GRILE Finanarea proiectelor de dezvoltare

2010-2011
Prof.univ.dr. Gheorghe Manolescu
1. Prin proiect de dezvoltare se ntelege un proces complex, nerepetitiv, gndit si proiectat pentru realizarea unui obiectiv (produs, constructie, serviciu) sau a unei misiuni. n urma desfasurarii proiectului se realizeaza un unicat; n acest sens, trebuie precizat ca sunt organizatii specializate numai n realizarea de proiecte. Precizai dac definiia de mai sus este adevrat sau fals. 2. Proiectelor economice pot fi grupate n urmtoarele categorii: 1. 2. 3. 4. 5. proiecte de inginerie, proiecte de investiii, proiecte de marketing; proiecte de construcii, proiecte de dezvoltare, proiecte de achiziii; proiecte de inginerie, proiecte de marketing, proiecte de dotare; proiecte de constructii, proiecte de de inginerie, proiecte de dezvoltare; proiecte de inginerie, proiecte de dezvoltare, proiecte financiare.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat. 3. Gruparea proiectelor se poate face dupa marimea proiectului, apreciata n functie de resursele necesare, delimitndu-se proiecte mici, proiecte medii i proiecte mari, acestea difereniinduse n funcie de elemente eseniale, precum: a. durata realizrii, b. volumul finanrii, c. relaia proiect-program, d. volumul de munc, e. forma de angajare a lucrtorilor, f. aria de cuprindere, g. cerine tehnologice, 1

h. tipul de management i calitatea acestuia, i.domeniul obiectivului, j.modul de urmrire, de monitorizare a realizrii proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. a, b, e, g, h; 2. b, c, f, h, j; 3. c, d, e, i, j; 4. a, d, f, g, i; 5. c, d, f, i, j. 4. Elaborarea strategiei dezvoltrii presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 1. analiza diagnostic a situaiei dezvoltrii existente; 2. fixarea obiectivelor strategice; 3. elaborarea variantelor pentru atingerea obiectivelor; 4. stabilirea criteriilor de selectare a variantei acceptabile; 5. selectarea uneia dintre aceste variante. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 5. Planul reprezint operaionalizarea instrumental-acional a strategiei i modalitatea de traspunere a politicii adoptate n obiective, termene i potenialiti. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 6. Caracteristici importante ce deosebesc proiectele de dezvoltare comparativ cu activitile de rutin sunt: 1. sunt un instrument al schimbrii; 2. au un nceput i un sfrit clar definite; 3. folosesc resurse alocate special derulrii lor; 4. au un scop precis; 5. succesul depinde de echilibru ntre organizare, resurse i rezultate. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 7. Forma schemei proiectului i logica elaborrii acesteia cuprinde elemente, precum: a. misiune, b. organizare, c. ipoteze, 2

d. management, e. planificare, f. consumuri, g. rezultate, h. control, i.verificare, j.scopuri, k. indicatori. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat. 1. a, c, f; 2. b, f, i; 3. d, g, h; 4. c, e, k; 5. a, d, k. 8. Mediul unui proiect poate avea componente ......................., institutionale, sociale, politice si economice. 1. relaionale; 2. comportamentale; 3. fizice; 4. patrimoniale; 5. locale. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat completrii spaiului punctat.

9. Elaborarea unui proiect de dezvoltare parcurge urmtoarele etape: a.identificarea i analiza prilor implicate; b. analiza situaiei existente, a problemelor acesteia; c.evaluarea viabilitii proiectului; d. determinarea obiectivelor, a situaiei dorit n viitor; e.analiza pieei i mediuluilui economic; f. analiza strategiilor posibile i realizarea alegerii; g. elaborarea matricei logice a proiectului; h. analiza riscurilor, beneficiilor i implementrii; i. elaborarea planului de aciune; j. elaborarea bugetului. 3

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrart. 1. a, b, c, d, e, g, i; 2. a, b, d, , f, g, i, h; 3. b, e, f, g, h, i, j; 4. b, c, d, e, f, g, h; 5. a, c, d, e, f, g, h. 10. Analiza obiectivelor este o metod utilizat pentru a descrie situaia la care se dorete s se ajung n viitor prin soluionarea problemelor, principalele faze ale acestui proces fiind urmtoarele: 1. convertirea situaiile negative ale arborelui problemelor n soluii; 2. reflectarea prioritilor; 3. verificarea ordinii cronologice a obiectivelor; 4. evaluarea realismului anumitor obiective; 5. identificarea mijloacelor suplimentare, necesare pentru obinerea rezultatelor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat.

11. Formularea unei judeci asupra strategiei celei mai bune pentru a fi promovat, implic acceptarea unor criterii pentru evaluarea interesului diferitelor opinii privind interveniile, printre aceste criterii enumerndu-se: 1. contribuia ateptat a obiectivelor politice cheie; 2. beneficiile aduse grupurilor int; 3. complementaritatea cu alte programe sau proiecte n curs sau planificate; 4. implicaiile, n termeni de investiii i costuri operaionale; 5. contribuia consolidrii capacitilor tehnologice. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 12. Matricea logic a proiectului este un tablou cu dubl intrare, care descrie proiectul i logica sa intern, avnd patru coloane i urmtoarele semnificaii: 1. obiectivul general, scopul i rezultatele ateptate; 2. indicatorii care vor msura n ce msur obiectivele au fost atinse; 3. sursele care vor permite culegerea informaiilor necesare verificrii indicatorilor; 4. activitile, care evideniaz logica realizrii proiectului; 5. ipoteze sau condiii exterioare care condiioneaz reuita proiectului. 4

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 13. Planul de aciune permite identificarea relaiei cronologice ntre diferitele activiti, durata fiecreia dintre ele, relaiile de dependen care exist ntre ele, repartizarea responsabilitilor. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 14. Fila tabelului tip de buget al unui proiect are pe coloane urmtoarele elemente: cost recurent anual, activiti, cantitatea pe perioad, cod, cost pe perioad, cost pe unitate, surs de finanare, cost total proiect. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 15. O bun gestionare a unui proiect de dezvoltare trebuie s respecte 5 cerine eseniale, i anume. 1. s se asigure c proiectul este solid; 2. s respecte programarea activitilor; 3. s fie n contact cu toate persoanele i entitile implicate; 4. s cunoasc resursele care le are la dispoziie; 5. s aplice norme. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 16. Managementul de proiect se defineste ca un sistem de management cu o durata de actiune limitata, cel mai adesea ctiva ani, conceput in vederea solutionarii unor probleme complexe precis definite, cu un puternic caracter inovational, care implica aportul unei largi game de diversi specialisti, din subdiviziuni organizatorice diferite ale aceleiasi structuri organizatorice, integrati temporar intr-o (ntr-un) -------------------------------, paralel cu structura organizatorica formala. 1. structur funcional independent; 2. program operaional strategic; 3. organizare formal integrat veriscal; 4. reea organizatoric autonom; 5. cadru structural organizat autonom. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 17. Caracteristicile esentiale ale unui proiect, in cazul in care intr-o structura organizatorica se utilizeaza managementul prin proiect, sunt urmatoarele: 5

1. rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un numar mic de unitati; 2. in general, nu exista, iniial, decit un cumparator si un beneficiar final pentru produsul a carui realizare se urmareste prin proiect; 3. concertarea i convergena problemelor implica aportul unui numar limitat de specialitati bine pregtii; 4. este necesara stabilirea cat mai detaliata, in avans, a operatiunilor si termenelor de executare; 5. este extrem de dificila intocmirea de planuri si programe realiste, detaliate pe termen lung. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 18. Scopul managementului de proiect este de a prognoza i ................... ct mai multe dintre problemele i pericolele care ar putea apare i de a planifica, organiza i controla activitile, astfel nct proiectul s poat fi finalizat ct mai bine posibil, n pofida riscurilor existente. 1. corela; 2. ierarhiza; 3. evalua; 4. preveni; 5. structura. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat completrii spaiului punctat. 19. Principala caracteristic definitorie a unui proiect este, ..sa. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat entru completarea spaiului punctat 1. noutatea ; 2. unicitatea ; 3. cooperarea ; 4. finalitatea ; 5. temporalitatea. 20. Obiectivele manageriale ale tuturor proiectelor pot fi grupate n patru categorii: performan i caliate, buget, impact, timp i finalizare. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

21. Entitatea de management al proiectului se numete societate de proiect, care trebuie s dispun de ci de comunicaie adecvate n mediul su, care s i permit monitorizarea evoluiei proiectului, informarea conducerii executive despre dificultile aprute, accesul tuturor participanilor la consultatna experilor de specialitate n diversele probleme tehnice, financiare i comerciale. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 22. Variantele organizatorice ale proiectului implica existenta si functionarea unei structuri organizatorice paralele cu structura organizatorica formala a societatii respective, situatie ce da consistenta tipului de -------------------------------- , acest structura organizatorica paralela avnd o durata de viata limitata, ce coincide cu perioada de realizare a proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat completrii spaiului punctat. 1. organizare ierarhic; 2. organizare matricial; 3. organizare n reea; 4. organizare funcional; 5. organizare distributiv. 23. n cadrul organizrii matricieale managerul de proiect este responsabil asupra ntregului proiect, avnd autoritate direct asupra resurselor i trebuind s coordoneze activitile realizate de ctre diferitele departamente i grupuri specializate, subordonate ierarhic managerilor de linie; fiecare proiect avnd propriul manager de proiect, toi folosind n comun resursele, influena fiecrui manager de proiect fiind funcional. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 24. n cazul n care complexitatea unui proiect crete, pe lng necesitatea de a defini responsabilitile i de a monitoriza prevederile contractuale, se impune stabilirea i cunoatera clar i eficient a ---------------------- dintre toate prile implicate, aceasta datorit volumului mare de informaii existent n cazul unui proiect complex, major. Precizai care care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. legturilor de cooperare; relaiilor informale; raporturilor decizionale; liilor de comunicare; conexiunilor informaionale. 7

25. Membrii consoriului de proiect sunt urmtorii: 1. finanatorul leader; 2. contractorul secundar; 3. coordonatorul; 4. contractorul principal; 5. subcontractatul. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 26. Partea A a propunerii de proiect de dezvoltare, elaborat pe formulare tipizate i completat de ctre coordonatorul de proiect, cuprinde descrierea tehnico-stiintifica a proiectului, aceast parte fiind anonima, neconinnd nici o referinta privind numele participantilor, folosindu-se numai codurile participantilor. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 27. Referitor la studiul de fezabilitate se pot face urmtoarele afirmaii: 1. reprezint un mijloc de a ajunge la decizia de a investi ntr-un proiect de dezvoltare; 2. trebuie sa ofere soluii pentru implementarea rezultatelor proiectului; 3. defininete i analizeaz elementele critice, problematice legate de realizarea proiectului; 4. trebuie sa ajunga la concluzii definitive privind toate rezultatele de baza ale proiectului; 5. este necesar n cazul extinderii unei ntreprinderi sau pentru implementarea pe scara larga a unui produs / tehnologie / serviciu nou sau modernizat. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 28. Graficul de realizare a proiectului cuprinde elemente, precum: 1. date si activitati; 2. selectarea graficelor de realizare; 3. estimarea costurilor planului de realizare a proiectului; 4. etapele finanrii proiectului; 5. selectarea graficelor de timp. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat.

29. Fundamentarea planul de afaceri folosete date si surse de baza, precum: factor de actualizare, capacitatea ------------, programe de productie, costuri de productie si bilanul. 1. pieei; 2. financiar; 3. organizatoric; 4. logistic; 5. managerial. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 30. Pentru utilizarea eficienta a datelor necesare fundamentrii planului de afaceri/studiului de fezabilitate se impune procesarea, in sensul concentrarii informatiilor continute, dar si al facilitarii prezentarii si analizei. n acest scop, pentru realizarea analizei financiare, urmatoarele tabele de prezentare vor fi incluse in studiu: costul de investitie, structurat pe categorii de cheltuieli si pe perioada angajarii acestora; cheltuielile de exploatare, pe structura si evolutie; structura capitalului circulant; planul de finantare; bilantul (simplificat); bugetul de venituri si cheltuieli (simplificat); fluxul de fonduri (simplificat). Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 31. Pot fi identificate caracteristici generale ale finanrii proiectelor, precum: 1. constituirea societilor de proiect ; 2. finanare fr regres sau cu drept limitat de regres; 3. expunere extrabilanier; 4. instrumente difereniate de finanare; 5. riscurile finanrii. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 32. Finanarea proiectelor demareaz cu constituirea societilor de proiect, ca persoan juridic distinct, independent de cei care promoveaz proiectul i funcionnd conform unei concesiuni, de obicei acordat de ctre administraia regional sau naional. Capitalul de pornire al societii este, de regul, asigurat de ctre fondatori, sponsorii sau donatorii iniiali, aceast societate avnd un grad ridicat de ndatorare, adic un nivel ridicat al raportului dintre datorii i capitalul social, format eventual din aciuni sau participai. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

33. n situaia regresului limitat --------- ------------------------ patrimoniul i fondurile generale ale sponsorilor, dac acetia emit o garanie de rambursare, dar numai pentru anumite riscuri. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. se asum risc global privind ; 2. se instituie o monitorizare provizorie asupra ; 3. se constituie o rezerv extrabilanier referitoare la ; 4. se acord un acces executoriu la; 5. se accept. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrart. 34. Finanarea unui proiect poate propune utilizarea unei varieti de modalitati de finanare, ntre care se pot enumera: 1. instrumentele de ndatorare, care furnizez adesea capitalul principal pentru acoperirea finanrii proiectelor; 2. aciunile i instrumentele echivalente, care genereaz capitalul iniial, de pornire, al societii de proiect, furnizat de ctre sponsorii proiectului ; 3. ajutoarele i donaiile, care reprezint resurse financiare, fonduri, adesea concretizate n echipamente, asisten, materiale etc; 4. finanarea intermediar, care se realizeaz prin instrumente care sunt, de regul, sub form de datorie, dar posed i unele caracteristici ale capitalului n aciuni ; 5. contractanii, bncile de afaceri i clienii-cumprtori, care particip la finanare sub forma contribuiei la capitalul entitii de proiect, contractarea unor credite furnizor, etc. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 35. Referitor la fluxul de lichiditi generat prin exploatarea proiectului, se pot face urmtoarele afirmaii : 1. profilul curbei fluxului de lichiditi depinde de finalizarea montajului financiar; 2. rmne negativ, pn la atingerea pragului de rentabilitate al proiectului; 3. dup depirea pragului de rentabilitate proiectul poate avea nevoie de finanare pentru a face fa diferenelor negative dintre ncasri i pli; 4. n faza iniial este nevoie de volumul maxim al fluxului de lichiditi; 5. organizarea fluxului de lichiditi trebuie s prezinte interes pentru investitorii dispui s investeasc pentru realizarea proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 10

36. Pe lng datorie, investiii i finanare intermediar un proiect poate apela i la alte tipuri de instrumente, cum ar fi: finanarea prin lesing, ------------------------- i ajutorul nerambursabil. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat completrii spaiului punctat : 1. mprumuturi negarantate; 2. credite glisante; 3. finanare concertat , 4. aporturi recuperabile de de capital 5. finanarea cu capital de risc. 37. Deoarece necesarul de finanare al unui proiect depinde de fluxul incert de lichiditi, care la rndul su depinde de timp, un alt mod de clasificare a instrumentelor financiare este cel de natur temporal. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 38. Printre instrumentele folosite pentru finanarea dezvoltare, pot fi enumerate : a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. factoringul. mprumuturi colective ; credit de furnizor ; titluri de crean ; efecte bancare ; aciuni prefereniale ; warante ; accepte bancare ; capital de risc ; creditul comercial . pe termen lung a proiectelor de

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat : 1. b, c, f, g, i ; 2. a, b, c, g, h, j ; 3. a, d, e, g, i, j ; 4. a, d, f, i ; 5. c, d, e, g, h, i. 39. Referitor la contractul de proiect se pot face urmtoarele afirmaii : 11

1 1 noi importani ; 1 1 oficiale ; 1 1 plile ; 1 1 contractorul; 1 1

contractororul trebuie s investigheze viabilitatea financiar a clienilor toate contractele ntre prile participante trebuie s fie documente un contract legal trebuie s stipuleze angajamentul privind livrrile i prile principale ale unui contract sunt beneficiarul (clientul) i structurile de finanare contractual vizeaz stabilirea preurilor i a

modalitilor de acordare a mprumutului Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 40. n cazul contractului cu pre fix sau ferm clientul deconteaz contractorului cheltuielile efectuate pentru activitatea depus, dup un sistem prestabilit de evaluare a costurilor sau a volumului de activitate. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 41. Referitor la bugetul proiectului se pot face urmtoarele afirmaii: 1. reprezint devizul cadru; 2. se repartizez pe etapele de realizare a proiectului; 3. este structurat n cinci mari capitole; 4. se defalc pe dou surse de finanare: cota finantata de autoritatea contractanta si cofinantare parteneri (alte surse) ; 5. dotrile vor fi procurate si fabricate numai dupa data intrarii in vigoare a contractului de finantare al proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 42. Pregtirea unei propuneri de proiect, n vederea finanrii, va parcurge etape, precum: a. stabilirea ideii de proiect; b. identificarea sursei potentiale de finantare; c. participarea la licitaii; d. obtinerea pachetului de informatii; e. validarea ideii de proiect; f. solicitri de servicii de consultan; g. identificarea si selectarea partenerilor, daca este cazul; 12

h. completarea formularului de candidatura / cererii de finantare; i. evaluarea eligibilitii ; j. depunerea propunerii de proiect; k. monitorizarea ciclului de pregtire a propunerii. Precizai care dintre varintele de rspuns de mai jos este adevrat : 1. a, b, e, h, i ; 2. b, c, f, h, i, j; 3. a, d, i, j, k; 4. c, e, f, g, h, j; 5. a, b, d, e, g, h, j. 43. Ordinea tipica a elementelor propunerii, atunci cnd este naintata finantatorului, este urmtoarea: scrisoare de nsoire, pagina de titlu, rezumat, introducere, problema/scop, justificarea proiectului, obiective, activiti, evaluare, finanri ulterioare/durabilitate, buget, anexe. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 44. n realizarea finanrii nerambursabile apar frecvent urmtoarele patru probleme: acordarea avansului, decontarea cheltuielilor, venituri generate de proiect, ............................. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos esrte adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. constituirea consoriului financiar; 2. acoperirea riscurilor; 3. achiziiile publice; 4. analiza variantelor de finanare; 5. realizarea montajului financiar. 45. Pentru realizarea decontrii cheltuielilor, contractorul va ntocmi i va transmite anumite documente, care vor nsoi cererea de decontare a cheltuielilor, ntre care se enumer: 1. copii certificate, care s conin meniunea conform cu originalul, tampila contractorului i semntura reprezentantului legal al acestuia, dup urmtoarele documente: facturi, documente de plat, extrase de cont, alte documente justificative; 2. pentru informare i publicitate: fotografii, anunuri, comunicate, documente pentru evidenierea plii publicitii radio/ TV;

13

3. pentru achiziii de bunuri: copie certificat pentru nota de intrare-recepie n contabilitate (NIR), copie certificat dup procesul verbal de predare-primire a bunurilor sau dup procesul verbal de punere n funciune; 4. pentru procedura de achiziii: copie certificat pentru nota de intrare-recepie n contabilitate (NIR), copie certificat dup procesul verbal de predare-primire a bunurilor sau dup procesul verbal de punere n funciune; 5. pentru prestri de servicii: aprobarea contractorului pentru documentele remise n cadrul consultanei, (foi de prezenta la cursuri, fise de evaluare, state de plata pentru traineri, copii certificate, etc). Alegei dintre variantele de rspuns de mai sus varianta care nu este adevrat. 46. Cheltuielile eligibile ale proiectelor generatoare de venituri nu trebuie s depeasc valoarea curent a costului investiiei minus valoarea curent a veniturilor nete din aceast investiie, ntr-o anumit perioad de timp. n situaiile n care costul investiiei nu este n ntregime eligibil, veniturile nete vor fi alocate cheltuielilor neeligibile ale investiiei. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 47. Investiiile n proiecte de dezvoltare sunt influenate de trei factori principali, i anume: a. ideile noi aprute ; b. capacitatea de finanare; c. riscurile financiare; d. progresul tehnic; e. comportamentul pieelor financiare i bancare; f. cererea anticipat; g. potenialul de schimbare; h. resursele locale. Alegei varianta corect de rspuns dintre cele enumerate mai jos. 1. b, c, d, f, h; 2. a, c, e, g; 3. b, d, f; 4. c, d, e, h; 5. a, d, f. 48. Demararea procesului de alegere a modului de finanare implic alegerea sau nu a unui consilier financiar, rolul acestuia fiind de a efectua sau finisa analiza economic, de a optimiza 14

finanarea, lund n considerare mediul fiscal al rii care accept proiectul. De altfel, consilierul financiar asist clientul su atunci cnd negociaz anumite contracte eseniale pentru finanarea proiectului (contracte de concesiune sau de construcie, de exemplu) i schieaz .................................. sumar, care constituie o baz de negociere ntre bncile finanatoare i promotori. 1. antreneaz consoriul partenerilor; 2. schieaz montajul juridic; 3. discut cu consoriul bancar; 4. analizaz montajul financiar; 5. evalueaz structura instrumentelor financiare. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 49. n funcie de caracteristicile proiectului i de mediul su, principalele strategii de finanare, raportate la sindicalizare, sunt: a. finanarea de ctre banca lider; b. finanarea pe pieelele financiare instituionalizate; c. finanarea de ctre grupul de bnci selectate; d. finanarea asociativ; e. finanarea printr-un club de afaceri; f. finanarea sindicalizat distributiv. Alegei varianta corect de rspuns dintre cele prezezntate mai jos. 1. b, c, d, f; 2. c, e, f; 3. a, b, d, e; 4. a, c, e; 5. b, c, d, e, f. 50. Atunci cnd se alege o surs de finanare, trebuie obinute informaii asupra urmtoarelor modaliti: necesitatea finanrii proiectului din sursa respectiv; suma global acordat; viteza cu care fondurile sunt pltite; costul adevrat al finanrii (dobnzi, cheltuieli anuale de gestiune, cheltuieli de nregistrare a garaniei etc). Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

15

51. Pentru elaborarea unei situaiei macroeconomice necesar evalurii mediului n care va fi plasat proiectul i aprecierii anselor reuitei finanrii acestuia, se vor lua n considerare urmtoarele date, indicatori macroeconomici: 11 11 11 11 11 indici de verificare; implicarea statului; cursul de schimb; ratele reale i nominale ale dobnzii; sistemul fiscal.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 52. Pentru evaluarea unui proiect de dezvoltare se utilizaz urmtorii indicatori principali: a. gradul de ndatorare a investiiei proiectului; b. durata rambursrii investiiei; c. rata sustenabilitii financiare a investiiei; d. rata de randament intern; e. coeficientul de recuperare a fondurilor; f. durata de absorbie a fluxului de lichiditi al investiiei; g. rata de acoperire a investiiei. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat: 1. b, c, e, f; 2. a, c, f; 3. b, d, g; 4. a, b, d, e, f; 5. c, d, e, g. 53. Rata de randament intern se determin utiliznd urmtoarele variabile: 1. rata de actualizare; 2. suma investiiilor efectuate n anul i; 3. suma ncasrilor din exploatare n anul i; 4. suma costurilor totale aferente investiiei n anul i 5. suma costurilor exploatrii n anul i. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 54. Construcia prii financiare a modelului economic al investiiei necesit utilizarea noiunii de subordonare, un mprumut, 2, se consider c este subordonat mprumutului 1, dac 16

rambursarea mprumutului 2 nu se efectueaz dect n limita fondurilor disponibile prin rambursarea mprumutului 1, modelul financiar trebuind s reflecte dimensiunea plilor n termeni de remunerare a diferitelor surse de finanare. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 55. Fundamentarea finanrii investiiei unui proiect de dezvoltare este realizat i prezentat, cel mai adesea, sub forma unui model financiar, care cuprinde tabele financiare, precum: 1. 2. 3. 4. 5. tabloul duratei de via a proiectului; tabelul premiselor i datelor; tabloul de lucru al datoriilor i qvasi-capitalurilor proprii; conturile de trezorerie privind durata de via a proiectului; tabloul amortismentelor i calcului impozitului pe societate.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 56. Relaiile contractuale dintre cel care mprumut i cel mprumutat sunt reglementate prin ------------------------, ace(a)sta trebuind s fie complet () i s trateze, sub form juridic, ansamblul problemelor pe care un proiect le-ar putea ntlni n cursul vieii sale, neputnd constitui un simplu document de munc sau de negociere ntre diferite pri. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. contractul de mprumut; 2. convenia de credit; 3. acordul de mprumut; 4. contractul de finanare; 5. convenia de finanare. 57. Caracteristici ale finanrii proiectelor de mare anvergur, sunt. 1. evolueaz prin trei faze distincte: fundamentarea, construcia i exploatarea; 2. finanarea este fcut unitar; 3. cea mai mare parte a investiiei are ca scop activele corporale; 4. totalitatea activelor proiectului sunt garantate de creditori financiari; 5. investiia este, de regul, pe termen lung, peste 20 de ani. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat.

17

58. Finanarea proiectului de mare anvergur tinde s fie utilizat n proiecte cu active fungibile i fluxuri predictibile de lichiditi, n care intele de construcie i de exploatare, operare pot fi uor stabilite prin contracte explicite, cheia finanrii proiectului fiind dimensionarea precis a fluxurilor de numerar, de lichiditi, ceea ce permite alocarea riscurilor ntre diferitele pri interesate pe baza avantajului lor relativ. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 59. Principalele criterii de difereniere a tipurilor de finanare a proiectelor de anvergur sunt: 1. destinaia finanrii; 2. durata finanrii; 3. structura finanrii; 4. costul de agenie. 5. performana instrumentelor de finanare. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 60. Poate cea mai important cheie a succesului n orice schem de finanare de proiect este legat de analiza i alocarea riscului, evideniindu-se dou tipuri de riscuri: structurale i conjuncturale. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 61. Structura juridic a montajului n sistemul de finanare construete, opereaz i transfer este deosebit de imporatnt, societatea concesionar fiind considerat, dup natura activitii, ca o -------------------------, aceste societi fiind structurate, din punct de vedere fiscal, transparent i integrat, montajul acestora permind conservarea, pentru asociai, a unui ctig de trezorerie temporar sau definitiv, datorat regimului fiscal. Precizai care dintre variantele de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. societate de transfer; 2. societate vehicol; 3. societate de operare; 4. societate coordonatoare; 5. societate motoare. Alegei varianta corect de rspuns dintre cele de mai sus. 62. Referitor la finanarea nerambursabil se pot face urmtoarele afirmaii: 18

1. este destinat anumitor activiti importante pentru anumite segmente ale societii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic i social; 2. se deruleaz n mai multe etape, finanatorul stabilind domeniul sau domeniile vizate i obiectivele; 3. semnific ajutoare sau donaii, sub form monetar, destinate sectorului public i sectorului privat; 4. finanarea sectorului public se realizez, ntre altele, din fonduri fiduciare, finanarea intervenind n fazele primare ale proiectului; 5. finantatorul nu isi propune sa isi recupereze suma de bani acordata initial si sa obtina o plata suplimentara (dobanda). Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 63. Proiectele cu finanare nerambursabil trebuie respecte anumite cerine, impuse de ctre finanator, de regul un organism internaional sau european, ntre aceste cerine enumerndu-se: 1. managementul finanrii proiectelor se realizeaza concentric; 2. finantarile sunt acordate in scopul promovarii unei anumite politici; 3. bugetul este mai degraba o constrangere decat un obiectiv. 4. analiza i stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect; 5. consultarea documentelor sursei de finantare. Alegei varianta de rspuns care nu este adevrat, dintre cele de mai sus. 64. Propunerea de proiect cu finanare nerambursabil se face pe formulare standardizate, principiile si regulile pe baza carora sunt redactate respectivele propuneri se menin, in mare, aceleasi, indiferent de natura, destinaia sau durata proiectului. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 65. Accesul la finanarea nerambursabil implic, iniial, parcurgerea unor etape formale, extrem de necesare pentru asigurarea succesului demersului respectiv, n acest sens impunndu-se abordarea unor aspecte, precum:

1. alegerea programelor de finantare;

2. procurarea pachetului informativ al programului de finantare; 3. elaborarea i completarea indicatorilor solicitai de ctre finantator; 4. depunerea proiectului la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita;

5. analiza rezultatului licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 19

66. Referitor la parteneriat n realizarea proiectului, se pot face urmtoarele afirmaii: 1. este o relaie ntre dou sau mai multe organizaii, presupunnd mprirea responsabilitilor n derularea proiectului finanat;

2. finanatorul sau autoritatea contractant solicit tuturor partenerilor s accepte

principiile de bun practic a parteneriatului;

3. n anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitata in mod expres

celor care doresc sa acceada la finantarea nerambursabila oferita; 4. calitatea parteneriatului, si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere, este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime; 5. declaraia de parteneriat corespunde un model care va fi utilizat n mod obligatoriu. Alegei, dintre variantele de mai sus, varianta care nu este adevrat. 67. Dup aprobarea finanrii nerambursabile vor avea loc urmatoarele actiuni: 1. 2. 3. 4. 5. semnarea contractului de finantare; acordarea necondiiodat a tranelor, din suma totala aprobat ca finantare; elaborarea, de ctre beneficiar, a unor rapoarte periodice; verificari, de ctre finanator a modului de desfasurare a proiectului; finalizarea i evaluarea finala a proiectului.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 68. Printre condiiile de care beneficiarul trebuie s in seama, pentru a primii banii, dup ctigarea unui proiect cu finanare nerambursabil, este i accea conform creia, suma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial, in cazul in care finantatorul a solicitat modificarea bugetului. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 69. Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in ......................, activitatea trebuind s fie concentrat in doua directii: completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri); colectarea informatiilor suplimentare necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului). Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta adecvat completrii spaiului punctat. 1. ansamblul informativ; 2. necesarul de informaii; 20

3. sistemul informaional; 4. pachetul informativ; 5. blocul informaiilor. 70. Scopul unui proiect l reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care se dorete sa ajunga problema in urma derularii proiectului, recomandndu-se ca enuntul sa fie scurt si concis iar folosirea conjuciei "i" s fie evitat, pentru a nu sugera c ar fi vorba de dou scopuri. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 71. O metod de a verifica daca ceea ce se enunta, despre proiectele de dezvoltare, este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, aceste caracteristici fiind: 1. msurabil, abordabil, realist, acceptabil, sustenabil; 2. specific, msurabil, abordabil, realist, ncadrare n timp; 3. specific, msurabil, credibil, ncadrare n timp, realizabil; 4. acceptabil, specific, abordabil, credibil, realizabil; 5. realist, sustenabil, ncadrare n timp, credibil, specific. Precizai care dintre variabilele de rspuns de mai sus este adevrat. 72. Realizarea unui proiect de dezvoltare reclam elaborarea unui -------------------, motivul pentru care o activitate trebuie s fie evaluat constnd n identificarea factorilor interni i externi. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. model de evaluare; 2. program de evaluare; 3. cadru de evaluare; 4. plan de evaluare; 5. strategie de evaluare. 73. Bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar, etape de elaborare a bugetului fiind urmtoarele: 1. planificarea activitatilor proiectului; 2. estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate; 3. estimarea potentialelor surse de venituri; 4. previzionarea fluxului de numerar; 21

5. corelarea surselor cu utilizrile de fonduri. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 74. Bugetizarea proiectului se face pe categorii de cheltuieli si pe activitati, care grupeaza cheltuielile pe categorii si pe activitati in cadrul acelui proiect, acest mod de bugetizare oferind sigurana c nu vor fi omise unele activiti sau cheltuieli; totodat, cheltuielile sunt grupate pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri, aceasta reprezentnd, de obicei, forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine, din punct de vedere financiar, proiectul respectiv si in ce masura. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 75. n cazu fiecrui proiect este necesr elaborarea unui (unei) ----------------------------, detaliat(e), care sa scoata in evidenta echilibrul financiar ulterior, deoarece multi solicitani de finantare sunt atat de concentrati asupra prezentului, incat uita ca finantatorul acorda o mai mare atentie proiectelor care i solicita o finantare sustinuta. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat completrii spaiului punctat. 1. buget prospectiv; 2. tablou de finanare; 3. buget de echilibru; 4. previziuni financiare;

5. proiecii a lichiditii.
76. Rezumatul proiectului cu finanare rambursabil este o condensare clara si concisa a propunerii, motivele pentru care o cerere de finantare trebuie sa cuprinda un rezumat, fiind urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. de cele mai multe ori rezumatul este solicitat de catre finantator; poate sugera obiectivele proiectului i soluionarea problemelor; rezumatul ofera o trecere in revista a capitolelor care urmeaza; adesea, rezumatul este singura parte a cererii de finantare care se citeste; rezumatul poate trezi interesul finantatorului pentru proiect.

Alegei varianta incorect de rspuns dintre cele prezentate mai sus. 77. Primul lucru pe care finantatorul unui proiect cu finanare rambursabil trebuie sa-l ia la cunostinta este scopul, asadar scopul trebuie sa fie primul aspect mentionat, dupa care trebuie sa 22

urmeze celelalte elemente, rezumatul fiind prima componenta a cererii de finantare care se citeste, aceasta redactndu-se dupa ce toate celelalte sunt redactate. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 78. Evaluarea proiectelor cu finanare rambursabil, de ctre comisia de evaluare, se face dup urmtoarele criterii: 1. eligibilitatea; 2. calitatea propunerii; 3. ncadrarea n termenul limit de depunere; 4. conformitatea administrativ; 5. calitatea bugetului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 79. Pentru a fi de succes, un proiect trebuie s aib urmtoarele caracteristici: 1. ncadrare foarte buna in obiectivele si prioritatile programului de finantare; 2. planificare atenta, care poate fi respectata la implementare; 3. indicatori clar definiti, masurabili; 4. bugetul este echilibrat, complet i previzibil; 5. persoanele care vor lucra in cadrul proiectului au experienta necesara. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 80. Organizarea implementrii proiectului cu finanare rambursabil trebuie s in cont de aspecte specifice, precum: 1. posibilitatile de modificare a planului de activitate sunt reduse; 2. se recomanda respectarea echipei proiectului;

3. pentru achizitii de bunuri de valori ridicate finantatorul poate solicita

organizarea unor licitatii; 4. organizarea in mod separat a evidentei financiar-contabile a proiectului; 5. bugetul poate fi modificat n funcie de cerinele realizrii proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 81. Cadrul financiar al UE vizez orientarea aciunilor de finanare spre trei mari prioriti, i anume: 1. 2. integrarea pieei financiare ntr-un obiectiv mai larg al consolidrii funcionale; acordarea unei mai mari importane conceptului de cetenie european; 23

3. 4. 5.

consolidarea rolului Europei ca motor al dezvoltrii; realizarea unei coeziuni dinamice a pieei europene unice; orientarea economiilor spre competitivitatea pentru cretere.

Alegei varianta corect de rspuns dintre cele enumerate mai sus. 82. Cadru financiar european plurianual a generat un tablou al alocrii surselor de finanare pe perioada 2007-2013, structurat pe urmtoarele angajamente de credit: 1. 2. 3. 4. 5. cretere (dezvoltare) durabil; conservarea i gestiunea resurselor; convergen i competitivitate; cetatenie, libertate, securitate si justitie; parteneriat mondial. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 83. Principii de baz n cazul acordrii subveniilor de ctre Comisia european, sunt:

1. 2.
3.

finanarea UE este complementar; nu vizez dect echilibrarea financiar a unei operaii date; nu poate fi acordat retroactiv, pentru operaiuni deja terminate; o singur subvenie poate fi acordat pentru o aceeai aciune; contribuia financiar a Comisiei, sub forma subveniilor, este indirect. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 84. U.E. gestioneaz programe de microcreditare (mprumuturi de sub 20.000 euro)

4.
5.

destinate lucrtorilor independeni i ntreprinderilor cu mai puin de 15 salariai. Prtecizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 85. Criterii de elgibilitate comune si obligatorii pentru toate programele operationale U.E in Romania sunt urmtoarele: 1. solicitantul trebuie s nu se afle in stare de insolventa; 2. solicitantul s fie o societate cu activitate economica mai ndelungat de 3 ani i sa fi inregistrat profit in ultimii doi ani contabili; 3. solicitantul trebuie sa nu nregistreze datorii restante la bugetul de stat i la celelalte bugete publice; 4. solicitatntul trebuie sa nu se afle in categoria societati in dificultate;

24

5. daca in unul dintre ani solicitantul a inregistrat pierdere si in altul profit, atunci profitul trebuie sa fie mai mare decat pierderea. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 86. Implementarea proiectului finantat din fonduri europene, parcurge urmtorii apte pai: a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. 1. 2. 3. 4. 5. a, c, e, f, h, k. l; b, d, f, g, i, k, l; a, b, f, i, j, l, m; b, e, f, g, i, k,l; b, e, g, i, k, l, m. 87. Principalul obiectiv al sprijinului acordat Romaniei prin finanrile euuropene este dezvoltarea si modernizarea economico-social i, n acest sens, este important sa se concentreze toate eforturile pentru a crea centrii de antrenare si pentru a avea un impact real asupra dezvoltarii economice si sociale a tarii. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 88. Politica de coeziune i politica agricol comun ale UE folosesc instrumente financiare specifice, precum: 1. 2. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala; Fondul European de Mediu; 25 identificarea programului operational destinat proiectului; elaborarea proiectului si a cererii de finantare cu anexe; verificarea eligibilitatii solicitantului si a proiectului dorit ; ntocmirea dosarului de finantare; solicitarea creditului de prefinantare si cofinantare analiza dosarului de credit; semnarea contractului de credit si emiterea scrisorii de confort; analiza condiiilor financiare; depunerea dosarului la autoritatea contractanta a fondurilor europene; estimarea veniturilor i cheltuielilor; aprobarea finantarii proiectului de catre autoritatea contractanta; semnarea contractului de grant; stabilirea unei liste de idei generale de proiect. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta adevrat.

3. 4. 5.

Fondul Social European; Fondul de Coeziune; Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Alegei varianta de rspuns incorect dintre cele de mai sus. 89. Din fondurile destinate politicii de coeziune sunt finantate programe operationale, precum: 1. 2. 3. 4. 5. programul operational regional; programul operational sectorial pentru cresterea competitivitatii economice; programul operaional energetic; programul operational sectorial infrastructura de mediu; programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane . Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 90. Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni prin Fondurile structurale i de coeziune, unul dintre aceste fonduri fiind fondul social european. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 91. Fondul de Coeziune finaneaz aciuni viznd reelele transeuropene de transport i energetice, avnd ca obiective eficacitatea energetic, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalitii, consolidarea transporturilor publice etc. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 92. n cadrul programului operaional regional, axa prioritar 3 are urmtoarele domenii majore de intervenie: 1. reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; 2. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 3. mbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta; 4. dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala; 5. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. 26

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 93. Printre axele prioritare ale Programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane se pot enumera:
1. 2. 3. 4. 5.

corelarea nvtrii pe tot parcursul vietii cu piata muncii; cresterea adaptabilittii lucrtorilor si a ntreprinderilor; modernizarea serviciului public de ocupare; promovarea msurilor active de ocupare; promovarea investiiilor sociale.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 94. Etape n cadrul circuitului unui proiect din Programul operational sectorial cresterea competitivitatii economice 2007-2013, sunt urmtoarele: 1. evaluarea eligibilitii; 2. identificarea surselor de finanare; 3. ncheierea contractului de finanare; 4. cererea de rambursare; 5. plata certificat. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 95. Axa prioritar 3 - Tehnologia informatiilor i comunicatiilor pentru sectoarele privat i public, din cadrul Programul operational sectorial cresterea competitivitatii economice (20072013, are trei domenii majore de intervenie, unul dintre acestea, dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor sociale electronice moderne, avnd cinci operaiuni orientative. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 96. Pregtirea unei licitaii poate constitui ea nsi un mic proiect, solicitnd o cantitate mare de munc preliminar, fiind posibil ca beneficiarul s stabileasc o dat limit pentru predarea caietului de licitaii, de aceea totul trebuie planificat, coordonat controlat, pentru a se realiza caietele de oferte corespunztoare. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 97. Cererea de proiect a clientului, a beneficiarului poate cuprinde o serie de elemente care constituie ------------------------------, dac oferta este acceptat i se ajunge la o comand ferm,

27

cotractorul trebuind s fac n aa fel nct acestea s fie ndeplinite ntocmai, n caz contrar contractorul suportnd penaliti. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. cerinele constructive ; specificaiile clientului ; cerinele impuse ale proiectului ; criteriile de acceptabilitate ; specificaiile de finanare. 98. Pentru obtinerea rezultatelor de calitate ale produsului propus a se realiza in cadrul proiectului, cu caracteristici favorabile de performanta, termene si costuri pentru parteneri, clienti, utilizatori si colectivitate, este bine sa se determine, de la inceput, cat mai precis, costul global al proiectului. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 99. Managementul financiar al proiectelor de dezvoltare este un proces care cuprinde, ntre altele: a. b. c. d. e. f. g. h. 1. 2. 3. 4. 5. a, c, e; b, g, h; a, b, d; b, e, g; c, e, f. 100. Evaluarea sistemului de management financiar al proiectului evideniaz urmtoarele probleme: 28 organizarea; planificarea; bugetizarea; distribuirea competenelor; controlul intern; evaluarea structurilor financiare; procurarea surselor; relevarea riscurilor. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta corect.

1. dac entitatea care implementeaz dispune de pesonal i instrumente adecvate, de experin n management financiar; 2. dac sistemul de control intern asigur un proces ordonat i eficient de aprovizionare i pli, precum i nregistrarea i protejarea activelor i resurselor; 3. dac sistemul contabil este capabil s elaboreze situaii i rapoarte financiare care s evidenieze cheltuielile bugetizate pentru un trimestru i pe an; 4. dac datele financiare pot msura rezultatele proiectului; 5. dac managerul de proiect este califiacat i are experiena necesar. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 101. Managementul financiar este conceput pentru a facilita implementarea proiectului i, n acest sens, o nelegere clar a naturii i trsturilor proiectului este necesar, nelegerea proiectului trebuind s ia n considerare aspecte, precum: 1. obiectivele i componentele acestuia; 2. entitile de implementare; 3. montajul financiar i fiscal; 4. costurile componentelor pe locaii; 5. indicatorii msurabili ai derulrii proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 102. Revizuirea modului de administrare a nregistrrilor trebuie s verifice urmtoarele aspecte: 1. dac exist proceduri clar definite pentru crearea, meninerea i protejarea nregistrrilor; 2. dac procedurile de administrare vizez locaia i meninerea nregisrrilor referitor la entitile care particip la proiect; 3. dac nregistrrile computerizate sunt protejate; 4. dac nregistrrile sunt actualizate i corelate temporal; 5. dac exist acces direct al persoanelor autorizate, precum auditorii. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 103. Controlul intern este procesul efectuat de ctre managementul entitii sau alt persoan desemnat, care ofer informaii rezonabile referitor la realizarea obiectivelor proiectului, pe urmtoarele categorii: eficacitatea i eficiena operaiilor; soliditatea situaiilor financiare i fiscale; compatibilitatea cu legile i reglementrile aplicabile. 29

Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 104. Planificarea proiectului cuprinde, ntre altele, stabilirea unei metodologii de control, care s includ diferite legturi ntre costuri, actuale i planificate, i activiti. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 105. Raportul de management al proiectului cuprinde, n cele trei seciuni, elemente informaionale precum: a. sursele financiare ale proiectului i utilizarea fondurilor; b. monitorizarea i evaluarea riscurilor; c. utilizarea fondurilor pe activiti; d. bilanul proiectului; e. evaluarea indicatorilor financiari; f. acoperirea obiectivelor cu fondurile necesare; g. situaia conturilor speciale; h. previziunea lichiditii; i. monitorizarea procesului de implementare; j. contractarea cheltuielilor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. b, c, d, f, g, j; a, c, d, h; c, d, g, i, j; a, c, d, e, g, h, j; b, d, h, j. 106. Referitor la situaia financiar a proiectului, se pot face urmtoarele afirmaii: 1. scopul situaiilor financiare este de a ndeplinii cerinele de ncredere al celui mprumutat, cofinanatorilor/donatorilor i bncilor; 2. entitatea de implementare a proiectului, este, de regul, complet finanat prin proiect, cheltuielile acestei entiti fiind parte a proiectului; 3. atunci cnd entitatea administreaz cteva proiecte situaiile financiare ale proiectului acoper numai fondurile promotorului i ale finanatorului principal; 4. o situaie financiar a proiectului este cerut pentru fiecare proiect, chiar dac el poate fi finanat printr-un mix de mprumut;

30

5. acolo unde un proiect este implementat de cteva entiti de implementare, entitatea principal poate consolida situaiile financiare diferite. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 107. De regul, pentru exprimarea rezultatului financiar, se folosesc dou metode de evaluare financiar a proiectelor : a. metoda evalurii corelate a veniturilor i cheltuielilor; b. metoda simpl a perioadei de recuperare; c. metoda actualizrii n funcie de riscuri; d. metoda contabil a valorilor de pia; e. metoda actualizrii fluxului de lichiditi. Precizai care din variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. a, b ; a, c ; d, e ; b, e ; c, d. 108. Cele ase aspecte care trebuie s fie acoperite de evaluarea unui proiect, sunt: tehnic, economic, comercial, financiar, social si organizatoric. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 109. Riscurile principalele, generate de pia, care trebuie luate in consideratie la finantarea unui proiect sunt: 1. riscul afacerii; 2. riscul pietei; 3. riscul momentului; 4. riscul schimbarii cadrului legislativ; 5. riscul inflatiei. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 110. Managenemtul costului proiectului include procesele necesare pentru realizarea activitatilor proiectului, in vederea atingerii obiectivelor stabilite, incluznd urmatoarele mari procese: planificarea resurselor, estimarea costurilor, -----------------------, controlul costurilor. Alegei dintre variantele de rspuns de mai jos varianta adecvat completrii spailui punctat. 31

1. 2. 3. 4. 5.

corelarea costurilor; elaborarea bugetului; transformarea costurilor; finanarea costurilor; controlul bugetelor. 111. Elaborarea bugetului proiectului, semnific alocarea costurilor totale estimate pe

proiect, i cuprinde: a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. 1. 2. 3. 4. 5. b, d, g, f; a, b, h, l; b, d. e, i; c, e, h, j, l; d, e, g, i, k. 112. Despre studiul de fezabilitate se pot face urmtoarele afirmaii: 1. realizez analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii; 2. vizez obtinerea de informatii asupra capacitaii financiare a solicitantului; 3. are drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei unor proiecte de dezvoltare; 4. este asociat, de obicei, cercetarilor de marketing si de conjunctur economica; 5. este obligatoriu la intocmirea ofertelor pentru proiecte de investiii in strainatate. Alegei varianta incorect de rspuns dintre cele de mai sus. riscuri; cost estimat; estimri comparative; structura pachetelor de lucru; planificarea proiectului ca termen de inceput si de sfarsit; resurse necesare; instrumente si tehnici de elaborare a bugetului; ratele unitare ale resurselor; cost de baza; cost estimat cumulat; planul de management al costului proiectului; actiuni corective. Alegei dintre variantele de rspuns de mai jos varianta corect.

32

113. Studiul de fezabilitate poate fi considerat ca un mijloc de a ajunge la decizia de a investi, reprezentnd documentaia tehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului investiiei de proiect pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia i care cuprinde soluii structurale, funcionale, tehnologice, conjuncturale, constructive i economice. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 114. Ideea care st la baza proiectului poate proveni din mai multe surse, dintre cele mai uzuale putndu-se meniona: a. b. c. d. e. f. 1. 2. 3. 4. 5. b, f; d, e; c, d; a, d; a, c. 115. Cuprinsul unui studiu de fezabilitate complex este urmtorul: 1. 2. 3. 4. 5. analiza mediului concurenial; prezentarea agentului economic; prezentarea investiiei; analiza comercial; managementul agentului economic. Precizai care dintre varinatele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 116. Planul de afaceri are, de regul, o structur simplificat, necesitnd un volum mai redus de date i de analize, coninutul minimal al acestuia cuprinznd, ntre altele, urmtoarele elemente: 1. 2. analiza pieei; planul de cercetare-dezvoltare; 33 prognoze de specialitate; cererea de pia; oportuniti tehnologice; un proces inovativ; cerine social-economice; expansiunea cunoaterii. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat.

3. 4. 5.

estimarea costurilor; planul de lucru; echipamente i uniti tehnologice. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 117. Problematica complex a analizei economice a proiectelor cuprinde aspecte, precum:

1. 2. 3.

raionalitatea economic a proiectelor; abordarea integrat a analizei economice; evaluarea costurilor i beneficiilor; rata global i individual de risc; sustenabilitatea efectelor proiectelor; Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat.

4.
5.

118. Aplicarea logicii economice trebuie s aib loc la nceputul ciclului de realizare a proiectului, mai degrab dect n faza de evaluare, aceasta trebuind s-l conduc pe analist la ntrebarea dac investiia de proiect analizat este favorabil pentru guvern sau dac o schimbare de politic sau schimbri instituionale pot avea efecte mai profunde i mai durabile dect proiectul investiional propus. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 119. Viabilitatea economic depinde de sustenabilitatea efectelor proiectului, proiectele fiind sustenabile dac beneficiile nete sau efectele pozitive dinuie pe durata de via ateptat a proiectului. n acest sens, evaluarea capacitii proiectului de a face fa unui viitor incert utilizeaz --------------------------, care se aplic atunci cnd se face testarea proiectelor att pentru eficiena productiv, ct i pentru eficiena alocativ. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. analiza prospectiv; analiza de sensibilitate; analiza corelativ; analiza de sustenabilitate; analiza economic recursiv. 120. Referitor la analiza economic i la analiza financiar se pot face urmtoarele afirmaii: 34

1. 2. 3. 4. 5.

ambele evalueaz profitul unei investiii; conceptul de profit financiar nu este ns acelai lucru ca profitul economic; analiza economic msoar efectul proiectului asupra economiei naionale; diferenta majora ntre ele const n definirea riscurilor i performanelor; dac un proiect nu este sustenabil financiar, nu va genera beneficii economice. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 121. Analiza financiar a proiectului presupune parcurgerea unor etape, precum: 1. 2. 3. 4. 5. analiza scopului investiiei de proiect; analiza costului total al proiectului; analiza pragului de rentabilitate; analiza efectului asupra volumului afacerii; analiza eficienei investiiei de proiect.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 122. Obiectivele analizei financiare a proiectului de dezvoltare sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. determinarea celei mai atragatoare variante; intocmirea unui plan de finantare realist; evidenierea resurselor financiare disponibile; evaluarea viabilitii financiare a proiectului; verificarea daca vor rezulta niveluri corespunzatoare de profit.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 123. Viabilitatea financiara a unui proiect poate fi apreciata prin calculul urmatorilor parametri: 1. 2. 3. 4. 5. randamentul financiar al investiiei; venitul net actualizat; valoarea actualizat net; rata intern de rentabilitate; perioada de recuperare a investiiei. Precizai care dintre variabilele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 124. Venitul net actualizat se calculeaz pe baza fluxului financiar cumulat, actualizat n fiecare an al exploatrii investiiei, viabilitatea proiectului fiind stabilit n cazul n care aceste fluxuri, calculate pe ntreaga perioad de analiz, este pozitiv pentru o rat de actualizare considerat. 35

Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 125. Rata interna de rentabilitate (financiara) este cea mai folosita metoda pentru aprecierea viabilitatii financiare a unui proiect, reprezentnd acea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat = 0, un proiect fiind acceptat din punct de vedere financiar daca aceast rat este egal cu costul de substitutie al capitalului (rentabilitatea marginala). Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 126. Indicatorii financiari sunt frecvent folositi, fiind calculati la inceputul analizei financiare, in scopul facilitarii acesteia, aceti indicatori fiind grupai n 4 categorii: 1. 2. 3. 4. 5. indicatori de lichiditate; indicatori de solvabilitate; indicatori de performan; indicatori de gestiune; indicatori de rentabilitate. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este incorect. 127. Rata lichiditatii imediate se calculeaz folosind urmtoarele variabile a. b. c. d. e. f. g. 1. 2. 3. 4. 5. a, e, f, g; b, d, g; a, c, f; a, c, e; c, e, f, g. 128. Indicatori de solvabilitate sunt urmtorii: 1. 2. rata de acoperire a activelor fixe; rata datoriilor; 36 active curente; profitul net; pasive curente; active totale; stocuri; datorii pe termen scurt; capital total. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta care este corect.

3. 4. 5.

rata de acoperire a serviciului datoriei rata de solvabilitate; rata de acoperire a capitalului social. Alegei varianta incorect de rspuns dintre cele prezentate mai sus. 129. Rentabilitatea economic se determin pe baza urmtoarelor variabile:

1. 2. 3. 4. 5.

active totale; profit net; datorii pe termen scurt; capitalul social; active curente. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat. 130. Bonitatea clientului exprima capacitatea clientului de a-si achita obligatiile care

urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de mprumut, pentru a calcula bonitatea clientului performantele financiare ale clientului se coroboreaza cu -------------------Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat.. 1. 2. 3. 4. 5. activul net; serviciul datoriei; capitalul propriu; datoriile eligibile; lichiditatea general. 131. Evaluarea economic centrat pe costuri cunoate patru tipuri principale, i anume: 1. 2. 3. 4. 5. analiza minimizrii costurilor; analiza cost-eficacitate; analiza costurilor cumulative; analiza cost-utilitate; analiza cost-beneficiu.

Alegei, dintre variantelede rspuns de mai sus, varianta incorect de rspuns. 132. Analiza cost-eficacitate compar diverse proiecte, ai cror indicatorii de performan relevani sunt egali, i evalueaz, n uniti naturale, principalul obiectiv al proiectului. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 37

133. Etapele propuse pentru realizarea analizei cost-beneficiu, n contextul pregtirii proiectelor de de dezvoltare, sunt urmtoarele: 1. 2. 3. 4. 5. analiza risacurilor; analiza opiunilor; analiza financiar; analiza economic; analiza elasticiti.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 134. Analiza cost-eficacitate const n compararea alternativelor de proiect care urmresc obinerea unui singur efect sau rezultat comun, dar care poate diferi n intensitate, aceasta avnd ca scop selectarea acelui proiect care, pentru un nivel dat al rezultatului, minimizeaz valoarea. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 135. Metodologia utilizat n analiza financiar, din cadrul analizei cost-beneficiu, este analiza ---------------------------------, care utilizeaz metoda incremental pentru a compara scenariul cu proiect cu alternativa scenariului fr proiect. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat completrii spaiului punctat. 1. lichiditii nete actualizate; 2. fluxului de numerar actualizat; 3. diferenei actualizate dintre venituri i costuri; 4. fluxului de numerar prospectiv; 5. diferenei dintre lichiditatea prevzut i cea actual. 136. Utiliznd fluxurile de numerar calculate iniiatorii proiectelor trebuie s determine valoarea maxima a finanrii externe nerambursabile, pentru calcularea diferenei de finanat lundu-se n considerare urmtoarele: a. b. c. d. e. f. g. cheltuieli eligibile; economii la costurile de operare; costuri ajustate cu inflaia; costul de investiie actualizat; venitul net actualizat; venituri care trebuie luate in considerare; venituri aferete costului de oportunitate. 38

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. c, d, f; a, b, g; a, b, f; b, d, g; a, d, e. 137. Rata de rentabilitate financiar a capitalului propriu msoar capacitatea proiectului de a genera fonduri care s asigure o rentabilitate adecvat surselor de capital propriu, calculndu-se pornind de la proiecia fluxului de numerar care acoper viaa economic a proiectului i include investiia iniial, costurile de nlocuire, costuri de operare i ntreinere, taxele - ca ieiri, iar ncasrile din veniturile proiectelor i valoarea rezidual a proiectului la sfritul vieii economice - ca intrri. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 138. Pentru analiza economic, circumsris analizei cost-beneficiu, costurile economice sunt msurate din punctul de vedere al ............................, iar beneficiile economice ale proiectului sunt msurate din punctul de vedere al .............................. sau al -------------------------determinate de implementarea proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat completrii spaiilor punctate, n ordinea din text. 1. 2. 3. 4. 5. costurilor marginale, costurilor evitate, beneficiilor actualizate; costurilor actualizate, costurilor de pia, beneficiilor externe; costurilor de oportunitate, costurilor actualizate, beneficiilor nete; costurilor de oportunitate, costurilor evitate, beneficiilor externe; costurilor marginale, costurilor angajate, beneficiilor realizate. 139. Analiza de senzitivitate i risc se realizeaz n trei pai, rezultatul fiecruia urmnd a fi reflectat n cererea de finanare: a. b. c. d. e. f. g. identificarea variabilelor critice; evaluarea senzitivitii problematice; identificarea variabilelor de comutare problematic; calcularea probabilitii riscurilor neacoperite; calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice; determitarea valorilor asociative ale indicatorilor de profitabilitate; estimarea distribuiei probabilitii pentru indicatorii de profitabilitate. 39

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. a, b, d; b, e, g; b,c, e; c, e, f; a, d, f. 140. Mai multe metode au fost dezvoltate pentru a msura beneficiile diferitelor proiecte, voina de a plti rmnnd principiul cluzitor pentru msurare, situaia cea mai simpl fiind aceea n care distorsiunea preurilor de pia este n mod clar definit, putnd exista impozite, subvenii sau controale cantitative pe aceste piee. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 141. Metode ale preferinelor revelate evalueaz valoarea acordat unor bunuri sociale, prin studierea alegerilor reale efectuate de ctre persoane fizice pe pieele conexe, din aceste informaii, analistul putnd deduce valoarea impactul proiectului care este evaluat, n acest sens aplicndu-se urmtoarele metode: metoda preurilor hedoniste; metoda----------------------------; metoda de comportament de evitare. Alegei dintre variantele de rspuns de mai jos varianta adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. beneficiilor asociate; costului de deplasare; oportunitilor indirecte; fluxuluide lichiditate; optimului net al veniturilor. 142. Analiza cost-beneficiu se refer la costurile legate de resursele utilizate pentru punerea n aplicare a proiectului, n general, existnd urmtoarele tipuri de costuri: a. b. c. d. e. f. g. costuri de conformitate; costuri de exploatare; costuri administrative; costuri de investiie; costuri de tranziie; costuri de transformare; costuri de implementare. 40

Alegei varianta corect de rspuns dintre cele prezentate mai jos. 1. 2. 3. 4. 5. b, f, g; b, c, g; c, d, f; a, c, e; a, d, e. 143. Pentru evaluarea atractivitii investiiei ntr-un proiect cele mai utilizate criterii sunt: valoarea actualizat net a beneficiilor suplimentare; rata costuri-beneficii; rata rentabilitii interne. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 144. Riscuri interne aferente proiectelor de dezvoltare, sunt urmtoatele: 1. 2. 3. 4. 5. riscuri legate de ambiguitatea obiectivelor sau a prioritatilor; riscuri legate de imprecizia definirii unor responsabilitati/activitati; riscul ale investiiei; riscuri tehnologice, de productie; riscuri financiare;.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 145. urmtoarele: a. b. c. d. e. f. g. h. i. 1. 2. 3. 4. a, b, c, e, f, i; b, c, d, h, i; a, c, f; a, e, g, h; 41 riscul de pret; riscul concurenial; riscul valutar; riscul conjunctural; riscul de transfer valutar; riscul de ar; riscul de aplicare TVA; riscul de impozit; riscul de inflaie. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat: Riscuri financiare, care conduc la adaptarea greoaie la competitivitate, sunt

5.

a, c, d, g, i. 146. Managementul riscului cuprinde urmatoarele componente fundamentale: evaluarea riscului; planificarea raspunsului la factorii de risc; gestionarea riscului; monitorizarea si controlul riscului. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 147. Proceduri de gestionare a riscului sunt urmtoarele: 1. acoperirea negociativ prin instrumente de transformare, implicnd asumarea riscurilor de ctre partenerii interesai de proiect; 2. utilizarea instrumentelor bursiere- contractele forward, contractele futures, contractele cu optiuni; 3. diversificarea, reducerea riscului prin deinerea unui portofoliu cit mai larg de active diferite si independente; 4. procedurile hedging-eliminarea expunerii la risc prin luarea unei pozitii de compensare; 5. asigurarea transferul riscurilor pentru protectia impotriva unor posibile situatii provocatoare de pierderi, folosind un contract de asigurare prin plata unei prime de asigurare. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 148. n cadrul managementului riscului in desfasurarea unui proiect un element important l reprezint -------------------------, care permite amelioarea conflictelor, nefiind ns vorba de un demers care rezolva in totalitate conflictul. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. soluionarea conflictelor; evitarea riscurilor; negocierea conflictelor; compromisul constructiv; transferul conflictului. 149. Managementul riscului poate fi introdus in definirea, organizarea proiectului si dezvoltarea bugetului, prin urmtoarele modaliti:

42

1. pin definirea proiectului de catre managerul insarcinat cu acesta activitate, trebuie sa rezulte, in mod evident, atat obiectivele, cat si constrangerile asupra acestora, toate acestea fiind apoi incluse intr-un sistem elaborat de reguli ale proiectului; 2. analiza rezultatelor finale estimate, a mediului si a activitatilor proiectului, din perspectiva critica a managementului de risc, in scopul identificarii punctelor slabe ale proiectului; 3. fundamentarea, pe baza regulilor proiectului, a strategiilor de management ale riscului precum si a planului de actiune in ceea ce priveste implementarea activitatilor, matricea de responsabilitati in cadrul proiectului, a planului referitor la comunicare: 4. realizarea structurii procesului managementului de risc, care va fi repetata in mod sistematic la toate nivelurile proiectului de catre managerul de proiect; 5. monitorizarea managerial a manifastrii i acoperirii riacurilor, prin instrumente financiare i de pia. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 150. Dac, din punct de vedere formal, este importanta identificarea elementelor de risc specific proiectelor ce pot interveni in derularea unei investiii de proiect, la nivel practic o importanta similara trebuie acordata de catre managerul de risc identificarii unor solutii concrete de reducere sau eradicare a acestor factori. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 151. Evaluarea riscurilor in proiecte folosete categorii distincte de aciuni, precum: 1. planificarea preliminara a procedurilor de identificarea a riscurilor; 2. identificarea riscurilor posibile care pot apare in desfasurarea proiectului; 3. evidentierea riscurilor pe baza analizelor generale, specifice i a testelor de risc; 4. compararea riscurilor selectate cu cele similare survenite anterior; 5. analiza calitativa a riscurilor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 152. Strategiile optime de raspuns pentru reducerea riscurilor in cadrul proiectelor, in functie de situatiile caracteristice, evedeniaz urmtoarele alternative: 1. acceptarea riscurilor, care se refera la modul in care managerul unui proiect intelege riscul si probabilitatea sa de realizare, precum i a consecintelor estimate ce decurg de aici, lund decizia de a nu actiona pentru indepartarea acestuia;

43

2. monitorizarea riscului si pregatirea planului pentru situatii imprevizibile, acest proces avnd la baza alegerea unui set de indicatori si urmarirea evolutiei acestora pe intreaga durata de desfasurare a unui proiect; 3. transferul si distributia riscurilor in cadrul activitatilor care implica riscuri deosebite sau utilizeaza tehnologii foarte costisitoare, fiind preferabila asigurarea acestora de ctre institutii de profil specializate in asigurari; 4. elaborarea profilului de risc, prin urmrirea evoluiei unor criterii precum: specificitatea industriala, specificitatea organizatorica, luarea n considerare att a produciei cat si activitatii de management a riscurilor etc; 5. reducerea sistematica a riscurilor, care reprezinta practic un complex de metode si strategii menite sa diminueze in mod sistematic riscurile pana la stabilizarea acestora in cadrul unui prag acceptabil pentru managerii de proiect. Alegei varianta incorect de rspuns, dintre cele prezentate mai sus. 153. Activitatea managerial din cadrul controlului riscului, viznd prevenirea i minimizarea riscurilor, cuprinde i componenta elaborrii unei strategii de permanenta identificare a unor noi categorii de riscuri, n scopul identificrii factorilor de risc inainte ca acestia sa poata ajunge in faza critic. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 154. Managementul riscurilor nu trebuie abordat ntr-un mod imprevizibil, intempensiv, ci ntr-o manier structurat pe cinci etape, conform unui program de management al riscurilor financiare: 1. 2. 3. 4. 5. identificarea surselor expunerii la risc; delimitarea parametrilor expunerilor ; cuantificarea gradului de expunere; evaluarea impactului expunerii asupra strategiei financiare a proiectului; adoptarea msurilor de reducere a expunerii.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este corect. 155. Referitor la capacitatea constructorilor de a-i ndeplini obligaiile, se manifest riscuri, precum: a. b. c. riscul de nerealizare; riscul depirii costurilor; riscul indexrii; 44

d. e. f. g. h. 1. 2. 3. 4. 5.

riscul de credit; riscul reglementativ; riscul de inerfa; riscul de subcontractant; riscul contractual.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta corect. a, c, d, e, h; b, d, f, h; b, c, f, g; a, d, f, g; a, c. f. 156. Riscul de rat, apare n cazul folosirii ratelor variabile de dobnd n relaiile de credit, riscul datorndu-se creterii ratei de referin a dobnzii i deci creterii sumei dobnzilor capitalizate, acest risc fiind adesea acoperit prin folosirea liniei stand-by sau stabilirea unui plafon al ratei, utilizndu-se i ratele glisante (schimbarea ratei variabile cu rata fix), aceste metode fiind utilizate ndeosebi n faza de exploatare a obiectivului de investiii. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 157. Riscul contractual apare n cazul ncredinrii exploatrii unui ter, crendu-se astfel un risc de credit pe exploatare, iar dac proiectul beneficiaz de un contract cu pre fix, acest risc este circumscris ---------------------------------Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. riacului de subevaluare; riscului de transformare; riscului de neacoperire; riscului de subfinanare; riscului de indexare. 158. Autoevaluarea propunerii de proiect are drept scop o verificare preliminara, de catre consortiul proiectului, a indeplinirii unor conditii minimale pentru ca proiectul aflat in stare de propunere sa fie eligibil, analiza viznd principalele caracteristici ale proiectului, ntre care: 1. 2. obiectivele; programul de finanare; 45

3. 4. 5.

managementul proiectului; exploatarea rezultatelor; diseminarea informatiilor.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 159. Evaluarea proiectelor trebuie s ia n considerare ase criterii de principiu i s acopere, de regul, cinci aspecte din proiect. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 160. Tehnici preventive de analiz i control a gesiunii proiectului sunt urmtoarele: 1. 2. 3. 4. 5. analiza apariiei i efectelor erorilor; anliza liniei vizibilitii; diagrama cauz-efect; analiza Pareto; managementul propunerilor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este incorect. 161. n cadrul planului de implementare tehnologic a proiectului, partea a IV-a reprezint un rezumat al ----------------------------, ca intreg, intocmit de conducatorul de proiect. 1. 2. 3. 4. 5. punctat. 162. Principii managementului calitatii, care constituie baza standardului de management al calitatii din cadrul familiei de standarde internationale, si care trebuie sa fie utilizate de managementul la cel mai inalt nivel pentru a conduce societatea de poiect spre imbunatatirea performantei, sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. implicarea personalului de la toate nivelurile; abordarea bazata pe proces; mbunatatirea continua; orientarea catre produs; 46 oportunitile deschise de ctre proiect; riscurile poteniale ale exploatrii; efectelor obinute prin proiect; modalitile de valorificare a rezultatelor; perspectivele de dezvoltare i extensie a ideilor proiectului. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta adecvat pentru completarea spaiului

5.

abordarea managementului ca sistem. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este corect. 163. Aplicarea unei politici performante in domeniul calitatii, precum si obtinerea de

rezultate bazate pe obiective cuantificabile, este indisolubil legata de aplicarea unui sistem de management la cel mai inalt nivel, care trebuie s aib, ntre altele, i urmtoarele atribute: a. b. c. d. e. f. g. 1. 2. 3. 4. 5. a, d, g; b, d, f; a, c, e; c, e, g; a, b, f. 164. Managementul intensiv al calitatii este modul de management al unei firme, a elaborarea strategiilor politice de actiune si a obiectivelor in domeniul calitatii; focalizarea asupra cerintelor tehnologice i funcionale; implementarea proceselor manageriale in scopul indeplinirii obiectivelor; mentinerea eficacitatii in procesul managerial; furnizarea de standarde i norme de calitate; analiza rezultatelor obtinute pe baza testelor de caliate; imbunatatirea politicilor si obiectivelor in domeniul calitatii. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta care este corect.

societii de proiect, concentrat asupra calitatii, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia si care vizeaza un succes pe termen lung i respect urmtoarele direcii: orientare spre client; comportament de management; comportament preventiv; orientare spre proces. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 165. n scopul stapanirii si imbunatatirii permanente a sistemului de management al calitatii, este necesara, in anumite conditii, o abordare a intregului proces, cat si a partilor componente din perspectiva unei abordri ------------------, care reflect toate constituientele procesului. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai jos, varianta adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. complexe; fractale; coordonate; holistice; 47

5.

structurale. 166. Instrumentele si tehnicile procesului de planificare a calitatii, cuprind:

1. 2. 3. 4. 5.

analiza cost-beneficiu; analiza comparativa si adaptativa a pietei; diagrame de flux; auditul calitii; costul calitatii. Alegei dintre variantele de rspuns de mai sus varianta care nu este adevrat.

167. Elemente componente ale activitatii de aprovizionare in cadrul unui proiect sunt: 1. 2. 3. 4. 5. livrarea si facturarea; confirmarea comenzii; cererea de aprovizionare; selectarea furnizorului; pregtirea mrfurilor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este corect. 168. Managementul aprovizionarii, in cadrul proiectelor, include etapele necesare achizitionarii de bunuri si servicii in vederea atingerii scopului proiectului, dintre care cele mai importante procedee sunt: 1. 2. 3. 4. 5. organizarea aprovizionarii; planificarea solicitarii; solicitarea; selectia sursei, incheierea contractului. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 169. Metode si tehnici specifice planificrii aprovizionrii sunt: 1. 2. 3. 4. 5. sistemul de ordonare a prioritilor; alegerea tipului de contract; negocierea contractului; estimarea decalajelor; evaluarea stocurilor. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat. 48

170. n managementul stocurilor de materiale pentru realizarea proiectelor se aplic principiul Pareto i tehnica ABC. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

171. Problematica investiiior n proiecte de dezvoltare energetic i a finanrii acestora, i circumscrie aspecte generice referitoare la: 1. riscurile asociate; 2. realitile economice; 3. strategia economic; 4. imaginea economic; 5. aciunea economic. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 172. Cheia succesului n finanarea proiectelor energetice este cunoaterea, printre altele, a posibilitilor de a mbina i combina programele de sprijin cu instrumentele de mprumut si mecanismele de garantare. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 173. Uniunea European a orientat fondurile sale, pentru perioada 2007-2010 viznd sectorul energetic n cadrul Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice POS CCE, axa prioritara 4 mbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sectorului energetic, n trei domenii majore, unul dintre aceste domenii, anume mbunatatirea eficientei energetice, cuprinznd urmtoarele operaiuni: a. investitiile in valorificarea resurselor regenerabile de energie, care vor favoriza dezvoltarea mediului economic si social din diferite zone; b. sprijinirea investitiilor in construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente; c. reducerea emisiilor de poluanti in aer, proveniti din instalatiile mari de ardere, care reprezinta sursa principala de energie termica si apa calda pentru consumatori; d. investitii pentru extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului ; e. sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului cu retelele europene ;

49

f. modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. a, b, f; a, c, d; c, e, f; b, c, f; b, d, e. 174. Diferitele modaliti de finanare a activelor IMM-urilor se refer la: a. b. c. d. e. f. 1. 2. 3. 4. 5. capitaluri proprii; capitaluri permanente; capitaluri mprumutate; capitaluri speculative; capitaluri condiionale; capitaluri bancare. c, e; a, f; b, c; b, d; b, f. 175. Tipuri de credite pe termen scurt folosibile de ctre IMM-uri, sunt: 1. 2. 3. 4. 5. linia de credite; creditul pentru export; creditul revizuibil; creditul de scont; creditul de factoring. Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 176. IMM-urile pot beneficia de finanare UE prin subvenii, mprumuturi i, n unele cazuri, garanii, ajutorul fiind disponibil fie direct (subvenii UE), fie prin programe gestionate la nivel naional. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 50

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat:

177. Politica regional se bazeaz n principal pe -----------------------, adic pe redistribuirea, de exemplu, n cadrul UE, a unei pri din bugetul comunitar realizat prin contribuia statelor membre ctre regiunile i grupurile sociale mai puin prospere. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. solidaritate financiar; participare financiar; echitate economic; integrare bugetar; coeziune social. 178. Finanarea proiectelor dezvoltrii regionale provine din trei surse diferite, n funcie de tipul de asisten i de beneficiar: Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european; Fondul de coeziune. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 179. Principalele direcii ale proiectelor de dezvoltare urban, n perspectiva mbuntirii competitivitii regiunilor i ajutrii regiunilor rmase n urm, contribuind astfel la creterea economic i locuri de munc mai multe i mai bune, sunt urmtoarele: 1. oraele atrag investiii i for de munc; 2. aspecte cheie sunt: transport, accesibilitate i mobilitate, acces la servicii i amenajri, mediul natural i fizic, domeniul cultural; 3. oraele stimuleaz, deseori, dezvoltarea reelelor industriale; 4. oraele concentreaz att necesitile, ct i oportunitile; 5. oraele pot contribui la investiii mai multe i mai eficiente n capitalul uman. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este corect. 180. Printre obiectivele finanate de UE, conform politicii agricole i de dezvoltare rural, se enumer: a. b. c. d. e. investiiile n fermele agricole; cheltuieli pentru resursele agro silvice; finanarea fermierilor tineri; finanarea msurilor de agromediu; finanarea investiiilor n procesarea i marketingul produselor agricole; 51

f. g.

finanarea activitii de agro-mediu i de turism rural; finanarea msurilor de dezvoltare a unor zone rurale; h. stimularea fermelor care practic pluriactivitatea i diversificarea

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. a, e. g; c, d, h; b, d, f; a, d, g; b, c, f. 181. Programul national de dezvoltare rurala 2007 20013, al Romniei, a definit, pe baza provocrilor cheie identificate ale Orientrilor strategice comunitare i a obiectivelor de la Lisabona, urmtoarele obiective globale: a. facilitarea transformrii i modernizrii sectoarelor de producie i de prelucrare din agricultur i din silvicultur, mbuntirea competitivitii i asigurarea durabilitii mediului; b. transformarea i modernizarea sectoarelor de producie i agricultur i silvicultur; c. meninerea i consolidarea mediului rural; d. facilitarea circulaiei forei de munc dinspre agricultur spre alte sectoare i asigurarea unor condiii economice i sociale adecvate pentru populaia rural; e. asigurarea unor condiii economice i sociale adecvate pentru populaia rural; f. identificarea diferitelor oportunitati de finantare i elaborarea unui portofoliu de proiecte adecvat propriilor optiuni de dezvoltare. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 1. 2. 3. 4. 5. a, c, d; b, e, f; c, d, e; b, c, d; a, d, f; 182. Finanarea sustenabil a proteciei mediului poate fi definit ca fiind capacitatea de a asigura resursele financiare pe termen lung stabile i suficiente i de a le aloca, ntr-o form adecvat i ntr-un mod ritmic, pentru a acoperi costurile complete necesare proteciei zonelor de mediu protejate (direct sau indirect) i de a se asigura managementul eficace i eficient al zonelor afectate. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 52 de prelucrare n

183. n finanarea unui

proiect n reea ------------------------------ este elementul care

justific obinerea resurselor investite n proiectul de protecie a mediului, sarcina celor care se ocup cu finanarea proiectului fiind s satisfac necesitile de finanare a proiectului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. gravitatea afectrii mediului; capacitatea financiar a partenerilor; accesibilitatea mediului financiar; oportunitatea investiiei; fluxul viitor de numerar. 184. Tipuri de sprijin financiar oferite de fondul de mediu sunt: 1. finanare prin mprumuturi rambursabile sau fonduri nerambursabile (donaii); 2. stimulente financiare pentru ncurajarea utilizrii sustenabile a resurselor de mediu, specifice fiecrei zone de mediu; 3. co-finanarea unor proiecte sprijinite din surse externe prin mprumuturi rambursabile sau fonduri nerambursabile; 4. subvenionarea parial sau integral a dobnzii pltite pentru mprumuturile bancare; 5. garantarea mprumuturilor interne pentru finanarea investiiilor pn la 60 % din valoarea mprumutului. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 185. Finanarea educaiei nu este neutr, ea reflectnd direct importana acordat unor valori, precum: libertatea, pluralismul, alegerea i, n acest sens, obiective ale unei reformei a finanri educaiei pot fi urmtoarele: creterea resurselor financiare alocate educaiei, din toate resursele mobilizabile; maximizarea distribuirii eficace i eficiente a resurselor; promovarea investiiilor pe termen lung n programe i proiecte i n educaia general; asigurarea responsabilitii publice pentru fondurile alocate i acordate. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals 186. O problem deosebit de important n funcionarea sistemului educaional din Romnia o reprezint, printre altele: 1. disiparea incorect a resuselor financiare existente; 53

2. 3. 4. 5.

subdezvoltarea pieei finanrii adecvate a educaiei; incompatibilitatea ntre ciclul educaional i ciclurile financiare; idadecvarea instrumentelor bancare de finanare; modalitile de finanare aferente fiecrui nivel al structurii educaionale. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus este adevrat. 187. Referitor la efectul de levier n cazul finanrii proiectelor se poate face afirmaia c

nu exist o legtur cauzal ntre efectul de levier i finanarea cu recurs limitat. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 188. Elaborarea montajului finanrii proiectelor ar putea s se rezume la trei etape: a. b. c. d. e. f. 1. 2. 3. 4. 5. expertizarea extern; asocierea competenelor; alegerea schemei fiscale; analiza proiectului; repartiia riscurilor; deconsolidarea financiar. b, d, e; a, c, f; b, c, e; c, d, f; a, d, e. 189. Alegerea unei scheme financiare particulare, n cazul unui montaj n finanarea proiectelor, poate implica anumite avantaje fiscale, cazul cel mai clasic fiind ----------------------------, adevratul avantaj al acestei scheme fiind beneficierea de un credit de impozit, adic de decalarea n timp a plii impozitelor, aceasta fiind raiunea pentru care ctigul de impozit trebuie s fie exprimat n valoare actualizat. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. mprumutul reversibil; rambursarea decalat; leasingul fiscal; impozitarea difereniat; 54

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat.

5.

garantarea fiscal. 190. Primele sectoare care au apelat la tehnica finanrii pe proiect au fost:

1. 2. 3. 4. 5.

finanarea expediiilor spre ri exotice pentru a cuta bogii; exploatarea petrolului, ndeosebi a zcminzelor din Marea Nordului; valorificarea zcmintele petroliere din Texas; finanarea sectoarelor industriale defavorizate; dezvoltarea proiectelor de centrale electrice.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus, varianta care nu este adevrat. 191. Referitor la riscul politic, se poate afirma c bncile comerciale sunt capabile, n prezent, n majoritatea cazurilor, s fac fa acestei dificulti, asociindu-se cu instituii specializate n gestiunea riscurilor, precum societile de capital de risc. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 192. Unul din obsacolele existente n calea utilizrii pieelor de capital pentru finanarea proiectelor de dezvoltare, este: 1. 2. 3. 4. 5. finanrile sunt, de regul, trase o singur dat; piaa este inerial; cel mprumutat poate negocia unele modificri indispensabile ale contractului; disparitatea participanilor; evoluia sindicalizrii bancare. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adevrat. 193. Conform principiilor de la Ecuador, companiile, bncile trebuie s-i asume responsabilati concrete n finanarea proiectelor, n evaluarea i gestiunea riscurilor de mediu i social, aceast responsabilitate innd de conceptul de ----------------------------------------Precizai care dintre variantele de rspuns de mai jos este adecvat pentru completarea spaiului punctat. 1. 2. 3. 4. 5. managementul responsabil al riscurilor; finanarea concentric; finanarea sustenabil; comunizarea finanrii; planificarea sustenabil a finanrii.

55

194. Principiile de la Ecuator ofer o cadru cuprinztor pentru evaluarea riscurilor unei companii n ceea ce privete finanrile pe proiect, domenii poteniale de riscuri asociate finanrii pe proiecte fiind: 1. 2. 3. 4. 5. riscul politic; riscul social; riscul de mediu; riscul reputaional; riscul sistemic.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 195. Identificarea companiilor expuse la risc n finanarea pe proiecte, ia n considerare, ntre alte aspecte i locaia majoritii proiectelor finanate. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 196. Principii ale responsabilitii, specifice acordului de la Ecuator, aplicabile proiectelor de dezvoltare sunt urmtoarele: 1. 2. 3. 4. 5. analiza n parteneriat; revizuirea i clasificarea; evaluarea social i de mediu; planul de aciune i sistemul de management; consultare i informare.

Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 197. Pe plan global, anumite sectoare sunt n cretere, ndeosebi n rile emergente, i anume: 1. 2. 3. 4. 5. sectorul energetic; sectorul telecomunicaii; sectorul proteciei mediului; sectorul utilitilor publice; sectorul transport.

Alegei, dintre variantele de rspuns de mai sus varianta care nu este adevrat. 1 111 n Europa de Est obiectivul principal al finanrii pe proiecte rmne finanarea

infrastructurii municipale i naionale. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals. 56

199. Evoluia viitoare probabil a finanrii pe proiecte vizaz urmtoarele direcii: 1. bncile au nevoie s demareze mprumuturile, iar finanarea pe proiecte este considerat ca fiind protejat i cu risc sczut; 2. mprumuturile corporative, avnd acces deplin la toate activele i cash-flow-urile celor mprumutai, ar putea reorienta competiia spre afaceri cu bunuri care reapar pe piee; 3. finanarea pe proiecte este asaltat de active i cash-flow-uri, modelul sindicalizrii finanrii pe proiecte fiind superior modelului securizrii; 4. reconfigurarea regional i instituional a finanrii pe proiecte, n condiiile dezvoltrii de mari proiecte; 5. alte clase de active, precum emisiunea de ipoteci i de obligaiuni vor atrage investiiile pe termen lung. Precizai care dintre variantele de rspuns de mai sus nu este adevrat. 200. Dup ce a fost afectat de eecuri spectaculoase, datorit impactului crizelor asupra pieelor emergente din ntreaga lume, finanarea proiectelor pare c i revine prudent, refcndu-se, finanarea pe proiecte, folosind datoriile pentru a finana proiecte cu cheltuieli mari de capital, dovedindu-se necesar i se pare c va continua cu succes i n viitor, ns mecanismul finanrii va trebui s fie treptat modoficat. Precizai dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

57