10 pasi esentiali pentru a va produce singuri

rasadurile

Răsad = planta legumicola/ floricola tanara, la inceputul vegetatiei obtinuta in

conditii organizatorice si tehnice speciale si care prin transplantare este utilizata fie la
infiintarea unor culturi, fie la amenajarea rabatelor florale, amenajari peisagere sau
producere de flori la ghiveci.

1. Pregatirea spatiilor unde veti produce rasadurile

Puteti utiliza spatiul din balcon (daca este inchis si are o expozitie sudica sau
vestica), camere incalzite si bine luminate, dar se pot utiliza si mici adaposturi
acoperite cu materiale plastice, rasadnite, solarii sau sere.

2. Dezinfectarea este importanta

Dezinfectarea cu substante specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. si
completarea inventarului de ‚,mijloace tehnice’’. Spalati bine cu apa si Domestos sau
Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la producerea rasadurilor. La fel se
procedeaza si cu terinele sau ghivecele daca acestea au mai fost utilizate inainte. Se
pot transmite boli viitoarelor plantute.

3. Alegeti cu atentie semintele

Semintele utilizate la producerea rasadurilor trebuie alese cu grija deoarece de
calitatea lor depinde obtinerea unor rasaduri viguroase si de calitate. Inainte de a va
procura semintele, informati-va cu privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificati
pe ambalajele semintelor indicii de calitate a acestora: termen de garantie, tratamente
aplicate pentru dezinfectie, etc. Este recomandat sa utilizati seminte care sunt in
termen de garantie la data semanatului, altfel facultatea germinativa scade sau exista
riscul unei rasariri necorespunzatoare sau chiar compromiterea acesteia.
Mare atentie atunci cand utilizati seminte produse in gradina proprie in anii
precedenti. Exista riscul ca procentul de puritate al semintelor sa fie unul scazut, ceea
ce conduce la scaderea valorii biologice a soiului sau la segregare si obtinerea unor
culturi neuniforme!

4. Pregatiti semintele
Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o serie de operatii (incoltire
fortata, calire, stratificare, dezinfectie) care au drept scop o rasarire mai rapida si mai
uniforma, stimularea cresterii rasadurilor si prevenirea transmiterii de boli. Dezinfectia
este obligatorie chiar daca pe ambalaj nu este specificat acest lucru. Fac exceptie
semintele drajate (acele seminte care sunt ‚, imbracate’’ in amestecuri organo –
minerale la care se adauga insecto – fungicide si substante stimulatoare ) si cele sub
forma de banda de hartie.
 5. Substratul nutritiv
Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reusita obtinerii unor rasaduri
de buna calitate, de aceea este necesar sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa
aiba o structura corespunzatoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, sa
fie afanat, sa aiba porozitate mare (˃ 75% ), permeabilitate, cu o capacitate mare de
retinere a apei, bogat in elemente nutritive, un pH corespunzator cerintelor speciei la
care se produce rasadul si o capacitate de tamponare ridicata pentru a mentine
valoarea pH-ului.
Astfel de substraturi se obtin prin amestecarea mai multor componente de
natura organica si anorgnica cum sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de
telina sau de gradina, nisip sau perlit(vezi articolul Retete de amestecuri nutritive
pentru producerea de rasad si semanat ).
Cel mai simplu este sa-l cumparati gata preparat de la magazinele de
specialitate.
In cazul in care optati pentru prepararea amestecului, nu uitati sa faceti din timp
opertiunea si sa dezinfectati substratul rezultat.
Dupa dezinfectie, timpul de pauza este de 10 – 30 de zile functie de substanta
folosita.

Exemplu:
Dazomet 90 G → 200 g/m²
Formalina → 2l/ m²
Previcur → 300g/ m²
Sulfat de cupru 3%

Pentru o mai buna dezinfectie, amestecul se intinde in strat uniform de 25 – 30

cm grosime iar dupa aplicarea tratamentului se inveleste cu o folie din polietilena sau
prelata timp de 3 zile.
Dupa dezvelire, substratul se lopateaza pentru a inlatura  vaporii de pesticide.

6. Semanatul
Semanatul se efectueaza in diferite moduri: in palete alveolare, diferite tipuri de
ghivece, ladite din lemn, terine din teracota, in strat de amestec nutritiv, etc.
Indiferent de metoda aleasa aveti grija sa calculati volumul de pamant necesar
functie de numarul de rasaduri pe care vreti sa-l obtineti.
Semanatul in ladite / terine se face prin imprastiere sau in randuri distantate la 3
– 4 cm.
Semanatul direct in cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezinta avantajul
eliminarii repicatului dar are dezavantajul ca ocupa o suprafata mai mare.
Pont: Semanatul direct in cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la
repicat si transplantat cum sunt castravetii, dovleceii, pepenii galbeni. Acestia se
planteaza la locul definitiv cu tot cu balot (cubul de pamant in care a fost produs ).
 7. Repicatul
Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semanatura
deasa la distante mai mari.
Prin acest procedeu se mareste spatiul de nutritie al plantelor  la o suprafata de
5 – 13 ori mai mare decat cea initiala.
Se asigura desimea optima cresterii normale a plantelor prin crearea unor
conditii mai bune de lumina, aer, hrana si apa.
Momentul repicrii difera de la specie la specie.
Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica cand frunzele cotiledonale au pozitie
orizontala si au aparut primele frunze adevarate.
Varza, prazul, telina, salata se repica la 3-4 frunze adevarate.
Adancimea de repicat difera functie de particularitatile biologice ale plantelor.
Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe portiune de
tulpina ingrosata in sol (tomate, varza, conopida, castraveti )  se repica pana sub
primele frunze, in timp ce ardeii si vinetele se repica doar cu 1 – 1,5 cm fata de
adancimea din semanatura. Celelalte se repica la aceeasi adancime.

8. Lucrarile de ingrijire
Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor incep imediat dupa semanat si dureaza
pana la plantarea la locul definitiv. Acestea constau in dirijarea factorilor de vegetatie:
lumina, temperatura, umiditate, nutritie, combatere fitosanitara.
Dirijarea luminii: daca rasadurile se produc in perioada februarie – mai, se
asigura conditii optime de lumina prin asezarea rasadurilor la o expunere cat mai mare
de lumina. Orientarea rasadnitelor usor inclinate spre sud, sere/solarii la care se curata
sticla/folia din polietilena de praf.
Repicatul plantelor atunci cand acestea au tendinta sa se autoumbreasca.
Daca producerea rasadurilor se face in perioada mai- iunie, este necesara
umbrirea rasadurilor pentru a reduce excesul de lumina care poate produce arsuri
tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la alungirea rasadurilor si chiar
ofilirea acestora.
Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului rasadnitei cu
rogojini, paie, storuri sau alte materiale care sa permita luminii difuze sa patrunda la
plante.
Temperatura se dirijeaza functie de specie si de faza de vegetatie si se coreleaza
cu intensitatea luminii.
Fiecare planta are nevoie de temperatura optima specifica pentru a rasari
uniform intr-un timp cat mai scurt.
De regula, pana la rasarire se asigura o temperatura de 22 – 24º C. Dupa ce
plantele au rasarit, timp de o saptamana se scade temperatura la 12 – 14º C, exceptie
fac plantele sensibile si care au nevoie de temperaturi mari(castraveti, pepeni galbeni,
dovlecei ) de 20 – 22ºC.
Dupa repicat se asigura un minim de 18º C.
Umiditatea atmosferica trebuie tinuta sub control astfel incat sa nu favorizeze
aparitia bolilor criptogamice.
 Udarea rasadurilor cand sunt mici iar timpul este friguros, se face rar si cu putina
apa pulverizata foarte fin.
Pont: Apa trebuie sa fie la temperatura ambientului pentru a nu raci substratul
si a produce stres plantutelor.
Pe  masura ce vremea se incalzeste, udarile se fac mai des si cu cantitati mai
mari de apa care sa patrunda adanc si sa umezeasca substratul de pamant pe toata
grosimea.
Asigurarea regimului de nutritie se face prin dozarea componentelor in
amestecul de pamant si prin fertilizari suplimentare faziale cu ingrasaminte chimice
sau organice.
Se fac 1–2 fertilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat si a doua la 12 zile dupa
prima.
Se utilizeaza ingrasaminte complexe sub forma de solutii cu concentrati de 0,3 –
1 % cu mare atentie. Distribuirea se face printre randurile de plante urmata de o
stropire cu apa pentru a spala picturile de fertilizant cazute pe frunze.
Ca ingrasaminte organice se utilizeaza must de gunoi, gunoi de pasari sau alte
preparate bio existente pe piata, ex. Cropmax.
Must de gunoi 10 – 20 g / l apa
Gunoi de pasari 5 – 7 g / l apa
Combaterea bolilor, mai ales cele criptogamice aparute din cauza umiditatii
crescute se face cu solutii de concentratie 0,15 % la un interval de 6 – 7 zile.
Ca produse se utilizeaza: Folpan, Captadin, Previcur, etc.

9. Aerisirea rasadurilor
Aerisirile se executa zilnic cu scopul de a improspata aerul si de a elimina excesul
de CO2 rezultat noaptea in timpul procesului de respiratie al plantelor. Prin aerisiri se
regleaza regimul de temperatura si umiditate din aceste spatii.

10. Calirea rasadurilor

Calirea rasadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii cand in camp
vor intalni conditii total diferite fata de cele in care au crescut.
Rasadurile necalite si plantate in camp, se vor prinde mai greu sau deloc.
Lucrarea incepe cu 6 – 7 zile inainte de plantare si consta in reducerea treptata a
udarilor, intreruperea fertilizarilor si cresterea numarului de aerisiri.
Aerisirile se vor face, la inceput, numai pe timpul zilei, ca spre sfarsitul perioadei
de calire, rasadurile sa ramana descoperite permanent.
Daca ati respectat toate conditiile necesare, este imposibil sa nu va bucurati de
rasaduri de calitate superioara.

Autor: Diana Chetreanu

                 Inginer horticol