LICEUL TEHNOLOGIC “ ION POPESCU-CILIENI”

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL IV DE CALIFICARE

Profilul : Resurse naturale si protectia mediului

Specializarea : Tehnician in agricultura

Prof, indrumator , Absolvent

POPESCU FLORENTINA BADUICA ANGELICA - IRINA

ANUL 2022

1
 LICEUL TEHNOLOGIC “ ION POPESCU-CILIENI”

TEMA:

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CASTRAVETILOR IN CAMP

Prof,indrumator, Absolvent,

POPESCU FLORENTINA BADUICA ANGELICA - IRINA

ANUL 2022

2
 CUPRINS

Argument......................................................................................................................4

CAPITOLUL I

1.1.Introducere.............................................................................................................5

CAPITOLUL II

2.Tehnologia de cultivare a castravetilor in camp…………………………………...6

2.1.Pregatirea terenului………………..……………………………………………...6

2.2.Cerinte fata de clima si sol .....................................................................................7

2.3.Semanatul si plantatul castravetilor………………………………………………8

2.4.Lucrari de ingrijire…………………………………………………………….....10

2.5. Combaterea bolilor la castraveti………………………………………………..11

2.6. Daunatorii la castraveti…………………………………………………………14

2.7. Recoltarea………………………………………………………………………18

CONCLUZII SI RECOMANDARI.........................................................................19
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................20

3
 ARGUMENT

Castravetele este o plantă erbacee care are un sistem radicular slab dezvoltat și o tendință de a
crește spre suprafața solului. Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fragilă la tinerețe, devenind
lemnificată când planta ajunge la maturitate, conform informațiilor din Tratat de
legumicultură (Ruxandra Ciofu et al, 2004).

Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate și au perișori grandulari, aspri. Dacă sunt rănite,
strivite sau răsucite, fructele vor avea un gust amar, deoarece curcubitacina va migra (din
peduncul va ajunge în fruct).

Fructul are o formă alungită, cu ridicături semisferice și poate avea dimensiuni și culori
diferite. Semințele sunt turtite, de o culoare alb-gălbuie și sunt mai bine dezvoltate la baza
fructului.

Castravetele este cultivat de cel puțin 3000 de ani, în Asia de vest; în Europa a ajuns în
timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franța, care amintesc de
cultivarea castravetelui.

Se crede că este o plantă nativă a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este menționat în
legenda lui Gilgamesh, între produsele vechiului oraș Ur, fiind consumat de către locuitorii
acestuia. Unele surse spun că a fost produs pe scară largă în Tracia; apartenența sa la bucătăria
bulgărească și turcească vin să întărească această teorie. Din India, castravetele a ajuns
în Grecia (unde este numit "vilwos") și în peninsula italică, unde populația este foarte
amatoare de această legumă. Fructul castravetelui este menționat și în Vechiul
Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plantă foarte răspândită în Egipt, chiar și
sclavilor israeliți: Ne amintim de Pește, pe care l-am avut pe mesele noastre în timpul robiei
egiptene / de castraveți, pepeni, praz, ceapă, usturoi. Israeliții vor rămâne, astfel, foarte
atașați de aceste legume, care vor fi folosite adeseori în mesele lor tradiționale de sărbători.

4
Despre împăratul roman Tiberius se spune că servea castraveți la fiecare masă, indiferent de
anotimp. Astfel, pe teritoriul Imperiului Roman a fost dezvoltat pentru prima dată un sistem
artificial de creștere a fructelor și legumelor în condiții speciale, similar cu o seră agricolă,
pentru a asigura prezența pe masa împăratului a legumei sale favorite.

CAPITOLUL I

1.1 Introducere

Producerea rasadului implica doua operatii tehnologice si anume: semanarea si repicarea.

Semanarea castravetilor poate fi facut atat pe pat germinativ, cat si in tavite alveolare de 200
de celule.

Pentru o germinatie optima a semintelor de castraveti trebuie sa se indeplineasca

urmatoarele conditii:

 pana la rasarire temperatura optima trebuie sa fie cuprinsa intre 22-26 oC, umidiate
100% si lipsa completa a luminii.

 se umecteaza turba foarte bine (cand o strangeti in mana sa curga apa din ea);

 se aseaza turba in tavite (sau pe pat) se traseaza randurile printr-o usoara apasare a
substratului si se pun semintele una cate una.

 se acopera cu un strat fin de turba uscata de maxim 0,5 cm si nu se mai uda ulterior
pana la rasarire.se acopera cu ziare sau cartoane de hârtie patul germinativ peste care
se poate pune o folie cu rol de retinere cat mai mult timp a umiditatii de 100%
necesare germinarii si rasarii optime a semintelor;

Repicarea castravetilor se face intr-un interval de timp foarte scurt, circa 4-7 zile de la
rasarire, in ghivece de plastic mate, inchise la culoare, prin care nu patrunde lumina la
radacina. Imediat dupa repicare se mentine o zi sau doua o temperatura constanta zi/noapte de
25-30 oC. 
Dupa aceste doua zile este necesara schimbarea temperaturii constante zi/noapte, cu o

5
diferenta de 5-7oC. De asemenea, se urmareste umiditatea substratului care se va iriga
constant pe toata perioada de la rasarire pana la repicare. O data cu irigarea se pot efectua
fertilizari si tratamente fitosanitar

CAPITOLUL II

2. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CASTRAVETILOR IN CAMP

2.1 Pregatirea terenului

 Solul trebuie să aibă un set de echilibrat nutrienți. Pentru fertilitate ridicată,

ambele compusi organici, și un set de elemente minerale.
 Este vital ca puieții tineri să primească mult oxigen, așa că ar trebui să se aleagă un sol
ușor și afanat.
 Solul pentru plantarea castraveților are nevoie de umiditate uniformă și de înaltă
calitate. Solul selectat ar trebui să aibă o bună absorbție și capacitatea de a menține
nivelul de umiditate la același nivel.
 Prezența microflorei vii în sol. Prezența microorganismelor afectează favorabil puieții
tineri. Cea mai mare concentrație de bacterii se află la o adâncime de până la 0,2 metri,
așa că solul trebuie săpat cu grijă și slăbit. O cantitate mică de bacterii se găsește în
argilă și nisip.
 Nivelul neutru al acidității solului este de aproximativ 7,0.

Castravetele este o legumă iubitoare de căldură și, respectiv, iubitoare de lumină, atunci când
alegeți un loc pe o parcelă pentru castraveți, ar trebui să se bazeze pe aceste criterii. ar trebui
să fie nisipoasă sau lutoasă. Cu toate acestea, dacă amorsare argilă, se poate dilua cu nisip (2
găleți la 1m2).

6
Castraveții sunt plantați cel mai bine în locul în care au crescut anterior: cartofi, roșii,
morcovi, varză, vinete. Nu este recomandat în locul cucurbitaceelor (acest lucru poate duce la
boala castraveților).

2.2 Cerinte fata de clima si sol

Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce priveste factorii
climatici. Este o specie legumicola foarte pretentioasa la caldura si umiditatea din sol si aer.
Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind temperatura medie zilnica se mentine
peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura.

Căldura – este unul din factorii de primă condiție pentru desfășurarea normală a proceselor
metabolice și obținerea de producții la nivelul potențialului productiv al
cultivarelor. Temperatura optimă de vegetație este de 25-28°C, cu o medie în 24 ore (zi și
noapte) mai mare de 15°C pe întreaga perioadă de vegetație (în culturile din câmp). În funcție
de faza de vegetație, temperatura optimă se situează la nivelul valorii de 25± 7°C.

Temperatura minimă de germinare a semințelor de castraveți este de 15-16°C. Ținute înainte

de semănat timp de 24 ore la o temperatură de -4°C, pot să înceapă germinația la 10°C,
grăbindu-se astfel și ritmul de creștere și fructificare al plantelor. Nivelul maxim de
suportabilitate este de 30-35°C, peste aceste valori plantele își diminuează sau chiar își
încetinesc creșterea. Aceleași aspecte se manifestă și în cazul valorilor de sub 15°C. Prin
menținerea îndelungată a temperaturilor la 12-13°C plantele pier. În sol, temperatura trebuie
menținută cu 2-3°C mai mare decât cea a aerului, pentru o cât mai bună vegetație.

Lumina cu o intensitate de 12.000-15.000 lucși, influențează favorabil procesele fiziologice,

castraveții fiind plante de zi scurtă (12 ore lumină) dar de intensitate ridicată. O intensitate și
durată mare de iluminare grăbesc procesul de îmbătrânire și slăbesc potențialul de rodire.
Insuficiența luminii determină alungirea plantelor și reduce capacitatea de fructificare.

7
Umiditatea, atât din sol cât și cea din aer trebuie menținută la nivelurile cerute de plante, pe
faze de vegetație, insuficiența ducând la oprirea creșterii, apariția unui număr mai mare de
flori mascule, deformarea castraveților și apariția gustului amar al acestora. Nivelul optim în
sol trebuie menținut la 75-80 % din I.U.A. și de 85- 90 % în aer. La o umiditate mai mare în
sol, asociată cu o temperatură ce scade sub 10°C, absorbția la nivelul sistemului radicular nu
are loc și apare seceta fiziologică.

Aerul prezintă o importanță deosebită pentru castraveți, atât în sol cât și în atmosferă, fapt
pentru care culturile din câmp și, în special, cele timpurii se recomandă a se efectua între
perdele de plante cu port înalt. Prin mișcarea și deranjarea vrejurilor plantelor de către curenții
puternici de aer este încetinită creșterea acestora, castraveții se deformează și apare gustul
amar. Rădăcinile plantelor sunt deosebit de sensibile la lipsa aerului din sol, fapt ce
influențează dezvoltarea lor în stratul superficial și, ca atare, solul trebuie menținut în
permanență afânat în vederea aerisirii. Trebuie evitată tasarea solului, iar prașilele se fac
superficial.

Castravetele reacționează bine la creșterea concentrației de dioxid de carbon din aer, realizând
o intensificare a procesului de asimilație (la care participă direct). Concentrații de până la
0,6%, determină grăbirea ritmului de creștere și obținerea de sporuri de producții. Unele
experimente au demonstrat că la o suplimentare a concentrației de dioxid de carbon, timp de 6
ore zilnic, s-au obținut la castraveți sporuri de producție de 30%. Terenurile trebuie să fie
plane, bine însorite, cu posibilități permanente de irigare și cu protejare naturală sau artificială
față de vânturi și curenți reci de aer.

2.3 Semanatul si plantatul castravetilor

Semănatul are loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, când în sol la o adâncime de
8-10 cm se realizează o temperatură de 10-12°C, mai devreme în județele din sud, sud-est și
sud-vest și mai târziu în celelalte zone. Se folosesc 4-6 kg sămânță pentru un hectar cultură, la
adâncimea de 3-4 cm. La cultura pe sol, pentru soiurile tip cornișon, schema de semănat este
(80+70) x 9-10 cm, asigurându-se o desime de 133-148 mii plante/ha, iar pentru soiurile cu

8
fructe mijlocii schema de semănat și desimea plantelor, sunt asemănătoare culturii de
castraveți timpurii.

La culturile pe spalier, schemele de semănat sunt cele prezentate în figura de mai jos,
realizându-se o desime de 71 mii plante/ha – pe suprafețe mari (a) și de 38-50 mii plante/ha –
în sistem gospodăresc (b). Stâlpii spalierului se confecționează din lemn sau fier, cu lungimea
de 150- 160 cm și diametrul de 7-8 cm (cei din lemn sunt mai groși), pentru 1 ha fiind
necesari 800-850 bucăți. Sârma folosită are diametrul de 3-4 mm, fiind necesară o cantitate de
aproximativ 300 kg/ha.

Daca iei in considerare cultivarea castravetilor timpurii sau de toamna, va trebui sa iei in
considerara plantarea rasadului dupa data de 10 mai. Daca vrei sa semeni direct, atunci ia in
considerare intervalul 25 aprilie – 10 mai.

Ia in considerare si temperatura exterioara, pentru ca media temperaturilor in 24 de ore (zi si

noapte) nu ar trebui sa scade sub 15 grade Celsius.

In cazul in care vorbim despre temperaturi de 12-13 grade Celsius pe o perioada mai lunga de
timp, rasadurile vor muri.

O sa iti mai spunem si un mic truc: tine semintele de castraveti timp de 24 de ore inainte de a
le semana la o temperatura de -4 grade Celsius. De ce sa faci asta? Pentru ca vor incepe sa
germineze la 10 grade Celsius si plantele vor putea creste mai rapid.

In cazul culturii castravetilor de toamna, acestia se seamana direct in intervalul iunie-iulie.

Vorbim in special de castravetii de tip cornisor pe care ii utilizam la muraturi.

9
2.4 Lucrari de ingrijire

 Mulcirea solului
Este o tehnologie utilizate de multi ani de legumicultori. si presupune acoperirea solului cu
folii special concepute pentru aceasta operatiune. Aceasta oparetiune nu trebuie ignorata, mai
ales pe in culturile de sera, desfasurate pe suprafete mici, pentru ca asigura productie timpurie
ridicata. Un alt avantaj al lucrarii de mulcire, este controlul buruienilor.

Conducerea si formarea plantelor, incepe cand plantele ating 20-30 cm. Se realieaza legaturi
slabe, care sa nu afecteze planta, dar care sa fie suficient de rezistente pentru a o sustine.
Aceasta operatiune nu trebuie ignorata pentru ca poate duce la productivitate scazuta de slaba
calitate.

 Ciupirea castravatelui

Este o lucrare foarte importanta care ajuta la crestera productivitatii. Pe inaltimea de 60-80
cm, sunt indepartate toate fructele si toti lastarii pentru a asigura fortificarea tulpinilor. Pana la
150-160 cm lastarii laterali trebui ciupiti dupa primul fruct si primele frunze. Dupa ce planta
atinge 2m se lasa cca. 4 lastari ciupiti pana la 2-3 frunze si 6-8 fructe.

 Irigarea

10
Castravetele cere apa mai ales in timpul infloririi si formarii fructelor. Trebuie de mentionat
ca, castravetele poate fi udat dimineata pana la amiaza. Udatul tarziu si in deosebi si in orele
de seara provoaca dezvoltarea bolilor.

In primul rand fainarea falsa, care duce la pierderea mai mult de 50% din roada. Udatul se
poate efectua prin brazde si sub forma de ploaie. In dependenta de conditiile climatrice, pe
parcursul vegetatiei sunt necesare 6-10 udari. Pentru a pastra apa in sol, solul trebuie sa fie
afinat dupa udat.

 Fertilizarea

Sub aratura este necesar de introdus 40-60 t/ha balegar dospit sau gunoi de grajd.
Ingrasamintele minerale trebuiesc introduse primavara
sub cultivatie adinca in doza N60 P60 K60. Daca ingrasamintele minerale nu au fost
introduse, se face ingrasarea suplimentara cu selitra amoniacala cu doza kg/ha in faza de 6-8
frunze. Fainarea falsa apare in timp racoros si umezeala. Iata de ce nu udati dupa amiaza sau
seara – plantele nu reusesc sa se usuce pina la caderea noptii.

2.5 Combaterea bolilor la castraveti

Castraveții au aceleași boli ca toți pepenii. Practic, acestea sunt ofilirea fusarium, antracnoza,
mucegaiul praf și pufos, bacterioza, mozaicul de castraveți, putregaiul gri și alb. Cel mai
adesea, leziunea este observată în perioadele umede prelungite ale verii, la plantarea plantelor
fără a observa rotația culturilor și udarea frecventă cu apă rece.

 Antracnoza

Petele neclare, rotunde, galben-maronii, cu mici crăpături pe frunzele castravetelui indică

faptul că plantele au dezvoltat o boală numită antracnoză. De obicei, apare la umiditate
ridicată în combinație cu temperatură ridicată și afectează nu numai frunzele, ci și tulpina,
pețiolii, fructele. Pe acestea din urmă, acestea pot fi observate sub formă de ulcere, care

adesea devin cauza castraveților de vânzare, putrezirea, ruperea tulpinilor și moartea biciului.

11
Ciupercile cauzatoare de antracnoză (Gloeosporium, Kabatiella, Colletotrichum) se tem de
aerul uscat și de lumina soarelui deschisă. Prin urmare, atunci când crește castraveți, este
necesar să monitorizezi îngroșarea acestora, precum și să îndepărtezi paturile din buruieni în
timp.Dacă deteriorarea plantărilor se dezvoltă rapid și nu se îmbunătățește condițiile de
creștere (de exemplu, sunt ploi prelungite), ar trebui să aplicați amestecul Bordeaux, lichidul
Burgundia sau orice alt fungicid recomandat pentru utilizare împotriva antracnozei.

 Făinarea

Petele albe sub formă de pulbere pe suprafața superioară a frunzelor de castraveți indică faptul
că planta este afectată de mucegaiul praf. De obicei, această boală „atacă” paturile de
castraveți până la sfârșitul verii și, dacă nu este tratată, se răspândește treptat pe tulpinile

12
plantei și fructele acesteia. Pericolul mucegaiului este că ucide treptat tufa de castraveți
complet.
Următoarele contribuie la boală: modificări bruște ale temperaturilor de zi și de noapte, udare
cu apă rece, ventilație slabă a plantelor (cauzată de îngroșarea plantărilor), curenți reci,
hrănire excesivă cu azot. În etapele ulterioare ale dezvoltării bolii, este aproape imposibil să
se ajute planta afectată, prin urmare, în luna august, atunci când se colectează fructe, este
necesar să se examineze biciurile sale pentru deteriorarea bolii și la primele semne pentru a
începe tratamentul.

Primul lucru de făcut este să rupeți și să distrugeți frunzele deteriorate. Al doilea este
fertilizarea cu îngrășământ de potasiu. În al treilea rând, încercați să stropiți plantele cu
infuzie de mullein sau să pulverizați cu pulbere de sulf. Dacă toate celelalte nu reușesc,
trebuie să aplicați unul dintre fungicidele recomandate împotriva Erysiphe cichoracearum și
Sphaerotheca fuliginea, de exemplu, Bayleton sau Ochloride de cupru.

 Bacterioza

Găurile unghiulare pe frunze și rănile maronii pe fructele castravetelor sunt un semn că

plantele au fost „atacate” de bacterioză. Această boală bacteriană (agentul cauzal este bacteria
Pseudornonas, Erwinia) se răspândește prin contact: prin insecte, atingând părți de plante

13
bolnave, cu picături de apă. Ca în toate cazurile anterioare, scăderile de temperatură și
umiditatea ridicată a solului și aerului sunt un moment favorabil pentru izbucnirea acestuia
Pentru a învinge bacterioza, este necesar să se semene castraveți cu semințe murate, să se
observe rotația culturilor (fără a readuce cultura la locul său inițial timp de cel puțin 4 ani), să
se îndepărteze la timp verdele afectat de castraveți. Pentru prevenire, în locurile de răspândire
în masă a bolii, se recomandă tratarea paturilor de castraveți cu 1% lichid Bordeaux, 0,4%
oxiclorură de cupru sau Fitosporin-M.

2.6 Dăunători la castraveți

Ador castraveții și dăunătorii. Cele mai dăunătoare dintre ele sunt melci, afide de pepene
galben, mușcă albă de seră, acarieni păianjen.

14
  Limaci sau melci

Dacă pe timp de noapte cineva mănâncă frunzele tinere ale răsadurilor dvs., acestea sunt cel
mai probabil melci sau melci. Le place să acționeze sub acoperirea nopții și să absoarbă
țesuturile tinere ale plantelor. Este destul de greu să te lupți cu ei, dar poți totuși.
În primul rând, acest tip de dăunător trebuie colectat manual. Pentru a face acest lucru, trebuie
să ieșiți pe paturi noaptea și să folosiți o lanternă pentru a găsi crustacee și a le scoate din
paturi.

În al doilea rând, puteți aranja capcane pe site. Acestea pot fi bucăți de placaj, acoperișuri sau
orice alte materiale care nu transmit lumină și rețin umezeala sub ele.

În al treilea rând, paturile trebuie menținute într-o stare curată, respectând plivirea și slăbirea,
pentru a face viața dificilă micilor „dușmani”. Și, în ultimă instanță, puteți recurge la
utilizarea substanțelor chimice, de exemplu, împrăștierea granulelor „Thunderstorm” pe sol.

 Afide

Frunzele castraveților sunt răsucite, florile cad, o floare lipicioasă a apărut în unele părți ale
plantei - asta funcționează afidele. De obicei, distribuția sa de masă este observată la înălțimea

15
verii. Insectele suge seva din plante, inhibând astfel dezvoltarea acestora și contribuind la o
scădere a randamentului.
Dar cel mai rău lucru este că, pe lângă efectele negative directe, ele devin adesea purtătoare
de boli, deci este imperativ să lupți împotriva afidelor!

 Primul lucru pe care puteți încerca să îl aplicați este remediile populare. Acestea includ
infuzie de usturoi, coji de ceapă, pelin, celandină, cenușă și săpun de rufe, precum și
prăfuirea plantațiilor cu cenușă uscată.
 Al doilea este să efectuați hrănirea foliară pe partea inferioară a frunzei cu o soluție de
clorură de potasiu și superfosfat (10 g x 20 g x 10 l de apă, de două ori, cu o pauză pe
săptămână), sau nitroamofos (pentru 10 l de apă, 3 linguri o dată la 7 zile).
 Al treilea este hrănirea plantelor cu îngrășăminte fosfor-potasiu.
 Și, în cele din urmă, tratați plantele cu fitoverm, produse biologice Strela sau insecticide
Arrivo, Intavir, Tanrek.

 Whitefly
Dacă mici insecte albe apar pe castraveți în număr mare, aceasta este o muștă albă. De
obicei, ea se așează în sere, dar în vara fierbinte și umedă distruge plantațiile deschise. Este
destul de dificil să te protejezi de el, deoarece acest dăunător este purtat de vânt. Cu toate
acestea, măsurile de control merită încă aplicate.

16
  Primul lucru pe care îl poți folosi sunt capcane pentru lipici. Acestea sunt realizate
independent prin vopsirea unei bucăți de placaj sau carton gros cu culoare galbenă și
acoperite cu orice adeziv cu uscare lentă.
 Al doilea este să încercați să distrageți dăunătorii prin plantarea mai multor copii de
tutun lângă castraveți.
 Al treilea este pur și simplu să spălați în mod regulat dăunătorii cu apă.
 Și al patrulea - pentru a efectua pulverizare regulată cu preparatele "Buton", "Karbofos"
sau "Iskra".

 Acarianul păianjen

O pânză de păianjen a apărut pe partea inferioară a frunzelor castravetelui - acesta

era acarianul păianjen. Acest dăunător se răspândește în masă pe vreme caldă și uscată.
Scopul său este seva celulelor vegetale. De aceea, acolo unde a apărut, frunzele castraveților
capătă o culoare de marmură, devin maronii treptat și se usucă.
Pentru a minimiza riscul ca această insectă dăunătoare să se așeze pe paturi, la căldură,
acestea trebuie pulverizate cu apă, menținând astfel o umiditate optimă a aerului și ar trebui să
se efectueze plivirea regulată. În cazul infestării în masă a castraveților de către acarienii
păianjen, se recomandă utilizarea Fitoverm.

17
2.7 Recoltarea

Pentru cultura timpurie, recoltarea are loc eșalonat, între 15 iunie și 10 august, la intervale de
2-3 zile. E important să se acorde mare atenție la recoltare, vrejurile nu trebuie deranjate,
altfel fructele vor deveni amare. În funcție de mărimea fructelor, se pot obține între 15 și 25
de tone pe hectar.

Pentru cultura de vară, recoltarea se face în general manual, când fructul ajunge la maturitatea
tehnică. Fructele se culeg la interval de 2-4 zile și dimensiunea la care trebuie recoltate
depinde de scopul utilizării:

 Pentru consum în stare proaspătă: 9-12 cm, 12-15 cm

 Pentru industrializare: 6-9 cm, 3-6 cm

Pentru recoltare, trebuie să alegi momentul optim al zilei: dimineața, când temperatura este
încă scăzută, după ce s-a zvântat roua. Fructele trebuie culese de la nivelul pedunculului și pot
fi recoltate cu mâna, folosind un cuțit, sau combine speciale.

Producția obținută variază în funcție de soi și de modul de cultivare: 10-15 tone pe hectar
pentru soiurile cu fructe mici, 15-25 de tone pe hectar pentru cele cu fructe mari și 25-50 de
tone pe hectar pentru cultura pe spaliere.

Dacă fructele nu vor fi valorificate imediat, pot fi depozitate pentru o perioadă scurtă, în
funcție de mărime. Astfel, fructele mari pot fi păstrate 8-10 zile la 7-10 grade Celsius și
umiditate de 92-95%, iar cele mici, timp de 5-8 zile la 13 grade Celsius și umiditate de 90-
95%.

18
Pentru cultura de toamnă, recoltarea începe în prima decadă a lunii septembrie și durează până
la scăderea accentuată a temperaturii. Se va face la intervale de 1-2 zile, manual sau
mecanizat. Producția realizată poate fi între 5 și 15 tone pe hectar.

Pentru a obține o cultură de castraveți profitabilă, este important în primul rând un mediu cu
factori de mediu prielnici. De asemenea, este esențială îngrijirea corectă a plantelor, de la
semănat până la cules, precum și combaterea eficientă a bolilor și dăunătorilor.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Pregatirea solului - Castravetele este o legumă iubitoare de căldură și, respectiv, iubitoare
de lumină, atunci când alegeți un loc pe o parcelă pentru castraveți, ar trebui să se bazeze pe
aceste criterii.

Cerinte fata de clima si sol - Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de
cultura, in ceea ce priveste factorii climatici. Este o specie legumicola foarte pretentioasa la
caldura si umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind
temperatura medie zilnica se mentine peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura.

Semanatul si plantatul castravetilor - Semănatul are loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul
lunii mai, când în sol la o adâncime de 8-10 cm se realizează o temperatură de 10-12°C, mai
devreme în județele din sud, sud-est și sud-vest și mai târziu în celelalte zone.

Lucrari de ingrijire - Este o tehnologie utilizate de multi ani de legumicultori. si presupune

acoperirea solului cu folii special concepute pentru aceasta operatiune.

19
Combaterea bolilor la castraveti - Castraveții au aceleași boli ca toți pepenii. Practic,
acestea sunt ofilirea fusarium, antracnoza, mucegaiul praf și pufos, bacterioza, mozaicul de
castraveți, putregaiul gri și alb.

Dăunători de castraveți - Ador castraveții și dăunătorii. Cele mai dăunătoare dintre ele sunt
melci, afide de pepene galben, mușcă albă de seră, acarieni păianjen.

BIBLIOGRAFIE

1. Ciofu Ruxandra și colab., 2003 – Tratat de legumicultură. Editura Ceres, București.

2. Munteanu N., 2003 – Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete. Ed. “Ion Ionescu de la
Brad”, Iași.

3. Stan N., Stan T., 2010 – Legumicultură generală. Editura “Ion Ionescu de la Brad”,
Iași.

4. Stan N., Munteanu N. (coord.), 2001 – Legumicultură, vol. II. Ed. “Ion Ionescu de
la Brad”, Iași.

5. Stan N., Munteanu N., Stan T., 2003 – Legumicultură, vol. III. Ed. “Ion Ionescu de
la Brad”, Iași.

6. ***, 2000-2018 – Lucrări ştiinţifice USAMV Iaşi, seria Horticultură. Ed. “I.
Ionescu de la Brad”, Iași.

7.***, 2000-2018 –Cercetări Agronomice în Moldova. Ed. “I. Ionescu de la Brad”,

Iași..

20