ÎNFINŢAREA, ÎNGRIJIREA ŞI RECOLTAREA

CULTURILOR LEGUMICOLE ŞI FLORICOLE

Lucrări specifice de producere a

răsadurilor de legume şi flori
A. Lucrări specifice de producere a răsadurilor de
legume
 Majoritatea legumelor care
au pondere mare pentru
legumicultura ţării noastre se
cultivă prin răsad (tomate,
ardei, vinete, legume din grupa
verzei, castraveţii, pepenii
galbeni şi salata pentru cultura
în sere, solarii şi timpurii în
câmp, ţelina de rădăcină şi
peţiol, ceapa de apă, prazul).
La unele specii producerea
răsadului este obligatorie
deoarece în condiţiile ţării
noastre nu se asigură suma
gradelor de căldură
(temperatură).
 Exemplu: gogoşarii (3600oC; ţelina datorită sumelor foarte mici
are un ritm de creştere foarte lent.
Există şi plante care nu se pot transplanta (morcov, pătrunjel etc)
ci numai prin semănat direct.
Producerea răsadurilor este un proces tehnologic care solicită
utilizarea unor spaţii amenajate, un volum mare de muncă, un cost
ridicat.
 Sectoarele pentru producerea răsadurilor se deosebesc ca
suprafaţă, tip constructiv şi dotări, durată de exploatare, parametrii
funcţionali. Construcţiile specifice utilizate pentru producerea
răsadurilor sunt: sere înmulţitor ( cele de tip industrial), sere înmulţitor
individuale: solariile de diferite tipuri, tuneluri joase, răsadniţe.
Amplasarea sectorului pentru producerea răsadului trebuie făcută
cu atenţie. Se vor lua în considerare condiţiile de ordin economic,
social, precum şi cele de climă şi sol. De aceea înainte de amplasarea
construcţiilor se fac studii amănunţite legate de toţi parametrii amintiţi.
 Răsadniţele cu o pantă se orientează cu latura lungă pe direcţia
est- vest; răsadurile cu două pante şi solariile individuale cu latura
lungă pe direcţia nord- vest; serele şi solariile bloc la fel.
Se aleg terenuri plane cu o înclinare mică (3-5%o) spre sud sau
sud-est, pentru o bună expunere la soare a construcţiilor, ferite de
vânturi dominante şi curenţi reci de aer sau apărate de aceştia prin
perdele naturale (garduri înalte, case, clădiri).
Solurile trebuie să aibă apa freatică la adâncime mai mare de
2,5m. Se vor evita zonele mai joase ale terenurilor pe care apa nu
se drenează.
 Fluxul tehnologic al
producerii răsadurilor se
constituie din următoarele
verigi principale: pregătirea
spaţiilor, prepararea şi
pregătirea seminţelor,
amestecurilor de pământ,
inventarului şi materialelor
necesare (ghivece,
îngrăşăminte,
insectofungicide, unelte),
semănatul, repicatul.
Pregătirea spaţiilor constă
în:
-curăţirea acestora în
urma desfiinţării culturilor
anterioare, repararea,
dezinfecţia cu substanţe
speciale a spaţiilor, uneltelor,
ghivecelor, solului sau
substratului nutritiv.
Asigurarea agentului de
încălzire, combustibil sau
gunoi de grajd.
 Seminţele trebuie ţinut cont de indicii de calitate ai seminţelor;
termenul de garanţie, efectuarea tratamentului de dezinfecţie.
Înaintea semănatului, seminţele se pregătesc printr-o serie de
operaţii, care urmăresc o răsărire mai rapidă şi mai uniformă,
stimularea creşterii răsadurilor, prevenirea transmiterii bolilor şi
dăunătorilor.
 Operaţii:
-sortarea şi calibrarea seminţelor (exemplu metoda scufundării în apă la
castraveţi, pepeni), alegerea în masă (fasole, mazăre, tomate, ardei gras
sau prin folosirea sitelor.
-Amestecarea seminţelor cu plante indicator, la seminţele speciilor care
germinează greu (morcov, ceapă(, ca seminţe indicator se poate folosi
salata, ridichii de lună. Se mai pot amesteca cu tărâţe de grâu, rumeguş
sau îngrăşământ granulat pentru o distribuire mai uniformă pe rând.
 •Umectarea se foloseşte la seminţe cu tegument tare şi care
germinează greu, după care se seamănă în sol reavăn şi cu
posibilităţi de irigare.
•Încolţirea forţată constă în umectarea seminţelor şi apoi se
întind în straturi groase de 5-6 cm şi se acoperă cu saci umezi.
Se practică în cazul înfiinţării culturii timpurii şi extratimpurii. Se
seamănă în sol reavăn şi cu posibilităţi de irigare astfel seminţele
pier.

-Călirea se practică la
seminţele destinate înfiinţării
culturilor timpurii cu scopul de
a spori vitalitatea,
precocitatea şi rezistenţa la
frig a plantelor. Seminţele
umectate şi în curs de
încolţire se ţin un anumit timp
la temperaturi de 0oC, fie în
mod alternativ la temperaturi
scăzute şi temperaturi
ridicate, durata de timp fiind în
funcţie de specia cultivată.
 •Drajonarea seminţelor (granularea) în scopul măririi
suprafeţei seminţelor, prin înglobarea seminţelor în îngrăşământ
organo-mineral, ajungând la diametrul de 3-6 mm
•Dezinfecţia seminţelor fizică sau chimică
•Îndepărtarea unor suprafeţe rugoase sau peri (morcov,
tomate).
 Substratul nutritiv se obţine prin amestecarea mai multor
componente de natură organică şi anorganică (turba neagră,
roşie, mraniţă, pământul de ţelină, nisipul, perlitul). Proporţii:
75% turbă şi 25% mraniţă; 60% turbă şi 40¤ mraniţă la tomate.
 Semănatul se efectuează cu seminţe de calitate şi
dezinfectate respectând norma caracteristică fiecărei specii.
Lucrarea se poate face în diferite moduri: în strat, în amestec
nutritiv, în lădiţe de pământ, în diferite tipuri de ghivece, în palete
alveolare . Semănatul în strat se practică în sere în cazul
suprafeţelor mari, în răsadniţe şi solarii.

Se seamănă manual, prin

împrăştiere dacă răsadul
urmează să fie repicat sau în
rânduri marcate în prealabil
cu marcatoare de lemn, la
distanţe de 8-12 cm, dacă
răsadul nu se repică. Pentru
suprafeţe mari se utilizează
semănători tip Gardenia,
rame de semănat sau
dispozitive cu cilindri din
plastic perforaţi. În
complexele de seră se
seamănă cu semănători
mecanice.
 Semănatul în lădiţe se practică
mult în sere. Se folosesc lădiţe din
lemn sau material plastic, de diferite
dimensiuni: 40-60 cm lungime, 30-40
cm lăţime, 8 cm înălţime. Semănatul
se poate face prin împrăştiere sau în
rânduri distanţate la 3-4 cm.
 Semănatul direct în ghivece sau cuburi nutritive prezintă
avantajul eliminării repicatului. Se poate efectua în orice tip de
ghiveci (de material plastic, turbă, amestec nutritiv, hârtie,
ceramică etc) şi la orice specie legumicolă cultivată prin răsad.
Acest mod de semănat este obligatoriu pentru plantele care
suportă greu repicatul, cum sunt: castraveţii, dovleceii şi pepenii
galbeni. Dezavantajul este suprafaţa mare necesară încă de la
semănat.
 Semănatul în palete alveolare. Paletele sunt confecţionate din material
plastic expandat, rigid, cu dimensiuni de 46-60 cm, sunt uşoare, rezistente şi
uşor de manevrat. După umplerea alveolelor cu subtrat se seamănă mecanizat.
Suprafaţa de semănat necesară producerii răsadurilor se determină ştiind
în general că pentru 1 ha de cultură trebuie semănaţi 40-60 m2 dacă răsadul
se repică şi 120-200 m2 când se seamănă rar, pentru răsad nerepicat
 •Repicatul este lucrarea
de transplantare provizorie a
răsadurilor mici, din
semănătură deasă la distanţe
mari.
•Norme de protecţia
muncii!
 Dirijarea factorilor de mediu:
• Lumina- orientarea corectă a răsadurilor faţă de punctele cardinale:
înclinarea uşoară a terenurilor de răsadniţă spre sud, iluminare artificială
în sere, asigurarea desimii optime. În mai-iunie umbrirea răsadurilor de
vară toamnă cu paie sau rogojini rupte.
• Temperatura cu instalaţii de încălzire în seră şi gunoi de grajd în
răsadniţe
• Umiditatea la început se udă rar apoi mai des
• Aerisirea pentru eliminarea gazelor de fermentaţie
• Îngrăşarea (asigurarea nutriţiei) cu îngrăşământ organic, azotatul de
amoniu, superfosfatul, sarea potasică, sau complex III
• Combaterea dăunătorilor se realizează prin dezinfecţia seminţelor,
scheletul constructiv şi depistarea bolilor la sol apoi se combat.
• Combaterea buruienilor se face preventiv prin dezinfecţia termică sau
chimică a materialelor organice folosite la obţinerea substratului nutritiv şi
curativ prin plivitul manual şi erbicidare.
• Înălţarea tocurilor răsadniţelor este o lucrare necesară atunci când
răsadurile au crescut prea mari şi ajung la geam.
• Călirea răsadurilor începe cu 6-10 zile înainte de plantare şi constă în
reducerea treptată a udărilor, întreruperea fertilizărilor şi creşterea
numărului de aerisiri.
• Pregătirea răsadurilor pentru plantare se scot cu grijă din straturi, se
leagă în mănunchiuri, se fasonează şi se mocirlesc înainte de plantare.
Mulţumiri pentru atenţia acordată!