Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI
A MEDIULUI
SISTEMUL LEGUMICOL
COORDONATOR:
JIPA FLORENTINA
CONF.UNIV.DR.STEFAN MARCELA
ANUL 2015-2016
CUPRINS
Sistemul Legumicol
Importanta
Culturile horiviticole au o deosebita insemnatate
pentru populatie si pentru economie, datorita produselor
de calitate ce se obtin, ele fiind solicitate de catre
consumatori si industrie intr-un sortiment mult mai
larg,comparative cu celelalte produse de origine vegetala
si animala.Astfel daca din culturile cerealiere si tehnice se
produc 10-12 sortimente de baza, valorificate costant pe
piata, din culturile hortiviticole se obtin produse
proaspete din 35 de sortimente de legume, 25 de fructe,
si 4 de struguri, la care se adauga produsele rezultate din
vinificatie si alte zeci din industrializarea legumelor si
fructelor.
Culturile, prin produsele lor aduc un aport essential in
alimentatia rationala a populatiei,atat datorita
continutului in substante nutritive si energetice dar in
mod deosebit in prin influenta favorabila pe care o au
asupra functiunilor organismului omenesc.Continutul
bogat in aminoacizi, saruri minerale, acizi organici si
vitamine, confera produselor hortiviticole functii
terapeutice, energetice si nutritive.
Culturile horticole se caracterizeaza printr-un nivel ridicat
de intensificare a productiei.Asfel un hectar de legume
cultivate in sere realizeaza o productie medie de 140 de
tone, fata de numai de 20 de tone la legumele cultivate in
Consum
combustibil(l/
t)
mecani manual
zat
total
2.3
60.6
62.9
11.0
Tomate
2.5
industria
le
56.1
58.6
10.5
Varza
28.2
31.5
9.1
Castrave 3.8
ti
141.0
144.8
17.0
Ceapa
35.1
38.5
14.8
Morcovi
3.3
3.4
Condiionarea legumelor
Aceast lucrare reprezint o verig din ansamblul de
operaiuni prin care trec legumele din momentul recoltrii
Pstrarea legumelor
Condiiile de pstrare. Majoritatea legumelor cultivate nu
pot fi pstrate mult timp dup recoltare. Exist ns
cteva specii, cum sunt cartoful, morcovul, ptrunjelul,
sfecla roie, elina, varza i altele, care se pot pstra fr
a fi prelucrate timp de 4 - 5 luni dup recoltare, dac sunt
puse n anumite condiii.
Pstrarea legumelor n pivnie. Toamna, nainte de
aezarea legumelor la pstrare, pivniele trebuie curate
i dezinfectate. In pivnie, legumele se pstreaz n
desprituri (boxe) speciale sau stratificate n nisip.
Boxele au pereii i fundul din gratii (de ipci), pentru a
permite aerisirea legumelor, n boxe se pstreaz de
obicei cartofii, guliile i varza.
Pstrarea n silozuri. Silozul este un adpost spat n
pmnt i acoperit cu pmnt (fig. 8.5 i 8.6), n care se
aeaz toamna legumele dup recoltare. Dup ce
legumele au ajuns la nlimea dorit, se acoper ntregul
siloz cu un strat uniform de paie, de 20 - 30 cm grosime.
Peste stratul de paie se aeaz apoi pmnt din cel scos
cu ocazia sprii silozului. Stratul de pmnt nu se
aeaz de la nceput n grosimea total peste ntregul
siloz, deoarece legumele s-ar ncinge i ar ncepe s se
strice. La nceput se aeaz un strat mai subire de
Cultura morcovului
Daucus carota L. Familia
Apiaceae
Nr. Crt.
Indicaori
U.M
Valo
ri
1.
Productia
Kg/ha
300
0
2.
M3/ha
133
0
3.
Ingrasamintele chimice
Kg/ha
40
4.
Ore-om/ha
710
5.
Oremecanizator/
ha
50
6.
Productivitatea Muncii
Ore-om/ha
23.4