
ELITE VERDE 20-20-20
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
48
3.14 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI
Tabel nr. 3.14

mii lei
înregistrare
soarelui zahăr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
49
3.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE
Tabel nr. 3.15

mii lei
înregistrare
Felul Nr. Data Fl. Sfeclă de
soarelui zahăr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
50
3.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE
Tabel nr. 3.16

mii lei

înregistrare
soarelui zahăr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
51
3.17 CHELTUIELI FIXE
Tabel nr. 3.17

mii lei
Desfăşurarea cheltuielilor pe categorii
CULTURA
Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului Amortismentul
1 2 3 4
Grâu
Orz
Porumb
Fl. soarelui
Soia
Fasole
Sfeclă de zahăr
Rapiţă
Total
52
3.18 BUGETUL ACTIVITĂŢII
CULTURA:
CALCULAŢIE PE HECTAR
TIPUL EXPLOATAŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPALĂ:
PRODUCŢIA SECUNDARĂ
Tabel nr. 3.18
INDICATORI UM VALOARE
1 2 3
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei
A1. Din care productia principala lei
B (+) SUBVENTII lei
C (=) PRODUS BRUT lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei
D1. Din care pentru productia principala lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei
- Sămânţă şi material săditor

lei
- Ingrasaminte chimice lei
- Pesticide lei
- Alte materiale lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei
3. Cheltuieli cu irigatii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei
6. Asigurari lei
II. CHELTUIELI FIXE lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei
- Cheltuieli generale si de management lei
- Dobanzi la credite lei
- Arenda lei
-Amortisment pentru cladiri si utilitati

lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei
(-) Impozite si taxe lei
(-) Arenda lei
F. (=) VENIT NET+subventii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL %
H. RATA VENIT NET+subventii %
COST DE PRODUCTIE lei/kg
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg
53
3.19 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA
ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT
PROFILUL " CEREALIERE SI PLANTE TEHNICE"
TIPUL EXPLOATAŢIEI: Tabel nr. 3.19
CULTURA
TOTAL
Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita
INDICATORI U.M
ha
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei

A1. Din care productia principala mii lei
B (+) SUBVENTII mii lei
C (=) PRODUS BRUT mii lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei
D1. Din care pentru productia principala mii lei
I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei
- Sämãn si material saditor mii lei
- Ingrasaminte chimice mii lei
- Pesticide mii lei
- Alte materiale mii lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei
3. Cheltuieli cu irigatii mii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei
6. Asigurari mii lei
54
continuare
CULTURA
TOTAL
Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita
INDICATORI U.M
ha
1000
100%
II. CHELTUIELI FIXE mii lei

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei
- Cheltuieli generale mii lei
- Dobanzi la credite mii lei
- Amortisment mii lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei
(-) Impozite si taxe mii lei
F. (=) VENIT NET+subventii mii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %
H. RATA VENIT NET+subventii (%) %
55
3.20 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat
Profil: Cereale şi plante tehnice
Tipul exploatatiei Tabel nr. 3.20
Nc. INDICATORI miilei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
4 Cheltuieli totale, d.c.:
4.1 - cheltuieli variabile
4.1.1 - variabile specifice
4.2 - cheltuieli fixe
5 Profit (3-4)
6 Rata profitului (5:4x100) (%)
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)
8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *
15 Credite pentru producţie **
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.

**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
¾ Resursele financiare
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de şi asigură în medie un profit de ..... lei/ha.
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de
dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip)
ca o exploataţie foarte mare (şi după clasă) de clasa a .....-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite
...... ........
¾ Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la această dimensiune,
.............................................................................................................................................................................
56
LEGUME
4.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN LEGUMICULTURĂ
4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 4.5
4.6.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 4.6.1
4.6.5 SĂMÂNŢA Tabel nr. 4.6.5

4.8.1 TOMATE Tabel nr. 4.8.1
4.8.2 ARDEI Tabel nr. 4.8.2
4.8.3 VARZĂ DE TOAMNĂ Tabel nr. 4.8.3

Tabel nr. 4.12
57
LEGUME
Tabel nr. 4.1
Specificaţie tehnică şi tehnologică Criterii specifice de realizare
1. Zonarea şi a. zonarea producţiei legumicole se stabileşte în funcţie de interacţiunea

stabilirea următorilor factori: geografici (latitudinea, altitudinea şi longitudinea), climatici
structurii (căldură, lumină, precipitaţii şi vânturi), pedologici (tipurile de sol şi însuşirile
culturilor fizico-chimice ale acestora), social-economici (cererea pentru consumul de
legumicole legume, forţa de muncă, tradiţia pentru cultura legumelor, baza tehnico-
materială);
b. structura culturilor se stabilieşte în funcţie de favorabilitatea solului şi a
climei;
c. sistemul de cultură se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat
2. Alegerea a. alegerea terenului se face pe baza unor studii care să ofere suficiente date cu
şi amenajarea privire la condiţiile pedoclimatice;
terenului b. amenajarea terenului constă în nivelarea şi amenajarea terenului pentru
pentru irigaţii;
culturile legumicole
3. Producerea a. organizarea producţiei de răsaduri se face în funcţie de proporţia culturilor
materialului săditor care se înfiinţează prin răsad;
Pregătirea patului germinativ
- suprafaţa răsadniţei se stabileşte în funcţie de suprafeţele stabilite prin structura
de culturi;
- stratul cu amestec nutrient se pregăteşte diferenţiat, funcţie de specia de care
aparţin plantele pregătite ca răsad, respectând reţeta adecvată;
- tipul de răsadniţă se alege în funcţie de perioada de plantare.
Pregătirea seminţelor în vederea însămânţării
- tratarea seminţelor pentru a preveni transmiterea unor boli şi dăunători este
obligatorie, şi se asigură prin numeroase procedee fizice şi chimice, respectând
dozele;
b. lucrările de întreţinere a răsadurilor
- repicatul răsadului denumeşte operaţiunea prin care se redimensionează spaţiul
de nutriţie a plantulelor, pe parcursul pregătirii lor ca răsad;
- lucrările de îngrijire după repicat constau în dirijarea temperaturii, umidităţii, în
aplicarea tratamentelor şi a fertilizarii răsadurilor;
- călirea răsadului se face în funcţie de data plantării şi de vârsta răsadului;
- tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se fac în funcţie de tipul
culturii şi de agentul patogen;
c. pregătirea răsadurilor pentru plantarea în câmp
- dimensionarea şi configurarea spaţiului nutritiv pentru plante, trebuie adaptate la
58
cerinţele impuse de mecanizarea lucrărilor, la caracteristicile maşinilor existente în
dotare;
- răsadurile se scot, se sortează, se fasonează şi se mocirlesc dacă nu se află în
ghivece nutritive;
- metoda de plantare este dependentă de modul cum s-au produs răsadurile şi se
alege pe baza aprecierii condiţiilor concrete de lucru.
5. Pregătirea a. nivelarea de întreţinere se execută anual, înaintea fertilizării şi arăturii de bază
terenului şi urmăreşte întreţinerea nivelării capitale prin corectarea denivelărilor care au
pentru înfiinţarea apărut în urma efectuării lucrărilor în perioada de vegetaţie la cultura anterioară;
culturii legumicole b. fertilizarea organică a terenului
- se efectuează în funcţie de specia cultivată, producţia planificată şi gradul de
aprovizionare a solului în elemente fertilizante;
- cantităţile de îngăşăminte chimice se aplică în funcţie de cultură şi de planta
premergătoare;
c. arătura de bază
- se execută toamna, după fertilizarea de bază, la diferite adâncimi (maxim 30 cm)
în funcţie de epoca de înfiinţare a culturii şi specia cultivată;
- arătura se execută concomitent cu fertilizarea organică, la momentul optim şi se
realizează uniform pentru cultura care se înfiinţează;
d. fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
- fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice cu solubilizare lentă, se efectuează
diferenţiat în funcţie de consumul specific culturii şi nivelul de producţie, ţinând
cont de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive;
e. pregătirea patului germinativ
- pentru reducerea consumurilor de energie şi în vederea evitării tasării solului se
recomandă folosirea de agregate complexe, care realizează comcomitent
mobilizarea, erbicidarea, fertilizarea, modelarea şi semănatul la o singură trecere;
- pregătirea patului germinativ se efectuează în funcţie de epoca de înfiinţare a
culturii;
- modelarea solului asigură irigarea prin brazde şi uşurează mecanizarea lucrărilor
de înfiinţare, întreţinere şi recoltarea culturilor;
- deschiderea rigolelor în vederea modelării terenului, se efectuează în funcţie de
specie;
6. Înfiinţarea a. semănatul în câmp
culturii - epoca de însămânţare este diferită, în funcţie de cerinţele speciei legumicole faţă
legumicole de temperatură şi perioada când trebuie realizată producţia;
- seminţele sunt pregătite corespunzător în vederea semănatului, conform
tehnologiei;
- metodele de semănat se stabilesc diferenţiat, în funcţie de tehnologia de cultură
a speciilor;
- adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de specie, caracteristicile terenului,
epoca de semănat;
- norma de sămânţă se stabileşte în funcţie de desimea plantelor la ha şi valoarea
culturală a seminţelor;
b. plantarea răsadurilor de legume
- epoca de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile speciei şi a soiurilor,
a sistemelor de cultură corelate cu factorii climatici;
59
- palntarea se execută numai pe terenul pregătit corespunzător, conform
tehnologiei pentru fiecare specie în parte;
- schema de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile de creştere ale
soiurilor şi hibrizilor şi de destinaţia culturilor;
- asigurarea unei densităţi optime prin lucrarea de completare a golurilor;
- asigurarea unui regim hidric adecvat tipului de cultură prin udări după plantarea
răsadului, cu norme corespunzătoare fiecărei specii;
7. Lucrările a. lucrări de întreţinere cu caracter general
de întreţinere (afânarea solului şi combaterea crustei, mulcirea solului, prevenirea apariţiei şi
a culturilor combaterea buruienilor, măsuri pentru menţinerea desimii plantelor în cultură,
legumicole prevenirea pierderilor de recoltă cauzate de boli şi dăunători, fertilizarea fazială,
irigarea);
b. lucrări cu caracter special
(răritul, bilonatul şi muşuroitul, înălbirea, protejarea culturilor împotriva
brumelor, combaterea grindinei, dirijarea dezvoltării plantelor, tutoratul, palisatul,
copilitul, ciupitul, cârnitul, defolierea, tratarea plantelor cu substanţe bioactive).
- indicii calitativi ai utilajelor legumicole de întreţinere sunt calculaţi conform
normativelor în vigoare, în funcţie de tipul solului şi al utilajelor de întreţinere
utilizate;
- lucrările de întreţinere se execută în funcţie de specie, tipul culturii, condiţiile
climatice anterioare aplicării lucrărilor de întreţinere, gradul de îmburuienare al
culturilor, de starea de sănătate a plantelor.
8. Recoltarea, a. recoltarea producţiei legumicole
condiţionarea - momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de felul şi destinaţia culturii;
şi valorificarea - la organizarea lucrării de recoltare, se au în vedere: graficele de livrare întocmite
producţiei de legume pe baza evaluărilor producţiilor şi a calendarului de apariţie a acestora, asigurarea
maşinilor, utilajelor, a formaţiilor de lucru şi ambalajelor necesare, cunoaşterea
destinaţiei producţiei, precum şi prognoza meteorologică, orientativă, pentru
perioada în care urmează să se facă recoltarea;
- recoltarea se poate executa în trei moduri (manual, mecanic, semimecanizat şi
mecanizat) respectând tehnologia de recoltare;
b. condiţionarea legumelor cuprinde operaţiunile de aducere a legumelor
proaspete în stare valorificabilă, conform unor normative cu caracter
internaţional şi intern;
- operaţiunea de condiţionare depinde de specie, destinaţia şi calitatea produselor,
de dotarea tehnică a unităţilor;
c. valorificarea producţiei legumicole se realizează la maturitatea comercială,
în funcţie de cerinţele beneficiarului şi la maturitatea tehnică, în funcţie de starea
adecvată a produselor pentru prelucrarea industrială;
- în vederea valorificării producţiei, stabilirea modului de ambalare şi a tipului de
ambalaj se face pe plan intern, în conformitate su STAS, norme interne, caiete de
sarcini sau note de comandă, iar pentru export, pe baza normelor stabilite de
către Federaţia Europeană de Ambalare (EPF) şi de Organizaţia Internaţională de
Standardizare (ISO).
* această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură legumicolă,
în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
60
4.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE LEGUMICULTURĂ
IANUARIE
Se definitivează planul de culturi pentru anul curent. Se procură seminţele necesare ,îngrăşămintele chimice,
insectofungicidele şi alte materiale necesare pentru primele culturi programate( în primul rând răsadurile).
Se trimit probe la analiză din seminţele destinate a fi semănate în răsadniţe şi în epoca I de însămânţări de primăvară. Se
repară tot inventarul şi se dezinfectează, procurându-se sau confecţionându-se inventarul care lipseşte.
Controlul stării îngrăşămintelor organice şi chimice. Se transportă gunoiul de grajd la capătul solelor. Se continuă ciuruirea
şi dezinfectarea ţelinei, a mraniţei şi se presează nisipul în vederea alcătuirii amestecurilor de pământ pentru răsaduri şi
culturi forţate. Începe instalarea răsadniţelor şi se face semănatul pentru obţinerea răsadurilor necesare la culturile forţate.
În seră se face plantatul tomatelor şi ardeiului pentru cultura forţată. Se seamănă şi conopida timpurie în perioada
optimă(10-30 ianuarie).
FEBRUARIE
Pentru culturile de câmp

Se verifică starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Se iau măsuri de prevenire a excesului de apă, când este
cazul. Se protejează cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea
creşterii.
Pregătirea amestecurilor de pământ. Producerea răsadurilor şi pregătirea materialului de plantat la culturile timpurii.
Pregătirea răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate timpurii. Repicarea răsadurilor de varză, conopidă timpurie.
Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat)
Pentru culturile din solarii

Se amenajează solariile încălzite pentru repicarea răsadurilor. Se acoperă cu folie solariile neîncălzite pentru culturile
protejate de salată, ceapă şi usturoi verde, conopidă timpurie, broccoli şi gulioare.
MARTIE

Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Măsurile de prevenire a excesului de apă, când este cazul.
Protejat cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea creşterii. Pregătit
amestecuri de pământ. Producerea răsadurilor şi pregătirea materialului de plantat la culturile timpurii. Pregătirea
răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate de vară-toamnă, continuarea semănăturilor. Repicat răsadurile de tomate
61
timpurii. Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat).Pregătirea terenului pentru semănat
rădăcinoase(morcov, pătrunjel, păstârnac),bulboase (ceapă, usturoi), frunzoase(spanac, salată), mazăre, ridichi, etc.
Administrat îngrăşăminte chimice. Aplicat erbicide preemergent şi postemergent. Deschis rigole şi modelat terenul în
brazde înălţate pentru înfiinţarea culturilor de solanaceae, bostănoase, rădăcinoase, vărzoase, verdeţuri. Înfiinţarea
culturilor prin semănat direct, prin plantarea bulbilor, prin răsad (varză şi conopidă timpurie, gulioare, salată).Irigat după
plantare. Semănat ardei, tomate de vară-toamnă pătlăgrele vinete, ţelină.
Aplicat lucrările de îngrijire la semănăturile de tomate timpurii din răsadniţe.

Se revizuieşte scheletul de susţinere a solariilor şi se continuă acoperirea cu folie pentru în fiinţarea culturilor de tomate,
ardei, vinete. Se pregătesc solariile pentru plantarea verzei şi conopidei timpurii, salatei ,cepei şi usturoiului verde. Se
plantează vărzoase, salată, ceapă şi usturoi.
APRILIE

Mobilizarea solului prin grăpare superficială în vederea înfiinţării culturilor de solano-
fructoase,bostănoase,rădăcinoase,vărzoase,fasole.Pregătirea patului germinativ şi terminarea semănăturilor de primă
urgenţă, dacă nu s-au semănat(morcov ,ceapă, pătrunjel, mazăre).Administrat şi încorporat erbicide preemergent şi
postemergent. Tratamente fitosanitare şi de întreţinere a culturilor înfiinţate în lunile februarie şi martie(în funcţie de
starea de vegetaţie). Tratamente fitosanitare şi călirea răsadurilor. Deschiderea rigolelor şi modelarea terenului în brazde
înălţate pentru înfiinţarea culturilor de solano-fructoase, bostănoase, rădăcinoase, vărzoase şi verdeţuri. Înfiinţarea
culturilor prin semănat direct în câmp la tomate vară-toamnă, fasole de grădină, castraveţi, sfeclă roşie, etc.
Înfiinţarea culturilor prin plantarea de răsaduri(la varză de vară, conopidă de vară ,gulii şi gulioare ,tomate timpurii si
tomate de vară).completarea golurilor la 5-6 zile după plantare. Irigatul culturilor înfiinţate prin semănat şi răsad. Lucrări
de îngrijire şi fertilizare fazală la culturile înfiinţate din toamnă: Îngrijirea răsadului în sere şi solarii. Recoltarea verdeţurilor
din culturile înfiinţate din toamnă.

Marcarea şi modelarea terenului în vederea plantărilor în solarii. Semănat fasole urcătoare. Plantarea integrală a solariilor
în prima decadă a lunii cu tomate, ardei gras, castraveţi, ardei iute, vinete, pepeni. Fertilizarea fazială a culturilor din
solarii. Irigat pe brazde sau prin picurare. Prăşit manual pe rând şi pe intervalele dintre rândurile de plante. Recoltat salată,
ridichi şi varză timpurie.
MAI

Pregătit terenul, inclusiv erbicidat, pentru culturile care se înfiinţează în luna mai. Semănat fasole ,castraveţi, pepeni verzi,
pepeni galbeni, andive, dovlecei. Plantat tomate de vară-toamnă, ardei gras, ardei lung, gogoşar, vinete Irigat de
62
aprovizionare pe terenurile unde se înfiinţează culturi şi irigare de întreţinere la culturile înfiinţate. Erbicidat
postemergent la ceapă. Prăşitul manual şi mecanic la culturile înfiinţate în lunile martie-aprilie. Instalarea spalierului,
palisat şi copilat la tomatele timpurii. Recoltat culturile timpurii(mazăre păstăi, verdeţuri, ridichi de lună, conopidă şi varză
timpurie, spanac). Desfiinţat culturi timpurii(spanac, mazare, etc) şi pregătirea terenului pentru culturi succesive(varză de
toamnă, castraveţi cornişou, fasole verde, etc).

Copilit şi palisat tomate. Stimularea fructificării la tomate, ardei şi vinete. Lucrări de întreţinere(praşile manuale, irigat,
fertilizări faziale la culturile pe rod).
IUNIE

Se irigă culturile ori de câte ori este nevoie. Aplicarea tratamentelor fitosanitare în funcţie de avertizări.
La culturile de bulboase, rădăcinoase, solano-fructoase şi vărzoase, se aplică prăşitul manual sau mecanic şi fertilizări
faziale. Se seamănă morcovul şi ridichea de iarnă. Pregătirea terenului pentru culturile succesive(semănatul castraveţilor,
plantatul verzei şi conopidei de toamnă)

Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie, apoi pregătirea terenului pentru culturile succesive. Efectuarea
lucrărilor de întreţinere(palisare la tomate şi castraveţi, praşile ,irigat şi tratamente fitosanitare)
IULIE
Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit ,fertilizări faziale).Se semănă culturile de
toamnă(fasole de grădină şi spanac)

Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie şi pregătirea terenului pentru culturile succesive.
AUGUST
Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit, fertilizări faziale)se efectuează recoltări la
tomate, ardei ,fasole verde, vinete, rădăcinoase ,bostănoase, inclusiv pepeni şi verdeţuri.

Efectuarea lucrărilor de întreţinere(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi, tomate, fasole
urcătoare)
63
SEPTEMBRIE
Efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de legume înfiinţate pentru toamnă. Recoltarea eşalonată a legumelor de
vară-toamnă. Defrişarea unor culturi şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor de ceapă ,usturoi, spanac, salată.
Udarea de aprovizionare şi începerea înfiinţării culturilor de toamnă.

Efectuarea lucrărilor de întreţinere specifice(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi,
tomate, fasole urcătoare)
OCTOMBRIE

Înfiinţat culturi timpurii de ceapă verde, usturoi, spanac, salată. Recoltat vărzoase, rădăcinoase. Însilozat rădăcinoase.
Pregătit platforme de compastane din gunoi şi resturi vegetale. Pregătit amestecuri de pământ şi alte componente pentru
răsaduri.

Efectuarea ultimelor recoltări de la ciclul II de cultură. Defrişarea culturilor şi sistemelor de susţinere. Pregătirea terenului
şi înfiinţarea culturilor extratimpurii.
NOIEMBRIE

Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Terminarea ultimilor recoltări şi a arăturilor de toamnă. Închiderea
silozurilor şi pregătirea acestora pentru perioada rece.

Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Săpat cu rotosapa sau arat cu plugul. Revizuirea şi consolidarea
scheletului solariilor.
DECEMBRIE
Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă. Măsuri de prevenire a excesului de apă când este cazul.
Măsuri de protejare a culturilor împotriva distrugerii de către animalele sălbatice. Se continuă asigurarea gunoiului de grajd
şi a amestecurilor de pământ. Se continuă cu valorificarea producţiei din silozuri. Pregătit planul şi structura culturilor
pentru anul următor.
Alte activităţi organizatorice(asigurarea forţei de muncă, a stocurilor de materiale, contractări pentru valorificarea
producţiei următoare)
64
Tabel nr. 4.3
Nr. Dimensiunea modulului Activitatea Ponderea Ponderea în totalul pe
crt. şi sistemul de producţie (cult. vegetală) culturii în cheltuieli a culturilor
suprafata (%)
cultivată
(%)
Profilul “Legume de câmp”

4. 5 ha irigat Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Total 100 100
5. 30 ha irigat Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Total 100 100
4.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Tabel nr. 4.4
Productie planificate Productie realizata
Specificare Total Total
Ha Kg/ha Pentru Auto Ha Kg/ha Pentru Auto
tone tone
vânzare consum vânzare consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Alte legume
65
4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI
Tabel nr. 4,5
Supra Data însămân Data recolt. Prod. Prod Prima cultură A doua cultură
Nr.
Cultura faţa ţării obţinută Kg/ha Denumire An S (ha) Denumire An S (ha)
crt.
ha (kg)
0 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4 Alte legume
66
4.6 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE LEGUME
Tabel nr. 4.6.1
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă
Nr
Tipul de îngrăşământ Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare Cantitate Valoare
crt.
lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Azotat de amoniu substanţă Tomate vară-

brută/ toamnă
substanţă activă, kg Ardei gras
Varză de toamnă
2 Superfosfat substanţă brută/ Tomate vară-

substanţă activă, kg toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
3 Complexe Tomate vară-

20:20:20 toamnă
12:52:0 Ardei gras
67
15:15:15 Varză de toamnă
4 Uree Tomate vară-

toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
5 Îngrăşăminte foliare Tomate vară-

Agrofeed toamnă
19-19-19 Ardei gras
Elite verde
20-20-20 Varză de toamnă
4.6.2 ERBICIDE
Tabel nr. 4.6.2
Nr
Tipul de erbicid* Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare
crt.
lei De la:...... Pana la:........ lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
1 Tomate vară-
toamnă
2
Ardei gras
3
Varză de toamnă
4
68
4.6.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 4.6.3
Nr
Tipul de fungicid* Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
1 Tomate vară-
toamnă
2
Ardei gras
3
Varză de toamnă
4
4.6.4 INSECTICIDE
Tabel nr. 4.6.4
Nr
Tipul de insecticid* Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Tomate vară-
toamnă
2
Ardei gras
3
Varză de toamnă
4
69
4.6.5 SĂMÂNŢA
Tabel nr. 4.6.5

Nr
Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Tomate vară-
toamnă
2
Ardei gras
3
Varză de toamnă
4
70
Tabel nr. 4.7
Amortizare
Nr Denumirea utilajului Preţ Durata de Costurile Durata de Costurile fixe

crt.
(lei) utilizare fixe (lei/an) utilizare (lei/oră)
(ani) (ore/an)
0 2 2 3 4 5 6
1 Tractor T 045-4U cu cabină
2 Tractor U 683 cu cabina
3 Plug PP 2 - 25
4 Plug PP4 x 30 M
5 Grapa stelata GS 1.2
6 Grapa cu discuri GD 3.2 ME
7 Grapa cu discuri GDP 251
8 Freză pentru prelucrat solul FPS
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T
10 Maşina de plantat MPR - 5
11 Maşina de stropit si prăfuit MC 500
12 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare
13 Total
71
4.8.1 TOMATE
Tabel nr.4.8.1
mii lei
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu Ch. de Forţa de Asigurări Ch. cu materii prime ;i materiale
Nr
lucrări transp. – muncă Seminţe şi Îngrăşăminte Produse Alte materiale
crt.
mecani aproviz material săditor chimice şi fito
zate organice sanitare
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4 Arat + grăpat
5 Discuit
6 Pregătit pat germinativ
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
11 Irigat
12 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
72
4.8.2 ARDEI
Tabel nr. 4.8.2

mii lei
Nr
lucrări transp. – muncă Seminţe şi Îngrăşăminte Produse fito Alte materiale
crt.
mecani aproviz material săditor chimice şi sanitare
zate organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4 Arat + grăpat
5 Discuit
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
11 Irigat
12 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
73
4.8.3 VĂRZOASE
Tabel nr. 4.8.3
mii lei
Nr
lucrări transp. – muncă Seminţe şi Îngrăşămint Produse fito Alte
crt.
mecani aproviz material e chimice şi sanitare materiale
zate săditor organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4 Arat + grăpat
5 Discuit
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
11 Irigat
12 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
74
4.9 FIŞA PRODUCŢIEI
Tabel nr. 4.9 (kg)
Luna Situaţia
Specificare
VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7 8 9
INTRARI Tomate vară-toamnă
RECOLTA Ardei gras
ANULUI Varză de toamnă
CURENT
...
IESIRI Tomate vară-toamnă
Ardei gras
VÂNZARE Varză de toamnă
...
IEŞIRI Tomate vară-toamnă
AUTOCONSUM Ardei gras
Varză de toamnă
TOTAL PRODUCŢIE
75
4.10 FIŞĂ VENITURI
Tabel nr. 4.10 (lei)
Luna Situaţia
Specificare
VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7 8 9
INTRARI Tomate vară-toamnă
RECOLTA Ardei gras
ANULUI Varză de toamnă
CURENT
...
IESIRI Tomate vară-toamnă
Ardei gras
VÂNZARE Varză de toamnă
...
IEŞIRI Tomate vară-toamnă
AUTOCONSUM Ardei gras
Varză de toamnă
TOTAL VENITURI
76
Tabel nr. 4.11 mii lei

Documentul de
Total Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
înregistrare Explicaţii
exploataţie
Felul Nr. Data Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
77
mii lei
Tabel nr. 4.12
înregistrare
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
78
Tabel nr. 4.13

mii lei
exploataţie
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 6 7 8

Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
79
4.14 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI
mii lei
Tabel nr. 4.14
Documentul de Explicatii Total Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
înregistrare exploataţie
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
4.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE

mii lei
Tabel nr. 4.15
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
80
4.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE
mii lei
Tabel nr. 4.16

1 2 3 4 5 6 7 8
Total
Tabel nr. 4.17

CULTURA
1 2 3 4
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Total
81
CULTURA:
Tabel nr. 4.18
1 2 3
B (+) SUBVENTII lei

lei
- Pesticide lei
6. Asigurari lei
- Arenda lei

lei
(-) Arenda lei
82
PROFILUL " LEGUME"
CULTURA
TOTAL
INDICATORI U.M
ha
100%

- Pesticide mii lei
83
continuare
CULTURA
TOTAL
INDICATORI U.M
ha
1000
100%

84
Profil: Legume
Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
5 Profit (3-4)

Concluzii:
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1
UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după
clasă) de clasa a .....-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite ...... ........
.............................................................................................................................................................................
85
POMI
5.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN POMICULTURĂ

5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 5.7.1

Tabel nr. 5.11
86
POMI
Tabel nr. 5.1

şi tehnologică
1. Zonarea a. zonarea pomiculturii presupune o interpretare justă a relaţiilor de intedependenţă

culturii dintre climă, sol şi plantă, precum şi realizarea eficienţei economice, ţinând seama de
şi a nivelul de dezvoltare al bazei tehnico-materiale pusă la dispoziţia sectorului pomicol, în
soiurilor fiecare etapă, de posibilităţile de investiţii, precum şi de restricţiile privind consumul de
energie în procesul de producţie agricolă;
- analiza condiţiilor pedoclimatice (macroclimatului – climatul zonei;
mezoclimatului – climatul localităţii, al centrului pomicol; microclimatului – climatul
din imediata vecinătate a solului în diferite porţiuni ale plantaţiei) trebuie să conducă la
evidenţierea factorilor limitativi pentru cultura fiecărei specii pomicole, eventual pentru
un anumit grup de soiuri;
b. sortimentul pomicol se stabileşte în funcţie de orientarea şi tendinţa consumului
de fructe în scopul asigurării profitabilităţii maxime;
c. sistemul de cultură se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat
(intensivă, extensivă, durabilă);
2. Pregătirea Terenul pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole se alege în funcţie de vegetaţia
terenului naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi social-economici;
pentru Pregătirea terenului în vederea plantării constă în:
înfiinţarea - defrişarea vegetaţiei lemnoase - eliberarea terenului de arbori, arbuşti, pomi
plantaţiei pomicole îmbătrâniţi şi uscaţi;
- nivelarea sau modelarea terenului – uşurează aplicarea lucrărilor mecanizate şi
îndeosebi când se aplică irigarea pe brazde;
- repausul solului – în cazul replantării unei specii după ea însăşi sau în cazul
schimbării speciei;
- fertilizarea de bază a solului – se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare cu
elemente nutritive, de sistemul de cultură, sortiment, de suprafaţa plantaţiei;
- desfundarea terenului – lucrarea de bază a pregătirii solului; metoda de desfundare
este aleasă în funcţie de relieful terenului, cultura premergătoare şi suprafaţă;
- nivelarea de suprafaţă – trebuie să asigure uniformitatea suprafeţei şi lipsa
denivelărilor de microrelief
3. Organizarea a. parcelarea terenului se face în funcţie de relief, sistemul de cultură, suprafaţă, de
şi amenajarea posibilităţile de lucrare a solului şi de întreţinere a plantaţiei. Parcelarea cuprinde
terenului împărţirea terenului în trupuri, tarlale şi parcele;
destinat b. drumurile ocupă 5% din suprafaţa amenajată şi sunt reprezentate prin: drumuri
înfiinţarii magistrale (deservesc masivul pomicol); drumuri principale (deservesc tarlalele) şi
plantaţiei drumuri secundare (desrvesc parcelele);
pomicole c. zonele de întoarcere – pe direcţia rândurilor, la capetele tarlalelor;
d. perdelele antierozionale – se amplasează paralel cu direcţia curbelor de nivel;
e. perdelele contra vânturilor – se amplasează perpendicular pe direcţia vânturilor.
87
4. Înfiinţarea Amplasarea soiurilor în parcele este condiţionată de factorii ecologici, de soiurile
plantaţiilor polenizatoare şi termenele de coacere a fructelor; a. distanţele de plantare se
pomicole stabilesc diferenţiat, în funcţie de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de condiţiile de
climă şi sol, tehnologia de cultură aplicată;
- distanţa optimă între rânduri se stabileşte în funcţie de:
- înălţimea coroanei;
- lăţimea în partea de jos a coroanei;
- unghiul de înclinare a suprafeţei laterale a coroanei faţă de verticală;
- latitudinea geografică a localităţii.
- distanţa între pomi pe rând se stabileşte în funcţie de:
- lungimea ramurii de schelet;
- unghiul de ramificare a ramurii de schelet.
b. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate,
sortiment şi configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de
pomi şi respectarea distanţelor de plantare corespunzător densităţii stabilite;
- alegerea materialului săditor se face diferenţiat în funcţie de specie, soi, distanţa de
plantare şi anul obţinerii primei recolte economice;
- epoca de plantare – toamna, în cursul iernii (când temperatura aerului este pozitivă
şi solul nu este îngheţat), şi primăvara devreme;
- pregătirea pomilor pentru plantare:
- materialul săditor este verificat cu atenţie din punct de vedere fito-sanitar eliminând
exemplarele atipice;
- rădăcinile materialului săditor sunt fasonate conform tehnologiei;
- rădăcinile materialului săditor sunt mocirlite conform tehnologiei specifice;
- săpatul şi pregătitul gropilor pentru plantare:
- gropile sunt săpate respectând pichetatul;
- dimensiunea gropilor este stabilită în funcţie de sortiment şi grosimea stratului arabil;
- pregătirea gropilor pentru plantare se face prin afânare şi fertilizare locală;
c. plantarea materialului săditor
- materialul săditor se aşează în groapă urmărind verticalitatea acestuia şi cu coletul
deasupra nivelului solului;
- operaţiile de finalizare a plantării se execută conform tehnologiei;
d. îngrijirea pomilor după plantare – în primul an după plantare se urmăreşte
realizarea unui procent de prindere cât mai mare; tăierile în primul an se efectuează
primăvara.
5. Întreţinerea a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului se alege în funcţie de condiţiile
şi lucrările climatice (în special regimul de precipitaţii), panta terenului, textura solului, sistemul de
solului cultură, vârsta pomilor, dotarea tehnică şi de alţi factori biologici, tehnologici şi
în plantaţiile economici;
pomicole Tipuri de sisteme:
– ogor lucrat (negru):
- ogor combinat cu erbicide;
- culturi intercalate;
- culturi pentru îngrăşăminte verzi;
- înierbarea şi mulcirea solului;
- momentul de execuţie a lucrărilor este stabilit în funcţie de gradul de
îmburuienare a plantaţiei;
88
- utilajele se aleg corespunzător tipului de lucrări existente;
b. combaterea buruienilor - substanţele chimice de combatere a buruienilor se aleg
în funcţie de sortiment şi structura buruienilor;
c. combaterea bolilor şi dăunătorilor
- tipul lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor se aleg în funcţie de
sistemul de cultură, ele înscriindu-se pe linia găsirii unor mijloace mai puţin poluante
pentru om şi mediul înconjurător;
- momentul de execuţie a lucrărilor de combatere se stabileşte pe baza PED şi pe
bază de prognoza şi avertizare;
- utilajele sunt adecvate operaţiilor de stropit şi prăfuit;
- substanţele de combatere se aleg în funcţie de agentul de dăunare. Aspectul de
compatibilitate, modul de formulare şi diluare a produsului sunt înscrise pe ambalaje.
d. fertilizarea plantaţiilor pomicole
- tipul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc în funcţie de sistemul de cultură,
fertilitatea terenului, regimul de precipitaţii, productivitatea pomicolă, etc.
- metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare al solului,
fertilizarea organică şi nivelul de producţie stabilit;
- momentul aplicării îngrăşămintelor se stabileşte în funcţie de fenofazele de
vegetaţie.
e. irigarea se execută în funcţie de vârsta plantaţiei, umiditatea solului şi fenofazele de
vegetaţie;
- metoda de irigare (udarea prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prin
aspersiune, subterană, prin picurare) se alege în funcţie de dotare;
- momentul de intervenţie pentru irigare se determină în funcţie de intervalul
umidităţii active sau de capacitatea de câmp pentru apă;
f. lucrările de tăiere
- formarea coroanei se face în funcţie de sistemul de cultură şi specia pomicolă
(forme de coroane: rotunjite şi aplatizate);
- tipul lucrărilor de tăiere se efectuează în funcţie de scopul urmărit (tăieri de
formare a coroanei, de fructificare, de întreţinere a coroanei, de reîntinerire, de
corectare, de igienizare, de restabilire, de transformare;
- epoca de tăiere se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon.
- metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare.
6. Evaluarea Pentru evaluarea producţiei de fructe se iau în calcul următoarele elemente:

producţiei - densitatea pomilor, buc./ha;
de fructe - numărul mediu de fructe la un pom, buc.;
- masa medie a unui fruct (g);
- coeficientul scuturării fructelor (0,7-0,8)
7. Recoltarea Momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei, la
producţiei începutul perioadei de maturare, la maturitatea de consum sau în faza de pârgă;
pomicole Metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;
Recoltarea se face cu grijă fără vătămarea fructelor, cu pierderi minime.
* această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare specie
pomicolă luată în studiu, în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
89
5.3 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN
POMICULTURĂ
IANUARIE
Aprovizionarea din timp cu pesticide foarte eficiente şi autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii
clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din
livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase , daca timpul permite .
FEBRUARIE
Aprovizionarea cu pesticide foarte eficiente şi recent autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii
clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din
livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase, daca timpul permite .
MARTIE
Aprovizionarea cu pesticide recent autorizate foarte eficiente. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii clasice
( zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Lucrări de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi
sâmburoase. Efectuarea lucrărilor de plantare de pomi, arbuşti fructiferi şi parţial de căpşuni. Completarea
golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanei la pomi şi a tufelor la arbuşti fructiferi. Tăieri de
regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de
căpşun. Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor. Administrarea îngrăşămintelor organice şi a 1/3 din
îngrăşămintele chimice.
APRILIE
Efectuarea tratamentelor fitosanitare , la avertizare , pentru completarea bolilor şi dăunătorilor. Se încheie
plantatul de pomi arbuşti fructiferi şi căpşun. Se încheie lucrările de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi
sâmburoase . Completarea golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanelor pomilor şi a tufelor
de arbuşti fructiferi. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite.
Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de căpşun .
Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor .
Administrarea îngrăşămintelor organice şi 1/3 din îngrăşămintele chimice .
MAI
Combaterea bolilor şi dăunătorilor la avertizare, pentru toate speciile pomicole . Lucrări de întreţinere la căpşuni
(combaterea buruienilor, irigat, fertilizat).
90
IUNIE
Tratamente fitosanitare la avertizare în plantaţiile tinere pe rod sau în pepiniere. Aplicarea fertilizării în cazul
căderilor masive de fructe. Recoltarea căpşunilor.
IULIE
Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă întreţinerea solului pe rândul de pomi prin praşile.
Recoltarea cireşilor, vişinelor, caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre şi roşii, a zmeurei. Recoltatul merelor şi
perelor de vară precum şi a prunelor timpurii .
AUGUST
Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă recoltarea caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre
şi roşii, a zmeurei, a merelor şi perelor de vară. În plantaţiile de căpşun se coseşte şi se înlătură frunzişul, după
care se aplică îngrăşăminte complexe. Irigatul şi întreţinerea solului prin praşile. Dirijarea stolonilor pe rânduri.
SEPTEMBRIE
Pregătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor. Recoltarea eşalonată a soiurilor de mere, pere, gutui, atât pentru
consumul de toamnă cât şi cel de iarnă. Pregătirea terenului pentru plantările de toamnă .
OCTOMBRIE
Pregătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor şi sortarea fructelor. După căderea frunzelor se recomandă
aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn , monilioze, acarieni, păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuri
agrotehnice şi de igenă culturală. Pregătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrare de îngrăşăminte
naturale.
NOIEMBRIE
Depozitarea fructelor şi crearea condiţiilor de păstrare corespunzătoare ( emperatură, aerisire, umiditate). După
căderea frunzelor se recomandă aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn, făinare, monilioze, acarieni,
păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuri agrotehnice şi de igenă culturală .
Se continuă pregătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrarea de îngrăşăminte naturale. Protejarea
plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor . În pepiniere se continuă scosul pomilor, etichetarea pe soiuri şi
stratificarea .
DECEMBRIE
Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi
minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei
de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primăvară , încheierea de contracte pentru valorificarea
producţiei din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate.
91
Tabel nr. 5.3
Nr. Dimensiunea modulului Activitatea Ponderea culturii Ponderea în
crt. şi sistemul de producţie (cult. vegetală) în suprafata totalul pe
cultivată cheltuieli a
(%) culturilor
(%)
Profilul “Pomi”
1 15 ha neir./irigat Piersic
Cais
Cireş
Total 100 100
2. 60 ha neir./irigat Prun
Piersic
Cais
Total 100 100
3. 150 ha neir./irigat Prun
Piersic
Cais
5.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Tabel nr. 5.4
tone tone
vânzări consum vânzări consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Piersic
Cais
Cireş
Alţi pomi
92
Tabel nr. 5.5.1
Nr
crt.
lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Azotat de amoniu substanţă

brută/

Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
93
Uree
Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20
5.5.2 ERBICIDE
Tabel nr. 5.5.2
Nr
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
94
5.5.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 5.5.3
Nr
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
5.5.4 INSECTICIDE
Tabel nr 5.5.4
Nr
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
95
Tabel nr. 5.6
Amortizare
Nr Denumirea utilajului Preţ Durata de Costurile fixe Durata de Costurile fixe
crt.
(lei) utilizare (lei/an) utilizare (lei/oră)
(ani) (ore/an)
0 1 2 3 4 5 6
1
Tractor T 483 DT cu cabină
2
Remorcă cisternă RCU- 4
3
Maşina amendamente MA 3.5
4
Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2
5
Freză pomicolă B - 1400
6
Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251
7
Remorcă pomiviticolă RPV 2
8
Maşina de stropit si prăfuit MC 500
Total
96
5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS
Tabel nr. 5.7.1
mii lei
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu Ch. de Forţa de Asigurări Ch. cu materii prime ;i materiale
Nr
lucrări transp. – muncă Seminţe şi Îngrăşăminte Produse fito Alte materiale
crt.
mecani aproviz material chimice şi sanitare
zate săditor organice
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 Discuit şi discuit pentru înţelenire
5 Semănat ierburi perene
6 Cosit iarba
8 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
97
5.8 FIŞĂ PRODUCŢIE
Tabel nr. 5.8
(kg)
Luna Situaţia
Specificare
V VI VII VIII IX la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7
INTRARI Cireş
RECOLTA
Cais
ANULUI
Piersic
CURENT
...
IESIRI Cireş
Cais
VÂNZARE
Piersic
...
IEŞIRI Cireş
AUTOCONSUM
Cais
Piersic
TOTAL PRODUCŢIE
98
5.9 FIŞĂ VENITURI
Tabel nr. 5.9 lei
Luna Situaţia
Specificare
V VI VII VIII IX la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7
INTRARI Cireş
RECOLTA
Cais
ANULUI
Piersic
CURENT
...
IESIRI Cireş
Cais
VÂNZARE
Piersic
...
IEŞIRI Cireş
AUTOCONSUM
Cais
Piersic
TOTAL VENITURI
99
mii lei
Tabel nr. 5.10
Documentul de
exploataţie
Felul Nr. Data
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
100
mii lei
Tabel nr. 5.11
Felul Nr. Data

Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
101
Tabel nr. 5.12

mii lei
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 6 7 8

Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
102
5.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI mii lei
Tabel nr. 5.13

Felul Nr. Data

Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
5.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei
Tabel nr. 5.14

Felul Nr. Data

Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
103
5.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei
Tabel nr. 5.15

Felul Nr. Data

Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
Tabel nr. 5.16

CULTURA
1 2 3 4
Cireş
Cais
Piersic
Total
104
CULTURA:
Tabel nr. 5.17
1 2 3
B (+) SUBVENTII lei

lei
- Pesticide lei
6. Asigurari lei
- Arenda lei

lei
(-) Arenda lei
105
PROFILUL " POMI"
CULTURA
TOTAL
Cireş Cais Piersic

INDICATORI U.M
ha
100%
- Pesticide mii lei
106
continuare
CULTURA
TOTAL
Cireş Cais Piersic
INDICATORI U.M
ha
1000
100%

107
Profil: POMI
mii lei
Nc. INDICATORI € = 3,5 lei
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
5 Profit (3-4)

Concluzii:
.............................................................................................................................................................................
108
VIE
6.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN VITICULTURĂ

5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 6.7.1

Tabel nr. 6.11
109
VIE
Tabel nr. 6.1

şi tehnologică
1. Zonarea a. zonarea culturii viticole

culturii şi - pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi
amplasarea Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi
soiurilor Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII –
Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării);
b. amplasarea şi zonarea soiurilor
- alegerea şi amplasarea soiurilor se face în funcţie de cerinţele soiurilor şi resursele ecologice ale
unui anumit teritoriu;
- sortimentul viticol se alege în funcţie de cerinţele şi tendinţele pieţei şi de sistemul de cultură
2. Pregătirea a. defrişarea şi nivelarea terenului
terenului - defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren;
pentru - nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de
înfiinţarea amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia terenului, pentru a preveni mişcarea unui
plantaţiei volum prea mare de sol;
viticole b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani);
- starea fitosanitară a terenului se apreciază în funcţie de planta premergătoare;
c. fertilizarea de bază se face în funcţie de analiza chimică a solului;
- îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;
d. desfundarea terenului – epoca de executare a desfundatului depinde de cea în care se face
plantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici (posibilitatea de
procurare a viţelor);
- metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului,
mecanizat;
- nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;
4. Înfiinţarea plantaţiilor a. densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de fertilitatea solului, de
viticole condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şi de
direcţia de producţie;
b. distanţele între rânduri se aleg în funcţie posibilităţile de mecanizare a lucrărilor;
c. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate, sortiment şi
configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de viţă de vie şi respectarea
distanţelor de plantare corespunzătoare densităţii stabilite;
- orientarea rândurilor se face în funcţie de cerinţele plantei faţă de lumină, iar pe terenurile în
pantă să contribuie la prevenirea eroziunii solului;
d. plantarea viţei de vie
- epoca de plantare se alege în funcţie de perioada de plantare, de tipul şi umiditatea solului;
- pregătirea viţelor pentru plantare (eliminarea viţelor necorespunzătoare, fasonarea, mocirlirea şi
parafinarea lor, conform tehnologiei);
- gropile sunt efectuate respectând pichetatul;
- materialul săditor este aşezat în poziţie verticală, cu punctul de altoire la 1-2 cm mai sus de
nivelul solului şi cordiţa orientată spre pichet;
110
5. Lucrările a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
de întreţinere - lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare
a culturilor 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând;
viticole - controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea
lăstarilor;
- copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului,
precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi;
- legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare;
- irigarea – în perioade secetoase;
- fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi;
- completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie;
- protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor;
- întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);
b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară;
- tăierea în uscat şi copcitul viţelor;
- plivitul şi legatul lăstarilor;
- completarea golurilor;
- lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca
şi cele de anul I;
- fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă;
- protejarea viţelor în timpul iernii;
- instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri
de diferite tipuri)
c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;
d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare
1. Tăierea viţei de vie
- tăieri de formare – tipul lucrării se execută în funcţie de zonă, cultură şi scopul urmărit;
momentul execuţiei lucrărilor se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon; metoda de
tăiere se alege în funcţie de dotare; tipul de tăiere se face în funcţie de sistemul de cultură şi soiuri;
- tăieri de rodire – se execută în funcţie de formele de conducere a butucilor şi tipurile de tăiere
zonale; stabilirea indicelui de echilibru a butucului şi al indicelui de autoreglare se apreciază în
funcţie de elementele specifice; criteriile pentru orientarea încărcăturii de ochi sunt evaluate pe
baza unor observaţii şi determinări asupra creşterii şi rodirii viţelor în anul anterior; momentul
execuţiei se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei şi sezon; metoda de tăiere se alege în
funcţie de dotare;
- tăieri de regenerare – se execută în funcţie de forma de conducere, vârsta plantaţiei; momentul
execuţiei lucrării se stabileşte în funcţie de sezon şi de condiţiile climatice; metoda de tăiere se
alege în funcţie de dotare (manual şi semimecanizat);
- tăieri speciale – se execută numai în cazul apariţiei calamităţilor naturale; tipul de tăieri speciale
se execută în funcţied e forma de conducere şi vârsta plantaţiei.
2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei;
- debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini,
- lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea
111
solului, arătura de toamnă);
- lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);
3. Lucrări de fertilizare şi irigare: tipul de fertilizare se stabileşte în funcţie de sistemul de
cultură; consumul de elemente nutritive se stabileşte în funcţie de factorii angajaţi în ecosistemele
viticole; evaluarea necesarului de elemente nutritive se face în funcţie de analiza agrochimică a
solului şi analiza plantei; metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare a
solului, fertilizarea organică şi nivelul producţiei planificate; momentul executării operaţiei de
fertilizare este stabilit în corelaţie cu fenofazele de cultură; irigarea se execută în funcţie de vârsta
plantaţiei, fenofazele de vegetaţie şi umiditatea solului;
4. Lucrări de combatere a buruienilor şi afânare a solului: tipul lucrărilor de combatere a
buruienilor este stabilit în funcţie de sistemul de cultură; momentul de execuţie a lucrărilor este
stabilit în funcţie de gradul de îmburuienare a plantei; tipurile de erbicide se stabilesc în funcţie de
compoziţia floristică a buruienilor de vârsta plantaţiilor, de acţiunea selectivă a erbicidelor faţă de
buruieni şi efectele fitotoxice ale viţei de vie; metodele de combatere se aleg în funcţie de relief;
5. Lucrări fitotehnice în perioada de vegetaţie – lucrări fitotehnice curente se execută în
funcţie de perioada de vegetaţie; lucrările fitotehnice speciale se execută în funcţie de sortimentul
ales, de perioada de vegetaţie şi de scopul urmărit;
6. Completarea golurilor în plantaţiile viticole se execută în funcţie de vârsta plantaţiilor;
7. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare – tipul lucrării de
combatere a bolilor şi dăunătorilor se alege în funcţie de sistemul de cultură; momentul de
executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza
de vegetaţie; combaterea se efectuează în funcţie de agentul de dăunare, de modul de acţiune a
produselor pesticide şi de posibilităţile de complexare a tratamentelor; utilajele sunt adecvate
operaţiilor (stropit, prăfuit);
8. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative – tipul de lucrări se execută în
funcţie de starea terenului amenajat şi scopul urmărit; momentul executării operaţiei de întreţinere
este ales în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi gradul de degradare a lucrărilor de amenajare ale
terenului; metodele de lucru sunt stabilite în funcţie de tipul lucrării de amanajare;
6. Evaluarea a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
producţiei - suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele;
de struguri - numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă.
7. Recoltarea producţiei a. momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei şi de momentul
viticole când strugurii au atins parametrii din standardele de produs;
b. metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;
c. recoltarea se face cu atenţie pentru a se realiza un procent cât mai mare de producţie marfă.
112
6.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR
VITICULTURĂ
IANUARIE
Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primăvară. Desfundarea terenului (daca solul nu
este îngheţat) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,
îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe
rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de
pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde de altoi,
butaşi portaltoi).
FEBRUARIE
Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primăvară . Desfundarea terenului (daca solul nu
este îngheţat ) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,
îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe
rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de
pepiniere, se controlează săptămânal a condiţiilor în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, butaşi
portaltoi).
MARTIE
Plantarea viţelor în masiv şi înlocuirea golurilor cu viţe STAS, viguroase. Se plantează ghivece rezerve de viţă
destinate plantării în goluri pe timpul verii . Instalarea spalierului în viile din anul II. Cercuirea coardelor la tăierea
de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul cu gheare pe soluri uşoare şi cu plugul fără cormană pe
solurile grele. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, a materialelor de
legat, a uneltelor. Tăiatul în uscat la viile pe rod. În sectorul de pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în
care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde altoi, butaşi portaltoi) .
APRILIE
În viile tinere, se termină plantarea viţelor în masiv şi se înlocuiesc golurile apărute cu viţe STAS. Se plantează la
ghivece rezerve de viţe destinate plantării în goluri pe timpul verii. Instalarea spalierului în viile din anul II. Se
înfiinţează culturi intercalate de legume.
În viile pe rod, se termină cercuirea coardelor la tăierea de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul
cu gheare pe solurile uşoare şi cu plugul fără cormană pe solurile grele . Se aplica udarea la aprovizionare la
pornirea în vegetaţie a viţelor. Aplicarea primelor tratamente fitosanitare in a III-a decadă a lunii. În sectorul de
0
pepiniere , se scot butaşii altoiţi, se aclimatizează la 8 C şi se plantează în biloane. În plantaţiile de portaltoi se
termină tăierea în uscat .
MAI
113
Eliminarea lăstarilor de prisos la viţele pe rod şi efectuarea primului legat al lăstarilor. Lucrări de întreţinere
(praşile manuale şi mecanice, administrarea îngrăşămintelor minerale, tratamente fitosanitare împotriva manei
antracnozei, putregaiului negru, a moliilor strugurilor .
IUNIE
Efectuarea tratamentelor fitosanitare împotriva bolilor criptoganice şi a dăunătorilor .
IULIE
Se execută praşile mecanice pentru menţinerea solului afânat şi curat de buruieni. Se continuă legarea lăstarilor
concomitent cu îndepărtarea copililor erbacei. Tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
(care se repetă în perioadele ploioase la 7-8 zile). Aplicarea de îngrăşăminte foliare la circa 15 zile.
AUGUST
Se execută ultimele tratamente fitosanitare împotriva manei, făinării şi a molilor strugurilor. Se începe recoltarea
soiurilor de struguri pentru masă.
SEPTEMBRIE
Recoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii. Urmărirea momentului de începere a recoltării la strugurii de
vin. Când circa 50 % din frunze s-au îngălbenit, se efectuează un tratament fitosanitar pentru boli .
OCTOMBRIE
Recoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii .
Recoltarea masivă a soiurilor de struguri pentru vin .
Efectuarea arăturii de afânare a solului, precum şi administrarea îngrăşămintelor organice şi acelor minerale .
Pregătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii şi a solelor cu şcoli de viţe .
NOIEMBRIE
Pregătirea viilor pentru iernare ( tăieri de uşurare şi îngropare a viţelor ). Se termină arăturile de toamnă şi de
administrare a îngrăşămintelor organice şi a celor minerale. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii
şi a solelor cu şcoli de viţe .
Începe recoltatul hoardelor portaltoi în plantaţiile de portaltoi, iar în şcolile de viţe se continuă scoaterea, clasarea
şi însilozarea viţelor altoite şi a celor pe rădăcini.
DECEMBRIE
Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi
minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei
de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primăvară, încheierea de contracte pentru valorificarea producţiei
din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate .
114
Tabel nr. 6.3
Nr. Dimensiunea modulului Activitatea Ponderea culturii în Ponderea în totalul pe
crt. şi sistemul de producţie (cult. vegetală) suprafata cheltuieli a culturilor
cultivată (%)
(%)
Profilul “Vii”
1. 12 ha irigat Struguri de masă
Total 100 100
2. 40 ha neirigat Struguri de masă
Total 100 100
3. 150 ha neirigat Struguri de vin
Total 100 100
6.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU VIE
Tabel nr. 6.4
tone tone
vânzări consum vânzări consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Struguri de masă
Struguri de vin
115
Tabel nr. 6.5.1
Nr
crt.
lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Azotat de amoniu substanţă

brută/
2 Superfosfat substanţă brută/

3 Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
4 Uree
5 Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20
116
6.5.2 ERBICIDE
Tabel nr. 6.5.2
Nr
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
6.5.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 6.5.3
Nr Tipul de fungicid* Cultura ha to Cantitate Valoare Data ha Cantitate Valoare
crt. lei De la:...... Pana lei
la:........
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
117
6.5.4. INSECTICIDE
Tabel nr. 6.5.4

Nr
crt.
0 2
118
Tabel nr. 6.6
Amortizare
Nr Denumirea utilajului Preţ Durata de Costurile fixe Durata de Costurile fixe
crt.
(lei) utilizare (lei/an) utilizare (lei/oră)
(ani) (ore/an)
0 2 2 3 4 5 6
1
Tractor V 483 cu cabină
2
Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2
3 Grapă cu discuri GDV 2,2
4 Freză vie FB 1,4
5 Maşină de stropit în vii PT 1232
6 Remorcă pomiviticolă RPV 2
Total
119
6.7.1 STRUGURI DE MASĂ, STRUGURI DE VIN
mii lei
Tabel nr. 6.7.1

Ch. cu Ch. de Forţa de Asigurări Ch. cu materii prime ;i materiale

Nr
lucrări transp. – muncă Seminţe şi Îngrăşăminte Produse Alte materiale
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli mecani aproviz material chimice şi fito
zate săditor organice sanitare
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 Arătură de toamnă
5 Discuit
6 Mărunţirea solului ( frezat )
8 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
120
6.8 FIŞĂ PRODUCŢIE
Tabel nr. 6.8 (kg)
Luna Situaţia
Specificare
VIII IX X la 31 XII
1 2 3 4 5
INTRARI Struguri de masă

RECOLTA ANULUI CURENT
Struguri de vin
IESIRI Struguri de masă
VÂNZARE
Struguri de vin
IEŞIRI AUTOCONSUM Struguri de masă
Struguri de vin
TOTAL PRODUCŢIE
6.9 FIŞĂ VENITURI

Tabel nr. 6.9 (lei)
Luna Situaţia
Specificare
VIII IX X la 31 XII
2 3 4 5
1
INTRARI Struguri de masă

RECOLTA ANULUI CURENT
Struguri de vin
IESIRI Struguri de masă
VÂNZARE
Struguri de vin
IEŞIRI AUTOCONSUM Struguri de masă

Struguri de vin
TOTAL VENITURI
121
6.10 CHELTUIELI CU SALARII mii lei
Tabel nr. 6.10

Documentul de
exploataţie
Felul Nr. Data Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
6.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC mii lei
Tabel nr. 6.11

Felul Nr. Data
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
122
6.12 CHELTUIELI CU MATERIALE mii lei
Tabel nr. 6.12
exploataţie
1 2 3 6 7

Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
123
6.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI mii lei
Tabel nr. 6.13

Felul Nr. Data

1 2 3 4 5 6 7
Total
6.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei
Tabel nr. 6.14

Felul Nr. Data

1 2 3 4 5 6 7
Total
124
6.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei
Tabel nr. 6.15

Felul Nr. Data

1 2 3 4 5 6 7
Total
Tabel nr. 6.16

CULTURA
1 2 3 4
Struguri de masă
Struguri de vin
Total
125
CULTURA:
Tabel nr. 6.17
1 2 3
B (+) SUBVENTII lei

lei
- Pesticide lei
6. Asigurari lei
- Arenda lei

lei
(-) Arenda lei
126
PROFILUL " VIE"
CULTURA
TOTAL

INDICATORI U.M
ha
100%
- Pesticide mii lei
127
continuare
CULTURA
TOTAL
INDICATORI U.M
ha
1000
100%

128
Profil: VIE
mii lei
Nc. INDICATORI € = 3,5 lei
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
5 Profit (3-4)

Concluzii:
.............................................................................................................................................................................
129
Capitol 7 Costurile de utilizare a utilajelor agricole
7.1 CALCULUL COSTURILOR FIXE CU AMORTIZAREA Tabel nr. 7.1.1, Tabel nr. 7.1.2, Tabel nr. 7.1.3
7.2 COSTUL DE UTILIZARE - COMPONENTA REPARAŢII Tabel nr. 7.2.1, Tabel nr. 7.2.2, Tabel nr. 7.2.3
7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR Tabel nr.
130
7. COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE
În ultimii ani puţine exploataţii/ferme au evidenţiat în mod riguros cheltuielile cu executarea mecanizată a
lucrărilor agricole. Nici cercetarea şi Ministerul Agriculturii nu au reuşit să afle date şi informaţii suficiente cu
privire la cheltuielile pe elemente de cheltuieli. În acest context tehnologiile de mecanizare elaborate de specialişti
pentru diferite culturi au un mare grad de incertitudine. Conducerea prin costuri, metodă, care este deosebit de
necesară, nu a putut fi aplicată de fermieri şi rezultatul a apărut numai la bilanţul anual când de fapt s-au
constatat deficienţele dar nu s-au mai putut lua măsuri pentru că fenomenul economic se produsese deja.
De aceea, în acest capitol al cercetării noastre, dorim să oferim date şi informaţii pentru a se fundamenta mai
deplin planul de afaceri al fiecărei exploataţii în cadrul căreia fundamentarea cheltuielilor cu executarea
mecanizată a lucrărilor trebuie să reprezinte preocuparea primordială a fenomenului/arendaşului/proprietarului.
UN NOU CONCEPT
În prezent România trebuie să adopte concepte şi tehnologii noi practicate cu succes de ţările UE.
Un concept nou pe care dorim să-l promovăm şi să-l utilizăm în această cercetare este conceptul de cost de
utilizare.
Practica a constatat că preocuparea pentru utilizarea cât mai bună a utilajelor şi echipamentelor este o necesitate
vitală de stringentă actualitate. Din nefericire sunt multe cazuri când fermierii au achiziţionat utilaje noi,
performante, dar nu le-au utilizat şi investiţia nu şi-au atins obiectivul.
Costul de utilizare se exprimă în euro/UM (oră, ha, tonă) şi depinde fundamental de durata folosirii
utilajului/echipamentului.
Elementele costului de utilizare sunt:
- costul fix (cu amortizarea utilajului);
- costul cu reparaţiile;
- costul cu carburanţii;
- costul cu pneurile;
- costul cu mâna de lucru.
Valorile absolute ale acestor costuri variază foarte mult în funcţie de gradul de utilizare al utilajului cumpărat.
Să exemplificăm numai costurile cu amortizarea astfel: un fermier a achiziţionat o maşină de semănat prăşitoare
performantă care l-a costat 8000 euro. Durata de funcţionare normată a semănătorii este de 8 ani; înseamnă că
putem considera că amortismentul anual este de 1000 euro (când fermierul o foloseşte numai pentru el). Dacă
prăşitoarele lui, ocupă 10 ha/an, costul de utilizare (numai amortismentul) este de 100 euro/ha. Este un cost de
utilizare destul de mare, ceea ce va reduce profitabilitatea culturii. Care este gradul de utilizare acceptabil? Din
131
cercetările noastre fermierul trebuie să semene cu maşina 100-150 ha/an adică să reducă costul cu
amortizarea/ha de la 100 la cel mult 10 euro/ha, dar ar fi bine ca aceasta să fie de 6,6 euro/ha.
Asemănător se pot da exemple şi pentru celelate costuri. În acest context, fermierul care a cumpărat maşina
trebuie să o efere şi vecinilor/satului/asociaţilor, pentru a avea costuri de utilizare rezonabile.
CUM SE POT DETERMINA COSTURILE CU UTILIZAREA

UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR?
Fermierul/proprietarul utilajului, poate să folosească metode simple de calcul a costurilor la ha sau pe oră, etc. Pe
elemente şi pe total.
În continuare prezentăm în sinteză aceste calcule.
7.1 CALCULUI COSTURILOR FIXE (CU AMORTIZAREA)

se poate utiliza formula
PN
CF = / DUA
DU
unde:
CF - costul fix pe ora de funcţionare (euro/oră);
PN – preţul de nou a utilajului (euro);
DU – durata de utilizare (ani);
DUA – durata de utilizare anuală (ore/an).
LA TRACTOARE
Exemplificăm aplicarea formulei pentru trei tipuri de tracoare şi pentru trei durate de utilizare astfel:
Tabel nr. 7.1.1
Nr. Tip tractor DN DU CF DUA CF
crt (euro) (ani) (euro/an) (ore/an) (euro/or
ă)
0 1 2 3 4 5 6
1 Tractor de 55 CP cu 20000 8 2500 400 6,25
două roţi motrice 700 3,57
1000 2,50
2 Tractor de 105 CP cu 4 51000 8 6375 400 15,94
roţi motrice 700 9,10
1000 6,37
3 Tractor de 240 CP cu 99000 8 12375 400 30,91
patru roţi motrice 700 17,678
1000 12,37
132
Datele din tabel sunt reale şi ne arată că: tractorul trebuie utilizat un număr cât mai mare de ore/an.
Să continuăm exemplificarea cu costurile de utilizare a plugurilor corespunzătoare tractoarelor din tabelul
anterior.
Tabel nr. 7.1.2
Nr. Tip plug DN DU CF DUA CF
crt (euro) (ani) (euro/an) (ore/an) (euro/oră)
0 1 2 3 4 5 6
1 Plug cu trei trupiţe purtat 100 6,40
6400 10 640 200 3,20
300 2,14
2 Plug reversibil cu 5 100 10,60
trupiţe purtat 10600 10 1060 200 5,30
300 3,53
3 Plug reversibil cu 8 100 25,50
trupiţe purtat 25500 10 2550 200 12,75
300 8,50
Şi în cazul acesta, se constată corelaţia dintre gradul de utilizare şi cost. Învăţăm utilizatorul ghidului să observe,
cât de mari sunt costurile de utilizare ale plugurilor atunci când durata lor de exploatare anuală este mică.
Calculul costurilor fixe ne permite să calculăm costul fix (cu amortizarea) ca element al costului de utilizare pe
oră, pentru agregatul tractor şi plug, astfel:
Tabel nr. 7.1.3
Nr Agregat Cost de Cost de Cost de Performanţe Costul de
crt utilizare utilizare utilizare le agregatului utilizare/
tractor plug agregat (ha/ară) ha
(euro/oră) (euro/oră) (euro/oră)
0 1 2 3 4 5 6
1 Tractor de 55 CP cu
6,25 6,40 12,65 0,55 23,00
două roţi motrice +
3,57 3,20 6,77 0,55 12,30
Plug cu trei trupiţe
2,50 2,14 4,64 0,55 8,43
purtat
2 Tractor de 105 CP
15,94 10,60 26,54 0,85 31,22
cu 4 roţi motrice +
9,10 5,30 14,40 0,85 16,94
Plug reversibil cu 5
6,37 3,53 9,90 0,85 11,64
trupiţe purtat
3 Tractor de 240 CP
cu patru roţi motrice 30,91 25,50 56,44 1,50 37,62
+ Plug reversibil cu 17,678 12,75 30,42 1,50 20,28
8 trupiţe purtat 12,37 8,50 20,87 1,50 13,91
133
Datele de pe ultima coloană din tabel pot fi folosite de fermier/utilizator la întocmirea devizului tehnico-
economic pe fiecare ha de cultură care are în tehnologie lucrarea de arat.
7.2 COSTUL DE UTILIZARE – COMPONENTA REPARAŢII
Reparaţiile de diferite grade ale utilajelor necesită costuri însemnate dar în cele mai multe cazuri acestea nu pot fi
evaluate pe ha de lucrare, ora de funcţionare, etc. Desigur că nici în această lucrare, nu se pot indica cu
certitudine cheltuielile cu reparaţiile dar vom oferi utilizatorului cercetării estimări care pot fi utilizate pentru
fundamentarea costurilor şi elaborarea devizelor tehnico-economice pe culturi.
Astfel, la tractoare în funcţie de putere se pot lua în consideraţie următoarele costuri pe ora de funcţionare care
cuprind reparaţiile şi pneurile.
Tabel nr. 7.2.1
Nr.crt Grupe de tractoare Costurile cu reparaţiile şi pneurile
(Euro/ora de funcţionare)
0 1 2
1 Tractoare cu două roţi motrice de la 46-90 CP 1,20-1,40
2 Tractoare cu 4 roţi motrice 1,80-2,10
3 Tractoare de la 96-240 CP 2,60-3,40
La principalele maşini agricole costurile cu reparaţiile la ha se pot lua în considerare astfel:

Tabel nr. 7.2.2
Nr.crt Grupa de maşini agricole Costul cu reparaţiile (euro/ha)
Minim Maxim
0 1 2 3
1 Subsoliere şi decompactoare 2,2 3,2
2 Pluguri reversibile 3,0 3,2
3 Vibrocultoare 1,0 1,6
4 Grape cu discuri 0,6 0,9
5 Pulverizatoare 0,9 1,0
6 Freze 3,7 5,4
7 Semănători păioase 0,6 2,5
8 Semănători prăşitoare 0,7 1,4
9 Fertilizatoare 0,3 1,0
10 Maşini de plantat cartofi 3,1 5,2
11 Combine cereale 10,2 15,2
12 Combine recoltat plante de siloz 25,0 30,0
13 Maşini recoltat sfeclă 5,20 12,2
14 Cositori 0,70 4,6
134
Valorile minime din tabel cuprind utilaje de complexitate medie şi grad mare de utilizare iar cele maxime utilaje
complexe sau cele cu grad de utilizare anuală mai redus.
Desigur, că în devizul tehnico-economic al culturii se va utiliza costul cu reparaţia agregatului tractor şi maşină
agricolă.
Revenind la agregatele de arat prezentate anterior putem să eliminăm costurile cu reparaţiile astfel:
Tabel nr. 7.2.3
Nr. Agregatul Perfor- Nr.ore Costurile cu Costurile Costurile Costul cu
crt manţa funcţionar reparaţiile cu cu reparaţia
(ha/oră) e tractor tractorului/o reparaţiil reparaţia agregatu
(ha/oră) ra de e la plugului/ lui/ha
funcţionare tractor/h ha
a
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Tractor de 55 CP
cu plug cu trei 0,55 1,55 1,3 2,01 3 5,01
trupiţe
2 Tractor de 105 CP
cu plug reversibil
0,85 1,2 2 2,4 3,1 5,5
cu 5 trupiţe purtat
3 Tractor de 240 CP
cu 4 roţi motrice şi
plug reversibil cu 8 1,50 0,7 3 2,1 3,2 5,3
trupiţe
În funcţie de costurile concrete de exploatare se pot lua în consideraţie şi alte variante de costuri de tractor şi la
maşina agricolă: astfel încât să se reliefeze cât mai real costurile cu reparaţiile.
În general costurile cu reparaţiile reprezintă o pondere în costul de utilizare total mult mai mică decât costurile cu
amortizarea. După estimările noastre ponderea costurilor cu reparaţiile în costul total este de 6%-10%.
7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR
Carburanţii şi lubrifianţii reprezintă un element de cost deosebit de important. Costul carburanţilor şi

lubrifianţilor pe UM (oră, ha, t, etc), este determinat în primul rând de cantitatea de motorină ce consumă un
anumit agregat pentru efectuarea unei unităţi de lucrare. Desigur că şi preţul la pompă al motorinei influenţează
costul lucrării. Dar în calculele noastre acesta a fost considerat constant la 0,52 EURO/l.
135
Consumul de carburanţi la hectarul de lucrare este variabil funcţie de tehnologia culturii, tipul de sol pe care se
execută lucrarea (uşor, mijlociu, greu), umiditate, grad de compactare, anotimp s.a.
Pentru a sprijini fermierul/proprietarul la elaborarea devizului tehnico-economic pe culturi, vom prezenta în

continuare tabelele cu date şi informaţii orientative, sub forma unor fişe de lucrări, executate cu utilaje de
fabricaţie românească, în care se reliefează consumul de motorină şi norma de lucru a diferitelor agregate. Datele
şi informaţiile din fişe sunt aplicabile zonei de cercetare din Proiect care este Câmpia Română cu panta de 0-6%.
În fişa lucrării am evidenţiat importanţa lungimii parcelei asupra normei de consum de motorină şi a normei de
lucru/ha.
Starea actuală a fărămiţării parcelelor pe lângă alte dificultăţi pe care le crează, solicită şi un mare consum de
carburant şi un randament scăzut al agregatelor. Privind fişa putem să înţelegem mai bine de ce trebuie să ne
asociem, să comasăm terenurile, să organiză mai bine teritoriul.
În continuare prezentăm fişa la principalele lucrări din tehnologia de mecanizare a culturilor de câmp*
*) Preluare după „Norme de producţie şi consum motorină la lucrările de arat, discuit, împrăştiat îngrăşăminte chimice şi
organice, amendamente, semănat cereale păioase şi prăşitoare. Autor: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei –
Departamentul Regiilor Autonome şi Societăţilor Comerciale pe Acţiuni, Bucureşti, 1993 şi calculaţii proprii a costurilor
la nivelul cotaţiei din data de 05.03.2007 (1 euro= 3,07 RON)
136
FIŞA LUCRĂRII: DECOMPACTAT TEREN PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.1
Varian Descrie Tractor Maşină Lungi Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
ta de rea agricolă mea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
lucru lucrării parcelei (ha/sch.) motorină (euro/l) (euro/ha)
(m) panta 0-6% (l/ha)
panta 0-6%
Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 John Decompactor 500-800 8 17,3 0,904 0,610 15,64 10,55 CPT, L,

Deere purtat în V cu 6 Fr
160 CP lame purtate
137
FIŞA LUCRĂRII: ARAT LA 20 CM + GRĂPAT PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.2
Variant Descrierea Tractor Maşină Lungimea Norma Norma de Preţul motorinei Cheltuieli cu carburanţii Specifice
a de lucrării agricolă parcelei de lucru consum (euro/l) (euro/ha) pentru:
lucru (m) (ha/sch.) motorină Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
panta 0-6% (l/ha)
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 501-800 4,3 16,7 0,904 0,610 15,10 10,19 CPT, L, PM,

U-650M P-2V+GS- 251-500 3,9 17,2 15,55 10,49 V,
1,2 101-250 3,6 17,8 16,09 10,86 Fr
sub 100 3,2 19,7 17,81 12,02
2 501-800 4,3 17,2 0,904 0,610 15,55 10,49 CPT, L, PM,

U-650M PP-4(3)- 251-500 3,9 17,7 16,00 10,80 Fr
30+GS-1,2 101-250 3,6 18,4 16,63 11,22
sub 100 3,2 20,2 18,26 12,32
138
Tabel nr. 7.3.3
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 501-800 3,7 20,2 18,26 12,69 CPT,

U-650M P-2V+GS-1,2 251-500 3,4 20,8 18,80 12,69 L,
0,904 0,610
101-250 3,1 21,6 21,52 13,18 PM,
sub 100 2,7 23,8 21,52 14,52 V, Fr
2 501-800 3,7 20,7 18,71 12,63 CPL, L,
U-650M PP-4(3)-30+GS-1,2 251-500 3,3 21,3 19,26 12,99 PM, Fr
0,904 0,610
101-250 3,1 22,1 19,98 13,48
sub 100 2,7 24,4 22,06 14,88
139
Tabel nr. 7.3.4
Variant Descrier Tractor Maşină Lungim Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
a de ea agricolă ea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 501-800 3,0 25,7 0,904 0,610 23,23 16,17 CPT, L, PM,

U-650M P-2V+GS-1,2 251-500 2,7 26,5 23,96 16,17 V,
101-250 2,5 27,5 27,39 16,78 Fr
sub 100 2,2 30,3 27,39 18,48
2 501-800 2,7 28,2 0,904 0,610 25,49 17,20 CPT, L, PM,

U-650M PP-4(3)-30+GS-1,2 251-500 2,5 29,0 26,22 17,69 Fr
101-250 2,3 30,2 27,30 18,42
sub 100 2,0 33,2 30,01 20,25
140
FIŞA LUCRĂRII: ARAT CU PLUG REVERSIBIL PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.5
Variant Descrier Tractor Maşină Lungim Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
a de ea agricolă ea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
John Plug purtat 500-800 8,8 15,78 0,904 0,610 14,27 9,63 CPT, L, Fr
Deere cu 5 trupiţe
160 CP
John Plug purtat 500-800 10 13,89 0,904 0,610 12,56 8,47 CPT, L, Fr
Deere cu 6trupiţe
160 CP
141
FIŞA LUCRĂRII: ÎMPRĂŞTIAT AMENDAMENTE
Tabel nr. 7.3.6
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 sub 3000 501-800 9,8 2,6 2,35 1,59 CPT, L, PM,

kg/ha U-650M MA – 3,5 251-500 8,9 2,7 2,44 1,65 V,
0,904 0,610
101-250 8,2 2,8 2,53 1,71 Fr
sub 100 7,2 3,1 2,80 1,89
2 3001- 501-800 6,4 3,5 3,16 2,14 CPT, L, PM,
5000 U-650M MA - 3,5 251-500 5,8 3,6 3,25 2,20 Fr
0,904 0,610
kg/ha 101-250 5,4 3,7 3,34 2,26
sub 100 4,7 4,1 3,71 2,50
3 sub 3000 501-800 19,8 1,62 1,46 0,99 CPT, L,
kg/ha U-650M MA – 6 251-500 18,1 1,67 1,51 1,02 PM, FR
0,904 0,610
101-250 16,7 1,73 1,56 1,06
sub 100 14,7 1,92 1,74 1,17
4 3001- 501-800 12,9 2,22 2,01 1,35 CPT, L,
5000 U-650M MA - 6 251-500 11,7 2,29 2,07 1,40 PM, FR
0,904 0,610
kg/ha 101-250 10,8 2,37 2,14 1,45
sub 100 9,5 2,62 2,37 1,60
142
FIŞA LUCRĂRII: FERTILIZAT CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 7.3.7
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Îngrăşămi 501-800 42,0 0,80 0,904 0,610 0,72 0,49 CPT, L, PM,
nte U-650M MA – 3,5 251-500 39,0 0,82 0,74 0,50 Fr
granulate 101-250 35,0 0,85 0,77 0,52
sub 200 sub 100 31,0 0,93 0,84 0,57
kg/ha
2 Îngrăşămi 501-800 33,0 1,05 0,904 0,610 0,95 0,64 CPT, L, PM,
nte U-650M MA - 3,5 251-500 30,0 1,08 0,98 0,66 Fr
granulate 101-250 28,0 1,12 1,01 0,68
sub 201- sub 100 24,0 1,23 1,11 0,75
300
kg/ha
3 Îngrăşămi 501-800 60,0 0,78 0,904 0,610 0,71 0,48 CPT, L,
nte U-650M MA – 6 251-500 54,0 0,80 0,72 0,49 PM, FR
granulate 101-250 50,0 0,84 0,76 0,51
sub 200 sub 100 43,0 0,91 0,82 0,56
kg/ha
4 Îngrăşămi 501-800 50,0 0,91 0,904 0,610 0,82 0,56 CPT, L,
nte U-650M MA - 6 251-500 45,0 0,94 0,85 0,57 PM, FR
143
granulate 101-250 41,0 0,97 0,88 0,59
sub 201- sub 100 36,0 1,10 0,99 0,67
300
kg/ha
FIŞA LUCRĂRII: ÎMPRĂŞTIAT ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE

Tabel nr. 7.3.8
Vari Descrie Tract Maşină Lungi Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
an rea lucrării or agricolă mea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
ta parcelei (ha/sch.) motorină (euro/l) (euro/ha)
de (m) panta 0-6% (l/ha)
lucr panta 0-6%
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Formaţii 501-800 4,1 8,8 0,904 0,610 7,96 0,55

specializate, U- MIG –5 251-500 3,7 9,0 8,14 5,49
alimentarea 650M 101-250 3,4 9,4 8,50 5,73
maşinii din sub 100 3,0 10,3 9,31 6,28 CPT, L, PM,
remorci pe Fr
platformă
mobilă la
distanţe până la
500 m. Norma
20,1-40 t/ha
2 Formaţie 501-800 3,2 10,5 0,904 0,610 9,49 6,41
specializată cu U- MIG –5 251-500 2,8 10,8 9,76 6,59
144
încărcare 650M 101-250 2,7 11,7 10,58 7,14 CPT, L, PM,
mecanică la sub 100 2,3 12,9 11,66 7,87 Fr
distanţă, până la
500 m. Norma
20,1-40 t/ha
3 Formaţie 501-800 3,7 10,0 0,904 0,610 9,04 6,10 CPT, L,
specializată în U- MIG –6 251-500 3,4 10,3 9,31 6,28 PM, FR
încărcarea 650M 101-250 3,1 10,7 9,67 6,53
mecanică la sub 100 2,7 11,7 10,58 7,14
distanţă până la
500 m. Norma
20-40 t/ha
4 Formaţie 501-800 3,0 11,0 0,904 0,610 9,94 6,71
specializată cu U- MIG –6 251-500 2,7 11,3 10,22 6,89
încărcare 650M 101-250 2,5 11,8 10,67 7,20
mecanică de la sub 100 2,2 12,9 11,66 7,87 CPT, L,
distanţa de 500- PM, FR
1500 m. Norma
20-40 t/ha
5 Încărcare 501-800 0,7 16,0 0,904 0,610 14,46 9,76
manuală până la U- MIG –5 251-500 0,6 16,4 14,83 10,00
distanţa de 500 650M 101-250 0,5 16,8 15,19 10,25 CPT, L,
m. Norma 20-40 sub 100 0,45 18,2 16,45 11,10 PM, FR
t/ha
145
FIŞA LUCRĂRII: PREGĂTIT PAT GERMINATIV PRIN DISCUIRE
Tabel nr. 7.3.9
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Discuit I 501-800 9,8 6,2 5,60 0,55 CPT, L, PM,

+ grăpat U-650M GD-3,2 + 2GCR-1,7 251-500 8,9 6,4 5,79 3,90 Fr
0,904 0,610
viteza a 101-250 8,2 6,6 5,97 4,03
II-a sub 100 7,2 7,3 6,60 4,45
2 Discuit
501-800 10,3 5,8 5,24 3,54
II, III + U-650M GD-3,2 + 2GCR-1,7
251-500 9,4 6,0 5,42 3,66
grăpat 0,904 0,610 CPT, L, PM,
101-250 8,7 6,2 5,60 3,78
viteza a Fr
sub 100 7,6 6,9 6,24 4,21
II-a
3 Discuit I 501-800 10,5 6,0 5,42 3,66 CPT, L,
+ grăpat U-650M GDU-3,4 + 2GCR- 251-500 9,5 6,2 5,60 3,78 PM, FR
0,904 0,610
viteza a 1,7 101-250 8,8 6,4 5,79 3,90
II-a sub 100 7,7 7,1 6,42 4,33
4 Discuit 501-800 11,0 5,5 4,97 3,36 CPT, L,
II, III + U-650M GDU-3,4 + 2GCR- 251-500 10,0 5,7 5,15 3,48 PM, FR
0,904 0,610
grăpat 1,7 101-250 9,2 5,9 5,33 3,60
viteza a sub 100 8,1 6,5 5,88 3,97
146
II-a
5 Discuit + GD-3,2 + 2GCR-1,7

501-800 8,0 6,4 5,79 3,90
grăpat + U-650M + EEP 600 (adaptat) CPT, L,
251-500 7,2 6,6 5,97 4,03
erbicidat 0,904 0,610 FR
101-250 6,7 6,9 6,24 4,21
viteza a
sub 100 5,9 7,6 6,87 4,64
II-a
6 Discuit + GDU-3,4 + 2GCR-
501-800 8,1 6,3 5,70 3,84
grăpat + U-650M 1,7 + EEP 600 CPT, L,
251-500 7,3 6,5 5,88 3,97
erbicidat (adaptat) 0,904 0,610 FR
101-250 6,8 6,8 6,15 4,15
viteza a
sub 100 5,9 7,5 6,78 4,58
II-a
7 John Grapă disc grea 5,2
500-800
Deere m 16 6,3 0,904 0,610 5,70 3,84 CPT, L, Fr
160 CP
8 John Grapă cu disc 6 m
500-800
Deere 20 5,02 0,904 0,610 4,54 3,04 CPT, L, Fr
160 CP
147
FIŞA LUCRĂRII: PREGĂTIT PAT GERMINATIV CU COMBINATORUL
Tabel nr. 7.3.10
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 În arătură U-650M CPPGS-3 501-800 11,0 5,0 4,52 0,55 CPT, L, PM,
discuită 251-500 10,0 5,2 0,904 0,610 4,70 3,17 Fr
sau 101-250 9,2 5,4 4,88 3,29
grăpată sub 100 8,1 5,9 5,33 3,60
pentru
sfeclă.
Viteza a-
IIa
2 În arătură U-650M CPPGS-3 + EEP- 501-800 9,5 5,4 0,904 0,610 4,88 3,29
discuită 600 (adaptat) 251-500 8,6 5,6 5,06 3,42
sau 101-250 8,0 5,8 5,24 3,54 CPT, L, PM,
grăpată sub 100 7,0 6,4 5,79 3,90 Fr
pentru
sfeclă +
erbicidat.
Viteza a-
IIa
3 În arătură U-650M CT-3,9 501-800 17,0 4,0 0,904 0,610 3,62 2,44 CPT, L,
148
discuită 251-500 15,4 4,2 3,80 2,56 PM, FR
sau 101-250 14,2 4,3 3,89 2,62
grăpată. sub 100 12,5 4,8 4,34 2,93
Viteza a-
IIa
4 În arătură U-650M CT-3,9 + EEP – 600 501-800 14,0 4,4 0,904 0,610 3,98 2,68 CPT, L,
discuită (adaptat) 251-500 12,7 4,6 4,16 2,81 PM, FR
sau 101-250 11,7 4,7 4,25 2,87
grăpată sub 100 10,3 5,2 4,70 3,17
pentru
sfeclă +
erbicidat.
Viteza a-
IIIa
5 John Combinator 6 m 500-800 28 3,58 0,904 0,610 3,24 2,18
Deere CPT, L, Fr
160 CP
149
FIŞA LUCRĂRII: SEMĂNAT CEREALE PĂIOASE
Tabel nr. 7.3.11
panta 0-6%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Semănat 501-800 7,8 4,6 0,904 0,610 4,16 0,55

+ grăpat U-650M SUP – 29 + grape 251-500 7,1 4,7 4,25 2,87 G, O, R,
la 12,5 101-250 6,5 4,9 4,43 2,99 M, L
cm între sub 100 5,7 5,4 4,88 3,29 Fr
rânduri.
Viteza I
2 Semănat 501-800 12,3 4,3 0,904 0,610 3,89 2,62
+ grăpat U-650M SUP – 48 + grape 251-500 11,2 4,4 3,98 2,68 G, O, R
la 12,5 101-250 10,3 4,6 4,16 2,81 M, L, Fr
cm între sub 100 9,1 5,1 4,61 3,11
rânduri.
Viteza I
3 John Semănă 500-800 22 4,56 0,904 0,610 4,12 2,78
Deere toare pneumati G,O,R,M
160 CP că de cereale 6 m L,Fr
lăţime
150
FIŞA LUCRĂRII: SEMĂNAT CULTURI PRĂŞITOARE
Tabel nr. 7.3.12
Vari Descrie Trac Maşină Lungi Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
an rea lucrării tor agricolă mea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
lu panta 0-6%
cru
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Semănat la 70 501-800 12,0 3,6 0,904 0,610 3,25 2,20 P, FS, F,

cm între rânduri U- SPC-8 251-500 10,9 3,7 3,34 2,26 S, FR,
Viteza I 650M 101-250 10,0 3,9 3,53 2,38 L
sub 100 8,8 4,3 3,89 2,62
2 Semănat la 70 501-800 11,0 4,0 0,904 0,610 3,62 2,44
cm între rânduri U- SPC-8 + EE 251-500 10,0 4,2 3,80 2,56 P, FS, F
+ erbicidat 650M 101-250 9,2 4,3 3,89 2,62 S, FR,
Viteza I sub 100 8,1 4,8 4,34 2,93 L
3 Semănat la 70 501-800 11,5 3,8 0,904 0,610 3,44 2,32 P, FS, F,
cm între rânduri U- SPC-8 + 4F 251-500 10,4 3,9 3,53 2,38 S, FR
+ fertilizat 650M 101-250 9,6 4,1 3,71 2,50 L
sub 100 8,5 4,5 4,07 2,75
4 Semănat la 70 501-800 10,0 4,2 0,904 0,610 3,80
cm între rânduri U- SPC-8 + 4F + EE 251-500 9,1 4,4 3,98 2,56 P, FS, F
+ fertilizat + 650M 101-250 8,4 4,5 4,07 2,68 FR
erbicidat sub 100 7,4 5,0 4,52 2,75
151
3,05
5 Semănat la 70 501-800 12,0 3,6 0,904 0,610 3,25 2,20 P, FS, F

cm între rânduri U- SEMO-8 251-500 10,9 3,7 3,34 2,26 S,L
Viteza I 650M 101-250 10,0 3,9 3,53 2,38 FR
sub 100 8,8 4,3 3,89 2,62
6 Semănat la 70 501-800 11,0 4,0 0,904 0,610 3,62 2,44 P, FS, F,
cm între rânduri U- SEMO-8 + EE 251-500 10,0 4,2 3,80 2,56 S, L
+ erbicidat 650M 101-250 9,2 4,3 3,89 2,62 FR
sub 100 8,1 4,8 4,34 2,93
7 Semănat la 70 501-800 11,5 3,8 0,904 0,610 3,44 2,32 P, FS, F,
cm între rânduri U- SEMO-8 + 4F 251-500 10,4 3,9 3,53 2,38 S, L, FR
+ fertilizat 650M 101-250 9,6 4,1 3,71 2,50
sub 100 8,5 4,5 4,07 2,75
8 Semănat sfeclă 501-800 7,5 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
de zahăr la U- SEMO-8 251-500 6,8 4,7 4,25 2,87 Sz
distanţa de 45 650M 101-250 6,3 4,8 4,34 2,93
cm între rânduri sub 100 5,5 5,3 4,79 3,23
Viteza I
9 Semănat sfeclă 501-800 7,0 5,2 0,904 0,610 4,70 3,17
de zahăr la U- SEMO-8 + 4F 251-500 6,3 5,4 4,88 3,29
distanţa de 45 650M 101-250 5,8 5,6 5,06 3,42 Sz
+ fertilizat
Viteza I
10 Semănat sfeclă 501-800 8,0 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
152
de zahăr în benzi U- SEMO-8 251-500 7,2 4,7 4,25 2,87 Sz
de 45x 60 cm 650M 101-250 6,7 4,9 4,43 2,99
Viteza I sub 100 5,9 5,3 4,79 3,23
11 Semănat sfeclă 501-800 7,5 4,8 0,904 0,610 4,34 2,93

de zahăr în benzi U- SEMO-8 + 4F 251-500 6,8 5,0 4,52 3,05 Sz
de 45x 60 cm + 650M 101-250 6,3 5,2 4,70 3,17
fertilizat sub 100 5,5 5,7 5,15 3,48
Viteza I
12 Semănat soia şi 501-800 8,5 4,0 0,904 0,610 3,62 2,44
fasole la distanţa U- SEMO-8 251-500 7,7 4,2 3,80 2,56 S, F
de 50 cm între 650M 101-250 7,1 4,3 3,89 2,62
rânduri sub 100 6,2 4,8 4,34 2,93
13 Semănat soia şi 501-800 7,0 4,7 0,904 0,610 4,25 2,87

fasole la distanţa U- SEMO-8 251-500 6,3 4,9 4,43 2,99 S, F
de 45 cm între 650M 101-250 5,8 5,1 4,61 3,11
rânduri sub 100 5,1 5,6 5,06 3,42
14 Semănat soia şi 501-800 7,9 4,3 0,904 0,610 3,89 2,62

fasole la distanţa U- SPC-8 251-500 7,1 4,5 4,07 2,75 S, F
de 50 cm între 650M 101-250 6,6 4,6 4,16 2,81
rânduri sub 100 5,8 5,1 4,61 3,11
15 Semănat soia şi 501-800 6,5 5,0 0,904 0,610 4,52 3,05

153
de 45 cm între 650M 101-250 5,4 5,4 4,88 3,29
rânduri sub 100 4,8 5,9 5,33 3,60
16 Semănat soia şi 501-800 7,5 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
de 45 cm între 650M 101-250 6,3 4,9 4,43 2,99
rânduri sub 100 5,5 5,3 4,79 3,23
Viteză I
17 Semănat soia pe 501-800 8,5 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
12 rânduri în U- SPC-12 251-500 7,7 4,7 4,25 2,87 S
benzi la 30X45 650M 101-250 7,1 4,9 4,43 2,99
Viteza I sub 100 6,2 5,3 4,79 3,23
18 Semănat soia pe 501-800 8,5 4,3 0,904 0,610 3,89 2,62

12 rânduri în U- SPC-9 251-500 7,7 4,5 4,07 2,75 S, F
benzi la 45x 60 650M 101-250 7,1 4,6 4,16 2,81
cm sub 100 6,2 5,1 4,61 3,11
Viteza I
19 Semănat soia pe 501-800 9,0 4,1 0,904 0,610 3,71 2,50
12 rânduri în U- SPC-9 251-500 8,1 4,3 3,89 2,62 S, F
benzi la 45x 70 650M 101-250 7,5 4,4 3,98 2,68
cm sub 100 6,6 4,9 4,43 2,99
Viteza I
20 Semănat în teren 501-800 10,0 5,2 0,904 0,610 4,70 3,17
marcat la U- MCSN-6 251-500 9,1 5,4 4,88 3,29
distanţa de 70 650M 101-250 8,4 5,6 5,06 3,42
cm între rânduri sub 100 7,4 6,2 5,60 3,78 P, S
154
+ fertilizat +
erbicidat. Viteza
a-IIa
21 Semănat sfeclă 501-800 7,0 4,8 0,904 0,610 4,34 2,93
de zahăr la U- SPC-8 251-500 6,3 5,0 4,52 3,05
distanţa de 45 650M 101-250 5,8 5,2 4,70 3,17 Sz
cm între rânduri. sub 100 5,1 5,7 5,15 3,48
Viteza I
22 Semănat sfeclă 501-800 6,3 5,7 0,904 0,610 5,15 3,48
de zahăr la U- SPC-8 + 4F 251-500 5,7 5,9 5,33 3,60
distanţa de 45 650M 101-250 5,2 6,1 5,51 3,72 Sz
+ fertilizat
Viteza I
23 John Semănătoare 500-800 16,0 6,3 0,904 0,610 5,70 3,84
Deere prăşitoare 8 rânduri P, Fs, F, Sz,
160 S, L, Fr
CP
24 John Semănătoare 500-800 17,6 5,7 0,904 0,610 5,15 3,48
Deere prăşitoare 8 rânduri Sz
160
CP
155
FIŞA LUCRĂRII: ADMINISTRAT ERBICIDE
Tabel nr. 7.3.13
Vari Descrie Tractor Maşină Lungi Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
an rea lucrării agricolă mea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
lucr panta 0-6%
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Erbicidat cu U-650M MET-2500 501-800 54,0 0,75 0,904 0,610 0,68 0,46
norme de 251-500 49,0 0,80 0,72 0,49 CPT,
soluţii sub 101-250 45,0 0,85 0,77 0,52 L
300 l/ha. sub 100 39,0 0,90 0,81 0,55
Viteza a IIa
2 Transport U-650M RCU-4 501-800 55,0 0,70 0,904 0,610 0,63 0,43
apă pentru 251-500 50,0 0,75 0,68 0,46 CPT,
preparat 101-250 46,0 0,80 0,72 0,49 L
soluţii pe sub 100 40,0 0,85 0,77 0,52
distanţe sub
1 km (to)
3 Transport U-650M RCU-4 501-800 47,0 0,80 0,904 0,610 0,72 0,49
apă pentru 251-500 42,0 0,85 0,77 0,52 CPT, L
preparat 101-250 39,0 0,90 0,81 0,55
soluţii pe sub 100 34,0 0,95 0,86 0,58
156
distanţe 1-2
km (to)
4 Transport U-650M RCU-4 501-800 39,0 0,90 0,904 0,610 0,81 0,55
apă pentru 251-500 35,0 0,95 0,86 0,58 CPT, L
preparat 101-250 32,0 1,00 0,90 0,61
soluţii pe sub 100 28,0 1,10 0,99 0,67
distanţe 2-3
km (to)
5 Transport U-650M RCU-8 501-800 70,0 0,65 0,904 0,610 0,59 0,40
apă pentru 251-500 63,0 0,70 0,63 0,43 CPT, L
preparat 101-250 58,0 0,75 0,68 0,46
soluţii pe sub 100 51,0 0,80 0,72 0,49
distanţe sub
1km (to)
6 Transport U-650M RCU-8 501-800 60,0 0,70 0,904 0,610 0,63 0,43 CPT, L
apă pentru 251-500 54,0 0,75 0,68 0,46
preparat 101-250 50,0 0,80 0,72 0,49
soluţii pe sub 100 44,0 0,85 0,77 0,52
distanţe 1-2
km (to)
7 Transport U-650M RCU-8 501-800 48,0 0,90 0,904 0,610 0,81 0,55 CPT, L
apă pentru 251-500 43,0 0,95 0,86 0,58
preparat 101-250 40,0 1,00 0,90 0,61
soluţii pe sub 100 35,0 1,00 0,90 0,61
distanţe 2-3
km (to)
157
FIŞA LUCRĂRII: PRĂŞIT CULTURI AGRICOLE Tabel nr. 7.3.14
lucr panta 0-6%
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Prăşit I pe 8 rânduri 501-800 17,8 2,9 0,904 0,610 2,62 1,77 P,FS,
la 70 cm. Viteza a II- U-650M CPU-8 251-500 16,1 3,0 2,71 1,83 S,F,
a 101-250 14,9 3,4 3,07 2,07 L,FR
sub 100 13,1 3,5 3,16 2,14
2 Prăşit II-III pe 8 501-800 23,0 2,4 0,904 0,610 2,17 1,46 P,FS,
rânduri la 70 cm. U-650M CPU-8 251-500 20,9 2,5 2,26 1,53 S,F,L
Viteza a III-a 101-250 19,3 2,6 2,35 1,59 FR
sub 100 17,0 2,9 2,62 1,77
3 Prăşit I + fertilizat pe 501-800 12,5 3,8 0,904 0,610 3,44 2,32 P,FS
8 rânduri la 70 cm. U-650M CPU-8 + 4F 251-500 11,3 3,9 3,53 2,38 S,F,L
Viteza a II-a 101-250 10,5 4,1 3,71 2,50 FR
sub 100 9,2 4,5 4,07 2,75
4 Prăşit I pe 6 rânduri CPU-8 501-800 12,5 3,6 0,904 0,610 3,25 2,20
la 70 cm. Viteza a II- U-650M 251-500 11,3 3,7 3,34 2,26 P,FS
a 101-250 10,5 3,9 3,53 2,38 S,F,L,
sub 100 9,2 4,3 3,89 2,62 FR
5 Prăşit II-III pe 6 CPU-8 501-800 16,0 2,9 0,904 0,610 2,62 1,77
rânduri la 70 cm. U-650M 251-500 14,5 3,0 2,71 1,83 P,FS,
158
Viteza a III-a 101-250 13,4 3,4 3,07 2,07 S,F,L,
sub 100 11,8 3,5 3,16 2,14 FR
6 Prăşit I + fertilizat pe CPU-8 + F-6 501-800 9,0 4,8 0,904 0,610 4,34 2,93
6 rânduri la 70 cm. 251-500 8,1 5,0 4,52 3,05 P,FS,
Viteza a II-a U-650M 101-250 7,5 5,2 4,70 3,17 FR
sub 100 6,6 5,7 5,15 3,48 L
7 Prăşit I la soia şi 501-800 10,5 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
fasole pe 9 rânduri în 251-500 9,5 4,7 4,25 2,87 S,F
benzi la 45x70 cm. U-650M CPPT-5,4 101-250 8,8 4,8 4,34 2,93
Viteza a I-a sub 100 7,7 5,3 4,79 3,23
8 Prăşit II la soia şi 501-800 14,5 3,3 0,904 0,610 2,98 2,01 S,F
fasole pe 9 rânduri în U-650M CPPT-5,4 251-500 13,1 3,4 3,07 2,07
benzi la 45x70 cm. 101-250 12,1 3,6 3,25 2,20
Viteza a II-a sub 100 10,7 3,9 3,53 2,38
9 Prăşit I la sfeclă de 501-800 7,2 5,0 0,904 0,610 4,52 3,05 Sz
zahăr pe 8 rânduri, în U-650M CPPT-4 251-500 6,5 5,2 4,70 3,17
benzi la 45x60 cm. 101-250 6,0 5,4 4,88 3,29
Viteza a I-a sub 100 5,3 5,9 5,33 3,60
10 Prăşit II la sfeclă de 501-800 10,2 3,7 0,904 0,610 3,34 2,26 Sz
zahăr pe 8 rânduri, în U-650M CPPT-4 251-500 9,2 3,8 3,44 2,32
benzi la 45x60 cm. 101-250 8,5 4,0 3,62 2,44
Viteza a I-a sub 100 7,5 4,4 3,98 2,68
11 Prăşit III-IV la sfeclă 501-800 11,7 3,4 0,904 0,610 3,07 2,07 Sz
de zahăr pe 8 rânduri, U-650M CPPT-4 251-500 10,6 3,5 3,16 2,14
în benzi la 45x60 cm. 101-250 9,8 3,7 3,34 2,26
Viteza a II-a sub 100 8,6 4,0 3,62 2,44
159
FIŞA LUCRĂRII: APLICAT TRATAMENTE FITOSANITARE
Tabel nr. 7.3.15
lucr panta 0-6%
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Stropit culturi cu 501-800 17,6 2,2 0,904 0,610 1,99 1,34

norme de soluţie 251-500 16,0 2,3 2,08 1,40 CPT, PM,
sub 200 l/ha. U-650M MPSP-3 x 101-250 14,7 2,4 2,17 1,46 L,Fr
Viteza aII-a 300 sub 100 13,0 2,6 2,35 1,59 V
norme de soluţie 251-500 14,5 2,5 2,26 1,53 CPT, PM
de 200-300 l/ha. U-650M MPSP-3 x 101-250 13,4 2,6 2,35 1,59 L,Fr,
Viteza aII-a 300 sub 100 11,8 2,9 2,62 1,77 V
norme de soluţie 251-500 12,2 3,0 2,71 1,83 CPT, PM
peste 300 l/ha. U-650M MPSP-3 x 101-250 11,3 3,4 3,07 2,07 L,Fr,
Viteza a I-a 300 sub 100 9,9 3,5 3,16 2,14 V
4 Prăfuit culturi 501-800 19,0 1,9 0,904 0,610 1,72 1,16
sub 30 kg/ha. 251-500 17,2 2,0 1,81 1,22 CPT, PM
Viteza a III-a U-650M MPSP-3 x 101-250 15,9 2,1 1,90 1,28 L,V
300 sub 100 14,0 2,3 2,08 1,40
5 Prăfuit culturi 501-800 16,5 2,2 0,904 0,610 1,99 1,34
160
peste 30 kg/ha. 251-500 15,0 2,3 2,08 1,40 CPT, PM
Viteza a II-a U-650M MPSP-3 x 101-250 13,8 2,4 2,17 1,46 L,V
300 sub 100 12,2 2,6 2,35 1,59
norme de soluţie MTSP-1200 251-500 26,2 1,85 1,67 1,13 CPT, PM
sub 200 l/ha. U-650M 101-250 24,1 1,95 1,76 1,19 L,V
Viteza a –II-a sub 100 21,3 2,15 1,94 1,31
norme de soluţie MTSP-1200 251-500 23,7 2,15 1,94 1,31
de 200- 300 U-650M 101-250 21,9 2,25 2,03 1,37 CPT, PM
l/ha. Viteza a – sub 100 19,3 2,50 2,26 1,53 L,V
II-a
norme de soluţie U-650M MTSP-1200 251-500 22,1 2,50 2,26 1,53
peste 300 l/ha. 101-250 20,4 2,60 2,35 1,59 CPT,
Viteza a II-a sub 100 18,0 2,85 2,58 1,74 L
9 Prăfuit culturi 501-800 36,0 1,50 0,904 0,610 1,36 0,92
sub 30 kg/ha. U-650M MTSP-1200 251-500 32,7 1,55 1,40 0,95 CPT, L
Viteza a II-a 101-250 30,2 1,60 1,45 0,98
sub 100 26,6 1,80 1,63 1,10
10 Prăfuit culturi 501-800 30,6 1,80 0,904 0,610 1,63 1,10
peste 30 kg/ha. U-650M MTSP-1200 251-500 27,8 1,85 1,67 1,13 CPT, L
Viteza a II-a 101-250 25,7 1,95 1,76 1,19
sub 100 22,6 2,15 1,94 1,31
161
FIŞA LUCRĂRII: RECOLTAT CEREALE PĂIOASE CU COMBINA AUTOPROPULSATĂ
Tabel nr. 7.3.16
Varian Descrie Combina Lungime Lungi Norma de Norma Preţul Cheltuieli cu Specifice
ta de rea lucrării heder mea lucru de consum motorinei carburanţii pentru:
lucru (m) parcelei (ha/sch.) motorină (euro/l) (euro/ha)
(m) (l/ha)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Prod. medie CASE 525 4,8 500-800 66 2,4 0,904 0,610 2,17 1,46 G,O
4000 kg/ha 135 CP 5,4 74 2,14 1,93 1,31 G,O
6 82,8 1,91 1,73 1,17 G,O
2 Prod. medie CASE 525 4,8 500-800 82,5 1,92 0,904 0,610 1,74 1,17 G,O
5000 kg/ha 135 CP 5,4 92,5 1,71 1,55 1,04 G,O
6 103,5 1,53 1,38 0,93 G,O
3 Prod. medie CASE 527 5,4 500-800 129,5 2,43 0,904 0,610 2,20 1,48 G,O
7000 kg/ha 268 CP 6 145 2,17 1,96 1,32 G,O
6,6 159 1,98 1,79 1,21 G,O
7,2 173 1,82 1,65 1,11 G,O
4 Prod. medie CASE 527 5,4 500-800 148 2,13 0,904 0,610 1,93 1,30 G,O
8000 kg/ha 268 CP 6 165,6 1,9 1,72 1,16 G,O
6,6 181,6 1,73 1,56 1,06 G,O
7,2 198 1,59 1,44 0,97 G,O
162
ANEXA 1
ÎNGRĂŞĂMINTE – FOLIARE
Nr. Sortiment Cultura Doza Ambalaj Buruieni, Pret unitar fara TVA
crt. (l,kg/ha) (l,kg) dăunători USD/RON*
sau ag.
patogeni
1 AGROFEED 19-19-19 cereale păioase, 3-4 kg 25 kg fertilizant 6 RON

viţă de vie, foliar
legume, porumb
2 ELITE VERDE 20-20-20 Cereale, plante 2,5-3 25 kg fertilizant 10 RON

tehnice, culturi kg/ha foliar
horticole
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
ÎNGRĂŞĂMINTE – CHIMICE
Nr. Sortiment Cultura Doza Ambalaj Buruieni, Firma care

crt. (l,kg/ha) (l,kg) dăunători comercializează/Preţ
sau ag. patogeni RON/sac*
1 Azotat de fcţ. de 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./
amoniu toate cultură,sol 65
2 Complex fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt AGROKAPA BUC. S.R.L./

20:20:20 toate chimic 85
3 Complex fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./

12:52:0 toate 75
4 Complex fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./

15:15:15 toate 85
5 Uree fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./

toate 75
163
ANEXA 1
ERBICIDE
Nr. Sortiment Cultura Doza Ambal Buruieni, dăunători Pret unitar fara
crt. (l,kg/ha) aj sau ag. patogeni TVA
(l,kg USD/RON*
1 DMA 6 grâu, orz, porumb 1 l/ha 1l buruieni dicotiledonatedonate 22 RON
(postemergente)
2 TREFLAN 48 SC floarea-soarelui 2 l/ha 5l buruieni monocotiledonate (ppi) 25 RON
3 REGAL 900 EC porumb, floarea-soarelui 1,8-2,2 l/ha 5l buruieni monocotiledonate anuale şi 33 RON
unele dicotiledonate anuale
4 SELECT SUPER floarea-soarelui, fasole, 0,8 l/ha 5l buruieni monocotiledonate 70 RON

mazăre, si Sorgum din rizomi (postemergent)
soia, cartof, lucerna
5 PROPONIT 720 floarea-soarelui, porumb 2-3 l/ha 5l buruieni monocotiledonate şi 30 RON
EC dicotiledonate anuale
(preemergent şi postemergent)
6 COSMIC viţă de vie, pomi fructiferi 3-4 l/ha 1l postemergent, monocotiledonate 23 RON
150-200 l anuale şi perene, inclusiv Sorghum
sol./ha halepense din rizomi
7 DANCOR 70WG tomate transplantate, 0,3-1,2 5 kg buruieni dicotiledonatedonate anuale 120 RON
tomate semănate direct, kg/ha şi unele monocotiledonate
cartof
8 KILLER SUPER 5 floarea-soarelui, rapiţă, 0,7-1,75 l/ha 1l postemergent, buruieni 60 RON
EC sfeclă de zahăr, tomate monocotiledonate anuale şi
transplantate, soia, varză Sorghum halepense din rizomi
de toamnă
9 STOMP 330 EC ceapă, arpagic, ceapă 5 l/ha 5l buruieni monocotiledonate anuale şi 31 RON
semănată direct, parţial dicotiledonate
floarea-soarelui,soia
10 KINGSTAR 75 WG grâu 20 g/ha 0,1 kg buruieni dicotiledonate anuale 950 RON
şi perene
11 BOREAL 4SC porumb 1 l/ha 1l buruieni monocotiledonate anuale 180 RON
şi perene
164
ANEXA 1
INSECTICIDE – ACARICIDE
Nr. Sortiment Cultura Doza Ambalaj Buruieni, dăunători Pret unitar fara
crt. (l,kg/ha) (l,kg) sau ag. patogeni TVA
USD/RON*
1 CYPERGUARD 25 EC cartof, cereale păioase, 0,1-0,2 l/ha 1L gândacul din Colorado, ploşniţa 45 RON
molia piersicului, viţei de vie cerealelor, molia piersicului,
molia
viţei de vie
2 VICTENON măr, tomate, cartof 0,05% -1 1 kg minierul circular, viespea, 45 RON
kg/ha gândacul din Colorado
3 ALPHAGUARD 10EC cartof, măr, păr, 0,1-0,15 l/ha 1l gândacul din Colorado, viermele 100 RON
(protecţie UV) cires, piersic mărului, insecte minatoare,
puricele
melifer, musca cireşelor,
molia fructelor
4 MOSPILAN 20 SP cartofi, legume, pomi 0,08-0,125 1 kg gândacul din Colorado, omida, 370 RON
fructiferi, viţă de vie kg/ha purecii, afide
5 NISORUN 10 WP pomi fructiferi, viţă de vie 0,3-0,5 kg/ha 1 kg păianjenul roşu comun, 150 RON
acarianul roşu
al pomilor
6 FLIP 10 EC cereale păioase 0,1 l/ha 1l ploşnita cerealelor 40 RON
7 NOVADIM pomi fructiferi, cereale 1 l/ha 1l viermele prunelor, molia 34 RON

PROGRESS păioase frunzelor
de măr, păduchele verde, musca
cireşelor, afide, acarieni
8 CALIPSO 480 SC măr, prun, cireş, viţă de vie, 0,1-0,2l/ha 1l viespea prunelor, viermele 433 RON
mărului,
musca cireşelor, molia viţei de
vie
9 PALISADE 600 FS Floartea-soarelui, porumb, orz, 0,6-10 l/t 5l Viermi sârmă, gărgăriţa 260RON
rapiţă frunzelor de porum
165
ANEXA 1
FUNGICIDE
Nr. Sortiment Cultura Doza Ambalaj Buruieni, dăunători Pret unitar fara TVA
crt. (l,kg/ha) (l,kg) sau ag. patogeni USD/RON*
1 WINNER 80 WP viţă de vie, cartof, legume 2 kg/ha 25 kg mană, rapăn 23 RON
2 CHAMPION cartof, viţă de vie 2,5-3 kg/ha 10kg mană, arsură bacteriană 31 RON
3 CUPERTINE cartof, viţă de vie, legume 3,5-4 kg/ha 5 kg mană (sistemic ) 44 RON
SUPER
4 CAPTAN 80 WG pomi fructiferi, 1,5 kg/ha 20 kg mană, pătare, rapăn, 30 RON
viţă de vie, legume ciuruire,
putregai
5 KARATHANE LC viţă de vie, castraveţi, 0,5 l/ha 5l făinare 49 RON
legume
6 MERPAN 80 măr, păr, sâmburoase, 0,15% 1-5 kg rapăn, ciuruirea 30 RON
WDG cartofi, tomate, ceapă, sâmburoaselor,
castraveţi, pepeni, monilioză, pătare, băşicare,
viţă de vie atracnoză, mană, pătarea
brună,
septorioză, albăstreală
7 TOPSIN 70 PU tomate, ardei, vinete, 0,7-1 kg/ha 10 kg ofilirea vasculară, fuzarioză, 50 RON
măr, păr, cireş, vişin, viţă rapăn,
de vie, floarea-soarelui făinare, pătarea frunzelor,
monilioză,
putregai
8 SHAVIT F 72 WP viţă de vie, măr, 0,20% 1 kg mană, făinare, putregai 50 RON
castraveiţi, pepeni verzi, (2 kg/ha) cenuşiu,
pepeni galbeni rapăn
9 PLANET 72 WP viţă de vie, cartof 2,5 kg/ha kg mană (sistemic) 58 RON

tomate, ceapa
10 ACROBAT MZ viţă de vie, tomate, cartof 2 kg/ha 5 kg Mană (sistemic) 85 RON
11 ROVRAL 75 WG viţă de vie, pomi fructiferi, 0,6-0,8 1 kg putregai 210 RON

legume kg/ha
12 PROTECTOR 250 grâu 0,5 l/ha 1l complex boli foliare 110 RON
EC
13 CARBIGUARD grâu, floarea-soarelui, pomi 0,6-1,5 l/ha 5l complex boli foliare, 37 RON
500SC fructiferi, viţă de vie făinare, putregai
14 SOLFOLY 65CE cereale, viţă de vie 4 l/ha 5l făinare 8 RON
166

Caiet Vegetal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Vegetal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTORI

Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI

Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, conf. univ. Dr. , U.S.A.M.V.

Redactare: Dr. ing. Ursu Ana

CAPITOL 1 DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ...........................................3

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

CAPITOL 3 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

CAPITOL 4 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

CAPITOL 5 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

CAPITOL 6 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

CAPITOL 7 COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE .................130

1. DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ

Tabelul nr. 1.1

Criteriul de clasificare Sistemul de producţie Principalele caracteristici

• Extensiv Resurse de capital reduse

2. Numărul de culturi • Monocultură În unităţi specializate: legumicultura, viticultură, pomicultură etc.

• Policultură Un sortiment de culturi

• Modernizate Grad ridicat de mecanizare a lucrărilor

• Ecologice Nu utilizează produse chimice

4. Zona pedoclimatică • Pentru zone de Predomină cerealele, plantele tehnice

• Pentru zone de Predomină viticultura, pomicultura, păşunile şi fâneţele naturale

• Zone podzolice Necesită amendamente pentru corectarea pH-ului.

5. Asolament • Cu asolament de In gospodăriile individuale, de exemplu de forma grâu/porumb

• Cu asolament de In funcfie de gradul de autosuportabilitate a culturilor

6. Nivelul de alocare a apei • Irigate Solicită investiţii importante

• Neirigate Pe terenuri slab productive, cu producţii mai mici la hectar

*Sursa: Managementul modern în unităţile agricole – Margareta Oancea

Tabel nr. 1.3

CULTURI PERMANENTE (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI)

PAJIŞTI PERMANENTE (PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE)

2.2 ELABORAREA BUGETELOR DE CULTURI

Dobânzile la credite se calculează ca o cotă din cheltuielile directe pe tehnologie.

3.6 FIŞA COSTURILOR FIXE

3.8 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.8

Specificaţie tehnică Criterii specifice de realizare

1. Zonarea a. zonarea culturilor presupune amplasarea lor în acele condiţii de mediu

PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

În această lună se desfăşoară din plin campania de însămânţări de primăvară.

La culturile în care sunt atacate de pureci se fac tratamente în vegetaţie.

În această lună se execută numeroase lucrări de întreţinere, astfel:

Îndată ce se semnalează atacul, se apelează la aplicarea tratamentului de combatere.

În luna iunie se continuă lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.

În continuare, se va acorda atenţie lucrărilor de protecţie a plantelor.

Imediat după treierat, seminţele de mazăre se vor trata împotriva gărgăriţei.

În magazii, se controlează în continuare produsele depozitate, efectuându-se şi lucrările corespunzătoare de condiţionare

La sfârşitul lunii august începe semănatul rapiţei de toamnă.

Dintre măsurile de protecţie e plantelor menţionam :

Alte plante tehnice

Nr Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă

Fertilizarea culturilor – TOTAL

1 Azotat de amoniu Grâu

Nr ha Cantitate Data ha Cantitate

*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1

Tabel nr. 3.6.3

*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1

Tabel nr. 3.6.4

*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1

Tabel nr. 3.6.5

Plan anual Cumpărări Consum în producţie

1 Tractor T 045-4U cu cabină

Tabel nr. 3.11

Tabel nr. 3.12

Documentul de Explicatii Total ferma Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi