Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT

INFIINTAREA UNEI SERE PENTRU

PRODUCTIA DE LEGUME

Student:Lacatusu Francisca Isabela

Grupa:8415

- BUCURESTI 2014-

1
 CUPRINS

CAP 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA
INVESTITIA
1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI

CAP 2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 AMPLASAMENTUL
2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI
2.4 FLUXUL DE PRODUCTIE
2.5 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

CAP 3. BUGETUL INVESTITIEI

3.1 RESURSELE NECESARE
3.1.1 RESURSELE NECESARE PENTRU INVESTITIE
3.1.2 RESURSELE NECESARE PENTRU PROCESUL
TEHNOLOGIC
3.2 ESTIMAREA PE 5 ANI DE EXPLOATARE A VENITURILOR SI
CHELTUIELILOR
3.2.1 ESTIMAREA REZULTATULUI FINANCIAR
3.3 INDICATORI DE INVESTITIE
3.3.1 INDICATORI FINANCIARI
3.3.2 GRAFICUL INCASARI PLATI

2
CAP 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE
Proiectul are ca scop infiintarea unei sere de legume cu o suprafata de 1500 mp si dotarea
acesteia cu echipamentele si utilajele agricole necesare tehnologiei de cultivare a culturilor de
legume.
Tipurile de legume cultivate sunt: tomate, castraveti,salata verde.

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA

INVESTITIA
Denumire solicitant: Lacatusu Francisca Isabela - PFA
Sediul social: Comuna Cleja, Judetul Bacau

PFA LACATUSU FRANCISCA ISABELA isi desfasoara activitatea din anul 2014,
detine o suprafata de 2000 MP teren arabil, conform titlului de proprietate, pe care nu s-a
cultivat nimic pana in momentul de fata.

* cod CAEN principal 0113 – "Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si

tuberculilor";

1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI

Necesitatea investitiei porneste de la faptul ca legumele au constituit si constituie un
aliment esential in hrana oricarei persoane, datorita elementelor nutritive pretioase pe care le
contin.
O particularitate a legumelor este ca majoritatea pot fi utilizate in alimentatie in stare proaspata
ca atare, precum si in diferite preparate culinare sau sub forma conservata. Putem spune ca nu
exista meniu in care legumele sa nu intervina intr-o proportie, uneori destul de ridicata.
Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumului productiei destinata
comercializarii(2,5-3 kg/mp/ciclu la tomate, 5-6 kg/mp/ciclu la castraveti ,12 plante/mp/ciclu la
salata verde ; productivitatea/mp/ciclu variaza in functie de soiul de legume cultivat)
Un alt obiectiv este, crearea de noi oportunitati pentru ocuparea fortei de munca - in acest sens
intreprinderea noastra va crea un loc de munca.

Obiectivele economico-finaciare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si cresterea

rentabilitatii economice a exploatatiei agricole, cresterea viabilitatii economice, respectiv
cresterea venitului.
Obiectivul propus prin proiect este in acord cu potestialul zonei, unde cultivarea legumelor are o
pondere ridicata.
`

3
CAP 2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 AMPLASAMENTUL
Proiectul este amplasat in regiunea N-E, comuna CLEJA, judetul BACAU.

4
2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante de
cultivare, astfel incat la finalizarea investitiei unitatea sa respecte principiile de obtinere a unor
produse sigure pentru consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata
interna. Produsele care fac obiectul proiectului sunt urmatoarele: tomate, castraveti, ardei si
salata verde.
Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri/an.
Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate:
1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
 Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la
diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
 La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din seminte
autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie de
250 g pentru un ha de sera.
Grd. de
Inaltimea Nr. de Diametrul Varsta
Specia Inflorescente dispersare a
frunze la colet optima
legumicola (cm) (buc) radacinilor
(buc) (mm) (zile)
(%)

Tomate 14 - 20 8 - 10 6-8 1 80 - 90 45 - 65

2. Pregatirea pentru plantare

 Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei,
infiintarea sistemului de sustinere, etansarea spatiului de cultura, fertilizarea de
baza a solului, afanarea solului pentru plantare.
 Pragatirea rasadurilor: tratarea rasadurilor inainte de scoaterea din sera inmultitor,
udarea corespunzatoare, adaptarea la temperatura din sera.
3. Infiintarea culturilor
 Pentru infiintarea culturii de tomate in sera se va avea in vedere: epoca de infiintare,
schema de plantare si desimea culturii.
 In sera, unde exista conditii pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se
poate efectua inca din cursul iernii, respectiv incepand cu ultima decada a lunii
decembrie. Plantarea se poate esalona de regula pana la mijlocul lunii martie.
 Nu este oportuna plantarea foarte intarziata la culturile incalzite deoarece se reduce
proportional si productia timpurie, existand riscul ca pretul mediu de desfacere sa
fie sub pretul de cost.

5
 Epoca Nr. de Nr. de Perioada
Cultura Desimea Recolta
de inflorescnte inflorescente de
in sere plante/mp Kg/mp
plantare /planta /mp recoltare

Ciclul I 1 ian. –
2,4 – 2,7 10 ....12 26....30 IV - VII 8....10
15 feb.
Ciclul II 15 iul. –
3,0 – 3,3 6.....8 21.....23 IX-XII 5.....7
30 iul.
4. Lucrari de ingrijire

 Lucrari generale
 Asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor, in
urmatoarele 15 zile dupa plantare cu rasad de rezerva.
 Sustinerea plantelor. In acest scop se va infiinta spalierul format din sarme intinse
orizontal, cate una pentru fiecare rand de plante.

 Musuroirea plantelor cu sol din sera, la 20-30 zile de la plantare, pentru favorizarea
cresterii radacinilor adventive.
 Afanarea superficiala a solului se efectueaza in sere in mod repetat, si numai daca
este necesar, pentru aerisirea solului si combaterea buruienilor.
 Irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol, la nivel de 65-75%
pana la legarea fructelor si 75-85% in perioada de formare si crestere a fructelor.
Norma de udare variaza de la 8-20 litri/mp in primele luni de la plantare, la 25-30
de litri/mp in perioada de recoltare.

6
  Fertilizarea. Fertilizarea culturii de tomate se va realiza pe toata perioada culturii,
raportul intre principalele elemente nutritive (macroelemente si microelemente)
fiind diferit in functie de perioada de vegetatie (plantare, inflorirea inflorescentei,
cresterea fructelor, inceperea recoltarii, recoltarea intensa, declinul culturii).
 La inceputul culturii se pune un accent mai mare pe continutul de fosfor si potasiu.
Ulterior, raportul acestor 2 elemente cu azotul scade, datorita cresterii cerintelor
fata de azot. O atentie deosebita se acorda din nou potasiului in perioada recoltarii
intense a fructelor, pentru asigurarea unei calitati comerciale corespunzatoare.
Fertilizarea se va realiza prin introducerea elementelor nutritive in apa de irigare,
operatie tehnologica denumita fertirigare.

 Lucrari speciale
 Sustinerea plantelor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe snur din sfoara,
care se leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul substratului, iar
la celalat capat se leaga de sarma orizontala, aflata la 2,00 m inaltime.
 Copilitul plantelor. Este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii
laterali (copilii) sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor
cu mana. Aceasta diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si
inflorescentele (fructele) aflate pe tulpina.
 Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de
boli sau daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in
aceeasi zi dupa defoliere.
 Imbunatatirea legarii fructelor. Priveste valorificarea potentialului de fructificare al
plantelor. Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna, cand
cauza o constituie lumina insuficienta, temperatura scazuta (sub 150C) si umiditatea
relativa a aerului foarte mare (90%), dar si in lunile de vara, atunci cand
temperatura este prea ridicata (peste 300C) si umiditatea relativa a aerului prea
scazuta (sub 60%). Aceste conditii se compara cu valorile optime pentru
temperatura de germinare a polenului (intre 200C si 280C) si de umiditatea relativa a
aerului (60-70%).
 Limitarea cresterii in inaltime se refera la indepartarea varfului de crestere al
tulpinii, de regula dupa 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente, atunci cand pe
tulpina s-a format numarul de inflorescente utile stabilit initial. Prin intreruperea
cresterii terminale, substantele elaborate de catre frunze sunt orientate preponderent
spre punctele de fructificare, determinandu-se atat grabirea maturarii fructelor cat si
cresterea calitatii acestora.
 Protectia plantelor. La cultura tomatelor in sere pot aparea o serie de agenti
patogeni si daunatori, contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de
combatere.

7
 5. Recoltarea si conditionarea productiei.
 La tomatele cultivate in sere, recoltarea fructelor se face atunci cand culoarea
acestora a virat spre roz-rosu-portocaliu, iar cea verde a disparut. In aceasta faza,
fructele se transporta in conditii mai bune.
 Recoltarea la culturile in sere, ciclul I, incepe la sfarsitul lunii martie si poate sa
dureze 90 de zile, iar la ciclul al II-lea, incepe in ultima decada a lunii septembrie si
poate sa dureze 60-70 de zile.
 Durata perioadei de recoltare este in functie de numarul inflorescentelor pe planta.
Astfel, la 8-10 inflorescente/planta recoltarea dureaza 12-14 saptamani, pe cand la
3-4 inflorescente/planta durata este de 6-8 saptamani. Temperatura mai ridicata in
perioada de recoltare determina grabirea coaceriifructelor. Intervalul obisnuit dintre
recoltari este de 2-3 zile (2-3 recoltari/saptamana), dar se poate recolta si zilnic.
Operatiunea de recoltare va fi manuala. Lazile pline cu recolta obtinuta vor fi
transportate in hala unde vor fi cantarite, etichetate si paletizate.

6. Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu

beneficiarul si se ambaleaza in ladite.
 Pentru calitatea fructelor, intervalul de recoltare pana la consum sa fie cat mai scurt.
 Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 220C pana la 270C
 Productia la cultura in sera ajunge la 7-10 kg/mp la ciclul I si 5-7 kg/mp la ciclul al
II-lea.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de castraveti:

1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
 Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la
diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
2. Pregatirea pentru plantare
 Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat
pentru infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura
pregatit si sa asigure conditiile de mediu necesare.
 Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor,
dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului
de sustinere, etc.
 Masurile pentru pregatirea rasadurilor au in vedere reducerea la minimum a
stersului provocat de transferarea din sera inmultitor la locul de plantare. Se vor
proteja contra atacurilor de agenti patogeni sau daunatori, prin tratarea preventiva,
se vor hidrata corespunzator, pentru a nu se produce ofilirea inainte de plantare.

8
3. Infiintarea culturilor
 Castravetii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara, hibrizii de castraveti
cu fruct lung. Pentru cel de-al doilea ciclu, sunt preferati hibrizii cu fruct scurt.
 Desimea culturii este mai redusa la culturile infiintate in decembrie-ianuari si la
hibrizii cu fruct scurt (1,6 – 1,8 plante/mp) si mai mare la culturile infiintate mai
tarziu, februarie-martie (1,8 – 2,2 plante/mp)

4. Lucrarile de ingrijire
 Lucrarile generale:
 Asigurarea si mentinerea desimii culturii – se realizeaza prin completarea golurilor
cu rasad din rezerva.
 Sustinerea plantelor se va realiza pentru fiecare planta individual, pe sfori, fie oblic
la conducerea in „V”, fie vertical la conducerea in „pergola”.
 Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o
distanta de cca. 10-15 cm fata de planta.
 Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a.
Plantele de castraveti se caracterizeaza printr-un consum mare de apa si o capacitate
de absorbtie redusa. Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000
mp./zi in luna decembrie si 7,5 – 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna
recoltarile sunt precedate de norme mai mari de udare.
 Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se
asigurarea elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin
fertilizari la interval de circa 3-7 zile, cu doze moderate.

 Lucrari speciale:
 Dirijarea cresterii si fructificarii
 Inlaturarea fructelor mici
 Dirijarea factorilor de mediu

9
 5. Protectia plantelor
 Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de
carenta/excesul substantelor minerale.
 Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la
diferente foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni
ireversibila.
 Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si
vizeaza principalii daunatori. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: musculita
alba, paianjenul rosu, tripsul comun, etc.
6. Recoltarea si conditionarea productiei
 Momentul de recoltare se stabileste atunci cand fructele au ajuns la maturitatea de
consum, in functie de specificul fiecarui hibrid. In perioada anului cu lumina
insuficienta nu se asteapta ca fructele sa atinga dimensiunile tipice maxime,
deoarece aceasta ar afecta calitatea fructelor urmatoare si chiar capacitatea de
fructificare a plantelor.
7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma
fructelor. Pentru fructele din grupa “extra” si calitatea I-a, curbarea fructelor nu trebuie
sa fie mai mare de 1-3 cm fata de axa fructului.
8. Ambalarea se va face in cutii de carton. Castravetii cu fruct mare se sorteaza dupa
greutate iar cei cu fruct mic in functie de lungimea fructelor.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de ardei:

1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
 Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la
diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
2. Pregatirea pentru plantare
 Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat
pentru infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura
pregatit si sa asigure conditiile de mediu necesare.
 Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor,
dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului
de sustinere, etc.
 Masurile pentru pregatirea rasadurilor au in vedere reducerea la minimum a
stersului provocat de transferarea din sera inmultitor la locul de plantare. Se vor
proteja contra atacurilor de agenti patogeni sau daunatori, prin tratarea preventiva,
se vor hidrata corespunzator, pentru a nu se produce ofilirea inainte de plantare.

10
3. Infiintarea culturilor
 Ardeii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara.
 Desimea culturii recomandata pentru plantarea ardeilor în sere/solarii este de
30.000 – 35.000 plante/Ha. Pot fi plantați pe rânduri cu distanta egala intre ele sau cea
mai răspândita metoda este pe doua rânduri apropiate (40-60 cm) și doua depărtate
(1,0 – 1,2m). Distanta intre plante trebuie sa fie cuprinsa intre 30-40 cm.

4. Lucrarile de ingrijire
 Lucrarile generale:
 Asigurarea si mentinerea desimii culturii – se realizeaza prin completarea golurilor
cu rasad din rezerva.
 Sustinerea plantelor – Modelul olandez (palisarea clasica care se practica și la alte
culturi: de tomate, castraveți, etc) în care fiecare tulpina este susținută de o ață pe
toată înălțimea; În cazul în care se utilizează acest model de palisare sunt 3 metode
de fixare a aței pentru a susține planta: utilizarea unui inel special de prindere a aței
și plantei, legarea pur și simplu a atei la baza plantei sau legarea aței de un țăruș
care este înfipt în pământ lângă plantă.
 Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o
distanta de cca. 10-15 cm fata de planta.
 Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a.
Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000 mp./zi in luna
decembrie si 7,5 – 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna recoltarile sunt
precedate de norme mai mari de udare.

 Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se

asigurarea elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin
fertilizari la interval de circa 3-7 zile, cu doze moderate.

11
  Lucrari speciale:
 Dirijarea cresterii si fructificarii
 Inlaturarea fructelor mici
 Dirijarea factorilor de mediu

5. Protectia plantelor
 Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de
carenta/excesul substantelor minerale.
 Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la
diferente foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni
ireversibila.
 Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si
vizeaza principalii daunatori.
6. Recoltarea si conditionarea productiei
 Recoltarea ardeiului gras cultivat pe ciclu lung în sere și solarii se face la
maturitatea comercială care poate să coincidă cu maturitatea biologică (este cazul
ardeiului gras roșu care la început este verde închis, iar la coacere este rosu) sau
poate să nu fie ajuns la maturitate așa cum este cazul ardeiului gras galben, care este
recoltat înainte de coacerea propriu-zisă. Recoltarea se face continuu la circa 7 zile
pe tot parcursul ciclului de dezvoltare sau în valuri la 10-14 zile în funcție de
caracteristicile genetice ale hibrizilor utilizați. Practicarea unei recoltări cât mai
dese conduce la o creștere a producției totale de ardei datorită faptului că imediat
după înlăturarea fructelor mari compușii de fotosinteză produși de frunze sunt
orientați către fructele mai mici aflate în creștere.
7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma fructelor.
8. Ambalarea se va face in cutii de carton.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de salata verde:

1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
 Materialul biologic este reprezentat de seminte,care va fi achizitionat de la
producatori specializati din judetul Bacau.
2. Pregatirea pentru plantare
 Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei,
fertilizarea de baza a solului.
 Pragatirea rasadurilor: cu circa 10 zile anterior infiintarii culturilor, rasadul se
sorteaza, se trateaza preventiv contra bolilor, se aseaza in ladite si se transporta la
locul de plantare.

12
3. Infiintarea culturilor
 Pentru infiintarea unei culturi de salata verde in sere se va avea in vedere: epoca de
infiintare, schema de plantare si desimea culturii.
 Cultura de salata se va planta in acelasi timp cu culturile de tomate si castraveti,
printre randuri. Avand in vedere perioada scurta de vegetatie, de 45-50 zile pana la
recoltarea pentru consum, este posibila cultivarea salatei printre randurile de tomate
si castraveti, fara sa afecteze cresterea si dezvoltarea acestora.
 Culturile se vor infiinta in octombrie si ianuarie, astfel incat recoltarea sa se
realizeze in lunile noiembrie-decembrie, respectiv februarie-martie, cand oferta de
legume proaspete este mai redusa pe piata.

4. Lucrari de ingrijire
 Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat
dupa constatarea lor.
 Irigarea este foarte importanta pentru salata, deoarece atat insuficienta cat si
excesul apei sunt daunatoare. La cultura din sere, dupa udarea la plantare (100 –
120 m3/ ha), se uda de cate ori este nevoie pentru mentinerea unei umiditati
moderate atat in sol (75% din c.c.a.) cat si in aer (70%).
 Fertilizarea faziala include maximum doua interventii si se rezuma cel mai adesea
la aplicarea azoltului si potasiului.
5. Protectia plantelor
 Bolile neparazitare la salata pot sa fie mai ales de natura fiziologica, determinate de
carenta minerala. Astfel, la insuficienta de azot plantele raman mici si au culoarea
verde-deschis, la insuficienta de potasiu se accentueaza incretirea frunzelor iar
capatanile vor ramane afanate, pe cand la insuficienta de fosfor plantele raman mici
cu frunze dungate verde-inchis.

13
  Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si
vizeaza daunatorii specifici ai salatei.Unul dintre daunatorii periculosi este limaxul
cenusiu (Agriolimax agreste).
 La aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor, se va tine
seama de existenta culturilor asociate de salata (tomate si castraveti), deoarece
apare riscul de poluare a plantelor de salata in faza de recoltare.
6. Recoltarea
 Recoltarea salatei se face in functie de epoca de infiintare a culturilor pe masura ce
capatanile ajung la maturitatea de consum. Detasarea plantelor se face prin taiere,
deasupra primelor frunze ale rozetei de la baza, care sunt rasfirate. Avand in vedere
ca salata este foarte perisabila, dupa taiere capatanile se aseaza direct in ladite. Daca
se pun pe un rand, capatanile se aseaza cu baza in sus, daca se pun pe doua randuri,
primul se aseaza in pozitie normala si al doilea cu baza in sus.
 Aprecierea calitatii se va face dupa greutate conform normelor, astfel: peste 300 g,
250-300 g, 200-250 g, 150-200 g, 80-100 g. Fiecare grupa corespunde unei clase de
calitate.
 Productia in sere se poate incadra intre 2,5 si 4,0 kg/mp, echivalentul a 12-15
plante/mp.

Depozitarea legumelor se va realiza in anexa de depozitare, capacitatea acesteia fiind

dimensionata pentru maxim 2-3 zile deoarece intre momentul recoltarii fructelor si cel al
utilizarii acestora de catre consumatori trebuie sa fie un interval cat mai scurt, salata verde fiind
perisabila se dezhidrateaza foarte repede.
Livrarea produselor se va realiza zilnic, astfel incat sa se evite diminuarea calitatii comerciale.
Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea
legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.

14
 POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare

prime / materiale auxiliare / Adresa cantitate Cantitatea aproximativa % din total
aproximativa achizitii
produse / servicii aproximativa -RON-

Rasad 6.200 buc/an

SC RASAD-BIO SRL BACAU 6200 51,69%
tomate,ardei,castraveti

SC MATERIAL BIOLOGIC LEGUME 4000 buc/an

BACAU Rasad ,seminte 2800 30,00%
SRL

Dezinfectanti sol, 91 l/an

fertilizanti
SC TREAT PLANTS SRL BACAU 692 15,54%
Tratament daunatori

AGROLAND BUSINESS SYSTEM SRL BACAU Alte materiale - 122 2,77%

Total 7014 100%

15
 FISA TEHNOLOGICA
Tomate Productivitate medie (kg/ha) 90.000,00
CULTURA (la hectar)
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti
Denumirea in care
Nr. crt. lucrarii se Cost Cantitate Tarif Cost Pret TOTAL
Echipament Cost Denumire Cost
agricole executa unitar (zile zilnic unitar U Cantitate unitar
utilizat / unitar Descriere material unitar
lucrarea (lei/ha lucrate/ha (lei/zi (lei/ha M (UM/ha) (lei/UM
capacitate (lei/ha) utilizat (lei/ha)
) ) ) ) )
Pregatirea
ingrasaman
terenului -
octombri Motocultor, t organic 6.450,0 6.825,0
1 arat, 375,00         0,00 kg 1 6450
e plug, remorca  natural + 0 0
fertilizare
chimice
de toamna
Semanat
seminte
2 ianuarie             0,00 seminte kg 0,8 600 480,00 480,00
pentru
rasad
Plantat 250,0
3 martie         5 50         0,00 250,00
rasad 0
Legarea
250,0
4 plantelor pe aprilie         5 50 sfoara kg 80 4 320,00 570,00
0
araci
5 Erbicidare aprilie             0,00 erbicide kg 100 2,5 250,00 250,00
Tratament solutii
6 mai Motostropitoare 5,40         0,00   1 450 450,00 455,40
fitosanitar complexe
Carnitul 250,0
7 mai         5 50         0,00 250,00
plantelor 0
150,0
8 Recoltare iunie Remorca       3 50         0,00 150,00
0
900,0 7.950,0 9.230,4
Cost unitar total - 380,40 - 0,00 -   -      
0 0 0

16
 FISA TEHNOLOGICA
Castraveti Productivitate medie (kg/ha) 60.000,00
CULTURA (la hectar)
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti
Denumirea in care
Nr. crt. lucrarii se Cost Cantitate Tarif Cost Pret TOTAL
Echipament Cost Cost
agricole executa unitar (zile zilnic unitar Denumire U Cantitate unitar
utilizat / unitar Descriere unitar
lucrarea (lei/ha lucrate/ha (lei/zi (lei/ha material utilizat M (UM/ha) (lei/UM
capacitate (lei/ha) (lei/ha)
) ) ) ) )
Pregatirea
terenului - ingrasamant
octombri Motocultor,
1 arat, 375,00         0,00 organic natural kg 1 8550 8.550,00 8.925,00
e plug, remorca 
fertilizare + chimice
de toamna
Semanat
seminte
2 februarie             0,00 seminte kg 4 150 600,00 600,00
pentru
rasad
Plantat
rasad, 150,0
3 aprilie         3 50 sfoara kg 40 4 160,00 310,00
legat 0
plante
4 Erbicidare mai             0,00 erbicide kg 1 766 766,00 766,00
Tratament
pesticide,erbicid
5 fitosanitar mai Motostropitoare 5,40         0,00 kg 1 350 350,00 355,40
e
+ fertilizare
150,0
6 Prasit iunie Prasitoare 150,00     3 50         0,00 300,00
0
150,0
7 Recoltare iulie Remorca       3 50         0,00 150,00
0
450,0 10.426,0 11.406,4
Cost unitar total - 530,40 - 0,00 -   -      
0 0 0

17
 FISA TEHNOLOGICA
Ardei Productivitate medie (kg/ha) 45.000,00
CULTURA (la hectar)
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti
Denumirea in care
Nr. crt. lucrarii se Cost Cantitate Tarif Cost Pret TOTAL
Echipament Cost Denumire Cost
agricole executa unitar (zile zilnic unitar U Cantitate unitar
utilizat / unitar Descriere material unitar
lucrarea (lei/ha lucrate/ha (lei/zi (lei/ha M (UM/ha) (lei/UM
capacitate (lei/ha) utilizat (lei/ha)
) ) ) ) )
Pregatirea
ingrasaman
terenului -
octombri Motocultor, t organic 10.225,0
1 arat, 375,00         0,00 kg 1 9850 9.850,00
e plug, remorca  natural + 0
fertilizare
chimice
de toamna
Semanat
seminte
2 februarie             0,00 seminte kg 1 360 360,00 360,00
pentru
rasad
Plantat 100,0
3 aprilie         2 50         0,00 100,00
rasad 0
100,0
4 Prasit aprilie Prasitoare 150,00     2 50         0,00 250,00
0
solutii
5 Fertirigare mai             0,00 kg 1 950 950,00 950,00
complexe
Tratament
solutii
combatere
6 iunie Motostropitoare 5,40         0,00 combatere kg 1 325 325,00 330,40
boli
daunatori
daunatori
100,0
7 Recoltare iulie Remorca       2 50         0,00 100,00
0
300,0 11.485,0 12.315,4
Cost unitar total - 530,40 - 0,00 -   -      
0 0 0

18
 FISA TEHNOLOGICA
Salata verde Productivitate medie (kg/ha) 50.000,00
CULTURA (la hectar)
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti
Denumire in care
Nr. Cost Cantitate Tarif Cost Pret
a lucrarii se Echipament Cost Denumire Cantitat Cost TOTAL
crt. Descrier unitar (zile zilnic unitar U unitar
agricole executa utilizat / unitar material e unitar
lucrarea e (lei/ha lucrate/h (lei/zi (lei/ha M (lei/UM
capacitate (lei/ha) utilizat (UM/ha) (lei/ha)
) a) ) ) )
Pregatirea noiembri Motocultor, ingrasama
1 375,00         0,00   1 6731 6.731,00 7.106,00
terenului e plug, remorca  nt chimic
100,0
2 Plantare februarie         2 50 arpagic kg 2000 4 8.000,00 8.100,00
0
100,0 azotat de
3 Fertilizare martie         2 50 kg 150 1,6 240,00 340,00
0 amoniu
Tratament
solutii
combatere Motostropitoar
4 martie 5,40         0,00 combatere kg 1 570 570,00 575,40
boli e
daunatori
daunatori
150,0
5 Recoltare aprilie Remorca       3 50         0,00 150,00
0
350,0 15.541,0 16.271,4
Cost unitar total - 380,40 - 0,00 -   -      
0 0 0

19
 2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Investitia propusa are 2 obiecte principale:

 OBIECTUL 1- SERA
 OBIECTUL 2 - MOTOCULTOR

Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul PNDR, Masura 121

“Modernizarea exploataţiilor agricole “intruneste urmatoarele suprafete:

Denumire Suprafata (mp)

Suprafata teren 2.000 mp
Suprafata construita sera 1.500 mp
Total suprafata
1.500 mp
construita
Total suprafata
1.500 mp
construita desfasurata

20
 OBIECTUL 1- SERA

21
  Latime: 16 m fara stalpi interiori
 Lungime: 104 m
 Inaltime streasina: 3 m
 Suprafata Sera: 1500 m2
 Structura metalica: profile C, Z, Sigma din otel S 235 zincat, suruburi IP de
inalta rezistenta
 Acoperis - material : policarbonat celular 16 mm
 Pereti - material : policarbonat celular 16 mm
 Rezistenta zapada: 200kg/m2
 Rezistenta vant: 0,5 Kpa
 Rezistenta seism: 0,24g (acceleratia terenului)

1. Structura metalica, acoperis in 2 ape si pereti verticali. Daca latimea depaseste

deschiderea maxima fara stalp interior,se realizeaza nave alaturate cu stalpi comuni.
Structura metalică cu dimensiunile descrise mai sus, fabricată din profile metalice tip S
235 protejate la coroziune prin zincare. Structura metalică este formată din stâlpi, grinzi,
pane ,rigle ,contravânturi verticale si contravântuiri orizontale. Cadrele sunt fixate in
pahare din beton armat .

2. Acoperis realizat din policarbonat transparent cu grosimea minima de 16 mm, cu

protectie UV, rezistent la grindina fixat mecanic pe structura metalica , împreuna cu fixări
rezistente la dilatări in cazul îmbinărilor plăcilor intre ele. Șuruburile de fixare, auto-
forante zincate, sunt dotate cu șaibă si garnitură (garnitură vulcanizata de șaibă).
Acoperisul include si următoarele elemente: coame, dolii, frontoane, colțare, parazăpezi,
jgheaburi și burlane din otel prevopsit cu poliester 25 um in culori RAL standard.

3. Pereti realizati din policarbonat transparent cu grosimea minima de 16 mm, cu

protectie UV, rezistent la grindina fixat mecanic pe structura metalica , împreuna cu fixări
rezistente la dilatări in cazul îmbinărilor plăcilor intre ele. Șuruburile de fixare, auto-
forante zincate, sunt dotate cu șaibă si garnitură (garnitură vulcanizata de șaibă). Pereții
includ de asemenea: sorțuri tablă prevopsită Poliester 25 um care protejează soclul din
beton armat.

4. Trape aerisire naturala la acoperis. Acestea se livreaza cu deschidere electrica cu

senzor de ploaie si vant. Acoperire cu policarbonat celular de 16 mm. Trapele sunt dotate
cu motoare (actuatoare) la 24V cu putere de ridicare a trapelor de 100 kg.

22
5. Trape aerisire naturala pereti. Acestea se livreaza cu deschidere electrica cu senzor
de ploaie si vant. Acoperire cu policarbonat celular de 16 mm. Trapele sunt dotate cu
motoare (actuatoare) la 24V cu putere de ridicare a trapelor de 100kg.

6. Fundatie din beton armat pe contur cu dimensiunile de 30x30x80 cm si pahare din

beton armat pentru stalpii dininteriorul serei.

7. Instalatii:
‣ instalatie electrica 220/380 V cu tablou electric general;
‣ instalatie apa curenta pe traseul pana la sera, cu alimentare din put forat sau alte surse,
impreuna cu bazin dotat cu filtru de sedimente. Instalatie apa formata din tevi polietilena
Teava PE80 D32 PN10, pe distanta sursă/put -sera impreuna cu pompa submersibila cu
bazin de 500 litri, , inaltime ridicare 80 m, dotat cu filtru sedimente. Instalatia exterioara
este dimensionata pe 1" si interioara pe 1" . Instalatia de apa include optional filtru
particule, filtru cu lampa UV si sistem de incalzire la temperatura mediului ambiant
existent din seră a apei necesara irigarii.

8. Sistem iluminare pentru crestere accelerata rasaduri si plante. Iluminare artificială cu

temporizator, pentru crestere plante, pe baza de leduri cu spectru larg de lumina inclusiv
UV, consum foarte redus de energie și termen de functionare foarte lung. Acestea emit
numai lungimile de undă ale luminii corespunzătoare vârfurilor de absorbţie ale unei
plante, tipice
proceselor fotochimice, nu au nevoie de balast, şi produc caldura mult mai puţin decât
sistemul HPS. Acest lucru permite apropierea de bolta de plante. De asemenea, plantele
transpira mai putin, ca urmare a reducerii căldurii.

9. Usi intrare pentru utilaje si persoane. Usă pietonala dubla deschidere 1600 x 2010 mm
fabricate din PVC cu geam din policarbonat de 16 mm grosime. Usa pentru utilaje pe
sina, cu structura metalica, acoperita cu policarbonat de 16 mm, la dimensiunea de 3000
x 3000 mm.

10. Sistem irigare cu picurare, aspersie, micriaspersie, ceata, ridicare umiditate cu

pompa ingrasamant pentru fertilizare si aplicare tratamente fito-sanitare. Sistem automat
de irigare prin picurare , dimensionat la 1/2" in camp si 1" la capete, cu tuburi
longitudinale la fiecare 60 cm dotate cu robinet individual, fixate pe sol, dotat cu senzor
de umiditate, pornire automata
in functie de umiditate sol, combinat cu reglaj ora/zile. Optional, se adauga pompa de
ingrasamant pt. fertilizarea plantelor șiaplicarea de tratamente fito-sanitare plantelor. In
functie de culturi sunt disponibile sisteme irigare aspersie, microaspersie, ceata, ridicare
umiditate, dezumidificare, umidificare, CO2.

23
11. Sistem umbrire: Bariera Solara. Sistem de umbrire,interior, pe cablu, cu actionare
electrica automată. Sistemul de umbrire se poate monta si pe exterior, deasupra
acoperisului, in acest caz are rol suplimentar de protectie impotriva ploii cu grindina.

12. Bariera Termica. Sistem electric, automat, pe cablu, care intinde o barieră termica
sub acoperis, pe interiorul serei, pe timp de noapte, pentru a bloca pierderile de căldura
prin acoperis. Consumul de combustibili necesar incalzirii serei, pe timp de iarnă, scad cu
minim 30% datorită acestui sistem. Acest sistem poate avea partial si rol de bariera solara
70-80%.

13. Ventilare fortata. Sistem de ventilare dotat cu ventilatoare axiale, cu pornire

automată in functie de umiditate si temperatură, montate in cadrul peretilor exteriori si cu
debit de aer de 25.000 mc/H, dotate cu hub de aluminiu. Ventilatoare interne, tubulare,
pentru circulare aer, cu oprire si pornire automata.

14. Incalzire pe timp de iarna se poate realiza in nenumarate feluri, utilizand centrale
termice pe gaz, lemn, peleti, motorina, electric, apa termala. Preferinta noastra este
pompa de caldura apa/apa, aer/apa sau aer/aer.O sera la 300 m2 se poate incalzi eficient
cu sistem de încalzire pe timp de iarnă format din Centrala pompa de caldura la 110 KW
putere instalata apa/apa cu racire automata vara, cu distributie in ventiloconvectoare,
registrii, sau in pardoseala (pentru culturi suspendate). Incalzire 25 grade interior la o
temperatura de -20 grade exterior. Consumul acestei pompe de caldura este de maxim 10
KW/h si 22 KW/h (la temperatura exterioara de peste minus 10 grade celsius) , energie ce
poate sa fie livrata de 88 buc. panouri fotovoltaice on-grid pe timp de zi si reteaua
electrica sau generator pe timp de noapte. (eventual centrala eoliana daca amplasamentul
furnizeaza vant min 4 m/s).

16. Racire pe timp de vara. Răcire activă/pasivă pe timp de vară a atmosferei interioare
(temperatura minima 12 grade). În cazul în care incălzirea se realizează cu pompe de
căldură - sistemul de racire este inclus gratuit. Sistemul de racire poate furniza si
umidificare.
17. Constructie, montaj, instalare, manopera.

24
 OBIECTUL 2 – MOTOCULTOR
Denumire: Motocultor MUSSON AL900, 6.5 CP, 350mm-850mm
Tip motor - 4 timpi, OHC,benzina
Putere - 6.5 CP
Combustibil - Benzina fara Plumb
Capacitate rezervor combustibil - 1000 ml
Capacitatea cilindrica - 196 cmc
Cantitate ulei - 0.6 L
Producator motor - Loncin
Latime lucru - 350-850mm
Adancime de lucru - 100-260 mm
Roti transport - Optional
Transmisie - Ax melcat-Roata melcata
Ambreiaj - conic uscat
Pornire - demaror
Numar cutite - 24
Tip produs - Motocultor benzina

25
2.4 FLUXUL DE PRODUCTIE
Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea
legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.
Pentru soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate, castraveti,ardei si salata verde),
estimarea capacitatilor de productie s-a realizat in baza urmatoarelor ipoteze:

Parametrii tehnologici de productie Tomate

Suprafata totala cultivata tomate 500 mp

Cicluri de productie 2 cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 3 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 4 luni

Productie totala ciclul I 6.000 kg/ciclu

Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2,5 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 3 luni

Productie totala ciclul II 3.750 kg/ciclu

Productie totala anuala 9.750 kg/an

Parametrii tehnologici de productie Castraveti

Suprafata totala cultivata castraveti 500 mp

Cicluri de productie 2 cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 6 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 4 luni

Productie totala ciclul I 12.000 kg/ciclu

Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 5 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 4 luni

Productie totala ciclul II 10.000 kg/ciclu

Productie totala anuala 22.000 kg/an

26
 Parametrii tehnologici de productie Ardei

Suprafata totala cultivata tomate 500 mp

Cicluri de productie 2 cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 2,5 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 4 luni

Productie totala ciclul I 5.000 kg/ciclu

Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2 kg/mp/luna

Perioada de recoltare 3 luni

Productie totala ciclul II 3.000 kg/ciclu

Productie totala anuala 8.000 kg/an

Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si ardei, 2 cicluri/an:

Parametrii tehnologici de productie Salata verde

Suprafata totala salata verde 500 mp

Cicluri de productie 2 cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (oct - dec) 12 buc/mp

Perioada de recoltare 1 luni

Productie totala ciclul I 2000 buc/ciclu

Productivitate medie ciclu II (ian - mar) 12 buc/mp

Perioada de recoltare 1 luni

Productie totala ciclul II 2000 buc/ciclu

Productie totala anuala 4000 buc/an

Vom avea in exploatare o sera cu suprafata totala de 1.500 mp, cultivata cu tomate,
castraveti, ardei si salata verde. Suprafata aferenta fiecarei culturi se va pastra in fiecare an de
operare, dar se va realiza o rotatie a culturilor pe teren tinand cont de compatibilitatea intre
culturi, astfel incat sa se obtina o productivitate maxima si sa se evite epuizarea resurselor din
sol.

27
  Capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei:

Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)

Denumirea culturii UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Tomate kg 9.750 9.750 9.750 9.750 9.750

Castraveti kg 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000

Ardei kg 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

Salata verde buc 4000 4000 4000 4000 4000

 Pretul legumelor vara si extra sezon

Pret
Cultura Pret extrasezon Medie
vara

Tomate 1,50 6,50 4,00

Castraveti 2,00 6,00 4,00

Ardei 1,50 6,50 4,00

Salata verde 1,00 2,00 1,50

 Lant de distributie pentru desfacerea produselor:

Distribuitori specializati

Producător Magazine specializate Consumator final

(II)
Asociatii de producatori

28
  Potentiali clienti:

Nr. crt Client (Denumire si adresa) Valoare aproximativa -Lei- % din vanzari

1. SC APROZAR SRL, Bacau 35.000,00 26,04%

2. SC SUPERMARKET SRL, Bacau 14,400,00 10,71%

3. SC HIPERMERKET SRL, Bacau 45.000,00 33,48%

4. SC PROCESATOR DE LEGUME SRL, Bacau 40.000,00 29,77%

TOTAL 100,00%

 Analiza concurentei
Tinand cont de faptul ca pe termen scurt intreprinderea vizeaza piata locala, si concurenta cu care
se va confrunta este mai redusa, fiind constituita in principal de mici producatori locali.
Principalii concurenti din zona sunt:

Nr.
Firma Judet
crt.

1. Alina Soare PFA Bacau

2. Asociatia Farmi Bacau

3. SC Fructe si Legume SRL Bacau

SORTAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA PRODUSELOR CULTIVATE IN SERA

RECOLTARE

/SORTARE

CANTARIRE AMBALARE

ETICHETARE PALETIZARE
CALIBRARE
LIVRARE
MARCARE
DEPOZITARE

29
 2.5 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

Durata de implementare a proiectului de investitii este de 12 luni.

In realizarea graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama ca in perioada lunilor cu
temperaturi scazute (decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de constructii.

Specificatie Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Constructie sera x
Instalatie irigat
Instalatie incalzire

Achizitie motocultor x

30
CAP 3. BUGETUL INVESTITIEI

3.1 Resursele necesare

3.1.1 Resursele necesare pentru investitie (toate preturile sunt exprimate in Euro)

Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4.4386 Lei (curs BCE din data de 09.12.2014)

A) Constructia serei, a instalatiilor de irigat si incalzire si achizitionarea unui motocultor

presupune urmatoarele cheltuieli de investitie:

Valoare
Pret fara Valoare
totala Total
Nr. Crt Specificare Cantitate UM TVA/UM TVA/UM totala
fara -Euro-
-Euro- TVA
TVA
30 9.60 45000 14400 59400
Structura 1500 mp
17 5.28 29070 9028.8 38098.8
Acoperis 1710 mp
17 5.28 14025 4356 18381
Pereti 825 mp
Trape 96 29.28 4320 1317.6 5637.6
45 mp
acoperis
1 Trape 96 29.28 4992 1522.56 6514.56
52 mp
Constructie pereti
sera 31.4 14.72 3297 1545.6 4842.6
Fundatii 105 m3
460 110.40 460 110.4 570.4
Usi 1 buc
Sistem
2.7 0.89 4050 1335 5385
irigare 1500 mp
picurare
Manopera 10 2.40 15000 3600 18600
1500 mp
montaj
2
340.32 81.68 340.32 81.68 422
Achizitie Motocultor 1 buc
utilaj
37297.64 195149.6
TOTAL

31
 Pret fara Valoare Valoare
Total
Nr. Crt Specificare Cantitate UM TVA/UM TVA/UM totala totala
-Lei-
-Lei- fara TVA TVA
133.16 42.61 199737.00 63915.84 263652.84
Structura 1500 mp
75.46 23.44 129030.10 40075.23 169105.33
Acoperis 1710 mp
75.46 23.44 62251.37 19334.54 81585.91
Pereti 825 mp
Trape 426.11 129.96 19174.75 5848.30 25023.05
45 mp
acoperis
1 Trape 426.11 129.96 22157.49 6758.03 28915.53
52 mp
Constructie pereti
sera 139.37 65.34 14634.06 6860.30 21494.36
Fundatii 105 m3
2041.76 490.02 2041.76 490.02 2531.78
Usi 1 buc
Sistem
11.98 3.95 17976.33 5925.53 23901.86
irigare 1500 mp
picurare
Manopera 44.39 10.65 66579.00 15978.96 82557.96
1500 mp
montaj
2
1510.54 362.54 1510.54 362.54 1873.09
Achizitie Motocultor 1 buc
utilaj
165549.30 866191.01
TOTAL

32
 3.1.2 RESURSELE NECESARE PENTRU PROCESUL
TEHNOLOGIC

a) Consum de materii prime si materiale pentru ciclul de productie

Nr Materii prime, Cantitate Unitate Consum/ Pret TVA Valoare Valoare Valoare
crt materiale de unitar(fara totala(fara totala totala
masura Ciclu de tva) lei TVA lei
prod. kg Tva) lei Cu TVA
lei

1 Rasad
4
tomate,castraveti,ardei Buc/mp 6200 1 0.24 6200 1488.00 7688.00

2 Rasad salata verde 8 Buc/mp 4000 0.7 0.17 2800 672.00 3472.00

3 Dezinfectanti sol, 0.06

fertilizanti
l/mp 91 5.7 1.37 518.7 124.49 643.19
Tratament daunatori

4 Sfoara(2.400 m/bobina) 4 buc 4 28 6.72 112 26.88 138.88

5 Benzina 180 L/an 180 5.01 1.20 901.8 216.43 1118.23

b)Cheltuieli cu salaraiatii pentru ciclul de productie

Nr.crt Categorie de personal Numar persoane Salariu brut Costurile cu

salariile

1 Administrator 1 1800 1800

2 Contabil 1 1200 1200

3 Mecanizatori 1 1000 1000

4 TOTAL LUNAR 4000

33
3.2 ESTIMAREA PE 5 ANI DE EXPLOATARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

lei lei lei lei lei
VENITURI 100400 103560 114400 124550 135900

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

CHELTUIELI lei lei lei lei lei
114650 124200 133750 138925 149400

34
3.2.3 ESTIMAREA REZULTATULUI FINANCIAR

PROFIT

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

lei lei lei lei lei
14250 20640 19350 14375 13500

DENUMIRE PRET
NR CRT CULTURA ANI VANZARE

1 CASTRAVETI I 2.5

2 CASTRAVETI II 2.7

3 CASTRAVETI III 2.9

4 CASTRAVETI IV 3 35

5 CASTRAVETI V 3.2
 DENUMIRE PRET
NR CRT CULTURA ANI VANZARE

1 SALATA VERDE I 1
a) Prognoza vanzarilor
2 SALATA VERDE II 1.4

3 SALATA VERDE III 1.6

NR AN
CRT I FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE
4 SALATA VERDE IVNOIEMBRIE DECEMBRIE
1.9
S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S
  1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 5 1 2 3 SALATA VERDE
4 1 2 3 4 1 2 3 4 V 1 2 3 4 1 22 3 4

AN X   X   X   X X X   X  
1 I         X       X       X     X     X X X X X X X X         X         X

AN     X X X X     X   X X X X  
2 II     X   X X           X   X       X X X X X X X X X X X X             X    

AN   X   X X X X X X X X     X X X       X X
3 III     X     X                       X X X X X X X X X       X X X      

AN X   X   X   X X X   X  
4 IV     X       X       X     X     X X X X X X X X X         X         X    

AN     X   X     X   X X X   X  
5 V     X X X       X       X X   X     X X X X X X X X X X         X         X

36
37