1.

Salata verde (perioada de semanata martie-septembrie)

-seminte: se sapa un canal de 1,5 cm si se pun seminte la cativa centimetri distanta pe
rand (daca atunci cand cresc sunt prea dese, trebuie rarite in asa fel in sa fie o distanta de
10-15 cm intre capatani)
-rasaduri: se pun rasaduri la 15 cm unul de altul pe rand
-distanta intre randuri e de 35 cm
-udarea: la plantare, la formarea capatanilor, cand incep capatanile sa creasca

2. Morcovii (perioada de semanat martie-august)

-se pregateste solul (tre sa fie afanat ca sa iasa morcovii drepti)
-se sapa un canal de 3 cm adancime si se pune semintele la distant de la 4-5 cm pe rand
(se pot rari atunci cand se maresc pentru o mai buna dezvoltare)
-distanta intre randuri de 15-20 cm

3. Ridichile
-se pregateste solul
-se sapa un canal de 3 cm adancime si se pune semintele la distant de la 2-3 cm pe rand
(se pot rari atunci cand se maresc pentru o mai buna dezvoltare)
-distanta intre randuri de 15 cm
-udarea se face cu moderatie (udarea din abundenta va iuti ridichea si o va inmuia)

4. Cartofii (se planteaza in gradina in luna martie, dupa ce pamantul s-a dezghetat. Acestia
sunt cartofii de primavara sau noi si vor putea fi recoltati incepand cu luna iunie. Cei
plantati mai tarziu, in aprilie, vor fi recoltati in iulie-august si sunt cartofi de vara, iar cei
plantati in mai-iunie sunt cartofii de toamna si se recolteaza in septembrie)
-se sapa bine pamantul si se amesteca prin sapare cu ingrasamant natural
-se grebleaza si se fac la o distanta de 40-50 cm una de alta cateva gropi adanci de
aproximativ 20 cm
-in fiecare groapa pun 1-2 cartofi cu mugurii in sus
-se acopera gropile cu pamant usor musuroit
-se uda bine si in scrut timp veti observa plantele de cartof iesind din pamant
 -atunci cand plantele cresc inalte de 15 cm, acoperiti cu pamant jumatate din tulpina,
formand un musuroi. Astfel, tinuta la intuneric, planta va forma din tulpina principala alte
tulpini si radacini suplimentare, iar recolta va fi mai bogata
- se uda des
-recoltarea cartofilor poate incepe dupa ce planta infloreste, insa atunci cartofii vor fi mici
-pentru a creste mai mult, mai ales in perioada inloririi trebuie udati des
-ajung la maturitate atunci cand planta se usuca de tot

5. Ardeii

- ardeiul se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează în

perioada 15 februarie – 1 martie. Seminţele se seamănă în lădiţe din lemn sau ghivece din plastic
(jardiniere) care, în prealabil, au fost umplute cu mraniţă (pământ – 60%, nisip -10% şi gunoi
de grajd fermentat -30% ), sau pământ pentru flori cumpărat de la magazinele de specialitate care
se amestecă cu nisip şi pământ de grădină (pentru 20 kg de amestec se foloseşte un sac de 10 kg
de pământ pentru flori, 2 kg de nisip şi 8 kg de pământ de grădină) .Dacă semănăm în lădiţe din
lemn sau din plastic, după 20 de zile de la răsărire după ce s-au format primele două frunze, se
plantează câte 2-3 plăntuţe în pahare de unică folosinţă, care au fost umplute în prealabil cu
mraniţă şi s-a făcut o gaură la fundul fiecărui pahar.Adâncimea de plantare este de 2-2,5
cm.Dacă vom planta un număr redus de răsaduri (100 de răsaduri), pentru consumul propriu se
pot pune seminţele direct în pahare din plastic (câte 5-6 seminţe în fiecare pahar), care s-au
găurit pentru aerisire. Se umple cu pământ fiecare pahar, aproximativ 3 sferturi din volum, se
pun seminţele si apoi se acopera cu putin pamint. Punem mai multe seminţe în pahar pentru că
acestea încolţesc mai greu şi este posibil ca unele dintre ele să moară. Seminţele de ardei răsar
mai greu decât cele de roşii. De la semănat până la răsărire trec aproximativ 2 săptămâni dacă
paharele sau ghivecele sunt ţinute la temperaturi de peste 150C şi la lumină. De aceea este bine să
puneţi răsadurile în geam dacă nu aveţi spaţii încălzite şi luminate. Răsadurile de ardei sunt mult
mai sensibile decât cele de roşii, dacă nu vor avea lumină şi căldură suficientă, se vor îngălbeni
şi chiar se vor îmbolnăvi. Plăntuţele se udă ori de câte ori este nevoie cu stropitoarea, iar apa
trebuie să fie la temperatura camerei. Dacă am semănat direct în pahare, atunci când plantele au
4 frunze, dacă au răsărit mai mult de 2 plăntuţe, se îndepărtează ce este în plus. Plantele care sunt
în plus în fiecare pahar, fie că se plantează în paharele unde nu au răsărit deloc, sau se
replantează în alte pahare, câte două în fiecare pahar. Cu câteva zile înainte de plantare răsadurile
se călesc prin scoaterea în timpul zilei pe o terasă, iar cu câteva ore înainte de scoaterea
răsadurilor se udă abundent. Vârsta răsadurilor trebuie să fie de 60-65 zile.

-varsta rasadurilor – 60-65 zile

-rasadurile se planteaza pe strat inaltat la o adancime de 7-8 cm, cate 2 plante/cuib, in
care in prealabil se pune 1 L de apa
-distanta pe rand: 30 cm ardei gras, gogosar si kapia, 10 cm ardei iute
-50 cm intre randurile apropiate, 90 cm intre randurile indepartate
-udarea :1 L per planta la plantare, pauza 2-3 saptamani, apoi 1L pe saptamana (udare
minima in timpul infloririi massive, in perioada secetoasa la 2-3 zile, in perioada ploiasa
la 7-10 zile)
-udările se repetă în funcţie de temperatura zilnică şi de frecvenţa ploilor. Dacă
apar perioade cu temperaturi ridicate este necesar să se ude foarte des (odată la 2 zile).
Dacă sunt temperaturi mai scăzute ce alternează cu ploi, udările se fac mai rar. În timpul
apariţiei fructelor cantitatea de apă folosită pentru udare este mai mare, pentru că plantele
au mare nevoie de apă în această perioadă. Este bine să se alterneze cu aplicarea de
compost organic, (gunoi de pasăre pus la fermentat cu apă) câte o cană de ½ litru la
fiecare plantă. Compostul organic se poate aplica odată la 2 săptămâni, iar atunci când
fructele sunt mari se poate aplica în fiecare săptămână. Binenţeles că în această
perioadă şi udările se vor face cu cantităţi mai mari de apă, iar în zilele foarte călduroase
chiar în fiecare zi.
-in scopul obţinerii unor fructe mai mari, mai timpurii sau pentru a începe culesul unui
număr mai mare de fructe până la venirea brumelor de toamnă, puteti rupe vârful de
creştere al plantei după ce s-a format al treilea etaj de fructe.

Se acordă atenţie combaterii bolilor şi insectelor.

Combaterea ecologică constă în:

- revenirea ardeiului pe acelaşi teren după o perioadă de 4-5 ani pentru prevenirea apariţiei
unor boli care rezistă în sol până la 4 ani.
- dezinfectarea seminţelor înainte de semănat cu:
 - apă caldă la temperatura de 50ºC. Seminţele puse în săculeţ se tin 30 de minute după
care se scot şi se întind pentru a se răci.
- prevenirea apariţiei diferitelor boli prin stropire cu macerat de urzică;
- în cazul atacului de afide se utilizează macerat de pelin.

Cum preparăm maceratul de urzică şi de pelin?

- Maceratul de urzică se foloseşte pentru combaterea manei la ardei, tomate, castraveţi,

etc..
- Se culege 1 kg de plante fără rădăcină, peste care se pune 10 l. de apă sau se
foloseşte 200 gr. de plantă uscată la 10 l. apă. Se lasă la macerat 7 zile . Se strecoara şi
se foloseşte 1 litru de macerat de urzică la 20 litri de apă.

Pentru prevenirea apariţiei manei, poţi să începi să stropeşti plantele încă din luna iunie, să repeţi
tratamentele din două în două săptămâni şi să faci stropiri mai dese, dacă sunt perioade ploioase.

Maceratul de pelin pentru combaterea afidelor, a gândacului de Colorado, etc.

- Se culege 300 gr. plantă proaspătă sau 30 gr. plantă uscată la 10 l apă. Se lasă la macerat
12 ore şi se fierbe apoi 20 de minute. Se pune 1 litru de macerat de pelin la 2 litri de apă.
- Stropirile le faci atunci când observi că au apărut primele afide sau larve ale gândacului
de Colorado. Repetă stropirile până când nu mai sunt insecte, după două zile de la ultima
stropire.

Dacă doriţi o combatere chimică a bolilor şi insectelor, trebuie să achiziţionaţi produse de la

magazinele de specialitate.

Recoltarea se face treptat în funcţie de nevoi şi necesităţi.

Producerea seminţelor de ardei este asemănătoare cu cea a culturilor producătoare de fructe

pentru consum, respectându-se totuşi anumite particularităţi:

- eliminarea primului fruct apărut;

- eliminarea fructelor slab dezvoltate sau bolnave;
- se reţin pentru seminţe câte 3-4 fructe/plantă la ardeiul gras, 3-5 fructe/plantă la gogoşar
şi 5-7 fructe/plantă la ardeiul lung;
 - ruperea vârfului de creştere a plantelor, după ce s-au format trei etaje de fructe;
- îndepărtarea florilor apărute foarte târziu pentru a permite o dezvoltare mai bună a
fructelor rămase şi a grăbi coacerea lor.

Recoltarea fructelor pentru sămânţă se face atunci când acestea au ajuns la coacerea deplină,
manual, în 2-3 etape. Se aleg fructele sănătoase, mari, se extrage sămânţa iar pulpa se foloseşte la
prepararea conservelor. Seminţele extrase se pun în strat subţire pe o coală de sugativă pentru
reţinerea surplusului de umiditate şi pentru uscare. După ce sămânţa este uscată se pune în
borcane din sticlă sau săculeţi din pânză şi este păstrată în locuri uscate şi răcoroase.

Când se plantează legumele în grădină

Când se plantează legumele în grădină – calendarul pentru plantarea răsadurilor sau direct a
semințelor, un instrument ce nu trebuie să lipsească din ”portofoliul” micilor fermierilor și a
celor care își cultivă singuri legumele.

Pentru ca recolta din grădină să fie un succes vă recomandăm un calendar după care legumele
care trebuie plantate lunar:

Legume care se seamănă sau se plantează în februarie

20-28 februarie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, ceapă verde
de iarnă, mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor de hrean;

Semințele trebuie să fie sănătoase iar straturile de pământ se acoperă cu un rând fin de gunoi de
grajd, nu prea gros tocmai pentru a permite legumelor să răsară.

Legume care se seamănă sau se plantează în martie

1-10 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre,
spanac, salată pentru căpățână;
10-20 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, cartofi timpurii, mazăre,
spanac, salată pentru căpățână, măcriș;

20-30 martie: ridichi de lună, cartofi timpurii, spanac, măcriș, mărar, plantat soiuri de varză
pentru producție timpurie;

Tot în luna martie se poate face și repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate
culturilor timpurii de câmp (tomate, ardei, vinete.

În a doua jumătate a lunii se plantează în răsadnițe castraveții și ardeii dar se pregătesc solariile
pentru tomate și vinete. Tot în martie, se continuă dezinfectarea răsadnițelor, solariilor cu
formalină sau sulfat de cupru.

Legume care se seamănă sau se plantează în aprilie

1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, cartofi timpurii, spanac, ardei și roșii răsad, mărar, soiuri
de varză pentru producție timpurie;

10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde, spanac,
porumb pentru fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producția semitimpurie, plantat roșii și
ardei;

20-30 aprilie: sfecla roșie, castraveți, dovleac de copt, dovlecei, pepene verde, pepene galben,
fasole, porumb pentru fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producție semitimpurie, plantat
roșii și ardei.

Până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină:

– Rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac) în rânduri, distanță de 25 cm; salata, spanacul;

– Se seamănă soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânță de ceapă;

De la mijlocul lunii aprilie începe:

– Plantatul vărzoaselor, guliei și a conopidei;

– Semănatul cartofilor preîncolțiți la distanța de 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi,
30-40 cm, la adâncimea de 10 cm;
– Semănatul fasolei, castravetelui, pepenelui și dovlecelului;

– Se mai poate semăna încă sfecla roșie la 30 cm între rânduri;

– Plantarea țelinei la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând;

– Semănatul porumbului dulce;

-La sfârșitul lunii se poate planta răsadul de roșii timpurii și ardei.

Atenție la semănat! Combinații bune: morcovi-mazăre semănate alternativ; ceapă-morcov

semănate alternativ; ceapă-sfeclă roșie-gulie; cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole sau ridiche de
lună cu fasolea;

Combinații rele: ceapă-usturoi; morcov-pătrunjel; mazăre-fasole; castravete-cartof.

Legume care se seamănă sau se plantează în mai

1-20 mai: castraveți, fasole, porumb dulce, plantat ardei, roșii și vinete;

20-30 mai: plantat varză pentru producția de vară, plantat varză creață, plantat gulii, castraveți,
andive, porumb dulce, mărar, fasole verde.

Dacă nu produceți ecologic, înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faceți o tratare a
solului cu următoarele substanțe: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea,
uneltele trebuie dezinfectate cu soluție de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.

Mai puteți planta varza timpurie, conopida, broccoli și castraveții dar numai pe pământ umed, la
o temperatură de 7-10 grade Celsius. Dacă nu a plouat, udați terenul, operațiune care se repetă și
după plantare.

Răsadurile vor avea roade după 50-60 de zile, timp în care trebuie să prășiți de 2 ori și să udați
din 10 în 10 zile. Controlați mereu răsadurile pe măsură ce cresc și nu ezitați să folosiți
insecticide dacă vor apărea paraziți: purici, fluturi sau muște.

Legume care se seamănă sau se plantează în iunie

1-10 iunie: varză pentru producția de vară, varză creață, gulii, castraveți, andive, porumb dulce,
mărar, fasole verde;

10-20 iunie: castraveți, porumb dulce, mărar, fasole verde;

20-30 iunie: varză pentru producția de toamnă, plantat gulii, sfeclă roșie, castraveții, cartofi de
toamnă, fasole verde, mărar.

Dacă nu ați reușit să terminați plantarea răsadurilor de legume în luna mai, aveți timp doar la
începutul lunii iunie să plantați răsadurile de roșii, ardei și vinete.

Pe soluri fertilizate cu îngrășământ organic plantează conopida, varza de toamnă, varza roșie,
varza de Bruxelles, gulia de toamnă și broccoli.

Atenție! Puteți să folosiți culturile succesive pe parcele eliberate după ceapa verde, salată,
spanac, mazăre și gulioare. În vederea înființării culturilor duble trebuie să curățați terenul de
resturile vegetale, săpați și nivelați pământul. Puteția cultiva fasole, ridichi de toamnă, castraveti
de toamnă.

Este perioada ideală pentru palisarea, copilirea și cârnirea roșiilor timpurii.

Legume care se seamănă sau se plantează în iulie

1-10 iulie: plantat gulii, sfeclă roșie, cartofi de toamnă, plantat varză pentru producția de toamnă,
fasole verde, mărar;

10-20 iulie: sfecla roșie, castraveți, fasole verde, mărar;

20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac, mărar.

Atenție! Roșiile care încep să se măneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor și
îndepărtarea fructelor stricate.

Legume care se seamănă sau se plantează în august

1-10 august: ridichi de iarnă, spanac, mărar;

10-20 august: spanac, măcriș;

20-30 august: ceapa verde de iarnă, salata care iernează, spanac, măcriș.

Pe terenurile eliberate se poate semăna spanac, morcov și pătrunjel, pentru producția de

primăvară.

Legume care se seamănă sau se plantează în septembrie

1-10 septembrie: ceapă verde de iarnă, salata care iernează, măcriș;

10-20 septembrie: spanac, măcriș;

20-30 septembrie: spanac.

Tot în luna septembrie este momentul strângerii semințelor pentru primăvară. La tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun în vase
cu apă, unde se spală bine. După ce s-au spălat se îndepartează de pe semințe resturile de pulpă și
se lasă apa să se liniștească. Semințele bune se lasă la fund, în timp ce semințele seci plutesc la
suprafață.

Legume care se seamănă sau se plantează în octombrie

1-10 octombrie: spanac pentru producția timpurie de primăvară;

Nu uitați! Pentru a avea legume proaspete primăvara devreme, este timpul să cultivați ceapa
verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezistă bine la
temperaturi joase!

Legume care se seamănă sau se plantează în noiembrie

1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel, ceapă, usturoi, mazăre – toate pentru productia timpurie din
primăvara următoare- plantare rizomilor de hrean.

Ingrasamant din gunoi de pasare

- se depoziteaza intr-un loc ferit de razele soarelui (in saci inchisi la culoare, in soproane,
in gauri in pamant acoperite cu material opac) timp de1 an de zile. Se poate imprastie
 toamna(0,5 kg/m2), cand se sapa pamantul sau/si primavera cand se pregateste pentru
plantare
- maceratul se obtine astfel: se amesteca intr-un butoi gunoi de pasare cu apa pana se
obtine o consistent smantanoasa, se lasa 20-30 zile sa fermenteze fara capac insa ferit de
razele sorelui (acoperit cu un material textile prin care sa circule aerul). Dupa acest
interval se amesteca 1kg macerat cu 10 L apa si se pune cate 200 ml la fiecare radacina
dupa ce IN PREALABILA SE UDA CU 500 ml locul unde va fi aplicat maceratul
- Maceratul se administreaza dupa plantarea rasadurilor ajutand in perioada de inflorire si
perioada de fructificare
- Maceratul se administrezeaza de maxim 3 ori (intervalul intre administrari e de minim 2
saptamani, recomandat 3 saptamani)
- Maceratul NU SE ADMINISTREAZA in perioadele de seceta pentru ca poate arde
plantele (in general nu se administreaza la temperature mai mari de 25 grade C)
- Maceratul NU SE ADMINISTREAZA inainte cu 30 de zile de coacerea fructelor

Alte modalitati de intrebuintare ale gunoiului de pasare

1. Folosirea gunoiului de pasare ca adaos in compost, dar numai alaturi de alte materiale bogate
in carbon, precum frunze uscate, paie, iarba uscata. Zona in care aduni compostul nu trebuie sa
fie inchisa, ci numai imprejmuita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. Lasate astfel, gainatul si
celelalte resturi pot fi folosite ca fertilizatori in 6-12 luni; perioada se scurteaz ala 4-6 luni daca
se intorc straturile cu o furca, din cand in cand.

2. Amestecat cu apa. Se toarna gainatul intr-un sac de panza (in) groasa, se propteste cu o
caramida pe fundul unei galeti si apoi se acopera cu apa. materia organica va putea fi folosita
dupa numai 3-4 saptamani, iar apa va fi buna de udat.

3. Gunoiul de pasare mai poate fi folosit in gradina in afara sezonului de cultivare (cu 3-4 luni
inainte de semanat sau plantat), prin amestecarea in sol, atunci cand se face aratul sau cand se
sapa. Se foloseste un raport de 22kg gunoi la 9 metri patrati.

Gainatul de pasare poate fi inclus in reteta de compost (amestecat cu diferite tipuri de frunze,
salate, lucerna)
Alte informatii despre gainatul de pasare

"Gunoiul de păsări este un fertilizant organic valoros cu acţiune rapidă. Conţinutul mediu de
elemente nutritive, raportat la substanţa uscată este de ‫ ׃‬3-5% N, 2-3% P2O5 (0,08-1,3%
P), 1,1-2,5% K2O (0,9-2 K."