Totul Despre Ardei

Protectia solului si culturilor prin utilizarea
resturilor vegetale (mulcirea)

05 Feb 2011 - 00:29
Mulcirea este operaraia de distrugere a buruienilor, prin nbuirea lor, folosindu-se

materiale organice sau plastice. Mulciul (mai ales cel de culoare nchis), mpiedic
ptrunderea luminii la buruieni i le foreaz alungirea, respectiv etiolarea i epuizarea.
Mulcirea solului este i o lucrare protectiv, care are la baz inelepciunea naturii. n
pdure, natura menine la suprafaa solului un covor vegetal permanent, numit litier.
Mulciul este litera gradinii de legume din ferm.
Mulcirea nu se practic in grdinile umede i umbroase, n grdinile n care avem probleme
cu melcii fr cochilie sau cu roztoarele. Materialele pentru mulcire trebuie s fie pe de-o
parte, ieftine i disponibile n cantiti suficiente, iar pe de alt parte, ca aspect, s fie
uoare, uscate sau semiumede: paie, pleav, frunze, rumegu, tala, coaj de copac, turb,
litier de pdure, compost sau gunoi semifermentat, folie de plastic.
Mulcirea nu este o operaie care vizeaz i nlocuieste fertilizarea culturilor dar poate avea
i un efect secundar de ngraare a solului, n special cu azot. Mulcirea echivaleaz cu o
precompostare, de aceea materialele care se strng dup efectuarea mulcirii, se pstreaza
pentru anul urmtor sau trec direct la compostare. Cteva indicaii pentru efectuarea
mulcirii:
Mulcirea se ncepe primvara, dup rsrirea culturilor i se continu pe tot parcursul
verii. Stratul de mulci poate avea grosimea de 5-10 cm, permind schimbul de gaze dintre
sol i atmosfer.
Toate materialele cu structur grosier (vreji, trestie, buruieni) se marunesc.
Materialele pentru mulcire nu trebuie s contin semine germinabile sau s fie infestate
cu boli i duntori.
Pe msura ce mulciul se descompune, stratul se mprospteaz de mai multe ori.
Este indicat, mai ales n cazul practicilor ecologice, ca materialele organice uscate (paie,
rumegu, coceni tocai), s fie stropite de mai multe ori cu plmadeal de urzic, extract de
humus sau plamadeli din dejectii de animale, pentru a se asigura hran bacteriilor, care le
descompun.
Pentru a nu fi luate de vnt, materialele uoare se acoper cu materiale mai grele.
Pomii fructiferi se pot mulci prin nelenirea spaiului de sub protecia coroanei, avndu-se
grij ca iarba fie cosit des, pentru a nu concura pomii n ap i hran.
Cpunii se pot mulci cu folie neagr. ntre arborii i arbutii ornamentali se pot cultiva
plante acoperitoare de sol, cu port trtor, cum sunt: iedera, vinria, pochivnic.
PLAMADEALA DE URZICA, DAUNATORI PLANTE
Plamadeala de Urzica pentru daunatori plante

Plamadeala semifermentata de urzica (Urtica dioica si Urtica urens)
Reteta: 1 kg iarba proaspata sau 200 g iarba uscata pentru 10 1 apa. Urzica se taie in bucati de 10 20 cm lungime.
Durata fermentarii, 4 zile. Se foloseste in concentratie de 2% (200 ml 10 1 apa) impotriva paduchilor
de frunza si a acarienilor, impotriva manei la cartofi, tomate, castraveti si a tuturor plantelor de
gradina si apartament sau casa.
Plamadeala de urzica este nu numai un insecticid natural dar si un ingrasamant natural deosebit de
eficient, fortifica plantele, le face rezistente la atacurile bolilor si daunatorilor.
Plamadelile sunt zemuri fermentate, care, de obicei, se produc in cantitati mai mari, avand o gama
larga de intrebuintare. Materialul vegetal maruntit se introduce in butoaie de lemn sau plastic, de 40
sau 60 l capacitate. Butoiul se aseaza intr-un loc insorit, aerisit si ferit de ploi (intr-un sopron sau sub
o copertina). Se toarna apa [de rau sau apa moale], astfel incat nivelul acesteia sa fie cu cca 20 cm
mai jos de gura butoiului (spatiul de captare a spumei de fermentare). Butoiul se acopera cu un gratar
de scanduri. Se agita zilnic continutul butoiului cu o lopata de lemn. Terminarea fermentarii se
recunoaste prin aceea ca nu se mai formeaza spuma, iar lichidul a capatat o culoare inchisa. Aceasta
se intampla dupa cea 2-3 saptamani. Se filtreaza, trecandu-se continutul in canistre. Plamadeala
semifermentata de urzica se poate pastra cateva luni.
ARDEI Capsicum annuum L. Familia Solanaceae Tehnologia culturii este

asemntoare pentru ardeiul gras, gogoar, lung i iute. Se cultiv bine dup
lucern, trifoi, mazre, fasole, dar se poate cultiva i dup rdcinoase, bulboase i
bostnoase. ngrarea terenului Toamna se administreaz 40-50 t/ha gunoi de
grajd, 300 kg./ha superfosfat i 100 kg sulfat de potasiu, iar primvara 150-200
kg/ha azotat de amoniu. Pregtirea terenului se face din toamn. Dup eliberarea
terenului de resturi vegetale, se aplic ngrminte organice i chimice, apoi se
efectueaz artura de baz la adncimea de 28-30cm. Primvara nainte de
plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu coli reglabili sau cu freza.
Erbicidarea terenului nainte de plantare cu 5-6 zile se erbicideaz terenul cu DUAL
GOLD 960 EC, (1,2 l/ha) i se ncorporeaz n sol la 6-8cm adncime, cu grapa cu
coli reglabili. Semnatul i plantatul Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a

rsadurilor. Semnatul se realizeaz dup 15 februarie. nainte de semnat smna
se trateaz cu TMTD (TOPSIN AL 70 PU) 3g/1 kg de smn, sau alte produse
pentru a preveni cderea rsadurilor. Smna tratat se seamn n rnduri
distanate la 8-10 cm i la 2-3 cm/rnd. Atunci cnd se produce un numr redus de
rsaduri, seminele se seamn n ldie din lemn, care, n prealabil, au fost
umplute cu mrani (amestec de pmnt - 60%, nisip -10% i gunoi de grajd
fermentat -30% ). La nceputul formrii primelor dou frunze adevrate, dup 10-15
zile de la rsrire, rsadul se poate repica n pahare de unic folosin, care au fost
umplute n prealabil cu mrani. Adncimea de repicat este de 2-2,5 cm. Pentru
reuita lucrrii de repicat trebuie respectate cteva reguli generale: nu se repic n
zilele prea reci sau prea nsorite, pentru a proteja rsadurile de frig sau insolaie
puternic; rsadurile se scot din patul cald n cantiti mici, prin dislocare i se in
acoperite pn la repicat. Dup repicare plntuele se ud imediat cu stropitoarea
cu sit, apoi se umbresc timp de 1-3 zile i se aerisesc mai puin, pentru a se
asigura prinderea. La nceput, cnd rsadurile sunt mici i timpul friguros, se ud rar
i cu ap puin deoarece stratul de pmnt se usuc doar la suprafa. Apa trebuie
s fie la temperatura ambientului pentru a nu rci substratul, cu urmri negative
asupra rsadurilor. Pe msur ce timpul se nclzete, udrile se fac mai des i cu
cantiti mai mari de ap. Se urmrete ca apa s ptrund mai adnc i s
umezeasc stratul de pmnt pe toat grosimea.. Distribuirea apei se face cu
stropitori sau furtun cu sit. Cu cteva zile nainte de plantare rsadurile se clesc
printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte de
scoaterea rsadurilor se ud abundent. Vrsta rsadurilor este de 60-65 zile.
Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 150 C. Se planteaz
mai nti ardeiul gras timpuriu, apoi ardeiul gras, gogoar i lung. Rsadurile se
planteaz pe strat nlat, plantndu-se cte dou rnduri la 70 cm. ntre plante pe
rnd distanele difer cu varietatea:la ardeiul gras se las pe rnd 15-20 cm, la
ardeiul gogoar distanele pe rnd sunt de 20-25 cm, la ardeiul lung distana pe
rnd este de 15 cm, iar la ardeiul iute distana pe rnd este de 10 cm. Lucrri de
ngrijire La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3-4 praile
ntre rnduri i 2 praile /rnd. Udarea se face dup plantare pentru asigurarea
prinderii. Dup aceea nu se mai ud 2-3 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare
mai profund. Apoi, pn la fructificare se ud la interval de 7-10 zile cu norme de
250-300 m3 /ha. n timpul apariiei masive a fructelor, cnd plantele de ardei au cea
mai mare nevoie de ap, udrile se fac mai des, la intervale de 5-6 zile cu norme de
300-350 m3 /ha. Se evit pe ct posibil udarea n timpul nfloririi masive. n mod
obinuit se aplic 10-12 udri. n cursul perioadei de vegetaie se pot aplica 2-3
fertilizri cu ngrminte chimice sau 4-5 fertilizri, alternndu-le pe cele fcute cu
ngrminte minerale, cu cele cu ngrminte organice. Prima ngrare se aplic
la 12-15 zile de la plantare, cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha
superfosfat i 50 kg/ha sare potasic. ngrarea a doua i a patra se fac cu gunoi
de grajd, 4000 -500 kg/ha, administrat odat cu apa de irigat. ngrarea a treia se
realizeaz cu 100- 150 kg/ha superfosfat i 70-80 kg/ha sare potasic (n perioada
de nflorire maxim) iar a cincea cu 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha
superfosfat i 70 kg/ha sare potasic (n perioada de cretere maxim a fructelor).
Pe suprafee mici se poate face copilitul (ruperea frunzulielor de la subsuoara
lstarilor) i crnirea plantelor (ruperea vrfului de cretere a plantei), n scopul
obinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura
ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn la

venirea brumelor de toamn. Se acord atenie combaterii bolilor i duntorilor.
Dintre boli, pagube nsemnate produc: ptarea frunzelor i bicarea fructelor,
ptarea pustular, putrezirea receptaculului i a seminelor, putregaiul cenuiu,
finarea, iar dintre duntori: pduchele verde al piersicului, omida capsulelor,
pianjenul rou comun. Produsele folosite pentru combatere chimic sunt: SULPHUR 80 WG (0,3%) - 3 kg/ha pentru finarea ardeiului; - WINNER M80 (0,2%)
2 kg/ha pentru mana ardeiului, alternarioz; - FASTER 10 CE (0,03%) pduchele
piersicului; - ENVIDOR 240 SC (0,04%), NISSORUN 10 WP (0,04%) pentru
pianjenul rou comun. Combaterea ecologic const n: revenirea culturii pe
acelai teren dup o perioad de 4-5 ani pentru prevenirea atacului de fuzarioz i
verticiloz care produce ofilirea brusc a plantelor de ardei. dezinfectarea
seminelor nainte de semnat cu: sulfat de cupru (piatr vnt). ntr-un vas
smluit sau de sticl se face o soluie n concentraie de 0,5% (5g piatr vnt la
1l de ap) n care se introduc seminele puse ntr-un scule din pnz timp de 15
minute. Dup tratare seminele se scot din sculei si se zvnt fr s se spele.
ap cald la temperatura de 50C. Seminele puse n scule se tin 30 de minute
dup care se scot i se ntind pentru a se rci. tratarea finrii la apariia bolii cu
sulf muiabil 0,3 -0,4 %; n cazul atacului de afide se utilizeaz rotenon 0,1% iar
pentru pianjenul rou sulf muiabil 0,3 -0,7%. Recoltarea la ardeiul gras se face la
maturitatea tehnic, la ardeiul iute i lung att la maturitatea tehnic, ct i la cea
fiziologic, iar la ardeiul gogoar i iute numai la maturitatea fiziologic. Tehnologia
producerii seminelor de ardei este asemntoare cu cea a culturilor productoare
de fructe pentru consum, respectndu-se totui anumite particulariti. Distanele
de izolare sunt prezentate in fiierul distane minime de izolare la culturile
semincere de legume). Lucrri de ngrijire specifice - eliminarea primului fruct
aprut; - purificarea culturii pe msur ce fructele ajung la maturitatea de consum,
eliminndu-se fructele netipice, cele slab dezvoltate sau bolnave; - Se rein cte 3-4
fructe/plant la ardeiul gras, 3-5 fructe/plant la gogoar i 5-7 fructe/plant la
ardeiul lung; - ciupitul vrfurilor de cretere a plantelor; - ndeprtarea florilor
aprute foarte trziu pentru a permite o dezvoltare mai bun a fructelor rmase i a
grbi maturitatea lor. Recoltarea fructelor pentru smn se face atunci cnd
acestea au ajuns la maturitatea fiziologic, manual, n 2-3 etape. Se aleg fructele
sntoase, mari, se extrage smna iar pulpa se folosete la prepararea
conservelor. Seminele extrase se pun n strat subire pe o coal de sugativ pentru
reinerea surplusului de umiditate i pentru uscare. Dup ce smna este uscat se
pune n borcane din sticl sau sculei din pnz i este pstrat n locuri uscate i
rcoroase. BIBLIOGRAFIE Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia
Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgos, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer,
Nicolae Atanasiu, 2003, Tratat de legumicultura, Editura Ceres, pag. 646-674.
Persoane de contact: Tehnologii de cultur - Danela Murariu
(dmurariu@suceava.astral.ro) Tratamente fitosanitare Domnica Daniela Plcint
(domnica.placinta@svgenebank.ro)
Dintre speciile legumicole cultivate n ara noastr, ardeiul ocup un loc important,
avnd numeroase ntrebuinri. Fructele de ardei se pot consuma n stare proaspt,
ca atare, ceea ce prezint mare importan deoarece vitaminele sunt utilizate integral
de ctre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game

foarte largi de mncruri, se preteaz pentru a fi prelucrate n industria conservelor
sau pentru diverse preparate. Unele specii i varieti de ardei au o deosebit valoare
decorativ i pot fi cultivate n ghiveci.
Datorit numeroaselor varieti, ardeiul prezint importan deosebit pentru mbuntirea consumului de legume i
asigurarea unei nutriii corespunztoare. Valoarea economic ridicat a ardeiului rezult i din faptul c asigur
venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaa intern i extern.
Exigene ecologice
Temperatura minim de germinare a seminelor este de 14 - 15 C, iar cea optim de 25 28 C. La temperatura minim, germinarea are loc dup 18-20 de zile i chiar mai mult, iar
la cea optim n 9-11 zile. Plantele cresc i fructific corespunztor la temperaturi de 2225C. Suma total a temperaturilor active (peste 17C) este de 3000C. La temperaturi mai
mici de 15C creterea nceteaz, iar la temperaturi de 0,03 - 0,5C plantele pier. n condiii
de temperatur moderat (15C noaptea, 20C ziua) plantele valorific mai bine o
intensitate mai slab a luminii i formeaz un numr mai mare de boboci.
Ardeiul are pretenii ridicate fa de lumin, necesitnd pentru fructificare minimum 8000
luci. Insuficiena luminii atrage dup sine o prelungire exagerat a perioadei de vegetaie
n dauna fructificrii. ntre cantitatea de lumin primit de plantele de ardei de la semnat
pn la formarea bobocilor i nlimea, grosimea, suprafaa foliar, greutatea plantelor,
coninutul n substan uscat, exist o corelaie pozitiv, cu coeficieni de corelaie foarte
semnificativi.
La intensiti ale luminii de 2000-3000 luci, plantele au o cretere i dezvoltare
necorespunztoare. La intensitatea luminii peste 5000 luci, temperatura de zi de 22 - 25
C, iar cea de noapte de 18 - 20 C, plantele cresc i fructific corespunztor.
Ardeiul este o plant de zi scurt, dar suport i o foto-perioad mai mare de 12 ore i chiar
iluminarea continu. Cerinele ardeiului fa de fotoperioad sunt diferite n funcie de soi,
de intensitatea luminii i nivelul temperaturii, aa cum arat numeroase cercetri.
Prin reducerea intensitii luminoase cu 30 %, 50 % i 70 % folosind plase de plastic, s-a
ajuns la concluzia c umbrirea reduce numrul de flori i coninutul n substan uscat,
comparativ cu lumina normal. Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabil cnd intensitatea
luminii s-a redus cu 30 %.

Creterea i dezvoltarea plantelor de ardei s-au mbuntit la temperatura de 20 - 25C i
suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie i 8 decembrie. Lungimea fazelor de
rsrire, apariia bobocilor, nflorirea i recoltarea depinde de intensitatea luminii i
temperatur. La intensiti ale luminii de 2000-3000 luci, plantele au o cretere i
dezvoltare necorespunztoare. La intensitatea luminii peste 5000 luci, temperatura de zi
de 22 - 25 C, iar cea de noapte de 18 - 20 C, plantele cresc i fructific corespunztor.
Ardeiul este o plant de zi scurt, dar suport i o foto-perioad mai mare de 12 ore i chiar
iluminarea continu. Cerinele ardeiului fa de fotoperioad sunt diferite n funcie de soi,
de intensitatea luminii i nivelul temperaturii, aa cum arat numeroase cercetri. Prin
reducerea intensitii luminoase cu 30 %, 50 % i 70 % folosind plase de plastic, s-a ajuns
la concluzia c umbrirea reduce numrul de flori i coninutul n substan uscat,
comparativ cu lumina normal.
Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabil cnd intensitatea luminii s-a redus cu 30 %.
Creterea i dezvoltarea plantelor de ardei s-au mbuntit la temperatura de 20 - 25C i
suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie i 8 decembrie. Lungimea fazelor de
rsrire, apariia bobocilor, nflorirea i recoltarea depinde de intensitatea luminii i
temperatur.
Producia cea mai mare se obine atunci cnd n sol se menine o umiditate de 65% din
capacitatea de cmp pentru ap a solului.
Temperatura apei de udare este foarte important, mai ales la cultura n sere, unde
producia cea mai mare s-a obinut atunci cnd apa de udare a avut temperatura de 25
270 C.
Asigurarea hranei este important pentru obinerea de producii ridicate de ardei. Pentru o
ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de
substane nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de
cultur practicat. Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicate
att la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesit o bun
aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneaz pozitiv calitatea recoltei.
Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu este diferit. Azotul se gsete cel mai mult n
frunze, mai puin n tulpin.
Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu
reacie neutr sau uor acid (pH=6,8).

Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere, n perioada
fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil la curenii reci de aer.
n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei, ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i
n sere.
Tehnologia cultivarii ardeiului in camp, prin rasaduri
Tehnologia de cultur este asemntoare pentru ardeiul gras, gogoar, lung, de boia i iute.
Foarte bune premergtoare sunt: lucerna, trifoiul, mazre, fasolea, dar se poate cultiva i
dup rdcinoase, bulboase i bostnoase. naintea ardeiului primvara, se pot face culturi
anticipate de salat, spanac, ridichi de lun, ceap verde etc.
Terenul se pregtete la fel ca la tomate. Toamna se administreaz 40-50 t/ha gunoi de
grajd, 300 kg/ha superfosfat i 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primvara se aplic 150-200
kg/ha azotat de amoniu. Erbicidarea se face nainte de plantare cu 5-6 zile i se
ncorporeaz n sol la 6-8 cm adncime cu grapa cu coli reglabili. Terenul se modeleaz n
straturi nlate cu limea la coronament de 104 cm.
Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a rsadurilor. Rsadurile se obin n spaii
nclzite (sere, rsadnie). Se seamn nti ardeiul gras pentru cultura timpurie n perioada
20 - 25 II, urmeaz ardeiul gras pentru culturile obinuite de var, n perioada 25 II - 15 III i
apoi ardeiul lung i gogoar pentru culturile trzii n perioada 5 20 III. Pentru producerea
rsadurilor necesare plantrii unui hectar se folosesc 1,2 - 1,5 kg smn.
De obicei se seamn mai rar, n rnduri distanate Ia 8 - 10 cm, i la 2-3 cm pe rnd,
rezultnd 400 - 500 fire/m2 i nu se mai repic. Pentru culturile timpurii de ardei gras se
recomand repicatul n cuburi nutritive de 7 x 7 x 7 cm sau pe strat nutritiv la 7 x 5 cm.
Imediat dup semnat stratul se fac tratamente fitosanitare. Pentru grbirea rsririi
temperatura se menine la 22-25C ziua i 18 - 20C noaptea. Pn la plantare se fac
aerisiri, tratamente fitosanitare la intervale de 5-6 zile pentru a preveni cderea rsadurilor.
La 10 - 15 zile de la repicare se fertilizeaz cu ngrmnt foliar tip F - 411 n concentraie
de 0,05 %, 2 1 soluie la 10 m2.
Vrsta rsadurilor este de 60 - 65 de zile. La ardeiul gras, lung i gogoar cele mai bune
rezultate s-au obinut cu un rsad cu vrsta de 65 zile. Cu cteva zile nainte de plantare
rsadurile se clesc printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte
de scoaterea rsadului se ud abundent.
Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 15C. Data calendaristic se

stabilete n funcie de condiiile climatice concrete ale anului respectiv. Se planteaz mai
nti ardeiul gras timpuriu, n perioada 25 IV - 5 V, apoi ardeiul gras, gogoar i lung n
perioada 5-20 V. In partea de sud a rii s-au obinut rezultate bune prin plantarea ardeiului
gogoar n intervalul 25 - 28 aprilie.
Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul nlat se planteaz dou rnduri la 70 cm.
ntre plante pe rnd distanele difer cu varietatea: la ardeiul gras se las pe rnd 15-20 cm,
realiznd o densitate de 65 -88.000 pl/ha; la ardeiul gogoar distanele pe rnd sunt de 2025 cm, densitatea fiind cuprins ntre 54.000 i 65.000 pl/ha; la ardeiul lung distana pe rnd
este de 15 cm, realiznd o densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distana pe rnd este
de 10 cm. Studiul densitilor de plantare la ardeiul gras n zona Bacului (ntre 53.500 i
88.000 pl/ha) a artat c producia cea mai mare s-a obinut la densitatea de 60.600 pl/ha
(50,2 t/ha). La gogoar la densitatea de 53.500 pl/ha s-a obinut o producie de 54,5 t/ha, iar
la ardeiul lung la densitatea de 60.600 pl/ha s-au obinut 53,4 t/ha.
Pentru a crea condiii de microclimat favorabil plantelor de ardei, se vor realiza odat cu
plantarea, perdele de porumb, formate din dou rnduri amplasate din 22 n 22 de metri.
Plantarea se poate face mecanizat cu MPR-6, sau manual. Lucrrile de ngrijire urmresc
realizarea unei culturi ncheiate i crearea condiiilor pentru creterea viguroas a plantelor.
La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3-4 praile mecanice ntre
rnduri i 2 praile manuale pe rnd. Cu ocazia prailelor mecanice se poate face i un
uor muuroit. Udarea se face dup plantare pentru asigurarea prinderii. Dup aceea nu se
mai ud circa 2 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare mai profund. Apoi, pn la
fructificare se ud la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3/ha. n timpul apariiei
masive a fructelor, cnd plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apa, udrile se fac
mai des, la intervale de 5-6 zile cu norme de 300-350 m /ha, astfel ca umiditatea n sol s
fie n mod constant de 80-85 % din capacitatea de cmp. Se evit pe ct posibil udarea n
timpul nfloririi masive.
In mod obinuit se aplic 10-12 udri, norma de irigare ajungnd la 3500-4200 m3/ha. In
cursul perioadei de vegetaie se pot aplica 2-3 fertilizri cu ngrminte chimice sau 4-5
fertilizri, alternndu-le pe cele fcute cu ngrminte minerale, cu cele cu ngrminte
organice. Prima ngrare se aplic la 12-15 zile de la plantare, cu 80 - 100 kg/ha azotat de
amoniu, 100 kg/ha superfosfat i 50 kg/ha sare potasic. Ingrarea a doua i a patra se
fac cu gunoi de grajd, 4000-5000 kg, administrat odat cu apa de irigat. ngrarea a treia
se realizeaz cu 100-150 kg/ha superfosfat i 70-80 kg/ha sare potasic (n perioada de
nflorire maxim), iar a cincea cu 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat i 70
kg/ha sare potasic (n perioada de cretere maxim a fructelor).

Fertilizarea se poate face i cu ngrminte foliare F-411, F-231, F-lll-5 l/ha, soluie 0,5 %
aplicat n amestec cu produsele fitosanitare. Pe suprafee mici se poate face copilitul i
crnirea plantelor, n scopul obinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau
pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn
la venirea brumelor de toamn, pe de alt parte. Se acord atenie combaterii bolilor i
duntorilor.
Dintre boli, pagube nsemnate produc: ptarea frunzelor i bicarea fructelor
(Xanthomonas), ptarea pustular (Pseudomonas), putrezirea receptaculului i a
seminelor (Alternaria), putregaiul cenuiu (Botrytis cynerea), fainarea (Leveillula),
verticilioza (Verticilium), iar dintre duntori: pduchele verde al piersicului (Myzus), omida
capsulelor, (Helicoverpa), pianjenul rou comun (Tetranychus).
La ardeiul gras recoltarea poate ncepe n prima decad a lunii iulie i continu pn n
prima decad a lunii octombrie. La ardeiul lung i gogoar recoltarea ncepe n a doua
decad a lunii august i se continu pn la cderea brumelor. Recoltarea se face manual,
preferabil prin tierea pedunculului, se condiioneaz, se ambaleaz i se transport ct
mai repede la unitile de desfacere. Produciile medii care se obin sunt de 20 - 30 t/ha la
ardeiul gras, gogoar i lung i de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute i ardeiul de boia.
Cultura ardeiului prin semanat direct in camp
Cultura ardeiului prin semnat direct n cmp s-a ncercat n Ungaria i n ara noastr la
I.C.L.F. Vidra. Sistemul acesta de cultur, dei permite eliminarea fazei de rsad
(costisitoare), nu a cptat extindere.
Cultura prin semnat direct prezint o serie de avantaje: se face economie de for de
munc cu producerea rsadului i plantarea, rdcinile ptrund mai adnc, plantele
folosesc mai bine apa i elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitile de
mecanizare sunt mai mari, densitatea poate fi mult mai mare (Zatyko, 1979). Ca
dezavantaje, menionm obinerea unor recolte mai trzii i mai reduse, ca i limitarea
arealului de cultur.
Alegerea soiului este esenial. Se prefer soiurile timpurii i cu dezvoltare rapid, care
formeaz mai multe fructe n acelai timp. De exemplu soiul Feher ozon a dat rezultate
bune n Ungaria. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textur nisipo-lutoas, care s
nu formeze crust. nainte de semnat este necesar tvlugirea terenului.
Erbicidarea se face nainte de modelarea terenului i ncorporarea n sol la 4-5 cm.

Semnatul se face cnd n sol temperatura se menine la 13-14C, adic n jurul datei de
10 mai n sudul rii. Sunt necesare 2-3,5 kg smn la hectar. Calitatea semnatului este
foarte important. nainte de semnat smna se dezinfecteaz ca la producerea
rsadurilor. Se prefer seminele drajate, deoarece nu toate seminele germineaz (uneori
doar 60 %) i c la un ha se ateapt s rsar 400.000 - 500.000 plante.
In S.U.A. se face pregerminarea seminelor de ardei n sculei de tifon, prin umectarea n
ap aerisit timp de 84 ore la temperatura de 26C. Cnd seminele au radicula de 1-2 mm
se amestec cu gel (Laponit sau Liqua-gel) n concentraie de 1-1,5 % i se seamn cu
semntori speciale (fluid drilling). In felul acesta plantele rsar mai repede, mai uniform,
cresc mai viguros i se obin producii mai ridicate i mai timpurii.
Se seamn dou rnduri pe stratul nlat la 70 cm, folosind SPC - 6 sau semntoarea
Nisen, la adncimea de 1,5-2 cm. Este bine ca smna de ardei s se amestece cu
smna de salat, 50 g/l kg, ca plant indicator, pentru a permite efectuarea de "praile
oarbe". Se recomand aplicarea de ngrmnt Stuber, respectiv superfosfat 100 -150
kg/ha.
Lucrri de ngrijire
Dup semnat cultura se ud prin aspersiune cu jet fin cu 150 m3/ha, pentru a asigura
rsrirea. Atunci cnd plantele au 2 - 3 frunze normale se face rritul manual, la 13-15 cm
pe rnd la ardeiul lung, 15-20 cm la ardeiul gras i 20-25 cm la gogoar. Pritul, fertilizarea
fazial, combaterea bolilor i duntorilor se fac la fel ca la cultura prin rsad. Irigarea se
aplic de 9-12 ori, cu norme moderate de 200-250 m3/ha, la intervale de 7-10 zile, avnd
grij ca apa sa nu blteasc pe teren. Recoltarea ncepe mult mai trziu i se face pe o
perioad mai scurt, iar produciile sunt mai mici dect la culturile prin rsad. La densiti
mari recoltarea se face cnd 75 - 85 % din fructe au ajuns la maturitatea de consum.
Cultura este rentabil numai dac se obine o producie de 11 t/ha.
Cultura ardeiului n solarii
In solarii, n mod obinuit se cultiv ardeiul gras, dar se pot obine rezultate economice
bune i din cultura ardeiului lung i iute. Pregtirea solului i a solariilor se face ca la
tomate. Rsadurile se produc n spaii nclzite. Semnatul are loc n perioada 1-5 II n
rsadnie i 10-15 II n sere. Se folosesc 800 g semine pentru producerea rsadurilor
necesare plantrii unui hectar. Repicarea este obligatorie n ghivece nutritive de 7 x 7 x 7
cm. La plantare rsadurile vor avea 60 de zile. Plantarea rsadurilor se face atunci cnd
temperatura solului se menine pe adncimea de 10 cm, la nivelul de 14-15C, calendaristic
ntre 1 i 10 aprilie.
Schema de plantare, aplicat n toate tipurile de solarii, este de 60 + 40/30 - 35 cm,
asigurndu- se densiti de 60.000 - 65.000 pl/ha. Experienele ntreprinse la I.A.N.B., n
sere-solar acoperite cu sticl, cu soiul Export, au condus la concluzia ca cele mai bune
rezultate se obin la densitatea de 66.660 pl/ha. Lucrrile de ngrijire n solarii sunt mai
complexe dect n cmp. Dup plantare, se ud local la fiecare plant, cu 0,5-1 1 ap,
pentru a nu rci solul.
In timpul vegetaiei, numrul udrilor atinge 18-20. Se face completarea golurilor i se
menine solul afanat prin 4-5 pra-ile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de
polietilen. Fertilizarea se face n 6 reprize, cu cte 400 kg/ha complex III la primele patru i
au cte 100- 120 kg/ha azotat de amoniu i 80-100 kg/ha sulfat de potasiu, la ultimele dou.
Se pot face i fertilizri foliare cu F - 231, n concentraie de 0,5 %. Se aplic pn la 10
tratamente ftosanitare (vezi subcapitolul 4.6.4) i defolierea la baz prin ndeprtarea
frunzelor mbtrnite i eventual bolnave.
In primverile cu nebulozitate mare se recomand stimularea legrii florilor cu produsul
Salex, n concentraie de 1,5 %, prin stropiri la nceputul nfloririi plantelor. Imediat dup
plantare solarul se ine nchis pentru acumulare de cldur. Aerisirea se face numai ntre
orele 10 i 16. Cnd temperatura depete 27C, se intervine prin aerisiri.
Recoltarea ncepe n prima decad a lunii iunie i se poate prelungi pn n prima decad a
lunii octombrie. Se obin 35-40 t/ha, din care aproximativ jumtate pn Ia 20 iulie, valori fi
cndu-se la preuri ridicate. La I.C.L.F. Vidra s-a pus la punct un sistem de cultur a
ardeiului gras pe substrat organic (fr sol) format dintr-un amestec de turb roie, turb
neagr, compost forestier i nisip cu adaosuri de macro i microeiemente. S-a folosit
hibridul Biana, cu fructe mari (150-200 g) de culoare galbena-limonie, irigarea s- a fcut prin
picurare; densitatea a fost de 4 pl/m2. Producia medie a fost de 80 t/ha, din care 35 %
pn la sfritul lunii iunie.
Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie popular a genului Capsicum care face
parte din familia Solanaceae.
-originar din America Central i de Sud, ardeiul a fost rspndit n lume de marinarii
spanioli i portughezi.
-Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iui, grai, lungi (de ex.kapia) i gogosar.
Ardeiul este o plant pretenioas la lumina,caldura ,ap i hran. Pentru a avea o

producie mare i de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat
adnc i ngrat cu gunoi de grajd.
Principalele boli sunt:
1.Patarea bacteriana produsa de bacteria Xanthomonas campestris, care ataca foarte des si
culturile de tomate.
-la un atac usor bacteria determina aparitia unor pete necrozate pe frunze, iar la un atac sever poate
cauza aparitia acestor pete pe fructe si tulpini.
Masuri de prevenire si combatere:

-folosirea de seminte sanatoase provenite din surse certificate
-practicarea unui asolament rational al culturilor, nu reveniti pe acelasi sol mai devreme
de 1 an
-tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru: Dithane M 45, Zeama bordeleza.
Dithane M 45Pret: 2.98 lei
Bouille Bordelaise WDG, ZeamaPret: 5.64 lei
2. Fainarea ardeilor produsa de Leveillula taurica.

-boala se manifesta pe culturile din sere, solarii si camp.
-pe partea superioara a frunzelor apar pete de culoare galbuie care se transforma in
necroze, iar pe partea inferioara apare un puf alb cenusiu.
-frunzele atacate se rasucesc si cad
-se recomanda cultivarea de soiuri su hibrizi cu rezistenta genetica
-la sfarsitul culturii resturile se stang si se ard
-tratamente chimice cu Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas 100 EC (0.5 l/ha)
Thiovit Jet 80 WGPret: 20.09 lei
Topas 100 EC, 250 mlPret: 79.98 lei
3. Ofilirea frunzelor produsa de ciuperca Fusarium oxysporum.

-ataca culturile de ardei din sere, solarii si camp, in perioadele cu precipitatii abundente.
-aparitia bolii este favorizata de temperaturi peste 27-28 C si umidiatate ridicata in sol.
-plantele se ofilesc treptat, iar pe fructe apar pete umede de culoare maro-cenusiu, care
se extind pe toata suprafata, fructele ramanand mici.
Masuri de pervenire si combatere:
-dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii
-evitarea cresterii umiditatii relative peste 85% din sere si solarii
-folosirea de soiuri si hibrizi rezistenti la fuzarioza
-tratamente chimice cu Topsin, Dithane
Topsin 70 WDGPret: 3.47 lei
4. Mana produsa de Phythophtora infestans.

-boala ataca radacinile, tulpinile, frunzele, florile si fructele.
-primele simptome apar pe frunzele plantelor sub forma unor pete de culoare verdegalbui, care ulterior se brunifica.
-pe fructe apar pete de culoare bruna, umede si moi.
-aparitia manei este favorizata de temperaturi ridicate si umiditate moderata.
-dezinfectia solului prin tratamente chimice
-evitarea irigarii excesive
-tratamente chimice cu Aliette si Previcur.
Aliette WG 80, plic 20 gPret: 9.3 lei
Previcur Energy, 15 mlPret: 23.56 lei
5. Putrezirea fructelor sau alternarioza produsa de Alternaria solani.

-se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete umede si moi de culoare galben-verzui.
-tesuturile infectate se degradeaza, se brunifica si se adancesc.
-pe suprafata petelor se formeaza un puf de culoare negru-cenusiu.
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale
-folosirea de soiuri rezistente

-tratamente chimice cu Polyram DF20.
Polyram DFPret: 5.33 lei
6. Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea.

-atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in camp.
-simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor suculente, cum sunt
tulpinile si frunzele tinere
-pe fructe atacul se manifesta sub forma unor pete de culoare bruna, umede, iar in
conditii de umiditate ridicata pe suprafata petelor se dezvolta un puf de culoare cenusie.
-dezinfectia chimica sau termica a solului
-in timpul irigatiei nu se stropesc frunzele cu apa
-tratamente chimice cu Bravo, Folpan, Rovral,Teldor.
Bravo 500 SCPret: 10.29 lei
Folpan 80 WDGPret: 2.98 lei
Rovral 500 SCPret: 6.82 lei
Teldor 500 SCPret: 24.68 lei
7. Antracnoza produsa de ciuperca Colletotrichum capsici.
-atacul se manifesta prin aparitia unor pete circulare si adancite pe suprafata fructelor.
-aparitia antracnozei este favorizata de temperaturi ridicate (peste 30) si umiditate.
-distrugerea prin ardere a resturilor vegetale
-rotatia culturilor
-tratamente cu Dithane
8. Caderea si putrezirea plantulelor produsa de Phythium debarianum.

-este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor
-in stadiul de germinare si rasarire a plantelor, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate
tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun.
-aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30 si umiditate peste 90%.

-eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva
-evitarea udarii in exces
-tratamente pe durata vegetatiei cu Previcur, Merpan
Previcur Energy, 15 mlPret: 23.56 lei
Merpan 80 WDGPret: 3.1 lei
Principalii daunatori sunt:

1. Musculita alba de sera- tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG (
0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).
Decis Mega EW 50, 5 x 3 mlPret: 12.28 lei
Actara 25 WGPret: 5.58 lei
Confidor EnergyPret: 36.02 lei
Mospilan 20 SGPret: 3.1 lei
2. Paianjenul(acarianul) rosu tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12

l apa).
Vertimec 1.8 ECPret: 23.19 lei
Nissorun 10 WPPret: 4.59 lei
3. Paduchele verde tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in

6.6 l apa), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa).
Decis Mega EW 50, 5 x 3 mlPret: 12.28 lei
Faster 10 CEPret: 3.72 lei
Confidor EnergyPret: 36.02 lei
Mospilan 20 SGPret: 3.1 lei
4. Paianjenul (acarianul) lat tratamente cu Nissorun 10 WP (5 gr/12 l apa), Vertimec

1.8 EC (10 m/ 10 l apa), Envidor.
Nissorun 10 WPPret: 4.59 lei
Vertimec 1.8 ECPret: 23.19 lei
Envidor 240 SC, 15 mlPret: 31 lei
5. Nematodul galicol tratamente cu Nemathorin 10 G (15 kg/ha).
Nemathorin 10 GPret: 23.93 lei
Musculita alba de sera

Paduchele verde
Paianjenul rosu
Bolile ardeilor (Capsicum annuum L.)
Viroze
Mozaicul comun al ardeiului Marmor tabaci Holmes
Piticirea si indesirea ardeiului Marmor cucumeris Holmes
Boala petelor de bronz Lethum australiense var. typicum Holmes
Mozaicul galben al ardeiului (mozaicul alb, impestritarea frunzelor,

frunzele multicolore ale ardeiului) Marmor medicaginis Holmes
var. typicum Black et Price
Mozaicul Y la ardei Virusul Y al cartofului la ardei
Micoplasmoze
Stolburul ardeiului Mycoplasma

Bacterioze
Patarea pustulara a fructelor de ardei Pseudomonas

tomato (Okabe) Alstatt
Patarea frunzelor si basicarea fructelor de ardei Xanthomonas

vesicatoria (Doidge) Vauterin et al.
Micoze
Mana ardeiului Phytophthora capsici Leonian
Fainarea ardeiului Leveillula taurica (Lv) Arnaud
Putregaiul cenusiu la ardei Botrytis cinerea Pers. et Fries.
Antracnoza ardeiului Glomerella cingulata (Stoneman) Spaulding

& von Schrenk
Verticilioza ardeiului Verticillium dahliae Kleb
Putrezirea fructelor si a semintelor de ardei Alternaria tenuis auct.
Ofilirea (vestejirea) fuzariana a ardeiului (fuzarioza) Fusarium

oxysporum Schl. f. sp. vasinfectum Snyd. et Hans.
Bolile i duntorii speciilor de legume solanacee:

Tomate, Ardei, Vinete
Ghidul culturilor sntoase
Autor(i): Dr. Ana Tomescu
Editura: Gramen
Anul apariiei: 2014
Pagini: 350 (14x20 cm)
Pre: 69,00 Lei
Cartea prezint majoritatea agenilor fitopatogeni i a duntorilor, plantele

parazite, factori de nutriie i climatici care produc daune culturilor de tomate,
ardei i ptlgele vinete din spaii protejate i cmp.
Pe lng manifestrile atacurilor, sunt prezentate metode i mijloace care
mpiedic sau ntrzie mbolnvirile i atacul duntorilor precum i extinderea
acestora.
Metodele i mijloacele de prevenire i combatere vizeaz orientarea spre

legumicultura ecologic prin adaptarea practicii legumiculturii convenionale.
Aceast carte se adreseaz deopotriv cultivatorilor de legume cu vechime n
domeniu, dar i persoanelor care doresc s se ocupe fie de grdinrit pe
suprafee mici, pentru consum propriu, fie doresc cultivarea legumelor pe
suprafee comerciale.
Cuprinsul crii: Bolile i duntorii speciilor de legume
solanacee: Tomate, Ardei, Vinete
Cuvnt introductiv
AGENII DUNTORI GENERALITI
o Agenii duntori biologici (biotici)
Agenii fitopatogeni
Duntorii
Plantele parazite
Buruienile
o Factorii duntori abiotici
SISTEM INTEGRAT DE PROTECIE FITOSANITAR A
SPECIILOR DE LEGUME SOLANACEE (TOMATE, ARDEI,
PTLGELE VINETE)
o Alegerea terenului
o Stabilirea asolamentului legumicol
o Pregtirea terenului nainte de plantare
o Folosirea pentru cultur a soiurilor, hibrizilor,
varietilor cu rezisten sau toleran fa de atacul
agenilor duntori
Soiuri i hibrizi cu rezisten sau toleran la
atacul agenilor fitopatogeni
Plante modificate genetic

Soiuri noi cu rezisten la atacul
duntorilor i soiuri noi cu rezisten la
infeciile cu ageni fitopatogeni
o Folosirea seminei certificate, procurat de la surse
autorizate
o Dezinfecia spaiilor pentru produs rsad (rsadnie,
sere nmulitor) i a spaiilor pentru cultur
(rsadnie, sere, solarii)
Mijloace clasice
Solarizarea
o Folosirea amestecului de calitate pentru semnat i
produs rsadul
o Folosirea la plantare a rsadului viguros i sntos
Semnatul
Repicatul
Altoirea rsadului
Producerea rsadurilor de altoi i a
rsadurilor de portaltoi
Obinerea plantelor altoite
nfiinarea culturilor
ngrijirea culturilor
Identificarea de portaltoi compatibili
o Pregtirea rsadului pentru plantare
o Mulcirea solului
o nfiinarea culturilor
Amplasarea culturilor
Culturile asociate
Culturile fr sol. Hidroponia
o Lucrrile de ngrijire a culturilor
Irigarea culturilor
Palisatul culturilor
Fertilizarea culturilor
Prailele mecanice i manuale
Defolierea plantelor
Umbrirea/semiumbrirea rsadnielor, serelor i
solariilor
Utilizarea plaselor contra insectelor
Igiena cultural
Tratarea culturilor pentru controlul speciilor
duntoare
Folosirea produselor chimice
Momentul aplicrii produselor chimice
Efectuarea tratamentelor cu produse
chimice
Msuri privind securitatea muncii i a
mediului
Folosirea extractelor i a preparatelor
fitofarmaceutice naturale
Folosirea microorganismelor utile
Folosirea speciilor de prdtori i parazii ai
duntorilor
o Utilizarea capcanelor
o Utilizarea momelilor
o Defriarea culturilor
o Artura adnc de toamn
o Gropile-capcan
BOLILE I DUNTORII SEMNTURILOR I RSADURILOR
SPECIILOR DE LEGUME SOLANACEE (TOMATE, ARDEI,
PTLGELE VINETE)
o Boli
Putrezirea (cderea) plntuelor Pythium
debaryanum Hesse
Putrezirea seminelor i cderea plntuelor
Rhizoctonia solani Khn
Putrezirea coletului Phytophthora
parasitica (Dast) var.nicotianae (van Breda de
Haan) Tucker
Finarea Leveilulla taurica (Lv) Arnaud
Putrezirea coletului Didymella lycopersici Kleb.
Ptarea alb a frunzelor (septorioza) Septoria
lycopersiciSpeg.
Putregaiul cenuiu Botrytis cinerea Pers. et
Fries.
Ptarea brun a frunzelor (alternarioza)
Alternaria solaniSorauer
o Duntori
Limaxul cenuiu Deroceras agreste L.
Pianjenul rou comun Tetranychus

urticae Koch.
Pianjenul lat Hemitarsonemus latus Banks
Pduchele verde al solanaceelor Macrosiphum
euphorbiaeThos.
Pduchele verde al piersicului Myzodes
persicae Sulz.
Musculia alb de ser Trialeurodes
vaporariorum Westw.
Coropinia Gryllotalpa gryllotalpa Latr.
BOLILE CULTURILOR DE LEGUME SOLANACEE (TOMATE,
ARDEI, PTLGELE VINETE) cauzate de infeciile cu diferite
specii fitopatogene
o Bolile tomatelor (Solanum lycopersicum L.)
o Viroze
Mozaicul tomatelor Marmor tabaci Holmes
Mozaicul comun (obinuit) al tomatelor
Marmor tabacivar. vulgare Holmes
Stricul simplu al tomatelor Marmor
tabaci var.canadense Holmes
Mozaicul aucuba la tomate Nicotiana virus
1 C Smith
Brunificarea intern a fructelor Marmor
tabaci var.plantaginis Holmes
Stricul dublu al tomatelor Marmor
tabaci var. siccansHolmes i Virusul X al
cartofului
Filozitatea tomatelor Marmor
cucumeris Holmes
Boala petelor de bronz la tomate (ofilirea ptat

a tomatelor) Lethum
australiense var. typicum Holmes
Aspermia tomatelor Lycopersicon virus
7 Blencowe et Caldwell
Ptarea inelar a tomatelor Annulus
zonatus Holmes
Ptarea inelar neagr a tomatelor Tomato
black ring nepovirus
nglbenirea i rsucirea frunzelor de tomate
Virusul nglbenirii i rsucirii frunzelor de
tomate
Mozaicul pepino la tomate Virusul mozaicului
pepino la tomate
o Micoplasmoze
Stolburul tomatelor (lignificarea fructelor de
tomate) Mycoplasma
o Bacterioze
Ofilirea bacterian a tomatelor, cancerul
bacterian Clavibacter
michiganensis subsp. michiganensis (Smith)
Davis et al.
Ptarea pustular a fructelor Pseudomonas
syringae pv. tomato (Okabe) Alstatt.
Necroza mduvei tulpinilor la tomate
Pseudomonas corrugata Roberts et. Scarlett
Ptarea frunzelor i bicarea fructelor
Xanthomonas vesicatoria (Doidge) Vauterin et
al.
o Micoze
Mana tomatelor Phytophthora infestans (Mont)

de Bary
Mana de sol Phytophthora parasitica (Dast)
var. nicotianae(van Breda de Haan) Tucker
Finarea tomatelor Leveilulla taurica (Lv)
Arnaud
Putrezirea coletului Didymella lycopersici Kleb.
Putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de
By.
Suberificarea rdcinilor de tomate (boala
rdcinilor de plut) Pyrenochaeta
lycopersici Schneider and Gerlach
Ptarea alb a frunzelor de tomate (septorioza)
Septoria lycopersici Speg.
Putregaiul cenuiu al tomatelor Botrytis
cinerea Pers. et Fries
Antracnoza tomatelor (putregaiul rdcinilor i
fructelor de tomate) Colletotrichum
coccodes (Wallr.) S. Hughes
Ptarea cafenie a frunzelor (cladosporioza)
Cladosporium fulvum Cooke
Ofilirea verticilian (verticilioza) Verticilllium
dahliae Kleb.
Ptarea brun a frunzelor (alternarioza, mana
timpurie) Alternaria solani Sorauer
Ptarea frunzelor Corynespora cassiicola (Berk.
et Curt.) Wei
Putregaiul fructelor Rhizoctonia solani Khn
Ofilirea fuzarian (fuzarioza) Fusarium

oxysporum Schl f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et
Hans.
BOLILE ARDEILOR (Capsicum annuum L.)
o Viroze
Mozaicul comun al ardeiului Marmor
tabaci Holmes
Piticirea i ndesirea ardeiului Marmor
cucumeris Holmes
Boala petelor de bronz Lethum
australiense var. typicumHolmes
Mozaicul galben al ardeiului (mozaicul alb,
mpestriarea frunzelor, frunzele multicolore ale
ardeiului) Marmor medicaginis Holmes
var. typicum Black et Price
Mozaicul Y la ardei Virusul Y al cartofului la
ardei
o Micoplasmoze
Stolburul ardeiului Mycoplasma
o Bacterioze
Ptarea pustular a fructelor de ardei
Pseudomonas tomato(Okabe) Alstatt
Ptarea frunzelor i bicarea fructelor de ardei
Xanthomonas vesicatoria (Doidge) Vauterin et al.
o Micoze
Mana ardeiului Phytophthora capsici Leonian
Finarea ardeiului Leveillula taurica (Lv)
Arnaud
Putregaiul cenuiu la ardei Botrytis

cinerea Pers. et Fries.
Antracnoza ardeiului Glomerella
cingulata (Stoneman) Spaulding & von Schrenk
Verticilioza ardeiului Verticillium dahliae Kleb
Putrezirea fructelor i a seminelor de ardei
Alternaria tenuisauct.
Ofilirea (vetejirea) fuzarian a ardeiului
(fuzarioza) Fusarium oxysporum Schl. f.
sp. vasinfectum Snyd. et Hans.
BOLILE PTLGELELOR VINETE (Solanum melongena L.)
o Viroze
Mozaicul ptlgelelor vinete Marmor
tabaci Holmes
Alte viroze care produc boli la ptlgelele vinete
o Micoplasmoze
Stolburul ptlgelelor vinete (lignificarea
fructelor) Mycoplasma
o Micoze
Mana ptlgelelor vinete Phytophthora
parasitica (Dast) var.nicotianae (van Breda de
Haan) Tucker
Ptarea brun a frunzelor i fructelor Didymella
lycopersiciKleb
Putregaiul cenuiu la ptlgele vinete Botrytis
cinerea Pers. et Fries.
Antracnoza ptlgelelor vinete Colletotrichum
melongenaLobik
Ofilirea verticilian a ptlgelelor vinete

(verticilioza) Verticillium dahliae Kleb.
Alternarioza ptlgelelor vinete Alternaria
solani Sorauer
Ofilirea fuzarian a ptlgelelor vinete
(fuzarioza) Fusarium oxysporum Schl. f.
sp. melongenae Matuo et Ishigami
Alte ciuperci care produc boli la ptlgelele
vinete
BOLILE COMUNE ALE SPECIILOR DE LEGUME SOLANACEE
(TOMATE, ARDEI, PTLGELE VINETE) cauzate de plante
parazite, factori de nutriie i factori pedo-climatici
o Antofitoze
Lupoaia (verigelul) Orobanche ramosa L.
Tortelul (cuscuta) Cuscuta spp.
o Boli fiziologice (fiziopatii)
Bolile de nutriie
Putregaiul apical sau putregaiul inelar al fructelor
Arsura solar a plantelor i a fructelor
Fitotoxicitatea
Alte tulburri fiziologice care apar la speciile de
legume solanacee
DUNTORII CULTURILOR DE LEGUME SOLANACEAE
(TOMATE, ARDEI, PTLGELE VINETE)
o Nematodul galicol a rdcinilor Meloidogyne
incognita (Kofoid et White) Chitwood
o Pianjenul rou comun Tetranychus urticae Koch
o Pianjenul lat Hemitarsonemus latus Banks

o Tripsul comun Thrips tabaci Lind
o Tripsul plantelor de ser Heliothrips
haemorroidalis Bch
o Tripsul californian Frankliniella occidentalis Pergande
o Pduchele verde al piersicului Myzodes
persicae Sulz
o Pduchele verde al solanaceelor Macrosiphum
euphorbiae Thos.
o Alte specii de pduchi de frunze
o Musculia alb (musculia alb de ser) Trialeurodes
vaporariorum Westw.
o Musculia tutunului Bemisia tabaci Genn
o Gndacul din Colorado Leptinotarsa
decemlineata Say
o Omida fructelor Helicoverpa armigera Hbn.
o Cotarul verde Operophthera brumata L.
o Musca minier Liriomyza trifolii (Burgess) Spencer,
o Molia tomatelor Tuta absoluta Polovny
o Limaxul cenuiu Deroceras agreste L.
o Alte specii de melci fr cochilie
o Coropinia Gryllotalpa gryllotalpa Latr.
o Viermii srm (gndacii pocnitori) Agriotes spp.
PERSONALITI DE PRESTIGIU ALE LEGUMICULTURII
ROMNETI
BIBLIOGRAFIE
GLOSAR DE TERMENI
Ardei (Gogosari)
Capsicum annuum, ardei, este o specie cu soiuri cultivate, care cuprinde mai multe varietati: gogosari,
ardei dulce, chili si ardei iute. Este o plante erbacee perena de Solanaceae (din aceeasi familie cu
Regina noptii, tutunul si petunia), originara din America Centrala si de Sud si a fost domesticit acum
peste 5.000 de ani. Ardei din soiul Capsicum annuum s-au dezvoltat in numeroase soiuri care sunt
cultivate in prezent in intreaga lume pentru soiurile dulci de ardei gras verde si rosu si ardei iute. Este
una din legume din lume cu utilizare pe scara larga, atat in forme uscate, inclusiv ardei iute, praf de
chili si ardei iute, cat si fresh in salate sau crude.
Principalele boli sunt:
1. Patarea bacteriana este o boala produsa de

bacteria Xanthomonas campestris, care ataca foarte des si culturile de tomate.
- cand este un atac usor, aceste bacterii determina aparitia unor pete necrozate pe frunze, iar la un
atac sever, bacteriile pot cauza aparitia acestor pete pe fructe si tulpini.
- folosirea de seminte sanatoase provenite din surse certificate
- respectarea unui asolament corect al culturilor, pauza la un an de zile
- tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru: Dithane M 45, Zeama bordeleza.
2. Fainarea ardeilor produsa de bacteria Leveillula

taurica.
- boala se manifesta pe culturile din sere, solarii si camp.
- pe frunze, pe partea superioara apar pete de culoare galbuie care se transforma in necroze, iar pe
partea inferioara apare un puf alb cenusiu.
- frunzele atacate, in final, incep sa se rasuceasca si cad.

- se recomanda cultivarea de soiuri hibride cu rezistenta genetica
- la sfarsitul culturii resturile de vegetatie se strang si se ard
- tratamente chimice cu Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas 100 EC (0.5 l/ha)
3. Ofilirea frunzelor este produsa de ciuperca

Fusarium oxysporum.
- apare in perioadele cu precipitatii abundente si ataca culturile de ardei din sere, solarii si camp.
- aparitia bolii este favorizata de temperaturi peste 27-28 C si umiditate ridicata la sol.
-plantele se ofilesc treptat, iar pe fructe apar pete umede de culoare maro-cenusiu, care se extind pe
toata suprafata si in final fructele nu cresc corect si raman mici.
- dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii
- evitarea de crestere a umiditatii relative peste 85% in sere si solarii
- folosirea de soiuri si hibrizi rezistenti la fungi
- tratamente chimice cu Topsin, Dithane
4. Mana este o boala produsa de Phythophtora

infestans.
- boala ataca planta total, de la radacina, la tulpina, frunze, florile si fructe.
- primele simptome apar pe frunzele plantelor sub forma unor pete de culoare verde-galbui, care
ulterior devin maronii.
- pe fructe apar pete de culoare bruna, umede si moi.
- aparitia manei este favorizata de temperaturi ridicate si umiditate moderata.
- dezinfectia solului prin tratamente chimice
- evitarea unei irigatii excesive
- tratamente chimice cu Aliette si Previcur
5. Putrezirea fructelor sau alternarioza, boala

produsa de Alternaria solani.
- boala se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete umede si moi de culoare galben-verzui.
- tesuturile infectate ajung sa se degradeze, se brunifica si se adancesc.
- pe suprafata petelor se formeaza un puf de culoare negru-cenusiu.
Masuri de prevenire si combatere::
- adunarea si distrugerea prin ardere a resturilor vegetale
- folosirea de soiuri rezistente
- tratamente chimice cu Polyram DF20
6. Putregaiul cenusiu produs de bacteria Botrytis

cinerea.
- atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si la culturile de camp.
- simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor suculente, cum sunt tulpinile si frunzele
tinere.
- pe fructe atacul se manifesta sub forma unor pete de culoare bruna, umede, iar in conditii de
umiditate ridicata pe suprafata petelor se dezvolta un puf de culoare cenusie.
- dezinfectia chimica sau termica a solului
- in timpul irigatiei nu se stropesc frunzele cu apa
- tratamente chimice cu Bravo, Folpan, Rovral, Teldor
7. Antracnoza produsa de ciuperca Colletotrichum capsici.

- atacul acestor ciuperci se manifesta prin aparitia unor pete circulare si adancite pe suprafata
fructelor.
- aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate (peste 30) si umiditate.
- distrugerea prin ardere a resturilor vegetale
- rotatia corecta a culturilor
- tratamente chimic cu Dithane
8. Caderea si putrezirea plantelor produsa de

Phythium debarianum.
- este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor tinere.
- in stadiul de germinare si rasarire a plantelor, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate tesuturile
tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun.
- aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30 si umiditate ridicata, peste 90%.
- eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva
- evitarea udarii in exces si a umidatii excesive
- tratamente pe durata vegetatiei cu Previcur, Merpan
Principalii daunatori sunt:
1 Musculita alba de sera tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2
kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).
2 Paianjenul(acarianul) rosu tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa).
3 Paduchele verde tratamente cu Decis Mega 50 EW (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in 6.6 l apa),
Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa).
4 Paianjenul (acarianul) lat tratamente cu Nissorun 10 WP (5 gr/12 l apa), Vertimec 1.8 EC (10
m/ 10 l apa), Envidor.
5 Nematodul galicol tratamente cu Nemathorin 10 G (15 kg/ha).
1. Buha fructificaiilor, omida capsulelor de bumbac sau omida fructelor

-Helicoverpa armigera;
2.Musculia alb de ser Trialeurodes vaporariorum;
3.Acarianul rou comun Tetranychus urticae;
4. Nematodul galicol sau viermele rdcinilor - Meloidogyne incognito;
5. Gndacii pocnitori (sritori), fauri sau viermii srm;
6.Gndacul pmntiu - Opatrum sabulosum;
7. Paduchele verde al solanaceelor - Macrosiphon euforbiae;
8.Tripii : -Tripsul californian ( Frankliniella occidentalis );
-Tripsul comun sau a tutunului (Thrips tabaci);
Leacul
Efecte
Mod de utilizare
apara speciile de rosaceae de

Levantica
padu-chii
frunzelor,ciuperca
pastreaza trandafirii sanatosi ferindu-i de afide
monilia Gandacul de Colorado
Mararul
Protejeaza
paduchi
Margareta
pesticid
de
atrage insectele care consuma paduchii de frunze
Acest pesticid este piretrum-ul natural un insecticid ce
colorata(Pirethrum
poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy Tanaceum
Daisy Tanaceum
coccineum). Aceasta planta este o planta companion obisnuita in
coccineum)
gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta

sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic
(Tanacetum parthenium) cunoscuta atat pentru intrebuintarile
medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat

marga-retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte
folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte
insecte daunatoare.
Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti
flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de ulei de susan.
Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau
ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un loc intunecos.
Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si
adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui
spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai
bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de
sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de
nuca de cocos 5 ml pentru fiecare litru de spray).
patarea bruna a frunzelor

Maghiran
-ulei, sucul plantei

fuzarioza, vestejirea,
Menta
protejeaza varza de atacul
Menta infuzie Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt n 5 l de
flutu-relui alb putregai usturoi,
apa fierbinte. INSECTICID - afide.
patarea bruna a frunzelor

Spray de menta se amesteca cu blenderul o cana de frunze tocate
de menta cu o cana de frunze tocate de ceapa verde si cu o jumatate
de cana de ardei iute tocat. Se adauga o jumatate de cana de apa.
Amestecul rezultat se toarna in aproximativ 4 litri de apa la care se
mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din acest amestec
se ia cate o jumatate de cana si se dilueaza in 1litru de apa.se aplica
impotriva insectelor care rod.
Ulei repelent pentru furnici cu menta proasta (Busuiocul cerbilor
Mentha pulegium)
Se foloseste pentru a indeparta furnicile, prin aplicarea pe
cararile furnicilor si imprejurul cuiburilor acestora
Aveti nevoie de: cana de frunze de menta proasta, 1
cana de ulei de sofranel (se gaseste in magazinele de produse
naturale)
Pentru preparare, amestecati frunzele de menta proasta cu ulei,

puneti intr-o sticla si astupati. Lasati acest amestec o zi intr-un loc
cald, apoi e gata pentru a fi utilzat.
Spray anti-insecte, din plante o lingura de musetel salbatic tocat, o

lingurita de ceapa ver-de tocata, o lingurita de virnant tocat, 125 ml
apa clocotita, 2-3 picaturi de sampon. varsati apa clocotita peste
ierburile tocate, acoperiti vasul si lasati lichidul sa se raceasca total.
Strecurati, apoi varsati-l intr-un pulverizator de gradina.Adaugati
samponul, scuturati bine, apoi vaporizati-va plantele. Alungati
insectele devoratoare.
Ceai de musetel se toarna 2 cani de apa clocotita peste o jumatate
de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se
stropeste- fungicide
Se prepara din musetel, ceapa perena (chives Allium
Musetel
Insecticide,fungicide,
schoenoprasum), soc, hrean si casuarina.

Acest fungicid este bun pentru tratarea bolilor
provocate de ciuperci, cum ar fi patarea frunzelor, ruginile,
mucegaiurile.
In
reteta
originala
este
specificata
aceasta casuarina,dar cred ca putem incerca si fara.

Avem nevoie de: fllori de musetel, frunze de ceapa perena,
frunze de soc, frunze de hrean, frunze de casuarina.
Preparare: acoperiti florile si frunzele cu apa, dati
amestecul in fiert, apoi lasati-l sa stea 30 de miute. Strecurati si
folositi. Puteti deasemenea sa adaugati sapun sau ulei de cocos,
pentru un efect mai puternic.
Frunzele de nuc fierte in apa (lichidul) reprezinta un insecticid

Nuc
insecticid
natural impotriva furnicilor. Varsati decoctul pe furnicar sau pe drumul

furnicilor
Otet
Fungicid, ierbicid
Solutie de otet in 4 litri de apa se pun 3 linguri de otet cu 5%

aciditate. Se amesteca si se stropeste.se aplica contra diversilor
fungi.
Ierbicidul se realizeaza din:-1 lingura otet -1 lingurita sapun - 4 litri
de apa fierbinte. Dupa ce ati amestecat ingredientele, turnati

substanta intr-o stropitoate si imprastiati-o peste buru-ieni. Cand
faceti acest lucru, aveti grija sa nu udati si iarba. Otetul ucide
buruienile, dar poate face acelasi lucru si cu iarba ornamentala
Sunt plante care prefera sa fie udate cu substante ceva mai acide,
precum azaleele.Acestea prefera apa de ploaie in locul apei de la
robinet. In acest caz, poti turna o lingurita de otet la doua cani de apa
curata si sa iti hranesti planta.
Puricii de plante urasc mirosul de patrunjel plantati patrunjel

aproape de plantele sensibile la pureci, Semanati patrunjel in jurul
plantelor mai sensibile la paduchi.
Patrunjel
Insecticid
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr patrunjel

proaspat, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se
strecoara si se pulverizeaza direct pe plante. Se utilizeaza si
impotriva furnicilor.si a gandacului de Colorado
Un amestec de piper negru, usturoi si marar alunga furnicile de pe

plante. Reteta: 50 g piper macinat, 50 g usturoi ras, 60 g marar uscat
macinat. Preparare si folosire: amestecati bine toate ingredientele,
apoi imprastiati compozitia in jurul tulpinei plantelor afectate.
Spray contra insectelor, cu piper si usturoi 1 capatana de usturoi,
8 boabe de piper iute, 125 cl de apa, o picatura de sampon natural.
Piper
Furnici
Preparare: pisati usturoiul si piperul, apoi amestecati-le cu apa intr-un

robot de bucatarie. Lasati-le sa macereze o noapte, strecurati lichidul
si puneti-l intr-un pulverizator. Adaugati samponul si scuturati bine.
Vaporizati-va plantele din belsug, o data pe saptamana si de cate ori
ploua, pana ce observati ca intrusii din gradina au disparut.spray-ul
se poate pastra la frigider vreme de o luna.
Piper infuzie Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt n
5 l de apa fierbinte.- insecticid total
Pelin.
actioneaza impotriva insectelor,
Coacazul nu va mai fi atacat de rugina daca alaturi de el se planteaza
fur-nicilor si e util impotriva
pelin.
ruginei.
Se folosesc frunzele si inflorescentele de vara: o lingurita de planta
uscata pentru un litru de apa, infuzie sau decoct. impiedica frunzele
arbustilor fructiferi sa mai rugineasca,

pentru combaterea paduchilor de frunza la pomi si arbusti fructiferi
se foloseste infuzia de pelin preparata din iaba intreaga aflata in
pragul infloririi. Doza este de 200-300 g de pelin in stare uscata
pentru 10 l de apa.Infuzia dureaza o jumatate de ora. Se stropesc
partile de plante afectate de paduchi . In caz de atac puternic, se uda
solul din jurul plantei cu aceasca infuzie. daca in timpul zborului
albilitei verzei , se stropesc plantele de cateva ori cu infuzie de pelin,
fluturele va fi indepartat.
Lichid impotriva purecilor O infuzie puternica de pelin alunga
purecii plantelor. Reteta: 100 g pelin proaspat tocat, 125 ml apa
clocotita, 1/2 lingurita de sampon delicat (pentru uz cotidian).
Preparare si folosire: Turnati apa clocotita peste plante, acoperiti
vasul cu un capac si lasati-l sa se raceasca. Strecurati lichidul, apoi
puneti-l intr-un pulverizator cu pompa. Adaugati samponul, scuturati
bine si stropiti-va plantele.
Pelinul in infuzie Puneti la infuzat 150 gr de pelin proaspat, tocat
mare, in 5 litri de apa clocotita. Lasati timp de 10 minute, apoi
strecurati. Se raceste si se pulverizeaza pe plante. Se aplica
tratamentul in trei reprize, o data la trei zile INSECTICID: afide,
furnici, molie, vier-mele zmeurei
Ceai de pelin 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se
raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de sapun. Se stropeste
cu aceasta solutie.se aplica contra afidelor, omizilor etc. se stropeste
direct asupra daunatorilor daca este posibil.
Pelinita
sau pelin
negru (Artemisia
Fungicide mana cartofului
vulgaris L.)
Propolisul
antibiotic,
antimicrobian,
anticripto-gamic, dezinfectant e
cicatrizant,
tratarea
este
ruginei
mucegaiurilor
pretios
si
in
a
Produsele pe baza de propolis se gasesc in magazinele naturiste: de

obicei se utilizeaza solutia hidro-alcolica, care vine diluata 1:10.
Revent
Insecticid - furnici
Revent infuzie Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt n 5 l de

apa fierbinte.
Rheum rhabarbarum
Ceai de rubarbar 1 se fierb 0 ,5 Kg frunze tocate de rubarbar in
1litru apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste
impotrivaafidelor si a altor daunatori.
Ceai de rubarbar 2 0,5 Kg de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore
in 7 litri de apa. Se strecoara si se stropeste. se aplica
contra afidelor,musculitelor albe, acarienilor, omizilor si impotriva
altor daunatori.
Plamadeala din frunze:- frunzele sunt necomestibile dar substantele
continute duc la com-baterea paduchilor de frunze si a omizilor.
2kg.frunze proaspete la 10l.apa- se utilizeaza in concentratie de 50%
Rostopasca
Rosii
Putregai cenusiu, fuzarioza
gandacului
de
asparagus,
diversilor viermi si gandaci
Ceai din frunze de rosii sau de cartofi se lasa sa stea peste

naopte 2 cani de frunze de rosii in aproximativ 0,5 l apa. Se strecoara
si se mai adauga la solutie inca 0,5 l apa si un sfert de lingurita de
sapun. Se stropesc frunzele sau solul.
se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si
gandaci.
Rozmarin
Insecticid
Spray
Sapun
Infuzie din 250g planta fara radacina in 5 l apa fierbinte
insecticid
cu
o lingura de sapun ras se dizolva in 2,5 litri de apa. Lichidul se pune
sapun omoara o multime de
intr-un pulverizator cu care se stropesc plantele o data pe saptamana
daunatori, printre care la loc de
si dupa ploaie
frunte se afla limacsii de sera,

purecii si paduchii de plante.
Apa cu sapun Diluati 30 ml sapun lichid sau detergent de vase in 4
insecticid
litri de apa. Adaugati un sfert de litru alcool de 70 grade, apoi

pulverizati imediat. Se clatesc plantele inainte ca apa sa se usuce.
Sapunul de
actiune insecticida, deoarece
poate fi adaugata si alte preparate pentru cresterea puterii. Se
Marsilia
distru-ge cuticula ceroasa a
dilueaza o lingurita pentru un litru de apa, se clateste, terenul se
multor insecte
protejeaza cu o folie de celofan
Combaterea prin metode fitoterapeutice a organismelor duntoare

la speciile legumicole (dup Vogtmann H., 1993, citat de Petrescu C., 1997
i Tia Ion, 2009)
Numele plantei
Utilizare
sau al
Loc
produsului, i
modul de
Concentraie
Reeta
Epoca
Aciune
extragere
COADA
Planta fr rd.
Afide, acarieni
CALULUI:
(pianjenul
- 1kg/10 l ap
(Equisetum
Tot anul
Pe
Diluat
(plant verde);
plant
de
- 150g/10 l ap
Pe sol
5 ori
arvense)
- macerat
(plant uscat) plus:
- infuzie
- 0,3 % spun;
- fierbere
- macerat de urzici
30 minute;
rou) i pentru
fortificarea
plantei
Tot anul
Pe sol
Tot anul
- 1-2 % silicat
de sodiu,
Pe
Vara i
primvara
URZICA
Toat planta fr
Tot anul
plant i
sol
Pe sol
rdcin :
(Urtica dioica,
Urtica ureas)
Diluat
Fuzarioz.
de 20
Pe
cca. 1kg/10 l ap
plant
(plant proaspt);
dup
ori
Favorizeaz
creterea.
Diluat
Udarea
200 g/10 l ap
ncolire
de 10
plantelor,
(plant uscat)
ori
MACERAT
Pentru 1 l de macerat nainte de
La
Contra
FERMENTAT
l infuzie de coada
formarea
ncolire
afidelor.
calului
frunzelor
mbierea
rdcinilor i
seminelor
Amestec de
Favorizeaz
urzici cu coada
nflorire.
calului
Tot anul
VETRICE
Frunze i flori :
Iarna
(Tenacetum
300 g/10 l ap
Pulverizar
vulgare)
(plant proaspt);
- infuzie
Diluat
creterea.
Pe
frunze
Pe
Concen- Contra
plant
trat
acarienilor
e dup
Pe
Diluat
Contra ruginii,
nflorire
plant
de 2 ori
finrii i altor
i 1,5
boli pe frunze
ori
la tomate
30 g /10 l ap
(plant uscat)
Nedilua
Toamna
- decoct
Pe
plant
FERIGA
1kg plant proaspt
Sfrit de
Pe
Diluat
Afide, melci
VULTURU-
la 10
iarn
plant i
1:10
limaci, efect
LUI
sol
l ap;
(Pteridium
aquilum)
repelent n
compost
100 g
Tot anul
plant uscat la
FERIGA DE
10 l ap,
Contra
PDURE
(Dryopteris
macerat.
lnoi (pieirea
filis-mas)
pduchilor
5 g pulbere
Tot anul
mare, ap
Pe
Concen-
trunchi
trat
coloniilor de
pe trunchi)
de ploaie, extract
REVENT
Limbul frunzei
(Rhubarba)
Tot anul
Pe
Tenii la praz;
plant
500 g la 3 l
Contra
afidelor la
ap
TOMATE
(Lycopersicum
esculentum)
fasole
2 pumni de frunze
n epoca
Pe
Nedilua
Contra
mrunite i frecate
zborului
plant
fluturelui
bine n 2 l ap,
verde
infuzate la rece 2 h
PELIN
Frunze i flori
Primvara
Contra
(Artemisia
300 g/10 l ap
absinthium)
(plant proaspt);
- macerat
30 g/10 l ap
Diluat
(plant uscat);
de 3 ori
i n iunieiulie
- infuzie
ALAUN
Diluat
plant
de 3 ori
larvelor,
afidelor,
ruginii la
coacz
Pe
Se adaug eventual
- decoct
furnicilor,
Pe
plant
1% silicat de sodiu
Se dizolv 40 g
Tot anul
Pe sol
alaun n ap fiart;
se dilueaz cu 10 l
ap rece;
Concen- Infestare
trat
Pe
plant
puternic de
melci, limaci.
3 luni
nainte
nu se recomand
de
pentru verdeuri.
recoltar
e
Contra
afidelor i
larvelor
MCRI
150 g rdcin
Tot anul
proaspt /10 l ap
Pe
Concen- Previne
plant
trat
(Rumex
finarea la
castravei
angustifolia)
(Rumex
crispus)
MUEEL
Flori
(Matricaria
50 g uscate/10 l
chamomilla)
ap
Vara
Pe
Diluie
Dezinfecia
plant i
1/1
seminelor,
pe sol
previne
mbolnvirea
Concentrat
rsadurilor,
fortific
plantele;
favorizeaz
creterea
rsadurilor;
PPDIE
(Taraxacum
officinale)
2 kg plant uscat Primvara
Pe
Concen- Idem
sau proaspt,
plant
trat
frunze, rdcini / 10
l ap
USTUROI I
75 g bulbili
n mai de
Pe
Nedilua
Contra
CEAP
zdrobii n 10 l ap
3 ori.
plant i
acarienilor i a
(Allium
100 g bulbi
Se repet
sativum;
zdrobii/1 l ap
dup
pe sol
fungilor la
cpun i
castravei
recoltare
Allium cepa)
- infuzie
PREPARATE
150 g usturoi
n caz de
Pe
Nedilua
Contra unor
PE BAZ DE
zdrobit, cu 2
infestare
plant i
boli
USTUROI
lingurie de parafin
pe
bacteriene,
(Allium
se las la macerat 24
sativum)
ore; se dizolv 100 g
rdcini
insecte
spun past n 10 l
ap, se amestec
bine i se filtreaz;
(se poate pstra)
LEMN DE
CVASIA
(Quassia
amara)
plant tropical
bogat n
substane
tanante cu
aciune
insecticid
CEAP,
USTUROI,
Din prim- Pe
l ap + 2 l infuzie de var pn plant
coada calului, la care n toamn
se adaug 250 g de
spun past, diluat n
10 l ap + spun de
K i alcohol 2 %; se
nmoaie achiile
peste noapte n 1 l
ap i se fierbe;
150 g de cvasia/2
Nedilua
t
Contra
afidelor i
altor insecte;
toxic,
acioneaz
prin ingestie i
prin contact la
toate insectele.
Contra
pduchilor
estoi i
lnoi
Frunze, cca 500 g /

n caz de
10 l ap (plant
infestare
proaspt sau 200 g /
10 l ap (plant
uscat)
Pe sol
Diluat
de 10
ori
Fortificare;
contra bolilor
criptogamice
la pomi, cartof
i cpun
Nedilua
Combaterea
unor boli
sub
coroana
pomilor
COACZ
NEGRU
HREAN
(Armoracia
100 g rdcin + 1 l
nainte de
ap. Preparat pentru
sem-nat
Semine
tratarea seminelor.
criptogamice
rustica)
- extract
SPUN
150 g spun de cas

sau de rufe,
preferabil past, n
n caz de
infestare
puter-nic
Pe
plant
Nedilua
t
Insecticid
10 l ap; se dizolv
n ap cald.
Se amestec 40 g
past de spun cu
1/8
l petrol (gaz) n ap
fierbinte, se obine o
culoare lptoas, se
adaug 25 l ap rece
i se amestec bine.
100-300 g past de
spun, l alcohol
denaturat, o linguri
var, o linguri sare,
10 l ap; se amestec
SULFAT
200 g sulfat de Al. se n caz de

dizolv n 9 l ap, cu
DE
Pe pomi
infestare.
Nedilua
Contra
coccinelor i
o mtur de nuiele.
aleurodelor
ALUMINIU
(musculia de
500 g sare potasic
sau
SOLUIA LUI
THEOBALD
ser).
dizolvat n 4 l ap +
Primvara
pn la
ap + silicat de sodiu ngroarea
mugurilor
100 ml n 2 l ap (se
1 kg var stins n 4 l
poate nlocui cu ulei
Nedilua
t + 3 kg
spirt
pentru a
mri
eficacitatea
parafinic US-92).
Toate soluiile se
filtreaz i se
amestec bine cu o
mtur de nuiele
LAPTE
Zer i lapte 1/1, se

amestec bine
O dat pe
sptmn
Pe
plant
Nedilua
t
Contra bolilor
foliare i ale
fructelor de
tomate(viroze)
, preventiv
Frunze uscate,
Tot anul
Pe
Nedilua
Contra
DEGRESAT
SAU ZER
TUTUN
Contra
larvelor,
insectelor,
oulor de
iarn i pentru
curirea de
muchi i
licheni
(Nicotiana
tulpini, cotoare,
plant
tabacum)
resturi de la fabricile
gndacului din
de igarete,
Colorado, alte
(Nicotiana
larvelor, a
larve i omizi
rustica =
- 200 g tutun + 1l
mahorca)
ap fierbinte, se
macereaz 24 ore, se
- infuzie
- decoct
filtreaz i se adaug
9 l ap + 50 g spun
de K 1 % 100 ml +
- conine
2% spirt;
0,3 -1,5-6%
nicotin
- 400g tutun/10 l
ap. Se fierbe 3-4
ore + 12 l ap cu 1
kg de spun de rufe
+ 1 l spirt denaturat
(total 25 l)
OETAR
(Rhus typhyna)
- extract
Extract alcoolic din

frunze, care conine
peste 70
substanebioactive.
n principal, conine
exahidro-farnesilaceton (substan
insecticid)
Din luna
Pe
plant
Nedilua
t
Insecticid
Pe
plant
Nedilua
t
Fortifiant,
ngrmnt
complex;
previne atacul
agenilor
patogeni
Semine
Nedilua
Contra
bacteriozelor.
mai pn
n
septembrie
alcoolic
HUMUS
- extract
500 g humus vechi

de 3 ani n 10 l ap
(humus bogat n
subst. tanante-humus
de pdure);
tescovin, frunze de
vi-de-vie, nuc,
revent, stejar.
Conine fitoalexine
(subst. protectoare)
Din luna
mai pn
n
septembrie
ARENARINU
100 ml la 5 l ap;
conine 5,2%
scufun-
substan activ
date 2
(Helichrisum
Tot anul
ore 30
Scade
arrhenarium)
min.
infeciile de
mozaic i
- Flori de pai
MAHONIA
(Mahonia
stolbur
Conine berberin
Tot anul
Pe
Nedilua
Contra
plante
bacteriozelor.
(cercetri n curs)
aquifollium)
Reduce
infeciile de
DRACILA
mozaic i
stolbur
(Berberis
vulgaris)
BOZUL
Decoct din prile
Tot anul
aeriene
Pe
Nedilua
Repelent i
plante
insecticid
Pe
Nedilua
Repelent
plante
insecticide
(Sambucus
500 g/20 l ap
ebulus)
Decoct din
prile aeriene
PELINUL
Extracie la rece 12
Tot anul
ore urmat de o
(Artemisia
fierbere 20 min
(acarieni,
absinthium)
- decoct
larve ale
- macerat;
- decoct
300 g mat. vegetal/

gndacului din
10 l ap
Colorado)
FINA DE
100-300 g/10 l ap ;
BAZALT
Tot anul
Pe
plante
insolubil n ap,
- fin mcinat,
suspensie fin, se
sub 20 microni
poate administra cu
Contra unor
duntori
- pH =10-11
pompe sub presiune

sub form de praf
- silicai 50%
Cteva sfaturi utile pentru nceptori:
- cu ct planta utilizat pentru biopreparate (verde sau uscat) este mai bine mrunit, cu att extracia
compuilor utili este mai complex i mai complet;
- pentru macerarea la rece se recomand utilizarea apei calde (din ser sau nclzit la soare),
meninerea vasului pentru macerat la temperaturi de peste 35-45 0C (la soare, n ser sau n solarii).
Adugarea de alcool pn la 2% micoreaz perioada de macerare, iar extractul este mai bogat att n
nutrimente organo-minerale ct i n substane utile;
- plantele mature sunt mai concentrate n substane utile dar extragerea acestora este ngreunat datorit
straturilor protectoare la nivelul celulelor (cear cuticular, perei celulari cutinizai) sau la nivelul
esuturilor (suber). Se recomand decoctul + macerarea;
- pstrarea extractelor concentrate se face la rece (n frigider), o perioad relativ scurt de cteva zile.
Prepararea extractelor se va face n cantiti care vor fi utilizate n cel mult dou tratamente succesive;
- este important s se schimbe combinarea produselor din amestecuri de la un tratament la altul pentru a
se mpiedica adaptarea duntorilor;
- produsele fitoterapeutice se vor aplica pe timp noros, rcoros ori seara ntruct se menin pe plant o
perioad mai ndelungat, iar efectul este mult mbuntit.
GHEORGHE EMIL BANDICI, ECOAGRICULTURA, (NOTE DE LECTUR)

Editura Universitii din Oradea, 2007
Etapele parcurse de ctre un agricultor romn, hotrt s practice agricultura biologic
- nscrierea ntr-o asociaie regional de agricultur biologic;
- nsuirea cunotinelor teoretice minime privind agricultura biologic, dat fiind faptul c un bioagricultor trebuie
s fie mult mai pregtit ca un agricultor tradiional;
- participarea la cursuri de iniiere n agricultura biologic;
- sub ndrumarea consultanilor asociaiei, agricultorul va ntocmi o serie de documente obligatorii:
a) contractele cu asociaia regional de agricultur biologic;
b) jurnalul ntreprinderii, combinat cu registrul de control;
c) planul de conversie al fermei.
Produsele destinate fertilizrii i ameliorrii solurilor admise n agricultura biologic:
a) gunoi de grajd i gunoi de psri sau urin;
b) paie;
c) turb;
d) compost uzat din cultura ciupercilor;
e) compost din deeuri menajere organice;
f) compost din reziduuri vegetale;
g) produse animale transformate provenite din abatoare i din industrializarea petelui;
h) subproduse organice rezultate din industria alimentar i textil;
i) alge i produse din alge;
j) rumegu de lemn, scoar i resturi lemnoase;
k) cenu de lemn;
l) roci fosfatice naturale;
m) roci de fosfat de aluminiu calcinate;
n) zgura lui Thomas;
o) roci potasice mcinate;
p) calcar;
q) cret;
r) roci de magneziu;
s) roci calcaro-magnezice;
t) sulfat de magneziu;
u) gips;
v) pudr de roci;
w) argil (bentonit, perlit);
x) sulfat de potasiu;
y) microelemente (bor, cupru, fier, mangan, molibden, zinc);
z) sulf;
aa) clorur de calciu (numai pentru tratamentele foliare aplicate la mr).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor i duntorilor:

a) produse pe baz de piretrine extrase din specia Chrysanthemum cinerarifolium;
b) preparate pe baz de Derris elliptica;
c) preparate pe baz de Quassia amara;
d) preparate pe baz de Ryania speciosa;
e) propolis;
f) pmnt de diatomee;
g) pudr de roci;
h) preparate pe baz de metaldehid, coninnd un repulsiv mpotriva animalelor superioare i utilizate n
capcane;
i) sulf;
j) zeam bordelez;
k) zeam de Burgundia;
l) silicat de sodiu;
m) bicarbonat de sodiu;
n) spun potasic;
o) preparate pe baz de feromoni;
p) uleiuri vegetale i animale;
q) uleiuri de parafin.
CULTIVAREA BIOLOGIC A PLANTELOR
Studiul i ameliorarea condiiilor locale de mediu. Agricultorul trebuie s vegheze la pstrarea

biodiversitii:
a) rzoarele i tufriurile se vor menine n limite rezonabile;
b) se vor planta perdele de protecie;
c) pomii i arborii rzlei se vor pstra sntoi;
d) se vor construi cuiburi de psri i ascunziuri pentru reptile i arici.
Tipul de sol ideal pentru agricultura biologic este un sol de culoare brun-nchis, cu miros de pmnt
de pdure, cu o structur glomerular, bogat n rme i rdcini de plante, cu o textur mijlocie i cu
un drenaj bun.
Msuri de ameliorare a solului:

a) administrarea sistematic de gunoi de grajd, mpreun cu ngrminte verzi;
b) meninerea solului acoperit de vegetaie tot anul (dac se poate i iarna);
c) evitarea compactrii solului;
d) meninerea pH-ului solului n limite optime (6-7);
e) pentru completarea necesarului de microelemente, se administreaz fin de roc, mpreun cu gunoiul de
grajd;
f) msuri i tehnologii antierozionale pe pante;
g) drenarea solurilor cu exces de umiditate, etc.
Asolamentul n agricultura biologic. Prin asolament corespunztor se realizeaz :
a) meninerea fertilitii solului ;
b) crearea unor condiii optime pentru viaa microbian din sol;
c) sporirea rezistenei la boli i duntori ai plantelor, concomitent cu reducerea surselor de infectare ;
d) sporirea eficacitii de combatere a buruienilor ;
e) afnarea solului i mbuntirea structurii ;
f) mbuntirea solului n humus i azot.
Pregtirea gunoiului de grajd. Gunoiul de grajd trebuie s fermenteze aerobic, prin 4 procedee :
a) depozitarea gunoiului n grmezi mici, pe platform sau la captul tarlalei;
b) depozitarea gunoiului n grmezi mari, pe platforme betonate ;
c) compostarea gunoiului n prisme de compostare, prin amestecarea cu lut, nisip, pmnt sau fin de roc ;
d) compostarea de suprafa, prin mprtierea direct pe tarla a gunoiului proaspt i incorporarea imediat
sub disc.
Pregtirea composturilor. Composturile sunt amestecuri de resturi vegetale fermentate aerob n prezena
unor ingrediente care activeaz fermentarea (gunoi de grajd bine fermentat, humus, fin de roc, var stins,
plmdeal de urzic).
Pregtirea urinei i a mustului de gunoi. Mustul de gunoi este un amestec de urin cu ap.
Sistemul de ngrminte verzi. Se practic culturi nsoitoare, n vederea:
a) mbogirii solului n humus i elemente nutritive;
b) protejrii solului i a vieii microbiene;
c) obinerii unor surse suplimentare de furaje.
Dup epoca de semnat, culturile nsoitoare pot fi:
a) culturi premergtoare;
b) culturi succesive;
c) culturi asociate;
d) culturi acoperitoare de sol (iarn).
Dup destinaie, culturile nsoitoare pot fi:
a) culturi furajere;
b) ngrminte verzi. ngrmintele verzi n ogor propriu se practic cnd o sol este epuizat, dup pomi,
vie, hamei. De regul se folosete trifoiul rou.
- ngrminte verzi n cultura premergtoare sau succesiv :
a) rezistente la iernat (amestecuri de trifoi cu ierburi);
b) sensibile la ger (borceagul de primvar, trifoiul de Alexandria, lintea pratului, bobul furajer).
- ngrminte verzi n cultura asociat :
a) asociere cu culturi pritoare (porumb, cartof, floarea soarelui etc.), se cultiv: soia, bobul furajer, lupinul
dulce, lintea pratului, trifoi alb, trifoi mrunt, trifoi trtor);
b) asocierea cu culturi nepritoare (cultura ascuns), sunt folosite: trifoiul rou, lucerna.
La cultura porumbului se asociaz frecvent trifoiul mrunt (galben). Cnd porumbul are 20 de cm se seamn
trifoiul cu mna.
Smna i materialul sditor. Trebuie s provin din ntreprinderi biologice.
Controlul bolilor i duntorilor. n agricultura biologic, bolile i duntorii nu se strpesc, ci se
controleaz, cel mult se combat.
1. Metode, procedee i preparate pentru combaterea bolilor i duntorilor n agricultura biologic
Metode preventive:
a) ameliorarea solului: humus, structur, pH, activitate biologic intens;
b) fertilizarea organo-mineral echilibrat;
c) lucrarea protectiv a solului;
d) asolament armonios, cu multe legume;
e) alegerea celor mai rezistente specii i soiuri;
f) amplasarea just a culturilor;
g) practicarea culturilor asociate, succesive i a celor acoperitoare de sol;
h) alegerea just a plantelor asociate n legumicultur;
i) semnatul sau plantatul la epoca optim;
j) controlul buruienilor;
k) igiena fitosanitar;
l) cunoaterea faunei i florei folositoare i protejarea acesteia'
m) protecia mediului ambient;
n) crearea, pe ct este cu putin, de biotopuri umede, oxigenate (praie, mici mlatini, bli, lacuri).
Metode curative de combatere:
a) mijloace fizico-mecanice:
- strngerea unor duntori i oprirea acestora (limaci, gndaci);
- strivirea oulor sau chiar a unor omizi;
- strngerea zilnic a frunzelor czute;
- tierea unor pri de plant atacat (finare, pduchi etc.);
- rzuirea scoarei pomilor precum i strngerea cuiburilor de omizi;
- strngerea fructelor mumificate;
- mulcirea cu paie sau rumegu a cpunilor;
- vruirea pomilor primvara i toamna;
- strngerea i arderea plantelor bolnave;
- tratarea solului cu aburi n sere i solarii;
- instalarea de curse mecanice pentru oareci i obolani;
- instalarea de benzi argintii, ca sperietori mpotriva psrilor, sau plase;
- instalarea de inele-cleioase sau brie-capcan n pomicultur;
- instalarea de capcane cleioase, de culoare galben, mpotriva mutei cireelor, mutei morcovului sau a
musculiei albe;
- instalarea unor aparate de produs zgomote mpotriva roztoarelor, a psrilor i a crtielor etc.
b) Mijloacele biotehnice:
- instalarea de capcane biologice;
- instalarea de capcane feromonale;
- nmulirea plantelor prin culturi de meristeme.
c) Mijloace biologice:
- semnarea de plante-sanitar, care ndeprteaz sau reduc atacul unor boli sau duntori (usturoi, crie,
condurai, levnic, cimbru, pelin, salvie, ceap, ptrunjel, ment, elin, lstari de soc etc.);
- atragerea animalelor i insectelor folositoare prin crearea unor condiii bune de hran i adpost;
- folosirea faunei utile, de cresctorie.
Preparate fitofarmaceutice naturale
1. Preparate care protejeaz sau fortific plantele mpotriva atacului unor boli. 4 preparate cele mai
utilizate:
a) apa de sticl (silicat de potasiu sau sodiu, care se obine prin topirea cuarului n prezena sodei sau a
carbonatului de potasiu);
b) fina de bazalt, protejeaz frunzele i lstarii mpotriva infeciilor cu ciuperci;
c) permanganatul de potasiu;
d) lecitina vegetal (netoxic pentru om i nepoluant pentru natur).
Preparate care ndeprteaz duntorii
a) alaunul sau piatra acr (sulfat dublu de aluminiu i potasiu);
b) fina de bazalt.
Preparate care omoar duntorii (insecticide)
a) piretrina (extract din florile de piretru), insecticid natural, extras din crizantema slbatic din Kenya,
Guatemala, Iran, coastele Dalmaiei;
b) rotenona (extract din rdcinile plantei tropicale Derris elliptica);
c) cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara);
d) Neudosan (un spun de potasiu concentrat).
Soluie complex mpotriva omizilor. Uleiuri parafinice.
Preparate care omoar virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa fungicide)
a) sulful muiabil;
b) sulfatul de cupru;
c) zeama sulfocalcic;
d) arenarinul.
Controlul buruienilor n agricultura tehnologic
Msuri preventive de combatere:
a) asolament optim;
b) folosirea ngrmintelor verzi;
c) fertilizare echilibrat;
d) densitate optim de semnat;
e) mulcirea;
f) folosirea unor soiuri cu cretere viguroas;
g) folosirea culturilor asociate.
Metode curative:
a) combaterea mecanic;
b) combaterea termic;
c) combaterea manual.
TEHNOLOGII BIOLOGICE PRIVIND CRETEREA ANIMALELOR
Condiiile de stabulaie n creterea animalelor trebuie s se caracterizeze prin:
a) posibiliti sporite de micare;
b) spaii de linite;
c) aternut din materiale naturale;
d) lumin natural;
e) umbr;
f) protejare mpotriva vnturilor i ploilor;
g) aer i ap proaspete;
h) furajare echilibrat;
i) grajdurile nu se vor construi pe grtare;
j) animalele s aib posibilitatea de a iei la aer liber;
k) materialele de construcie a grajdurilor sau coteelor nu trebuie s conin substane toxice.
Taurinele trebuie crescute n sistem nelegat sau cu legare temporar.
Porcii trebuie s aib acces la padoc cu aternut i la pune.
Sistemele de cretere a psrilor n baterii nu sunt admise.
Reproducerea animalelor va avea loc pe cale natural, fiind interzise manipulrile genetice i transferurile de
embrioni.
ncrctura cu animale la hectar. ncrctura optim este de 1 UVM/ha sau 0,7 UI (uniti de ngrare) la
hectar.
Alimentaia. Este interzis cu desvrire utilizarea antibioticelor, a stimulenilor chimici, a ureei i a
nlocuitorilor proteici. Furajele utilizate n hrana animalelor vor corespunde cerinelor naturale ale speciilor. Ca
produse medicinale naturale, pentru toate speciile de animale sunt considerate:
a) fina de lucern;
b) urzica mrunit;
c) floarea de fn;
d) usturoiul;
e) seminele de in.
Probleme sanitar-veterinare. Se vor folosi numai medicamentele naturale, bolile vor fi tratate doar prin
homeopatie, fitoterapie i acupunctur.
Transportul animalelor i sacrificarea. Se vor reduce la minim stresul i suferinele inutile.

Apicultura biologic. Toate materialele de construcie a stupului vor fi naturale: lemn, paie, lut. Pentru podea
i pereii exteriori, mijloacele de impregnare nu vor conine compui toxici (se recomand uleiul de in). Pentru
igiena stupului se admit:
a) acid acetic;
b) acid lactic;
c) acid formic;
d) acid oxalic.
La prelucrare, mierea nu se va nclzi peste 40 grade Celsius, pentru a nu se distruge enzimele.
PRODUCEREA LEGUMELOR N CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
Alegerea terenului. Trebuie efectuat o analiz atent a calitii terenului, n ceea ce privete:
a) grosimea i nsuirile fizico-chimice ale straturilor solului;
b) nveliul vegetal al terenului;
c) activitatea biologic (fungi, insecte, viermi, etc.);
d) textura solului;
e) coninutul n calcar i reacia solului.
Un teren apreciat ca fiind bun trebuie s conin 2% humus pentru culturile de cmp i cel puin 6% humus
pentru legume. Se poate obine o cretere a humusului brut n terenuri cu o doz ridicat de compost matur i
prin fertilizare cu ngrminte verzi, n special trifoi.
O activitate biologic optim n teren (rme) presupune o bun cretere a plantelor.
Lucrrile de pregtire a terenului. n concepia agriculturii ecologice, tradiionala artur adnc i
ntoarcere a terenului sunt intervenii distructive pentru stratificarea solului.
Rotaia i asocierea culturilor. Cultivarea aceleiai specii legumicole pe aceeai parcel prezint o serie de
dezavantaje care conduc la scderea productivitii:
a) extragerea acelorai elemente nutritive, care nu pot fi compensate nici mcar cu cel mai bun compost;
b) dezvoltarea unor organisme nocive, care gsesc posibiliti de nutriie i reproducere;
c) secreiile rdcinilor pot face incompatibil cultivarea unei alte specii, influenndu-se negativ i microflora;
d) rotaia culturilor ofer posibiliti de alternan a epocilor de nfiinare a culturilor; de asemenea, permite
msuri judicioase privind lucrrile solului, aplicarea ngrmintelor i stratului de acoperire, economisirea apei,
refacerea nsuirilor fizice etc.
Se practic asocierea pe aceeai parcel a unor specii cu timp de maturare diferit, cu rdcini
superficiale i rdcini adnci. n acest mod suprafaa de teren este complet i constant acoperit, crenduse un microclimat favorabil pentru fiinele din sol i contribuindu-se la combaterea infestanilor.
Asocieri pentru protecia fa de boli:
a) salata este un obstacol contra atacului afidelor asupra ridichilor i verzei;
b) morcovii cu prazul i ceapa cultivate alternative sunt protejai contra paraziilor specifici (musca morcovului
i a prazului);
c) usturoiul i ceapa protejeaz cpunul i ptrunjelul mpotriva bolilor criptogamice;
d) elina i tomatele in afidele departe de varz;
e) prazul apr elina de atacul ruginilor;
f) hreanul ine departe de unele culturi afidele, larvele i crtiele;
g) criele i glbenelele alung nematozii.
Asocieri care favorizeaz gustul:
a) ptrunjelul cultivat sub tomate le face mai gustoase;
b) menta cultivat printre cartofi i face mai aromai;

c) ridichile vecine cu nsturelul devin mai picante dac nu sunt asociate cu salata.
Fertilizarea culturilor legumicole. Cu ct terenul este mai bogat n organisme vii, cu att este mai fertil, iar
plantele vor fi mai rezistente la atacul paraziilor. n afar de dejeciile animale provenite din zootehnie,
agricultura biologic se bazeaz pe reciclarea materiei organice, a produciei secundare format din
resturi vegetale care rezult din grdini, vii, livezi, garduri vii, parcuri i spaii verzi.
1. Reguli de fertilizare.
Mari consumatoare de elemente fertilizante :
a) conopida ;
b) varza roie i alb ;
c) tomatele ;
d) castraveii ;
e) prazul ;
f) elina.
Medii consumatoare de elemente fertilizante :
a) spanacul ;
b) salata ;
c) ridichile ;
d) feniculul ;
e) morcovii ;
f) usturoiul ;
g) ceapa.
Slab consumatoare de elemente fertilizante :
a) leguminoasele (mazrea, fasolea) ;
b) plantele condimentare (aromatice) i medicinale.
2. Combaterea biologic a buruienilor. N-ar trebui s vorbim despre buruieni, ci despre plante
acompaniatoare. Multe dintre ele ofer nectar i polen pentru insectele utile omului.
Combaterea lor se face prin:
a) folosirea ngrmintelor verzi;
b) acoperirea (mulcirea) solului i aerarea acestuia fr ntoarcerea brazdelor;
c) cosirea, tierea, smulgerea buruienilor nainte ca acestea s formeze semine;
d) utilizarea buruienilor ca mulci i la compostare.
Pentru mulcire se recomand:
a) frunze i compost matur;
b) paie;
c) trestie sau papur tocat mrunt;
d) resturi de lemn tocate.
Reguli elementare pentru aplicarea stratului mulci:
a) materialul de acoperire trebuie s fie bine mrunit;
b) cu materialul uscat (paie, trestie) se poate aplica un strat mai gros (2-10 cm), dar trebuie s fie imediat
umectat ;
c) materialul verde se aplic n strat subire care se poate rennoi des;
d) acoperirea cu mulci se face pe teren recent afnat, curat de buruieni perene, buruieni cu smn etc;
e) materialul de acoperire nu trebuie s conin semine de buruieni, limaci sau oule acestora.
Acoperirea terenului cu materiale vegetale proaspete sau uscate permite urmtoarele avantaje:
a) rezult un aport de substane nutritive ctre organismele solului i activarea acestora;
b) are loc o aprovizionare constant a plantei de cultur cu elemente nutritive;

c) terenul i menine structura;
d) terenul nu se usuc, nu favorizeaz formarea crustei i are o umiditate echilibrat;
e) pot fi controlate buruienile;
g) se mpiedic eroziunea superficial a terenului i splarea elementelor nutritive.
Protecia plantelor de boli i duntori. Cauzele atacului insectelor duntoare pot fi:
a) alegerea necorespunztoare a locului de cultur (apropierea pdurii, lac etc.);
b) folosirea de semine sau de plante debile sau slab selecionate;
c) greeli n asocierea culturilor;
d) practicarea monoculturii, fr a folosi adecvat rotaiile n asolamente;
e) lucrrile solului incorect executate;
f) fertilizarea unilateral sau excesiv, fr ngrminte organice;
g) insuficienta fertilizare;
h) condiii climatice extreme;
i) alegerea necorespunztoare a epocii de semnat;
Msuri preventive de protecie a plantelor de boli i duntori:
a) organizarea raional a grdinii;
b) ntreinerea pomilor;
c) meninerea unui microclimat umed care s favorizeze activitatea psrilor, albinelor, broatelor, insectelor
utile;
d) aplicarea msurilor de fertilizare cu compost, acoperirea solului etc.;
e) folosirea de macerate, infuzii i extracte de plante.
Duntorii animali sunt:
a) oarecii;
b) coropiniele;
c) larvele de noctuide;
d) larvele de coleoptere;
e) nematozii;
f) limacii;
g) mutele;
h) purici;
i) afidele;
j) viermii fructelor.
Agroecosistemul pomicol. Pomicultura n contextul agriculturii biologice
Ecologizarea pomiculturii are urmtoarele scopuri:
a) meninerea strii normale a solului;
b) ncrctura normal a terenului cu activiti umane care s nu stnjeneasc stabilitatea;
c) autoreglarea, autontreinerea i restabilirea nsuirilor pierdute prin diverse aciuni agrotehnice.
Zonarea n agrosistemul pomicol
Nu exist soiuri universale, care s se comporte la fel de bine pretutindeni. Exist ns i soiuri cu mare
plasticitate ecologic, care se cultiv rentabil pe teritorii foarte ntinse, pe toate continentele.
Tehnologia de cultur n agroecosistemul pomicol. Principalele sisteme:
a) ogorul negru curat sau ocupat n a doua parte a verii cu vegetaie natural ori cu plante ca ngrmnt
verde;
b) nierbarea artificial ori natural a solului;
c) cultura asociat a plantelor agroalimentare i furajere repartizate n livezi pe intervalele dintre rndurile de
pomi.
Solul plantaiilor pomicole sufer modificri multiple care, n funcie de elementele sistemului ales, pot fi
produse att n sens negativ pentru fertilitatea sa (tasare, deteriorarea structurii, epuizarea humusului, eroziune
etc.), fie n sens de sporire a fertilitii (creterea materiei organice i a fondului de elemente nutritive,
prevenirea eroziunii i a proceselor de degradare a structurii etc.).
Cele mai favorabile sisteme sunt cele bazate pe plante asociate n plantaiile de pomi, n principal cu
ierburi perene, care spre deosebire de ogorul negru nu aduc modificri negative pe termen lung fertilitii i
productivitii solului. Acesta este i un mijloc biologic nepoluant pentru combaterea buruienilor i stimularea
vieii microbiene n sol.
Avantajele mulcirii solului:
a) menine umiditatea din sol;
b) mpiedic creterea buruienilor;
c) reduce oscilaiile de temperatur;
d) menine structura, porozitatea i afnarea solului, mrind coninutul lui n materie organic i mpiedic
procesul de eroziune.
Pentru plantaiile pomicole tinere cea mai potrivit este cultura plantelor asociate :
a) cartofi ;
b) cpuni ;
c) mazre ;
d) fasole ;
e) bulboase;
f) rdcinoase, etc.
Fertilitatea solului n pomicultura biologic
Fertilizarea organic. Surse de materie organic utilizabil:
a) resturi vegetale (paiele i cocenii de graminee, tulpinile de floarea-soarelui, vrejii de leguminoase);
b) gunoiul animalelor (animale i psri);
c) ngrmintele verzi (acele culturi care se seamn dup recoltarea culturii principale, sau sub form de
cultur ascuns n cultura principal).
Fertilizarea mineral. Nu se folosesc dect produse minerale greu solubile. Este vorba despre:
a) pulberi de roci silicioase (granite, porfirite, diorite, tufuri);
b) roci calcaroase sau dolomitice;
c) alege marine calcaro-magnezice.
Probleme ale proteciei plantelor n agricultura biologic. Ecologitii au propus i utilizat denumirea de
biocide (ucigtoare de via) pentru toate substanele n stare s nimiceasc grupe izolate de specii sau mari
comuniti vii pe arii ntinse. Se mai numesc i ecocide.
Combaterea duntorilor n pomicultura biologic. Combaterea prin procedee biologice clasice:
a) ageni patogeni entomofagi: psri, insecte i acarieni prdtori, insecte parazite;
b) ageni patogeni: virusuri, bacterii, ciuperci, protozoare i nematozi.
n pomicultura modern, posibilitatea de a repera un loc adaptat cuibririi diverselor specii insectivore este
foarte dificil. Contribuia piigoilor, ciocnitoarelor, pupezelor, graurilor, vrbiilor n lupta mpotriva insectelor
este binecunoscut.
Combaterea bolilor n pomicultura biologic. Se folosesc fungicidele biologice.
Combaterea buruienilor n pomicultura biologic. Solul neechilibrat, srcit n humus i prost lucrat, este
foarte uor invadat de buruieni perene greu de combtut (plmida, volbura). n timpul perioadei de conversie
de la pomicultura convenional la pomicultura biologic, trebuie s se fac fa la o situaie de dezechilibru, ca
urmare a folosirii timp ndelungat a erbicidelor, ceea ce a favorizat proliferarea buruienilor mai rezistente i mai
greu de combtut
Sursa: GHEORGHE EMIL BANDICI, ECOAGRICULTURA, (NOTE DE LECTUR)
Metode ecologice de combatere a daunatorilor si a bolilor ce

ataca plantele
Comentarii (0)
Nu exista cultivator care sa nu se loveasca de problema daunatorilor, fie ca e vorba de agenti

fitopatogeni, insecte sau alti daunatori. Pentru cele mai multe dintre acestea, exista produse
fitosanitare omologate. In anumite situatii, utilizarea acestora este interzisa (culturile certificate eco,
prezenta apicultorilor in apropiere etc) sau nerecomandata, in alte cazuri.
De aceea, in astfel de momente se impune o abordare alternativa, rustica, dar sigura si eficienta.
Gradina este un ecosistem
Folosirea metodelor organice de combatere a bolilor si daunatorilor inseamna o gradina mai
sanatoasa pentru tine, pentru plantele, insectele si animalele din jurul tau. Aceste metode nu au un
randament ridicat, precum in cazul produselor chimice, de aceea aplicarea acestora trebuie sa fie in
primul rand preventiva, nu curativa.
Metodele organice de ingrijire a gradinii presupun o mai mare atentie, o ingrijire mai buna si
observarea atenta a aparitiei primelor simptome. In plus, fermierul trebuie sa cunoasca nu doar
speciile cultivate, ci intregul ecosistem.
Insectele joaca un rol important in gradina. Unele insecte sunt polinatori, altele ajuta la
descompunerea materiilor organice si cateva sunt pradatori care se hranesc tocmai cu daunatorii
plantelor. Orice gradinar trebuie sa stie sa indentifice insectele benefice si cele daunatoare. Solutiile
simple dar eficiente precum barierele fizice, capcanele sau agentii biologici specifici sunt numai
cateva din metodele care iti stau la dispozitie pentru a-ti proteja gradina.
Ingrijirea plantelor
Insectele si bolile ataca mai ales plantele supuse factorilor de stres, deci ingrijirea corespunzatoare
a plantelor trebuie sa fie principala preocupare a unui gradinar: asta inseamna observarea atenta a
plantelor si oferirea conditiilor propice in care sa se dezvolte sanatos si viguros.
Cultiva plantele in pamant sanatos. In fiecare an, adauga ingrasamant organic in gradina pentru a
imbunatati nivelul de substante nutritive, structura solului si capacitatea de retinere a apei. Asigurate ca plantele primesc apa si nutrientii de care au nevoie. Nu forta plantele sa aleaga intre apa sau
hrana. Foloseste mulci sau alte materiale ecologice pentru a controla aparitia buruienilor si smulgele de fiecare data cand te duci in gradina. Rareste rasadurile, pentru ca straturile sa nu fie prea
inghesuite si aerul sa poata circula in voie printre plante.
Curatarea gradinii in fiecare an trebuie sa devina o rutina. Plantele ofilite, frunzele bolnave sau alte
resturi care cad pe pamant toamna sau dupa recolta trebuie stranse si arse. Multe insecte
daunatoare ierneaza in astfel de resturi organice si vor ataca plantele primavara, imediat ce rasar.
De asemenea, multe boli se inmultesc in aceste resturi vegetale.
Aduna si arunca toate plantele infestate. Resturile de plante sanatoase pot fi folosite la realizarea
compostului. Pamantul trebuie sapat cu o furca astfel incat eventualele oua, larve sau pupe de
insecte sa fie expuse la frig si la pasarile care le mananca. De asemenea, nu lasa buruieni in
gradina peste iarna, pentru ca si ele pot adaposti insecte daunatoare sau pot deveni surse de
raspandire a agentilor fitopatogeni.
Practica rotatia culturilor. Multe insecte si organisme care cauzeaza diferite boli la plante pot sa
supravietuiasca peste iarna in pamant, langa plantele gazda. Rotatia culturilor reduce daunele
provocate de insecte si minimizeaza expunerea plantelor la risc. Lasa sa treaca doi ani inainte sa
plantezi aceleasi culturi in acelasi loc. Legumele din familia verzei, cartofii, rosiile si ceapa sunt in
mod special vulnerabile la boli, daca nu se practica rotatia culturilor.
In afara de controlul daunatorilor, rotatia culturilor ajuta si la pastrarea unui echilibru intre nutrientii
din sol. Daca in primul an sunt cultivate plante care au cerinte ridicate fata de fertilizatori (precum
rosiile ori salata), in al doilea an se pot planta in locul lor leguminoase care imbogatesc solul cu azot.
In cel de-al treilea an, se recomanda ca pamantul sa fie lasat sa se odihneasca, dar nu sa stea
degeaba, plantand acolo morcovi sau sfecla (care nu au nevoie de nici un fel de adaos).
Incurajeaza diversitatea in gradina. Daca ai o gradina amenajata in grupuri compacte de plante,
riscul pierderile de productie prin atacul bolilor si daunatorilor scade, deoarece e foarte putin probabil
sa fie atacate concomitent toate speciile cultivate.
Din aceasta cauza, este recomandata plantarea intercalata de flori si plante aromatice, de exemplu,
ca metoda eficienta de a proteja gradina. Unele plante, asa cum sunt nastureii sau galbenelele,
chiar resping insectele daunatoare. Altele, precum menta, feniculul sau mararul atrag insecte
benefice care le consuma pe cele daunatoare. Plantarea catorva exemplare din aceste specii in
gradina de legume va crea un mediu plin de diversitate, un mic ecosistem care se va mentine
sanatos prin propriile mijloace.
Semanarea in etape. Insectele apar de obicei in anumite perioade ale anului, iar alta metoda pe care
o poti folosi pentru a-ti proteja gradina de daunatori este sa isi sadesti semintele in perioade de timp
care sa nu corespunda cu fazele de dezvoltare ale insectelor.
Alege varitati rezistente. Anumite varietati sau cultivaruri au o rezistenta naturala la boli si daunatori.
Incepe cu preventia
* alege varietati rezistente la boli. Multe plante ornamentale sau legume au o rezistenta dovedita la
boli.
* nu inghesui plantele, respecta tehnologia de cultivare. O buna circulatie a aerului previne aparitia
umiditatii; aceasta caracteristica nociva este mediul ideal pentru diverse ciuperci si organisme
daunatoare.
* urmareste nivelul de umiditate. Observa cu atentie pamantul, astfel incat sa ii reglezi imediat
nivelul de umiditate. Pastreaza foliajul uscat.
* practica rotatia culturilor. Insectele si bolile rezista in sol de la un sezon la altul. Schimbarea
plantelor cultivare pe o parcela in fiecare an este o metoda excelenta de preventie.
* inspecteaza plantele si aplica masuri specifice de la primele simptome, inainte ca infestarea sa
scape de sub control. Inlatura si distruge price parte de planta, planta sau fruct banuite ca ar fi
infestate.
* pastreaza curatenia. Oamenii sunt purtatori de boli, la fel ca animalele si insectele. Agentii patogeni
se pot afla pe talpa pantofilor, pe maini sau pe haine. De aceea, este recomandata o buna igiena a
mainilor inainte si dupa lucrul in gradina, precum si folosirea unor haine si pantofi speciale pentru
gradinarit.
* curata uneltele de lucru. Uneltele pot purta spori sau virusuri, asa ca acestea trebuie spalate cu o
substanta dezinfectanta, in special cele de taiat
Principiile i regulile de fertilizare n agricultura biologic (organic) (2)
Particularitile proteciei plantelor n agricultura biologic (organic)

meninerea atacului factorilor biotici (buruieni, boli i duntori) sub pragul economic de
dunare;
Aceste vieuitoare nu trebuie strpite, lucru, de altfel, aproape imposibil de realizat din punct de
vedere practic, ci doar meninute sub control.
refacerea i conservarea nsuirilor naturale ale ecosistemelor agricole;
Primele efecte vizibile ale acestui principiu menionm creterea populaiilor de prdtori
naturali i reducerea corespunztoare a numrului de duntori.
cunoaterea amnunit a particularitilor biologice ale duntorilor;
Fiecare grup de duntori are anumite nsuiri ce le confer o capacitate mare de adaptare la
diferite fenomene negative, inclusiv sporirea rezistenei la pesticide.
utilizarea prioritar i pe scar larg a metodelor de combatere multifuncionale;
Milenii la rnd oamenii au introdus n sistemul lor de producie agricol, contient sau nu, noi
msuri de combatere, cele cu efecte multiple fiind, evident, preferate i promovate.
eliminarea folosirii produselor chimice de sintez;
- substana activ a acestor produse este de origine vegetal, microbian sau mineral
- folosirea acestor produse nu are efecte secundare negative asupra mediului nconjurtor i nu
contribuie la contaminarea acestuia;
- produsele nu au efecte negative asupra calitii i sntii alimentelor i a altor produse

finale;
- folosirea a cel puin dou procedee diferite de combatere pentru fiecare factor biotic duntor;
Metode ecologice de combatere
Activitile de protecie a plantelor pot fi grupate, n funcie de efectul principal, n dou categorii:
msuri preventive i curative.
1. Msuri preventive
nfiinarea de mini-rezervaii naturale (perdele agro-forestiere, garduri vii, benzi i drumuri
nierbate, biotopuri umede etc.) pentru conservarea i mbuntirea factorilor climatici i a
nsuirilor solului, precum i pentru protejarea, sporirea i diversificarea faunei i florei (mai rar)
folositoare;
Organizarea de asolamente agricole care, n cazul culturilor de cmp i al legumelor, ar trebui
s conin 25-50% plante furajere perene, 25- 35% plante anuale semnate n rnduri dese i
15-30% plante anuale pritoare.
Practicarea de rotaii lungi, de minimum 4 ani, cu culturi intercalate, (asociate) i succesive de
acoperire.
Alternarea adncimii de lucrare a solului, cel mai eficace procedeu fiind desfundarea
(decompactarea) terenului dup ncheierea fiecrei rotaii i lucrarea solului la adncimi
normale n ceilali ani;
Fertilizarea organic a terenurilor numai cu compost fermentat. Gunoiul de grajd este o surs
foarte importante de infestare a terenurilor cu buruieni i boli. Prin compostare acest neajuns
este nlturat n cea mai mare parte
Optimizarea activitilor privind smna i semnatul. Este absolut necesar:
- s alegem varietile cele mai productive, mai rezistente la concurena buruienilor i la atacul
de boli i duntori.
- recoltarea culturilor la timp i depozitarea recoltelor n condiii optime de igien
Metode ecologice de combatere
2. Msuri curative
Pn n prezent, tiina i practica agricol n materie de protecia plantelor cunoate 5 tipuri de
metode curative.
A. Metode fizico-mecanice
B. Metode biotehnice
C. Metode biologice
D. Metode genetice
E. Metode biochimice
A.1. Metode fizico-mecanice de combatere a buruienilor
1.Combatere manual; din aceast categorie fac parte cele mai vechi metode de combaterea a
buruienilor: plivitul manual, plivitul cu oticul sau spliga i pritul cu sapa.
2. Combatere mecanic; din aceast categorie fac parte plivitul i pritul mecanic, care se fac
cu maini agricole speciale tractate de tractoare.
3. Combatere termic se realizeaz cu ajutorul unor instalaii cu propan lichid amplasate pe
tractor sau portabile. Temperatura de ardere este de 50-70C. Aceast metod se folosete n
legumicultur, precum i n cultura mare pentru combaterea buruienilor din culturile pritoare,
nainte de rsrirea plantelor cultivate sau n culturile de cartof cnd acestea au ajuns la
maturitate.
4. Metodele hidrice const n inundarea terenurilor cultivate, prin care pot fi distruse multe din
buruienele abia rsrite sau n curs de rsrire. Metoda d rezultate numai n cazul culturilor
rezistente la bltire (orezrii).
A.2. Metode fizico-mecanice de combatere a duntorilor
1. Termoterapia se folosete n special pentru combaterea insectelor, cele mai folosite procedee
fiind:
a. Arderea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor. Acest procedeu se

recomand numai dac resturile vegetale sunt puternic infestate cu duntori.
b. Colectarea duntorilor (limaci i gndaci) i a cuiburilor cu ou sau omizi i

oprirea acestora.
c. depozitarea seminelor de cereale, leguminoase pentru boabe i de plante tehnice

atacate de molii i grgri n spaii reci sau congelarea acestora.
2. Radioterapia se utilizeaz pentru sterilizarea (suprimarea funcional a glandelor sexuale)
masculilor cu ajutorul radiaiilor X.
3. Inundarea d rezultate n combaterea unor duntori care triesc n sol (oareci, obolani,
crtie, coropinie etc.), prin inundarea cu ap a galeriilor n care triesc.
4. Metode sonore. mpotriva psrilor i roztoarelor, se obinuiete instalarea de aparate cu
aer comprimat sau cu carbid care produc zgomote puternice (pocnituri, fluierturi, sunete
stridente etc.).
De asemenea, roztoarele din depozite pot fi controlate eficient folosindu-se aparate cu
ultrasunete.
5. Metode atractive. n aceast grup sunt incluse capcanele luminoase, cleioase i briele
capcan din plantaiile pomicole, precum i cursele mecanice pentru prinderea oarecilor i
obolanilor.
6. Alte metode fizico-mecanice. Din aceast categorie fac parte instalarea de sperietori, plase i
garduri mpotriva psrilor i a animalelor roztoare, precum i strivirea oulor, omizilor
(larvelor) sau chiar a adulilor.
A.3. Metode fizico-mecanice de combatere a bolilor
1. Termosterilizare. Se cunosc trei procedee de sterilizare termic:
a. Arderea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor. Acest procedeu se

recomand numai dac aceste resturi sunt puternic infestate cu boli (plantele i organele de
plante bolnave nu se composteaz);
b. Colectarea zilnic a plantelor i prilor de plante (scoar, frunze, ramuri, fructe,

flori) infestate i oprirea sau arderea acestora.
c. Tratarea cu aburi fierbini a seminelor i a amestecurilor de sol folosite n

rsadnie, sere i solarii.
2. Solarizare. Este o metod care cumuleaz efectul antibiotic al radiaiilor calorice i luminoase
ale soarelui. Se utilizeaz pentru dezinfectarea seminelor i fructelor atacate la exterior i
const n expunerea la soare i loptarea periodic a acestor produse vegetale.
2. Msuri curative B. METODE BIOTEHNICE
B.1. Metode biotehnice de combatere a buruienilor
1. Mulcirea este activitatea de acoperire a solului cu paie, frunze, achii i coji de copaci,
rumegu, compost, blegar etc. i cu folie de plastic de culoare neagr sau
cu covoare vechi i alte esturi. Momentul optim de mulcire este primvara ct mai devreme,
concomitent sau nainte de plantarea culturilor, respectiv de pornirea plantelor n vegetaie.
2. Pregtirea terenului pe ntuneric sau cu utilaje acoperite. Karl Hartmann si Werner Nezadal
(1989) de la Institutul de Botanic al Universitii Erlangen din Nurnberg - Germania,
recomand ca pregtirea terenului pentru semnat s se fac noaptea pe ntuneric, deoarece
seminele de buruieni scoase din sol germineaz numai la lumin natural sau artificial. Avnd
n vedere dificultatea executrii pe ntuneric a acestor lucrri, Johan Ascard (1994), de la
Universitatea de tiine Agricole din Suedia, propune acoperirea utilajelor de arat i de pregtire
a solului cu prelate de culoare nchis i mai lungi dect utilajele respective.
B.2. Metode biotehnice de combatere a duntorilor
1. Instalarea de capcane biologice. Capcanele pot fi pri de plante, fructe, tuberculi sau
alimente i se instaleaz pe sol, n sol, n depozite etc. Dup colectarea duntorilor, capcanele
se strng si se opresc sau se ard.
2. Instalarea de capcane cu feromoni. Feromonii sunt substane chimice secretate i rspndite
n exterior de anumite animale, precum insectele, care sunt percepute numai de indivizii
aceleiai specii. n cazul capcanelor feromonale se folosesc feromoni chimici produi industrial
n amestec cu un insecticid de ingestie.
B.3. Metode biotehnice de combatere a bolilor
Cel mai folosit procedeu este nmulirea plantelor libere de virusuri i de ali ageni patogeni prin
culturi de meristeme (esuturi). Se practic pe scar larg n horticultur la flori (garoafe), la
pomi, arbuti fructiferi i mini-butai de hamei.
2. Msuri curative C. METODE BIOLOGICE
Combaterea biologic este o metod de tip viu contra viu.
C.1 Metode biologice de combatere a buruienilor. Cercetarea agricol a identificat 3 metode
distincte:
1. Combatere alelopatic. Este o metod de mare perspectiv care se bazeaz pe suferina ce
i-o provoac reciproc unele plante prin intermediul substanelor chimice numite coline,
secretate de rdcini i de prile aeriene ale plantelor.
2. Combatere entomofag. Aceast metod este, de asemenea, nou i n curs de elucidare,
pn n prezent fiind identificate cteva specii de insecte pentru distrugerea selectiv a unor
varieti de plmid, laptele cinelui, cactui etc.
3. Combatere fungic. Practicienii i pun mari sperane n combaterea plmidei, costreiului,
volburei i a altor buruieni endemice cu ajutorul ciupercilor. La noi n ar, mai avansate sunt
studiile privind combaterea plmidei (Cyrsium arvense) cu ajutorul ruginei (Puccinia
punctiformis), cea mai distrugtoare dintre cele 11 specii de ciuperci ce paraziteaz plmida.
C.2. Metode biologice de combatere a duntorilor
1. Plante contra insecte
CRIE
Denumire tiinific: Tagetes patula. Aciune: repelent pentru duntorii legumelor, n special
pentru fluturele alb al verzei i probabil pentru nematozi i gndacul din Colorado;
Se cultiv cte dou rnduri la distana de 40-50 cm ntre ele pentru 6-8 rnduri de legume sau
de cartofi.
GLBENELE
Denumire tiinific: Calendula officinalis. Aciune: repelent pentru adulii gndacului din
Colorado. Glbenelele nu trebuie s lipseasc di nici o grdin de legume, n primul rnd
datorit virtuilor lor terapeutice. Se cultiv ntre rndurile de cartofi, vinete etc., cte 1 rnd de
glbenele la 2 3 rnduri de plante solanacee.
USTUROI
Denumire tiinific: Allium sativum. Aciune repelent pentru adulii gndacului din Colorado. Se
cultiv concomitent cu cartoful, cte 2-3 rnduri de usturoi la 4-6 rnduri de cartofi, la
adncimea de 3-5 cm.
2. Combatere cu prdtori naturali
n aceast categorie se includ metodele de atragere a animalelor care se hrnesc cu insecte i
alte animale vii duntoare. Crearea unor condiii bune de adpost i de hran pentru fauna
util (broate, guteri, erpi, psri insectivore i rpitoare - piigoiul, ciocnitoarea, cucul,
pupza, graurul, cucuveaua, bufnia, etc., i mamifere insectivore - liliecii, ariciul, crtia,
nevstuica etc.), inclusiv creterea artificial a acestora, are efecte benefice pentru productorii
agricoli.
3. Insecte contra insecte (prdtori entomofagi)
Folosirea speciilor de insecte i nematozi pentru combaterea biologic a insectelor duntoare.
4. Combatere microbiologic
Este o metod modern, eficace, dar nc destul de scump i const n folosirea unor
preparate pe baz de microorganisme vii (virusuri, bacterii, ciuperci) care paraziteaz i omoar
unii duntori.
C.3. Metode biologice de combatere a bolilor
Majoritatea recomandrilor practice de acest gen se refer la tratamentul seminei cu preparate
bacteriologice. Metoda folosit pentru curirea de patogeni a seminelor de cereale i de plante
tehnice este urmtoarea:
Tratamentul seminei cu Pseudomonas fluorescens. n funcie de cantitatea de semine
necesar pentru 1 ha, se folosesc 1-4 flacoane de 250 ml (1 flacon/ha pentru porumb i floareasoarelui i 4 flacoane/ha pentru gru, orz i triticale). Tratamentul se face cu cteva zile sau ore
nainte de semnat prin stropirea uniform a seminei. n timpul tratamentului smna se
amestec continuu, prin loptare manual sau mecanic, cu malaxorul sau porzolatorul.
D. METODE GENETICE
Aceste metode sunt cele mai importante pentru protecia plantelor, deoarece valorific nsuirile
natural (genetice) ale plantelor, nu au impact negativ asupra mediului nconjurtor i sunt relativ
ieftine. Ameliorarea plantelor are ca rezultat varieti noi de plante cu caliti superioare, inclusiv
cu rezisten sporit la competiia buruienilor sau/i la atacul celorlali factori biotic duntori.
Aadar, agricultorii ecologiti sunt sftuii s cultive varieti (populaii, soiuri i hibrizi) cu
potenial productiv i calitativ maxim i cu rezisten superioar la competiia i atacul factorilor
biotici nefavorabili.
E. Metode biochimice
Protecia biochimic a plantelor se realizeaz cu ajutorul unor preparate fitofarmaceutice de
natur vegetal i mineral.
E.1. Metode biochimice de combatere a buruienilor
La cererea fermierilor ecologiti, cercetarea agricol este n plin proces de formulare i testare a
bio-erbicidelor, existnd sperana ca acestea s apar pe pia n urmtorii 2-3 ani.
E.2. Metode biochimice de combatere a insectelor duntoare
Preparatele folosite pentru protecia plantelor mpotriva insectelor duntoare se pot grupa, n
funcie de materia prim folosit, n dou categorii: insecticide vegetale i insecticide minerale:
1. "Insecticide" vegetale sau botanice
URZIC
Denumire tiinific: Urtica dioica. Organe vegetale folosite: toate prile aeriene n stare
proaspt (crud) sau uscat. Stimuleaz creterea plantelor i frneaz atacul unor insecte.
Mod de preparare: macerat (1 kg material vegetal proaspt n 10 l de ap, inut timp de 12 ore).
ntrebuinare: Maceratul se folosete mpotriva pduchelui lnos (Eriosoma lanigerum) nediluat
i ori de cte ori este nevoie.
FERIG
Denumire tiinific: Dryopteris filix -mas;
Organe vegetale folosite: frunzele si rizomul de ferig mascul. Aciune: paralizant Mod de
preparare: purin de frunze (1 kg Frunze proaspete sau 100 g uscate n 10 l de ap) i decoct de
rdcini (5 g n 0.5 l ap de ploaie); ntrebuinare: Purinul de frunze se folosete mpotriva
pduchelui lnos (Eriosoma lanigerum) i a buburuzei (Coccinella septempunctata), melcilor
fr cochilie. De asemenea, acest preparat, diluat cu ap de 10 ori, se folosete mpotriva
afidelor. Decoctul nediluat se recomand, de asemenea, mpotriva pduchelui lnos i ori de
cte ori este nevoie.
PELIN
Denumirea tiinific:Artemisia absinthium;
Organe vegetale folosite: toate prile aeriene (tulpina, frunzele i florile) n stare crud sau
uscat;
Aciune: protejeaz culturile de unii duntori;
Mod de preparare: purin (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat ntr-un litru de ap),
purin n amestec cu silicat de sodium (1%), infuzie i decoct;
ntrebuinare: Aceste preparate au ns aciune specific: purinul mpotriva furnicilor, omizilor i
afidelor; infuzia mpotriva acarienilor murului i zmeurului si larvelor gndacului din Colorado;
iar decoctul mpotriva mustei verzei (Chortophila brassicae) i a viermelui merelor (Carpocapsa
- Cydia pomonella).
VETRICE.
Denumire tiinific: Tanacetum vulgare;
Organe vegetale folosite: toate prile aeriene: tulpina, frunzele i florile, n stare crud sau
uscat.
Mod de preparare: infuzie sau decoct (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat n 10 litri
de ap);
ntrebuinare: Infuzia de vetrice se folosete nediluat i ori de cte ori este nevoie mpotriva
furnicilor, afidelor, acarienilor i a altor insecte.
Decoctul se folosete de asemenea, nediluat, ns
numai n perioada de zbor a mutei verzei i a carpocapsei.
PIRETRIN.
Denumire tiinific:
Pyrethrum cinerariaefolium,
Chrysanthemum cinerariaefolium;
Organe vegetale folosite: inflorescena. Aciune: Piretrina este un insecticid de contact, cu efect
paralizant i spectru larg de aciune.
Mod de preparare: Extract din inflorescene proaspete i infuzie din cele uscate (2 ligurie de
inflorescene mrunite n 200- 250 ml de ap clocotit); ntrebuinare: Extractul din flori de
piretru se folosete sub form de soluie n concentraie de 0.1% mpotriva afidelor, gndacului
din Colorado, tripsilor, cicadelor i musculiei albe. Piretrina nu este periculoas pentru albine,
om i animalele cu snge cald.
ROTENONA
Denumire tiinific: Derriselliptica; Lonchocarpus spp., Thephrosia spp. Forma de prezentare:
Praf vegetal. Organe vegetale folosite: Rdcina;
Aciune: Asemntoare cu cea apiretrinei, dar mai puternic i la un numr mai mare de specii
de insecte. Mod de preparare: Decoct din rdcini proaspete sau uscate i rdcini uscate
mcinate. Fiind un insecticid mai puternic, se impune sporirea ateniei n timpul preparrii i
aplicrii tratamentelor
LEURD (USTUROI)
Denumire tiinific: Allium ursinum; Organe vegetale folosite: frunzele i bulbii n stare
proaspt i tocate mrunt. Mod de preparare: Infuzie (75 g bulbi tocai la 10 l ap) i purin
fermentat ( 500 g frunze proaspete sau 200 g uscate la 10 l de ap. ntrebuinare: Infuzia de
leurd se folosete nediluat, prin stropirea repetat a plantelor la intervale de 3 zile, mpotriva
acarienilor i afidelor. Purinul se folosete, de asemenea, nediluat, mpotriva mutei morcovului
(Psila rosae), ns numai n perioada de zbor a acesteia.
QUASIA
Denumire tiinific: Quassia amara este un arbore care creste n zona tropical a continentului
american. Organe vegetale folosite: coaja i lemnul. Aciune: Substanele active din acest
preparat acioneaz ca insecticide de contact i de ingestie, dar mai lent dect piretrina.
ntrebuinare: Decoctul de Quasia se folosete, pentru combaterea mutelor din cas i din
grajd, purecilor, pduchilor estoi: pduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus),
pduchele cenusiu (Hyalopterus pruni) i a pduchelui lnos (Eriosoma lanigerum). n caz de
eficacitate redus, tratamentul se poate repeta, dar nu mai devreme de 3 zile.
Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina i Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai
http://www.scribd.com/doc/77325788/Taranul-Roman-Nr-30-Ianuarie-2012
Fertilizatori naturali
de M.Arjoca, vegetalshapes.com
Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand
de azot, fosfor,potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol.
Pe langa aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc,
cupru etc. Existenta lor in sol contribuie la fertilitateaacestuia. Insa cum nimic nu e
perfect, se poate intampla ca plantele tale sa nu beneficieze de una sau de mai multe
substante necesare. In comert exista fertilizatori chimici (azot, fosfor, potasiu: N-P-K),
insa avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali sunt:
protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta;
faci economie de bani, avand materiale la indemana;
contribui la mentinerea unui sol sanatos;

incurajezi formele de viata benefice in gradina;
previi eroziunea solului;
contribui la fertilizarea solului;
reciclezi materiale;
contribui la realizarea unui bun drenaj al apei;
poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai
acid sau mai alcalin);
stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor;
plantele devin mai rezistente la boli si daunatori;
plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator
chimic ce o aplici tu;
furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu ci si alte
substante necesare lor.
Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale,
iarba, trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua
lichida, malaiul, algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face
fertilizatori lichizi.
Balega- de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de guinea,

poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol
toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica
balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea
trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.
Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi
integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca
animalele este important. Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen. Nu se
folosesc excremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni
periculosi la om.
Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea
luni de zile.
Ceai de balega -
in 10 litri (10 quarts) de apa se pune maxim 1 Kg (2.200

pounds) de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in
functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se
toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml
250 quarts), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml (500 quarts), iar la una
matura maxim 1 litru (1 quart). Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista
riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.
Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si

in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca
fertilizator in multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta:
- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele
o greutate si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani,
pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din
aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri (1 gallon) de apa. Se stropesc frunzele
sau se toarna in jurul plantelor.
Ceai de urzici -
urzicile sunt bogate in substante

hranitoare (calciu, fier, cupru,azot) si la fel ca si tataneasa se pot folosi ca fertilizator:
- se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o
greutate si se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros) Inainte
de a fi utilizat lichidul rezultat se dilueaza astfel: 1 parte lichid de urzici la 10 parti
apa.
Ceai de alege -
daca locuiesti aproape de mare poti sa beneficiezi de acest

fertilizator bogat in substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost,
algele trebuie spalate de sare. Iata o reteta de ceai:
- Se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu
apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o
jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri (10 quarts) de apa. Daca nu este suficient de
diluata poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda
pamantul.
Cenusa -
contine foarte mult potasiu si carbonat de calciu.

Se poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a
diverselor plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea
unor produse toxice, a plasticurilor, carbunilor etc. Odata la 2-3 saptamani se
imprastie cenusa intr-un strat foarte subtire, cativa milimetri (mai putin de 0.5 inch),
pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil. Nu se pune mai multa cenusa
fiindca poate arde plantele. Cenusa (in cantitate mica) poate contribui si la reducerea
aciditatii solului.
Udarea corecta a
legumelor pe canicula
21 MAI 2014 / LAS UN COMENTARIU
Canicula poate fi un adevarat calvar pentru plantele din gradina ta,

in principal din cauza lipsei apei. Solul se usuca excesiv, iar
radacinile nu mai au cu ce sa se hraneasca. De aceea, pe timp de
canicula trebuie sa acorzi o atentie deosebita udarii plantelor.
Legume, spre exemplu, au nevoie de apa pentru a creste si a

produce o recolta generoasa. Atunci cand temperaturile sunt foarte
ridicate pe o perioada lunga de timp si nu le uzi, ele tind sa capete
un gust amarui si devin lemnoase.
Nici udarea din abundenta nu este benefica pe canicula. Daca solul
este prea ud, radacinile legumelor pot fi lipsite de oxigen, fapt ce
duce la moartea plantei.
La ce interval uzi legumele pe canicula
Nu exista o formula secreta care sa-ti spuna exact la ce interval de
timp trebuie sa faci udarea, pentru ca plantele tale sa nu aiba de
suferit pe timp de canicula. In general, in sezonul estival este bine
sa faci o udare profunda la fiecare 3-7 zile, iar primavara si toamna
la fiecare 5-10 zile.
Mentine radacinile umede
Pe timp de canicula, cea mai buna cale de a mentine sanatatea
legumelor este sa le oferi apa atat cat sa permiti radacinilor sa se
umezeasca. Nu este indicat sa uzi legumele pana ce le ineci in apa.
Elimina buruienile
Buruienile trebuia eliminate din gradina ta pe timp de canicula,
deoarece isi intind foarte mult radacinile in cautarea apei. Le intind
atat de mult, incat ajung in zona legumelor tale, furandu-le pana si
ultimul strop de apa.
Adauga compost
Asa cum tu ai nevoie de vitamine pentru a-ti intari sistemul
imunitar, la fel au nevoie si plantele, mai ales pe timp de canicula,
cand nu gasesc prea multa apa in sol. Adauga compost la radacinile
legumelor si uda bine zona din jurul plantei, astfel incat nutrientii din
compost sa ajunga la radacini.
Uda legumele dimineata devreme
Dimineata, inainte ca soarele sa se arate foarte bine pe cer, este
cea mai buna perioada de udare a plantelor pe timp de canicula.
Cantitatea de apa pe care o torni la radacini ajuta plantele sa faca

stresului din timpul zilei, cand temperaturile devin insuportabile.
Apa de dimineata le ajuta sa creasca fara intrerupere.
Este buna si udarea de seara, de dupa apusul soarelui, insa are un
dezavantaj fata de udarea de dimineata: plantele ofilite isi pot
recapata vigoarea, insa se opresc din crescut pentru o perioada.
Uda legumele chiar si cand ploua
Dupa o perioada indelungata de canicula, timp in care solul s-a
uscat mult prea tare, nici macar o ploaie de vara nu poate fi
suficienta pentru a reface carentele de apa. De aceea, specialistii
recomanda sa uzi legumele chiar si atunci cand ploua. Suna ciudat,
insa gestul tau are un efect benefic, mai ales daca este vorba
despre niste ploi pasagere, de scurta durata, care nu fac fata
uscaciunii solului.
Nu stropi legumele cu apa
Nu este indicat sa stopesti legumele cu apa in timpul zilei. Chiar
daca tu vrei sa le racoresti, le poti face mai mult rau. Aerul uscat si
razele puternice ale soarelui pot opari frunzele si pot duce la ofilirea
lor.
Cum folosesti algele ca

ingrasamant in gradina
Algele sunt un ingrasamant organic folosit de mii de ani pentru a

hrani solul din gradinile oamenilor aflati in apropierea unei mari sau
a unui ocean. Proprietatile lor hranitoare pot fi folosite cu succes si
de gradinarii din tara noastra. Cum ai putea utiliza si tu algele ca
ingrasamant natural, afla in continuare!
Despre alge, ca ingrasamant
Algele, ca ingrasamant, reprezinta o materie organica cu o multime

de beneficii. Pe langa faptul ca sunt o resursa ce abunda pe plajele
marilor si a oceanelor, algele pot fi folosite proaspete sau uscate. In
primul caz, algele pot fi incorporate umede in compostul clasic. Nu
in ultimul rand, algele sunt o sursa excelenta de substante nutritive,
cum ar fi azot, fosfor, potasiu, calciu si magneziu.
Algele au o textura fibroasa, fapt care le transforma intr-un adaos
excelent atunci cand ai drept scop imbunatatirea calitatii solului.
Algele imbunatatesc drenajul si aerarea pamantului din gradina,
cand sunt adaugate in compost sau direct in sol. Nu in ultimul rand,
algele au un pH neutru sau usor alcalin, prin urmare pot contribui la
neutralizarea solului acid un adaos binevenit pentru gradinile
aflate la malul marii, adesea acide.
Cum pregatesti ingrasamantul din alge
Dupa ce algele au fost curatate cu atentie, pot fi adaugate in
containerul pentru compost fie umede, fie in stare uscata. Algele
uscate se comporta precum ingredientele maro, bogate in carbon,
ca frunzele moarte sau crengutele. In schimb, algele umede au
proprietatile ingredientelor verzi (bogate in azot). Amesteca alge cu
alte materii organice pentru a evita ca plantele marine sa formeze o
masa vascoasa in interiorul containerului pentru compost.
Algele pot fi folosite cu succes si ca mulci. Dupa ce le speli, asaza-le
pe o suprafata plana pentru a le permite sa se usuce in bataia
soarelui. Foloseste algele ca mulci pentru flori, copaci si arbusti,
intocmai cum ai folosi mulciul din bucatele de lemn, sau aplica-le in
gradina de legume, pentru a impiedica dezvoltarea buruienilor. In
situatia in care exista riscul unui inghet, poti utiliza algele pentru a
proteja plantele firave, precum capsunii.
Algele ca ingrasamant: alte optiuni
Este adevarat faptul ca nu orice om are acces imediat la o plaja
bogata in alge proaspete, caz in care beneficiile acestor plante
marine pot fi obtinute in urma folosirii unor produse pe baza de alge
uscate, disponibile in comert.
Produsele pe baza de varec sunt disponibile in diverse forme, printre

care se numara pudrele, substantele lichide si formulele enzimatice.
Aceste tipuri de ingrasamant sunt folosite, in principal, datorita
micronutrientilor si a hormonilor de crestere pe care ii contin.
De regula, insa, produsele pe baza de varec au un continut scazut
de azot, fosfor si potasiu, drept pentru care se recomanda
amestecarea lor cu ingrasamant sub forma de pesti uscati, care va
mari continutul de azot. In general, formulele pe baza de peste
emana un miros deloc placut, care insa dispare rapid.
Cum sa
inmultesti margaretele
Margaretele se gasesc intr-o mare varietate de specii, dintre care

unele sunt mai usor de inmultit decat altele. Cea mai cunoscuta
margareta este cea pe care o gasim in numar mare pe campii, dar
care nu este adusa in gradinile caselor deoarece traieste putin si
trece repede. Margareta jerbera este, in schimb, soiul care poate fi
inmultit in mai multe feluri.
Inmultime margaretelor prin seminte
1. Semintele de margareta trebuie colectate de la planta-parinte si
plantate in urmatoarele doua luni.
2. Semintele de margareta au nevoie de un amestec corespunzator
de tipuri de sol pentru a retine umeeala si caldura soarelui.
3. Planteaza semintele cu zona ascutita in jos, dar nu le acoperi cu
pamant.
4. Germinatia semintelor de margareta est foarte rapida. Acestea
vor da semne de viata in primele trei saptamani.
5. Daca sezonul plantarii margaretelor a trecut, poti planta, pentru
inceput, semintele in interior, in ghivece. Cand vremea se
incalzeste, poti transplanta in gradina exterioara rasadurile de
margarete.
6. Poti permite margaretelor sa se inmulteasca si singure prin
seminte.
7. Un aspect ciudat al margaretelor de tip jerbera este ca plantele
obtinute prin seminte nu seamana intotdeauna cu planta-parinte, de
unde au fost produse semintele.
Inmultirea margaretelor prin taieturi
1. Taieturile de stamine necesita un pat realizat din compost , care
sa le asigure toate conditiiile necesare dezvoltarii. Compostul
trebuie sa contina turba, perlit si nisip grunjos.
2. Acest amestec de tipuri de compost permite un drenaj bun, dar
pastreaza si umezeala de care are nevoie planta.
3. O stamina sanatoasa ar trebui sa aiba o lungime de circa 10 20
cm.
4. Florile si mugurii trebuie indepartate, astfel incat frunzele sa
creasca din primii centimetri ai staminei.
5. Stamina trebuie plasata la suprafata patului de compost si asezale in lumina directa a soarelui.
6. Pulverizeaza frecvet apa pe stamina pentru ca aceasta sa nu se
usuce. Acoperind staminele cu o folie de plastic pe vreme
calduroasa si uscata, va fi de ajutor plantei.
7. Cand stamina da semne de viata, ar trebui s-o transplantezi intr-o
locatie permanenta.
8. Cand realizezi transplantarea margaretei, este foarte important sa
pastrezi radacinile in stare perfecta si sa ai grija sa nu le deteriorezi.
Numai in aceste conditii, va avea loc o transplantare de succes.
9. Acest tip de inmultire va avea ca rezultat o planta asemanatoare
celei din care provine stamina.
Inmultirea margaretelor prin diviziune
1. Margareta jerbera poate dezvolta un sistem de radacini in forma
de coroana, care pot fi divizate pentru a obtine alte plante.
2. Scotand cu grija radacina din pamant, poti observa cu ochiul liber
daca are cel putin un mugur sanatos, care poate fi divizat.
3. Cand ai obtinut destui muguri din radacina, poti ii poti replanta in
ghivece.
4. Adauga pamant amestecat cu fertilizant si uda frecvent mugurul
obtinuit din radacina.
5. Cand acest rasad incepe sa dea semne de viata, il poti
transplanta in gradina.
Cultiva capsune la tine

acasa in cosulete
suspendate. Iata cum!
Daca iti doresti propria gradina de fructe si legume, dar nu stai la

casa, afla ca ai putea sa o amenajezi chiar pe balcon. In acest sens,
te invitam sa descoperi cum poti cultiva capsune aromate in cosuri
suspendate!
Cosurile suspendate cu capsuni iti ofera o sansa creativa si foarte
practica de a creste fructe delicioase si sanatoase la tine acasa, dar
si de a oferi balconului un strop de culoare de-a lungul intregii veri.
Pentru ca demersul tau de a concepe cateva cosulete in care sa
cultivi capsune zemoase sa dea rezultatele scontate, iata ce trebuie
sa stii:
Materiale pentru cosurile suspendate cu capsuni
Aduna toate materialele de care ai nevoie pentru cosurile
suspendate in care vei cultiva capsune, si anume:
3-4 cosuri impletite din lemn (alege dimensiunile pe care le
preferi);
3-4 lanturi cu zale mici;
folii de plastic;
pamant fertil de flori;
compost;
3-4 capsuni.
Cum procedezi
Incepe prin a agata lanturile de marginile cosurilor impletite,
stabilind din start dimensiunea pe care doresti sa o aiba: vrei ca
noile tale decoratiuni pentru balcon sa fie inegale sau, dimpotriva,
preferi simetria perfecta? Decizia iti apartine.
In continuare, tapeteaza fiecare cos impletit cu folie de plastic care
va contribui la pastrarea umezelii in interior. Nu uita sa gauresti folia
in partea pe care o vei plasa la baza cosului pentru a permite

scurgerea apei excesive.
Adauga apoi compost la baza fiecarui cos si, daca ai ales
recipientele de dimensiuni generoase, si un strat de pamant pentru
flori. La final, cand adaugi capsunii (ideal cu o cantitate generoasa
de pamant in jurul radacinilor), lasa un spatiu de aproximativ 2,5 cm
pe care apoi sa il poti umple cu inca un strat de compost si de
pamant.
Fixeaza bine fiecare planta in cosul ei, dupa care uda din abundenta.
Cand isi vor face aparitia capsunele, cosurile tale vor deveni dintr-o
data adevarate pete de culoare, cu parfum delicios, de care te vei
bucura intreaga vara. Nu uita sa le uzi zilnic in perioadele
calduroase si sa adaugi ingrasamant pentru rosii o data la doua
saptamani.
5 secrete ale unui

gradinar profesionist
Fa un pas inainte in gradina si transforma-te intr-un profesionist

chiar daca abia ti-ai descoperit pasiunea pentru gradinarit.
Descopera 5 secrete ale unui gradinar profesionist, care stie ca
modul de lucru organic este mai eficient si mai sustenabil pe termen
lung.
In timp ce pesticidele si ingrasamintele concentrate ofera rezultate
rapide, utilizarea lor poate duce la saracirea pamantului din gradina.
Pentru solutii mai naturale pe termen lung, iata cele mai bune
secrete ale unui gradinar profesionist.
Compostul, ingredientul cheie pentru gradinarit organic
Transforma gunoaiele menajere si chiar resturile vegetale din
gradina in cea mai puternica arma secreta. Fie ca folosesti o pubela
speciala pentru compost sau adaugi resturile de mancare direct in
gradina, in transee, nu uita ca resturile vegetale infectate de boli
sau daunatori ar trebui distruse, nu folosite la compost.
Modul corect de plantare

Cand concepi gradina, tine cont de faptul ca gruparea plantelor
dupa aceleasi nevoi este cheia ingrijirii intregii gradini cu mai putin
efort. Asigura-te ca nu lasi prea mult spatiu pentru eventualele
buruieni in rasaduri, si ca acestea au dimensiunea potrivita astfel
incat sa poti ajunge la toate plantele din centru, dar si marginile sa
fie ferite de alei.
Hranirea solului
Gradinarii profii stiu ca este mai intelept sa te concentrezi asupra
calitatii solului din gradina, nu sa hranesti direct si constant plantele
cu ingrasaminte puternice. Cand pamantul este bogat in nutrienti,
dupa ce a beneficiat de adaosul de compost, contribuie la sanatatea
radacinilor mai bine decat ingrasamintele chimice aplicate regulat.
Mulcirea
Stratul de mulci este un element care are diferite functii importante
in gradina, de la reglarea temperaturii solului pana la prevenirea
dezvoltarii buruienilor si a aparitiei bolilor. Un mulci organic poate fi
creat din diferite materiale vegetale, chiar si paie sau rumegus, nu
este intotdeauna necesar sa apelezi la produse din comert.
Atentia la detalii
Un proverb chinezesc vechi ilustreaza cel mai bine nevoia pentru
atentia la detalii: Cel mai bun ingrasament este umbra gradinarului.
Atunci cand lucrezi cate putin in gradina in fiecare zi, vei observa
mai usor schimbarile ce pot indica probleme, iar atentia la detalii te
poate ajuta sa mentii sanatatea plantelor tale cu eforturi mai mici:
preventive, nu corective.
Lucruri pe care orice

gradinar de succes trebuie
sa le stie
Gradinarii de succes dezvolta in timp obiceiuri de intretinere optima

a gradinii lor, dupa ani intregi in care analizeaza cu atentie relatia
stansa dintre factorii de mediu si modul de crestere a culturilor.
Daca vrei sa imprumuti cateva cutume sanatoase din intelepciunea
gradinarilor priceputi, ti-am pregatit o lista relevanta de activitati
intreprinse de horticultorii dedicati.
1. Gradinarii de succes pregatesc compost
Mama natura nu iroseste niciodata nimic, iar acesta si fenomenul de
baza al ecosistemului in care si noi traim si caruia ii influentam
evolutia. Gradinarii de succes si-au insusit acest secret care face
viata posibila pe Pamant si speculeaza orice resursa pentru a face
un compost util cresterii armonioase a plantelor.
Compostul poate sa rezulte din decompunerea frunzelor in gradina,
din amestecul de paie, seminte uscate, aschii de lemn si rumegus
cu plante proaspete, precum fructe alterate, resturi de legume,
balegar de cal etc.
2. Gradinarii de succes folosesc constant compostul produs
Nu este suficient doar sa produci compostul din gunoaie menajere.
Gradinarii de succes nu uita niciodata sa il foloseasca, imprastiindu-l
in jurul plantelor pentru a le feri de boli si a le furniza micronutrienti
importanti.
Tot gradinarii iscutiti folosesc compostul pe post de invelis, care
imbunatateste structura solului, indiferent de soiul sau, precum si
pentru a stimula dezvoltarea radacinilor superficiale de iarba la
inceputul primaverii. Un gradinar experimentat stie ca nu poti folosi
niciodata prea mult compost.
3. Gradinarii de succes planteaza culturile in sectiuni intinse
Plantarea culturilor in sectiuni intinse, grupate unele langa altele,
ajuta la conservarea apei, concentrarea compostului acolo unde are
cele mai importante efecte si la imbunatatirea compozitiei
pamantului an dupa an, pe masura ce straturile de materie organica
se aduna. Acest format de grupare a culturilor nu este doar estetic,
ci si benefic mentinerii calitatilor importante ale solului.
4. Gradinarii de succes hranesc solul, nu plantele
Gradinarii de succes stiu ca eforturile lor trebuie sa mearga, in
primul rand, catre hranirea solului. Sanatatea si vigoarea plantelor

depind de radacinile lor bine crescute si hranite, care depind la
randul lor de aerul, apa si nutrientii din sol. Pamantul bogat in
materie organica va creste singur culturi admirabile, de aceea
gradinarii de succes isi concentreaza eforturile primordial in aceasta
directie.
Ce faci cu bradul,
dupa Craciun?
In cazul in care nu esti adeptul brazilor artificiali si te-ai decis ca de

Craciun sa-ti decorezi casa cu un brad natural , te-ai gandit ce vei
face cu el dupa sarbatori? In loc sa-l arunci pur si simplu la gunoi,
poti sa-i dai mai multe utilizari pentru gradina ta. Iata cateva dintre
acestea:
1 compost excelent
Acele de brad si de pin se usuca repede dar se descompun in timp
iar aceasta caracteristica le face sa fie o componenta importanta in
realizarea de compost.
Foloseste acest compost pentru plantele din gradina ta care prefera
solul usor umed cum sunt capsunile.
2 Adapost si hrana pentru pasari
Atarna de crengile bradului alune sau felii de paine si lasa-l in curte
pentru cateva zile pentru ca pasarile sa se poata hrani. De
asemenea, ele vor folosi crengile pentru cuiburi.
Pasarile te vor rasplati pentru gestul facut in primavara, cand te
vor scapa de unele insecte daunatoare.
3 Protejeaza plantele perene
Taie crengile de brad si aseaza-le peste straturile cu plante perene
pentru a le proteja mai bine de frig si inghet.
4 Delimiteaza straturile
Taie trunchiul de brad in felii de circa 5 cm pe care sa le folosesti
pentru a delimita straturile sau chiar pentru a pava mici carari prin
curte sau gradina.
5 Adapost pentru pesti
Daca locuiesti langa un lac sau iaz poti sa folosesti crengutele de
brad pentru pesti.
In cazul in care vorbim de un brad natural, care nu a fost tratat
chimic, crengutele sale pot completa habitatul natural al pestilor.
6 Suport pentru pahare
Daca tai trunchiul bradului in mai multe bucati de circa 2 cm
grosime poti sa le folosesti ulterior pe post de suporturi pentru
pahare.
Lasa-le la uscat pentru cateva zile dupa care da-le cu un strat de
lac.
7 Transforma-l in rumegus
Apeleaza la un atelier de tamplarie pentru a transforma bradul in
rumegus.
In primavara poti imprastia rumegusul in jurul arbustilor din gradina.
Aceste va opri dezvoltarea buruienilor si in timp ce se va
descompune va hrani arbustii cu substante nutriente.
8 Foloseste-l pentru gratar
Lasa crengile bradului sa se usuce dupa care le poti folosi pentru a
aprinde focul pentu un gratar in curte sau gradina.
9 Suport pentru plantele de apartament
Nuielele de brad pot fi folosite si pe post de suport pentru flori.
Opteaza pentru unele cu un diametru mai mare si mai rezistente.
Solul din gradina iti face

probleme? Iata ce poti face
Solul de vis pentru orice gradinar este cel consistent, plin de

nutrienti si fara mari probleme de drenaj. Fata de visul tau,
pamantul in care urmeaza sa iti asezi plantele este mult mai
saracacios, plin de pietre si radacini de buruieni. Ce-i de facut?
Imbunatateste-l!
Visul oricarui gradinar este sa aiba un sol consistent, plin de
nutrienti si fara mari probleme de drenaj. Insa realitatea face ca
pamantul in care urmeaza sa iti plantezi legumele sau florile
preferate sa fie saracacios in nutrienti, plin de pietre si radacini de
buruieni. Te intrebi ce-i de facut? Iata cateva sfaturi care te vor
ajuta!
1. Pune compost in gradina
Cea mai folosita metoda pentru imbunatatirea unui pamant
saracacios ramane compostul. Ideal este sa pui compost final si nu
sa incerci sa transformi intreaga gradina intr-o groapa in care sa
arunci deseuri menajere. Stratul de compost, de 10-15 cemtimetri,
va trebui sa fie bine amestecat cu pamantul sapat. Stropeste bine
cu apa inainte de a planta florile/legumele dorite.
2. Transforma solul acid
Pentru un sol acid sau lipsit de aciditate, poti folosi alte materii
organice care pot imbunatati calitatea terenului din gradina. Gunoiul
de grajd are rolul de a creste aciditatea solului, in timp ce rumegusul
o va diminua. Adauga rumegus cu o luna inainte de a incepe
procesul de plantare.
3. Mulceste terenul
Un teren acoperit cu mulci bogat in carbon, paie, frunze, aschii,
rumegus de lemn sau crengute uscate va imbunatati vizibil calitatea
solului. Mulciul retine apa la suprafata terenului si se inglobeaza
treaptat in sol, prin descompunere. Pe timp de iarna, mulcirea
intregii gradini este recomandata pentru a preveni tasarea si
intarirea terenului.
4. Nu alunga pasarile din gradina
Cardurile de pasari zburatoare care rascolesc gradina dezgolita in

cautarea ultimelor seminte ratacite au un rol benefic asupra solului.
Modul in care acestea ravasesc suprafata pamantului asigura o
aerare a solului, chiar si dupa ce ingrijirea gradinii a luat sfarsit.
5. Omoara buruienile
Venirea toamnei iti ofera un ragaz important pentru a pregati
terenul pentru cultura de anul viitor. Omoara buruienile si iarba din
gradina ta, acoperindu-le cu un strat de ziare, un strat de frunze si
iarba taiata si un strat de compost. Dupa 4-5 saptamani, poti sapa
terenul din gradina pentru a elimina ultimele buruieni rezistente.
6. Varianta de avarie
In cazul in care pamantul din gradina ta este atat de saracacios,
incat niciuna din aceste variante nu au rezolvat nimic, poti crea o
gradina suspendata. Cu compostul realizat in casa sau cumparat de
la magazin poti amenaja paturi de rasaduri inaltate pe terenul arid
din gradina.
Compostul organic
ingrediente si beneficii
Compostul reprezinta microorganismele care rezulta din

descompunerea materialelor organice intr-o maniera controlata, in
prezenta oxigenului si care se utilizeaza pe post de ingrasamant
pentru flori, plante si pomi.
Compostul are rolul de a stimula in mod natural cresterea plantelor,
in special a celor care produc fructe si legume, fara sa afecteze
calitatea produsului final, sprijinind astfel o calitate extraordinara a
alimentului.
Cum se face compostul
In prmul rand ai nevoie de o locatie, de preferat in aer liber pentru
ca in principiu compostul se realizeaza din resturi de diferite tipuri.
Ai nevoie in acest sens de un recipient de dimensiuni mari (in
functie si de cantitatea de compost de care ai nevoie) fabricat din
plastic sau metal, acoperit cu un capac pentru a evita emanarea

unor mirosuri neplacute.
Recipientul trebuie sa se afle in perfecta stare si sa nu aiba gauri
prin care se pot scurge diverse substante care ajuta la formarea
compostului.
Alegere un loc care sa fie la o distanta de cel putin 10 metri de casa
pentru a evita raspandirea viermilor si a microbilor, de preferat intro zona insorita.
Ingrediente necesare
Inainte de orice, trebuie sa stii ca nu oricine poate ajuta la realizarea
unui compost deoarece unele ingrediente pot da o senzatie de
greata sau voma. Trecand insa peste acest detaliu, pentru formarea
compostului ai nevoie de gunoi de grajd (de preferat de la cai sau
vaci)coji de legume (cotoare de mere, coji de banane, portocale
etc), frunze uscate, talas, rumegus etc.
Atentie! Desi pare potrivit, evita ingrediente cum ar fi carnea,
produsele lactate, mancarea gatita, resturile animalelor de
companie (care pot fi purtatoare de paraziti periculosi pentru
sanatatea umana) etc. De asemena, desi se recomanda adaugarea
de frunze si iarba uscata, ai grija ca acestea sa nu fie atacate de boli
sau daunatori pentru ca pot compromite compostul sau cultura .
Cum se prepara
In recipientul special ales, se adauga toate ingredientele
recomaandate, se adauga o cantitate potrivita de apa (cat aproape
sa acopere toate celelalte ingrediente), se amesteca bine si se
acopera, insa de preferat este sa aiba o mica gura de aerisire.
Amestecul se mai mixeaza la cateva saptamani, iar dupa
aproximativ 6 7 saptamani, el se poate utiliza pe post de
fertilizator totusi, pentru rezultate excelente acesta trebuie sa
fermenteze pentru cel putin doua luni. Acest compost are termen de
valabilitate de pana la un an, timp in care se poate utiliza fara niciun
fel de probleme.
Beneficii ale compostului:
Atunci cand este adaugat in sol, compostul actioneaza ca un

ingrasamant in furnizeaza toate elementele nutritive necesare
pentru o dezvoltare armonioasa a plantelor.
Compostul ajuta plantele sa lupte cu succes impotriva bolilor, a
daunatorilor si chiar a conditiilor neplielnice de mediu.
Compostul ajuta la decompunerea toxinelor in sol si imbunatateste
structura acestuia.
Compostul matura are un continut ridicat de humus si
imbunatateste ferilitatea solului. De asemena, humusul favorizeaza
retentia apei in sol.
Utilizarea de compost te ajuta sa economisesti bani si sa ai un stil de
viata mai sanatos, lipsit de chimicale si toxine.
Gradinarit eco: Creeaza o

movila de compost pentru
straturile de legume
O modalitate veche de gradinarit revine in preferintele gospodarilor

din Europa. Relansata de catre agricultorii germani, moda
gradinaritului pe movile cladite din compost si balegar de grajd
prinde din nou teren. Daca te intereseaza sa iti ridici propria ta
cultura de legume eco pe o movila, iata ce trebuie sa faci.
1. Delimiteaza movila
Movila pe care intentionezi sa iti plantezi legumele se poate
imprastia la prima ploaie mai zdravana. Vei avea nevoie de un rond
inaltat ridicat din trunchiuri de copaci intrati in putrefactie si un pat
de ramuri uscate pentru a absorbi umezeala din compost si balegar
de grajd. Foloseste crengi de mar sau de la alti pomi din gradina ta
catre au trecut prin ritualul curatarii coroanei in aceasta primavara.
Descompunerea treptata a lemnului te va feri de sarcina ingrata de
a uda intruna plantele.
2. Amesteca bine
Compozitia movilei tale trebuie bine amestecata inainte de a ridica
gramada. Poti folosi un utilaj de mici dimensiuni pentru sapatul
gradinii sau forta de munca bruta din casa ta. Inaltimea gramezii
variaza intre 30 cm si 160 de cm. Diametrul acesteia va fi dat de
spatiul pe care il ai in curte sau de lemnele pe care le ai la
indemana.
3. Unde amplasezi gramada?
Nu are rost sa irosesti terenul fertil pe care cultivi alte flori sau
legume. Cauta zonele sterile din curtea si gradina ta pentru a ridica
astfel de gramezi de compost. Nu iti face griji daca le vei pune pe
zone cimentate sau acoperite de piatra. Acesta nu vor influenta cu
nimic dezvoltarea productiei de legume eco. Ai grija insa ca
expunerea la lumina soarelui sa fie maxima.
4. Ce poti cultiva?
Practic, orice leguma care creste in bataia directa a razelor soarelui
si are nevoie de un sol bogat va fi mai mult decat multumita cu
adapostul organic pe care i l-ai ridicat muncind din greu. Rosiile,
vinetele, ardeii sau castravetii, dovleceii si pepenii vor creste
nemaipomenit in gradina organica pe care ai ridicat-o.
5. Semnale de alarma
Nu doar plantele se vor bucura de solul organic din curtea ta.
Greierii, gandacii, limacsii si omizile s-ar putea sa aprecieze la fel de
mult calitatea solului. Pasarile au un rol important in starpirea
acestor daunatori. Lasa-le sa isi faca veacul pe langa mica ta
plantatie legumicola. De asemenea, ramele au un rol important in
aerarea solului.

Totul Despre Ardei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totul Despre Ardei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia solului si culturilor prin utilizarea

resturilor vegetale (mulcirea)

Mulcirea este operaraia de distrugere a buruienilor, prin nbuirea lor, folosindu-se

PLAMADEALA DE URZICA, DAUNATORI PLANTE

Plamadeala de Urzica pentru daunatori plante

ARDEI Capsicum annuum L. Familia Solanaceae Tehnologia culturii este

coli reglabili. Semnatul i plantatul Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a

ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn la

de ctre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game

luminii s-a redus cu 30 %.

reacie neutr sau uor acid (pH=6,8).

Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 15C. Data calendaristic se

kg/ha sare potasic (n perioada de cretere maxim a fructelor).

Erbicidarea se face nainte de modelarea terenului i ncorporarea n sol la 4-5 cm.

Ardeiul este o plant pretenioas la lumina,caldura ,ap i hran. Pentru a avea o

Masuri de prevenire si combatere:

Dithane M 45Pret: 2.98 lei

Bouille Bordelaise WDG, ZeamaPret: 5.64 lei

2. Fainarea ardeilor produsa de Leveillula taurica.

Thiovit Jet 80 WGPret: 20.09 lei

Topas 100 EC, 250 mlPret: 79.98 lei

3. Ofilirea frunzelor produsa de ciuperca Fusarium oxysporum.

Topsin 70 WDGPret: 3.47 lei

Dithane M 45Pret: 2.98 lei

4. Mana produsa de Phythophtora infestans.

Aliette WG 80, plic 20 gPret: 9.3 lei

Previcur Energy, 15 mlPret: 23.56 lei

5. Putrezirea fructelor sau alternarioza produsa de Alternaria solani.

-folosirea de soiuri rezistente

Polyram DFPret: 5.33 lei

6. Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea.

Bravo 500 SCPret: 10.29 lei

Folpan 80 WDGPret: 2.98 lei

Rovral 500 SCPret: 6.82 lei

Teldor 500 SCPret: 24.68 lei

7. Antracnoza produsa de ciuperca Colletotrichum capsici.

Dithane M 45Pret: 2.98 lei

8. Caderea si putrezirea plantulelor produsa de Phythium debarianum.

Masuri de prevenire si combatere:

Previcur Energy, 15 mlPret: 23.56 lei

Merpan 80 WDGPret: 3.1 lei

Principalii daunatori sunt:

Decis Mega EW 50, 5 x 3 mlPret: 12.28 lei

Actara 25 WGPret: 5.58 lei

Confidor EnergyPret: 36.02 lei

Mospilan 20 SGPret: 3.1 lei

2. Paianjenul(acarianul) rosu tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12

Vertimec 1.8 ECPret: 23.19 lei

Nissorun 10 WPPret: 4.59 lei

3. Paduchele verde tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in

Decis Mega EW 50, 5 x 3 mlPret: 12.28 lei

Faster 10 CEPret: 3.72 lei

Confidor EnergyPret: 36.02 lei

Mospilan 20 SGPret: 3.1 lei

4. Paianjenul (acarianul) lat tratamente cu Nissorun 10 WP (5 gr/12 l apa), Vertimec

Nissorun 10 WPPret: 4.59 lei

Vertimec 1.8 ECPret: 23.19 lei

Envidor 240 SC, 15 mlPret: 31 lei

5. Nematodul galicol tratamente cu Nemathorin 10 G (15 kg/ha).

Nemathorin 10 GPret: 23.93 lei

Musculita alba de sera

Bolile ardeilor (Capsicum annuum L.)

Mozaicul comun al ardeiului Marmor tabaci Holmes