Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o exploatatie agricola

Profesor: Conf. Univ. Iuliana Dobre

Cuprins

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Capitolul 1: Functia de previ iune a managementului Capitolul !: Diagnosticul economico-financiar al

exploata"iei agricole
!.1. Pre entarea exploata"iei agricole !.!. #nali a poten"ialului te$nico-productiv !.%. #nali a for"ei de munc& !.'. (e ultatele economico-financiare !.). #nali a *+,!... Pia"a

Capitolul %: Elaborarea programului de produc"ie

%.1. Progno area produc"iilor medii %.!. ,ptimi area structurii de produc"ie

Capitolul ': Programul de comerciali are Capitolul ): Programul financiar

Capitolul 1 Functia de previ iune a managementului

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Managementul unei unitati economice graviteaza in jurul unor activitati pe care trebuie sa le infaptuiasca si care, de fapt, se sintetizeaza in functiile sale !n literaturea de specialitate, functiile managementului sunt definite ca: eforturi de gandire si actiune rationala, specifice activitatii de management, care declanseaza un ciclu logic de desfasurare a evenimentelor viitoare,de pregatire, previziune si organizare a mijloacelor e"istente, de cunoastere si influentare a oamenilor Astfel, functia de previziune presupune intrezarirea evolutiei viitoare a unor fenomene de natura economica ce ii permite sa obtina rezultatele care sa#iasigure functionalitatea Aria problematicii pe care o contine functia de previziune a managementului este foarte cuprinzatoare Astfel, un rol important revine elaborarii unor programe de productie,produsele ce urmeaza a o se obtine fiind o componenta a planului de afaceri !n general, programul se defineste prin ansamblul de activitati, lucrari esalonate pr$cise in timp,avand fiecare durata stabilita si resursele repartizate,astfel incat sa conduca la realizarea unui obiectiv prestabilit %rogramul de productie va contine ceea ce va face e"ploatatia intr#un anumit interval de timp, posibilele modificari ale structurii de productie, trecerea la producerea unor produse noi, ceea ce se asemileaza,in sens largbcu planificarea afacerilor Functia de previziune se manifesta si in ceea ce priveste e"ploatatiile agricole ce pot aparea in urma manifestarii spiritului de initiative private, oproblema cardinal constituind#o adaptarea lor la noul mediul economic in curs de formare Manifestarea lor variabila din punc de vedere social si economic presupune si elaborarea unor planuri sau programe %rogramul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe operioada scurta de timp, maimica sau egala cu un an !n el sunt concretizate principalele obiective de productie pentru intervalul de timp stabilit Elaborarea si aplicarea lui presupune actiuni foarte precise in domeniulproductiei, ca de e"emplu structura culturilor, sau fi"area nivelului randamentelor pe &ectar sau pe cap de animal, ceea ce vine intampinarea atingerii obiectivelor din planul strategic Avand in vedere faptul ca elabararea programului si punerea lui in practica este un atribut al e"ploatatiei , aceasta urmeaza sa #i asigure si fundamentarea necesara Este vorba de a 'ntreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii obiectivelor de productie, care decurg din strategie si din planul strategic Se asigura, 'n acest fel premisele elaborarii unui program 'n concordanta cu realitatea, cu potentialitatile unitatii, imprim(nd, totodata, componentelor sale elasticitatea necesara adaptarii la cerintele noi din perioada la care se refera )n acest sens, pot fi avute 'n vedere : a* asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce urmeaza a se obtine la nivelul relatiilor cu furnizorii si potentialii ceea ce conduce la o buna alegere a produselor si permite modificarea obiectivelor strategice de productie adoptate anterior si formularea celor curente, astfel'nc(t ele sa fie adaptate noilor situatii din mediul economic+ b* estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune e"ploatatia:

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

suprafata de teren sau efectivele de animale, forta de munca disponibila asolamentul si rotatia culturilor, potentialul biologic al animalelor, starea lor fiziologica, situatia montelor si a fatarilor din perioada premergatoare celei pentru care se elaboreaza programul+ te&nologiile de productie utilizate 'n cultura plantelor si 'n cresterea animalelor, soiurile de plante si rasele de animale+ c* recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care vor fi utile, 'n masura 'n care factorii care le#au generat nu se vor sc&imba, fundamentarii programului, cum sunt : - consumurile unitare de resurse+ - nivelul productiei pe &ectar 'nregistrat la diferite culture sau pe cap e animal, modul 'n care s#a asigurat forta de munca, niveluldesalarizare d* masurile 'ntreprinse de managementul superior .'n e"ploatatiile care au structura manageriala* cu privire la 'mbunatatirea organizarii productiei si a muncii+ e* actualizarea tuturor informatiilor f* corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse utilizabile, astfel 'nc(t sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea mediului natural ca si a produselor 'mpotriva poluarii de diferite feluri %rogramul de productie cuprinde: structura culturilor .felul acestora si suprafata care revine fiecareia*, ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor, productia medie prognozata ./ * si productia totala aferenta fiecarei culturi .0* si c&eltuielile de productie totale si pe &ectar Elaborarea programului de productie ia 'n considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe si, 'n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit nivel al productiei de la fiecare cultura, si anume: - 'mbunatatirea structurii categoriilor de folosinta+ - e"ecutarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate - situatia terenurilor amenajate pentru irigat, programul de cultura pe aceste suprafete - modul de asigurare a necesarului de sam(nta .1s!* pentru diferite culturi calculat astfel: 1Si 2 Si /nSi unde: Si 2 suprata culturii i+ 1Si 2 norma de sam(nta la &ectar a culturii i

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

4ol important revine 'n fundamentarea programului, tehnologiilor culturilor (fiselor tehnologice) Ele cuprind date te&nice si economice privind fiecare cultura Astfel, 'n fise sunt trecute, 'n ordine cronologica, toate lucrarile ce se vor efectua la fiecare cultura at(t cele mecanizate, c(t si cele manuale, volumul si perioadele optime de e"ecutare si toate consumurile de factori .sam(nta, material de plantat, 'ngrasaminte si pesticide, alte materiale etc *, ceea ce permite stabilirea c&eltuielilor totale directe ale culturii, iar, prin adaugare si a celor de interes comun si general, care revin acesteia, se prevede nivelul costului unitar de productie E"ista, 'nsa, particularitati ale diferitelor culturi .la unele rezulta productia secundara, sunt culturi perene, succesive etc *, ceea ce imprima modalitati specifice de stabilire a nivelului probabil al costului Elaborarea programului de productie are 'n vedere si cunoasterea directiilor de valorificare a produselor, fiind evident legatura sa cu diversele componente .mar5eting, v(nzare, promovare etc * ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri fie ca se priveste dinspre programul productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi are o anumita succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata )n acest fel, se asigura un program coerent si fundamentat, la nivelul societatii

Capitolul ! Diagnosticul economico-financiar al exploata"iei agricole

!.1. Pre entarea exploata"iei agricole

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Societatea agricol7 s#a constituit de c7tre proprietarii de terenuri in anul 1889 Situata intr#o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare Suprafata totala a societatii agricole este de 699 &a pe care se cultiva grau, porumb, floarea# soarelui, soia si orz Societatea detine ec&ipament agricol modern cu eficienta ma"ima si dispune de una din cele mai calificate ec&ipe de management agricol din judetul Braila Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza te&nica . utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare* si de baza materiala .seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de sc&imb* !n vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii :6;188< Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 1<;1881 a fondului funciar Arendatorii sunt persoane fizice din zona care nu#si pot lucra pamantul din diferite motive Arendarea se face prin inc&eierea unui ontract de arendare conform legii 1:;1883, legea arendarii si :6;188< cu modificari la legea Nr crt Specificare UM Cantitate arendari iar plata 1. *uprafata initiala $a )00 arendei se poate face in produse sau in bani !. 1embrii asociati pers 200 %. '. ). *uprafata adusa in folosinta *uprafata ce va fi arendata -otal $a $a $a 100 .00

!.!. #nali a poten"ialului te$nico-productiv

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola !n cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierar&ic Adunarea =enerala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierar&ic conducerea administrativ e"ecutiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul te&nic

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

si compartimentul de mer5eting %e urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico# financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului te&nic %ersonalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca.ferma, sector, compartiment functional* Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca
#3#

Aomisia de cenzori Aonsiliul de administratie

>irector economic

Aompartiment de mar5eting

>irector te&nic

Aompartiment Economico#

Aompartiment de productie

F1# vegetala

F2# vegetala

>intr#un total de <6 de salariati 66 sunt permanenti, in timp ce restul de ,9 lucreaza sezonier Se observa ca 3<,3? din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 26,6? reprezinta salariatii peste limita de varsta !ntre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa e"iste relatii de legatura si conditionare %rintr#o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp !n perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:
Nr crt Cultura Ha Suprafata %

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1 2 3 4 Total

Grau Porumb Floarea-soarelui Soia

150 200 50 100 500

30 40 10 20 100

%BCE1C!ADED MACE4!AD Sistemul de maFini defineFte ansamblul utilajelor destinate realiz7rii tuturor proceselor de munc7 prev7zute 'n te&nologia de producGie a unei culturi, ramuri de producGie agricol7 sau a unui produs determinat Sistemul de maFini trebuie s7 asigure realizarea urm7toarelor cerinGe: 1 S7 corespund7 particularit7Gilor biologice si agrote&nice,cultivarii culturilor agricole+ 2 sa asigure mecanizarea tuturor proceselor , sa amelioreze conditiile de munca , sa sporeasca productivitatea muncii 3 sa amelioreze conditiile de munca 6 sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Nr crt 1. 1.1 1.2 2. 3. 4. 5. 6.

Specificare Tractoare, din care: U 650 U 800 Plug PP 3-30 Semanatoare SUP 29M6 Semanatoare SPC 8M Disc GD 3.2 Remorca 2RB5A

Numar 15 9 6 9 6 8 6 9

<

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Etilajele au fost ac&izitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei Mijloace fixe existente

1. 1' 1! 10 4 . ' ! 0

-ractoare5 din care: U .)0 U 400 Plug PP %-%0 *emanatoare *UP !61. *emanatoare *PC 41 Disc 3D %.! (emorca !(7)# C ombina *ema 1'0

!.%.#nali a for"ei de munc&

%rintre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a

activitatii societatii se afla: >irector general Sef de ferma Ce&nician Aonducator auto Agronom Economist Ecanizatori agricol Structura fortei de munca:
Nr. crt 1 2 3 Specificare Numarul feminin Total salariati Salariati cu studii superioare Salariati aflati peste limita de varsta 85 26 13 35 9 4 Sex masculin 50 17 9

!.'. (e ultatele economico-financiare

>ate privind activitatea financiara a societatii:

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Nr crt

Indicatori 2007

Valoare 2008 9229996 13819511 13819511 29743843 16 657 398 13086445 15843753 14420002 14420002 0 14420002 0 0 0 14420002 12105323 1947583 0 0 12105323 2 314 679 103854 2 210 825 2009 10501394 16901173 16901173 35 803 346 20 131 766 15671580 18737252 9650705 9650705 0 9650705 0 0 0 9650705 7434407 769343 0 0 7434407 2 216 298 101846 2 114 452

1 2 3 4 5 6 7 8

Stocuri Active circulante Active curente TOTAL ACTIVE Capitaluri proprii Total datorii Pasive curente Cifra de afaceri Productia vanduta Venituri marfurilor din

71183089 98164046 98164046 216 733 692 126 346 281 90387411 75835824 128658245 128658245 vanzarea 0 128658245 0 0 0 128658245 109534224 38053853 0 0 109534224 19 124 021 2736957 16 387 064

Venituri din exploatare Prestari servicii terti 9 10 Venituri financiare Venituri exceptionale Total venituri 11 Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli cu servicii prestate 12 13 Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli 14 15 16 Profit brut Impozit pe profit Profit net

>atele au fost preluate din bilantul contabil al firmei

19

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

%e baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari: 1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri ) Indicatori de gestiune !ite"a de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante #) Indicatori de rentabilitate $ar%a de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100 Anul 299@: 4ata lic&iditatii imediate2.8<1:393:#@11<,9<8*; @6<,6<2329,,6 4ata lic&iditatii curente28<1:393:;@6<,6<2321,28 4ata datoriilor totale2.89,<@311;21:@,,:82*"199231,@? Solvabilitatea financiara212: ,3: 2<1;12<:6<23629,8< Hiteza de rotatie a activelor212<:6<236;8<1:393:21,,1 Marja de profit2.1:,<@9:3;12<:6<236*"199212,@,? 4ata rentabilitatii resurselor consumate2.18123921;1986,3223*"19921@,36? Anul 299< : 4ata lic&iditatii imediate2.1,<18611#822888:*;16<3,@6,29,2< 4ata lic&iditatii curente21,<18611;16<3,@6,29,<@ 4ata datoriilor totale2.1,9<:336;28@3,<3,*"19923,,88? Solvabilitatea financiara21: :6@ ,8<;1332999221,166 Hiteza de rotatie a activelor213329992;1,<1861121,93, Marja de profit2.2 219 <26;13329992*"199216,,,? 4ata rentabilitatii resurselor consumate2.2 ,13 :@8;12196,2,*"199218,121? Anul 2998 : 4ata lic&iditatii imediate2.1:8911@,#19691,83*; 1<@,@26229,,3 4ata lic&iditatii curente21:8911@,;1<@,@26229,89 4ata datoriilor totale2.16:@16<9;,6 <9, ,3:*"19923,,@@? Solvabilitatea financiara2 29 1,1 @::; 8:69@9622,9<: Hiteza de rotatie a activelor28:69@96;1:8911@,29,6@ Marja de profit2.2 113 362;8:69@96*"199221,89? 4ata rentabilitatii resurselor consumate2.2 21: 28<;@3,339@*"199228,<1?
8r crt Indicatori #nul !002
I 1 !1>!AACB4! F!1A1A!A4! !ndicatori de lic&iditate #rata lic&iditatii imediate 0,35 0,28 0,34

9aloare #nul !004 #nul !006

11

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

#rata lic&iditatii curente 2 !ndicatori de solvabilitate #rata datoriilor totale #solvabilitate financiara , !ndicatori de gestiune #viteze de rotatie a activelor 3 !ndicatori de rentabilitate #marja de profit #rata rentabilitatii resurselor consumate

1,29

0,87

0,90

41,7% 0,98

43,99% 1,155

43,77% 2,086

1,043

1,043

0,57

12,73% 17,45%

15,33% 19,121%

21,90% 29,81%

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele: #capacitatea societatii de a#si ac&ita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata Avand in vedere faptul ca rata lic&iditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a#si plati datoriile+ #rata lic&iditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de#a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu#se in anul 299<+ #rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori+creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lic&idarii+cea mai mica valoare a acestui indicator s#a inregistrat in anul 299@+ #marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2998

12

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

!.). #nali a *+,OPORTUNITATI

-tendintele pietei; -cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere -cunoasterea nevoilor clientilor

AMENINTARI -veniturile tot mai mici ale populaiei -concurenta tot mai mare -pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole

PUNCTE FORTE
-raportul calitate-pret; -amplasament pe un teren agricol fertil -personal cu un nivel de pregatire profesionala bun

PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local -atragerea de clienti numai din zona -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

-echipament agricol modern

- suprafee agricole ntinse

!... Pia"a
%iata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr#o te&nologie de ultima ora !n privinta produselor secundare, paiele, e"ista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zoote&nice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol Firma se &otaraste sa ia in arenda 199& Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos %rodusul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt E"istenGa 'n zon7 a unui num7r mare de societ7Gi comerciale interesate de produsele agricole brute 'n zon7 reprezint7 o oportunitate 'n plus 'n vederea desfacerii producGiei obGinute %entru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime .samanta*, materiale au"iliare .ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide* si materiale consumabile .combustibil, piese de sc&imb*

1,

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Furnizorii de materiale:
Nr crt Furnizor S.C.P&C Agrocom.S.A Produsul Cantitate (%) 1. Samanta -grau -proumb -orz -floarea-soarelui 2. S.C.Derasect Prof. SRL Erbicide, fungicide, insecticide Ingrasaminte chimice/fertilizanti -N 100% -P 100% -K 100% 0,45 0,44 0,46 100% 100% 100% 100% 100% 0,61 0.55 0,58 0,84 0,40 Pret de vanzare (lei/kg)-Ron

3.

S.C.Dasano.S.A

Clientii:S.C.PanIon.S.A; S.C.ArslanProdimex.S.R.L;S.C.PanDistribution.S.A ROMBAS SR S.C.PanDistribution.S.A

,SC

Aladita pe e"perienta in arta moraritului si a brutariei, compania Hel %itar se mandreste astazi cu angajati de elita pregatiti la nivel european si cu sisteme eficiente si profesionale de productie si distributie, avand ca misiune satisfacerea celor mai e"igente gusturi, oferind clientilor sai din toata tara produse de morarit si panificatie de calitate superioara Hel %itar SA s# a format in decembrie 2991 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie !n prezent Hel %itar detine centre de productie in 19 judete ale tarii, %rintre care si judetul Blt %rincipalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Hel %itar fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit *C (,17#* *(: SA 4BMBAS S4D este o firma cu capital privat Fi are urmatorul obiect principal de activitate:

13

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

producerea Fi comercializarea uleiurilor brute din floarea soarelui Fi soia utilizate in furajarea animalelor sau pentru producerea uleiurilor rafinate producerea Fi comercializarea uleiurilor rafinate din floarea soarelui Fi soia utilizate in consumul alimentar sau pentru fabricarea vopselelor producerea Fi comercializarea acizilor graFi utilizati in industria sapunurilor comercializarea zaturilor rezultate in urma sedimentarii uleiurilor vegetale brute producerea Fi comercializarea de Froturi furajere din soia Fi floarea soarelui comercializarea cerealelor Fi a semintelor oleaginoase

Concurentii:IAgrome"imI+I%anoniaI+IAgromec =elu *C.#gromexim *(:

Societate agricola privata cu statut juridic, SA Aomlosana s#a infiintat in 1881 si cultiva:grau, porumb,orz, soia, floarea# soarelui si rapita Aceste doua societati reprezinta concurenta directa a societatii 4edias 4edea, si au o situatie financiara mai buna datorita suprafetei de productie mai mare si a e"perientei in domeniu mai indelungate Aoncurenta indirecta o reprezinta firmele importatoare de produse agricole, ce ofera spre vanzare produse de calitate asemanatoare dar la preturi mai scazute

Capitolul % Programul de productie

16

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

%.1. Progno area productiei medii

%entru a raspunde cerintelor pietei, societatea agricola 4edias 4edea trebuie sa#si organizeze structura de productie Astfel, estimandu#se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea suprafetei de productie cu 199 &a, prin arendare 4ezultatele de productie din ultimii ani:

-!g"#aCultura !00) =rau %orumb Floarea#soarelui Soia ,<99 ,299 2:99 ,399 !00. ,899 ,,99 ,299 ,369 #nii !002 3299 ,399 ,199 ,399 !004 3199 ,6<9 ,,99 2899 !006 3299 ,<99 ,299 ,699

>upa cum se poate observa productia oscileaza de la an la an, motiv pentru care se foloseste metoda mediilor mobile.

Evolutia productiei la grau:

an 2996 299: 299@ 299< 2998

5g;&a ,<99 ,<99

,899

3299

3199

3299

1:

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

,<69 ,899 3969 3299 3169 3199 3169 3299 3169 3199 3126 ,869 3926

'02)

Evolutia productiei la porumb:

an 2996 299: ,,99 299@ ,399 299< ,6<9 2998 ,<99 5g;&a ,299

,299 ,269 ,,99 ,,69 ,399 ,389 ,6<9

,:89 ,<99

,,99 ,,:9 ,329 ,696 ,689 %'%!.)

Evolutia productiei la floarea-soarelui:

an 2996 299: ,299 299@ ,199 299< ,,99 2998 ,299

5g;&a2:99

2:99 2899 ,299 ,169 ,199 ,299 ,,99 ,269 ,299 ,226 ,1@6 ,299 ,926 ,199

%1)0

1@

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Evolutia productiei la soia:

an 2996 299: ,369 299@ ,399 299< 2899 2998 ,699

5g;&a ,399

,399 ,326 ,369 ,326 ,399 ,:69 2899 ,299 ,699 ,326 ,6,@ 6 ,3<1 26 ,326 ,3<1 26

%'41.!)

!n urma efectuarii calculelor se obtin urmatoarele rezultate: Cultura Productia medie progno ata ;<g=$a> 39@6 ,3,2,6 ,169 ,3<1,26

$rau
%orumb Floarea#soarelui Soia

%.! ,ptimi area structurii de productie

Structura de productie este definita prin felul si nu%arul ra%urilor, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea e&ploatatiei' Sub forma tabelara, structura de productie se prezinta astfel:
Nr crt Cultura Ha 1 Grau 150 30 Suprafata %

1<

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

2 3 4 Total

Porumb Floarea-soarelui Soia

200 50 100 500

40 10 20 100

Bptimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie %entru aceasta se pot utiliza mai multe metode:metoda bugetului partial sa metoda programarii liniare !ncontinuare vom analiza metoda bugetului partial Aceasta se utilizeaza in cazul in care o cultura se inlocuieste cu alta ,fara sa fie puse in discutie sistemul si aparatul de productie .c&eltuieli fi"e raman la acelasi nivel* Se doreste a se inlocui cultura graului cu cultura de porumb %entru asta se utilizeaza metoda bugetului partial

Nr. crt 1 2

Specificari

Simbol

U.M

Cultura inlocuita (porumb) 4000 2999 0,4

Cultura care se introduce in structura(fl soarelui) 1600 1<99 0.9

Productia la hectar Cheltuieli cu productia la hectar Pretul de vanzare pe kilogram

q c&

kg lei

lei

Bugetul partial se reda sub forma urmaoare: Pierderi .cheltuielile la hectar al culturii care !e introduce in !tructura "#loarea !oarelui$ 1%00lei &.veniturile de la cultura inlocuita "porum'$ 1600 lei Total 3400 Castiguri C.venituri de la cultura care !e introduce in !tructura 1440 lei

(.cheltuielile la hectar ale culturii inlocuite 2000 lei Total 3440

18

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pentru a decide a!upra oportunitatii !chim'arii !e #ace di#erenta ) "C*($+" *&$,"1440*2000$+"1%00*1600$,40 lei "-$ Pentru ca - .0 ,. ca modi#icarea propu!a e!te convena'ila, avand a!t#el un pro#it !uplimentar.

Capitolul ' Programul de comerciali are

!n vederea promovarii produselor, societatea participa la targuri nationale si internationale cu caracter agroalimentar Divrarea produselor are loc pe baza de contract Cermenul de livrare este stabilit prin contract si nu depaseste mai mult de 23 zile de la data inc&eierii contractului Cermenul de plata este stabilit de comun acord de catre partile contractante si plata se poate face fie prin banca, cas& sau prin bilet la ordin 8r. Crt. Produs 7eneficiar Cantitate;t> Pret van are 9enitri totale

29

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

;:ei=<g>> 1 2 , 3 6 =rau porumb Floarea soarelui Soia CBCAD SA %an!on Srl SA 4ombas S rl SA Arslan Srl SA 4ombas Srl :11269 ,3,2 6 16@699 ,3129 13<82@9 9: 9,@ 1,3 9 @< #

;lei> ,::@69 3<93<9 229699 2@16,, : 1983<:, :lei

Aantitatea totala2productia medieJsuprafata Henit2 productia totalaJpret de vanzare Aantitatea totala .grau*2 39@6J 1692 :11269 5g Henit .grau*2:112695gJ9 :2,::@69lei Aantitatea totala.porumb*2 ,3,2 6J2992 :<:3995g Henit .porumb*2:<:3995gJ9 @23<93<9 Aantitate totala.floarea soarelui* 2,169J69216@699 5g Henit .floarea soarelui*216@6995gJ1 32229699lei Aantitate totala.soia* 2 ,3<1 2J1992 ,31295g Henit .soia*2 ,31295gJ9 @<22@16,, :lei Henit total2,::@69K2@16,, :K229699K3<93<921983<:, :lei

Capitolul ) Programul financiar

%rogramul financiar cuprinde in cazul de fata veniturile societatii, c&eltuielile, profitul si rata profitului B componenta a planului financiar este bugetul de venituri si c&eltuieli, care reflecta in final in e"presie baneasca, activitatile de productie, de aprovizionare etc

8r. Crt .
1

Indicatori
Henituri

U1
Dei

9aloare
1983<:, :

21

Academia de Studii Economice , Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cotal care:

c&eltuiali

din Dei

#c&eltuiali materiale #c&eltuiali , 3 6 salariale %rofit total %rofit net 4ata profit Dei Dei lei

<<,61< , 12,<36 < 8@8621

211,36,, ,,<16 23 2, 82?

!nlocuirea culturii de porumb cu cea de floarea soarelui conduce la cresterea substantiala a profitului net pentru anul 29919 Acest lucru demonstreaza ca decizia de a inlocui cultura respectiva cu floarea#soarelui s#a dovedit a fi profitabila

22