Procese tehnologice de cultivare

a plantelor
Marincovici Marius Matei
Clasa a V-a A
Agricultura traditionala se face pe suprafete
mici, lucrarile sunt efectuate manual,
fertilizarea si chimizarea sunt la niveluri
reduse, productia este scazuta. Acest lucru
face ca productia sa pe scara larga sa nu fie
prea productiva. Productia de aici este doar
pentru consumul fermierului si al celor care
lucreaza pamantul. Se folosesc deseori
instrumente precum secera, sapa sau lopata .
In cazul in care fermierii au un tractor, acesta
nu este de obicei utilizat la puterea sa
maxima. Agricultura traditionala este o
activitate rudimentara si productia sa
depinde de majoritatea capacitatilor fizice
ale fermierului si ale lucratorilor sai. Acest
lucru reduce performanta si optimizarea
surselor pentru produse mai bune. La toate
aceste caracteristici trebuie adaugat ca
modul in care este lucrat terenul nu este
acela in care se face in prezent.
Agricultura este bazata pe exploatarea intensiva , cunoscuta
si sub denumirea de agricultura intensiva (spre deosebire de
agricultura extensiva ), reprezinta o forma a agriculturii ce
cuprinde atat cultura plantelor , cat si cresterea animalelor si
se bazeaza pe consum si productie ridicata pe unitatea cubica
de suprafata de teren agricol. Se caracterizeaza prin:
proportie scazuta de teren necultivat, nivel ridicat de folosire
a unor elemente externe precum aportul de capital si forta
de munca si un randament crescut de productie a culturii
pe volumul de teren agricol.
Cea mai mare parte a agriculturii comerciale este, intr-
un fel sau altul ,intensiva. Tipurile de agricultura care se
bazeaza preponderent pe metode industriale compun
adesea agricultura industriala ,caracterizata prin inovatii
menite sa creasca productia .Printre tehnicile folosite se
numara cultivarea mai multor tipuri de culturi de-a lungul
unui an, reducerea frecventei anilor neproductivi ,precum si
imbunatatirea soiurilor .De asemenea, implica utilizarea
sporita a ingrasamintelor , a regulatorilor de crestere pentru
plante,a pesticidelor si a agriculturii mecanizate, controlate
printr-o analiza sporita si detaliata a conditiilor de crestere,
precum clima, solul, apa, vegetatia parazitara si
daunatorii.Acest sistem este sustinut de inovatia continua si
a utilajelor si metodelor agricole.
Aratul este lucrarea solului prin care se intoarce ,se marunteste ,se amesteca si se afaneaza o
fasie de sol,numita brazda, la o adancime inte 15-30 cm.Se executa toamna , cu plugul tras de
tractor, dar in functie de conditiile climatice , aratura se poate efectua si primavara ,vara sau
iarna.Aratul poate fi facut si manual, dar si mecanizat. Daca este manual acesta se face cu un
bou sau alte animale care sunt trase cu pluguri, iar manual se face cu un tractor care ara
pamantul . Aratura este o operatie de baza a solului, care consta in operatia de taiere,
desprindere, intoarcere maruntire, amestecare, afanare,ingropare si nivelare a unei portiuni de
teren mai subtire sau mai groasa ,numita brazda.
 Lucrarile de ingrijire a culturilor agricole
cuprind lucrarile aplicate solului si in timpul
perioadei de vegetatie,cu scopul de a le oferii
conditii optime pentru crestere si dezvoltare.
Aceste lucrari se refera la: combaterea
buruienilor prin plivit, prasit, ,manual si mecanic,
aplicare de erbicide specifice ;combaterea bolilor si
a daunatorilor prin aplicare de furnicide, respectiv
insecticide; afanarea, nivelarea, tasarea solului,
dupa caz; eliminarea excesului de apa sau irigarea,
dupa caz; fertilitatea suplimentara; lucrari cu
caracter special, cum ar fi musuroitul la cultura
cartofului.
De la semanat pana la coacere, plantele de
cultura au de luptat cu numerosi dusmani (boli,
daunatori, buruieni) si cu diferite conditii
neprielnice, care stanjesc cresterea si dezvoltarea
plantelor, micsoreaza sau compromit total
productia ori ii inrautatesc insusirile de calitate.
Dintre culturile semanate in randuri obsnuite,
cele mai imprtante sunt cerealele paioase de
toamna: graul, orzul si, in anumite zone,secara.
Daca au siguranta si s-au facut in conditii bune, vor
vegeta bine in timpul toamnei,uneori in toamna pot
fi atacati de gandacul ghebos.
 Recoltarea este operatia prin care se strang pe teren
produsele principale si secundare obtinute prin cultivarea
plantelor. La majoritatea plantelor, recoltarea se face la coacere.
Recoltarea se face mecanizat, semimecanizat si manual, cu
mijloacele adecvate.
Cultura de grau este la maturitate completa in momentul in
care boabele ajung la 14-15% din umiditate, este indeplinita
aceasta conditie este si momentul potrivit pentru recoltare.
Cand se recolteaza graul, trebuie tinut cont totodata si de
tehnica de recoltare. Perioada optima de recoltare este
inceputul lunii iulie in sudul tarii, si pe la sfarsitul lunii, in zona
de nord.
Recoltarea se face dintr-o singura trecere, cu ajutorul
combinelor agricole. Pentru a realiza treieratul fara a sparge
boabele, este important sa reglam utilajul de doua-trei ori pe zi.
Combinele agricole pot fi fixe sau rabatabile . Cele rabatabile
sunt de obicei pe suprafetele mai mari de teren.
Combina frontala, nu este tractabila si poate fi folosita in
foarte multe cazuri. Este de foarte mare folos deoarece atunci
cand fermierii trebuie sa lucreze pe o suprafata mai mica de
teren, pot manevra mult mai usor acest tip de combina.
Pe combina agricola se pot monta si diferite nivelatoare care
ajuta la maruntirea bucatilor mari de pamant niveland astfel
terenul.
 Transpotul si depozitarea produselor vegetale

Dupa recoltare, produsele vegetale sunt

transportate cu masini echipate cu remorci, in vrac
(cerealele, cartofii, sfecla de zahar etc.) sau ambalate in
lazi, ladite (fructele, legumele, strugurii) pentru a evita
scaderea calitatii prin strivire.
Inainte de depozitare,produsele se conditoneaza,
pentru a-si pastra proprietatile cat mai mult timp.
Boabele de cereale si semintele de leguminoase (fasole,
mazare, soia) se vantura pentru a indeparta resturile de
paie sau buruieni, se pune uscatoare speciale in care
zilnic sunt amestecate manual sau mecanizat, apoi se
depziteaza in zilozuri prevazute cu ventilatoare si
dizpozitive de reglare a umiditatii. Stiuletii, dupa curatare
de panusi si sotare, se depoziteaza in patule.
Radacinile, tuberculii, bulbii au un continut ridicat de
apa si se vor pastra in pivnite, transee, silozuri speciale,
acolo unde se poate mentine o temperatura mai scazuta.
Fructele si legumele se ambaleaza in lazi, ladite,se
indeparteaza cele lovite sa cu zone stricate si se
depoziteaza in spatii racoroase si nu foarte umede , dar
nici uscate, pentru a evita deshidratarea.
Silozul, din greaca inseamna gropa pentru pastrarea
cerealelor. Acestea sunt folosite in agricultura pentru
depozitarea furajelor fermentate cunoscute sub
denumirea de insilozare, care nu trebuie confundate cu un
recipient pentru cereale, care este folosit pentru
depozitarea cerealelor. Silozurile sunt utlizate in mod
obisnuit pentru depozitarea in vrac a cerealelor,
carbunelui, negru de fum, aschiilor de lemn, produselor
alimentare si rumegusului. Trei tipuri de silozuri sunt
utilizate pe scara larga astazi: silozuri turn, silozuri buncar
silozuri de tip sac.
Silozurile cu baza conica sunt concepute pentru
stocarea de materiale granulare (cereale, seminte,
leguminoase,produse industiale si altele) care necesita
conditii speciale de stocare. Marfa insilozata de sol, in
felul acesta evitandu-se umiditatea si permitand
interconexiunea silozurilor prin benzi transportatoare,
facilitand o perfecta extractie si dozificare.
Silozurile metalice pentru cereale cu baza conica sunt
foarte bine etansate, stabile si pot fi dotate cu scari
interioare/exterioare, usi de vizitare, sisteme de ventilatie,
respectiv racire si o multitudine de senzori electronici
pentru determinarea nivelului sau a temperaturii
produsului depozitat.
 Lanul de grau este un teren semanat cu grau in
el. Graul e o planta erbacee cerealiera, cu tulpina in
forma de pai, cu frunze liniare in forma de spic, ale
carei boabe se face faina. Graul este de culoarea
aurului si pentru unii oameni asa este considerata.
Din faina care se face din boabele graului se face
painea si multe alte produse de patiserie.
 Legumicultura

Cunoscuta si practicata din cele mai vechi timpuri,

legumicultura ramane o practica de baza a fiintei umane.
La nivel global, peste 1300 de specii de plante sunt
cunoscute si cultivate.Favorabilitatea climei si a solurilor
din Romania, permit cultivarea si dezvoltarea unui
sortiment de aproximativ 70 de specii de plante
legumicole.
Legumicultura prezinta un grad inalt de
intensivitate . Majoritatea speciilor legumicole au un
potential productiv ridicat. Aceasta se datoreaza unor
particulariti ale plantelor legumicole si tehnologiilor de
cultura, obtinandu-se productii mari la unitatea de
suprafata.
Legumicultura se practica tot timpul anului, pe langa
cultura din camp, folosindu-se spatii incalzite (sere) si
neancalzite (solarii).
Ansamblul conditiilor in care plantele legumicole
cresc si se dezvolta normal este influentat de factorii
climatici , de regimul apei si cel al hranei din sol. Echilibrul
mediului ambiant natural poate fi modificat prin masuri
tehnologice si economice, influentand astfel mediul
inconjurator.
 Recoltarea semimecanizata a cartofului

Recoltarea semimecanizata a cartofului se

poate face cand acestia sunt luati de tractor si
culesi de om cu mana sa.
Cartoful se cultiva in zone umede si
racoroase. Tuberculii se planteaza primavara
devreme, in randuri distantate la 70 cm. Lucrarea
specifica este musuroitul sau rebilonatul. Se fac
stropiri cu insecticide pentru combaterea
gandacului de Colorado. Recoltarea se face
toamna mecanizat, semimecanizat sau manual,
pe suprafete mici.
 Rasadnite

Legumele se pot cultiva in camp sau in sere si

solarii, unde factorii de vegetatie pot fi dirijati prin diferite
lucrari.
Culturile de legume se infiinteaza prin se arata
direct (mazare, fasole, morcov, ridichie), prin plantarea
bulbilor sau tuberculiilor (ceapa, usturoi, cartofi timpurii),
prin plantarea rasadurilor obtinute in rasadnite,la plantele
cu cerinta mare de caldura (rosii, ardei, vinete).
Rasadnita,este o constructie simpla, formata dintr-un cadru
de scandui, asezat pe un pat de gunoi de grajd
nefermentat, bine tasat si acoperit cu folie. Dupa cateva
zile, se adauga un strat de pamant, care se vor semana
semintele de legume.
Lucrarile cu caracter special se aplica doar la
anumite culturi: legarea plantelor pe sarma sau spaliere
(rosii, castraveti) ; copilitul-ruperea lastarilor neproductivi
(rosii, vinete ) carnitul-indepartarea varfurilor cu mugurii de
crestere; protejarea culturilor impotriva brumei prin perdele
de fum, folii,musuroit etc.
 Livada

Livada este un loc, o gradina in care sunt fructe,

legume, cea mai gasita livada din lume este cea cu mere.
Pomii fructiferi se cultiva in gradinile oamenilor, in livezi
si in plantatii pomicole. Se cutiva pomii fructiferi: marul,
parul, gutuiul, prunul, ciresul, visinul, caisul, piersicul,
nectariul , nucul, migdalul,alunul si arbustii fructiferi:
coacazul negru,rosu si alb, agrisul, zmeura din gradina,
afinul de cultura, murul etc. Pentru infintarea unei livezi,
se folosesc puieti altoiti.
Lucrarile de ingrijire in livada: protejarea pomilor
impotriva rozatoarelor, completarea golulilor,prasile intre
randuri, udari,tratamente pentru prevenirea si
combaterea bolilor si a daunatorilor, taieri pentru
formarea coroanei. Recoltarea fructelor se face de obicei
prin cules manual, cand fructele s-au copt.
 Plantatie viticola

Vita-de-vie se cultiva pentru productia de stuguri

de masa sau pentru vin. Materialul de plantat se obtine
din butasi, prin tehnici speciale de altoire.
Lucrari de ingrijire: sustinerea si dirijarea
plantelor pe sitem de spaliere si sarme; taierile
executate primavara; prasilele manuale sau mecanice
intre randuri; tratamentele pentru revenirea si
combaterea bolilor si daunatorilor; fertilizarea.
Recoltarea strugurilor incepe cand boabele de
struguri au ajuns la un continut corespunzator de zahar,
cu aroma si culoarea specifica. Se culeg cu grija, se
aseaza in ladite de plastic sau lemn.