Capitolul I.

Introducere
I.1 Generaliti
Tehnologia de cultivare a cerealelor este bazat pe cunoaterea exact a fazelor de vegetaie, specialistul agronom efectund n anul de cereale o serie de observaii sistematice, pentru a putea stabili lucrrile ce trebuie executate. Perioada de vegetaie a grului asupra cruia s!a realizat pentru prima dat o scar de coduri " necesar datorit tratamentelor ce se impun# este mprit n dou etape, fiecare cuprinznd mai multe faze stadii# fenologice denumite i fenofaze#, i anume$ a# etapa vegetativ, care se caracterizeaz prin formarea i dezvoltarea organelor vegetative ale plantei frunze, frai, noduri i internoduri#, i care cuprinde urmtoarele fenofaze$ %aza de germinare " rsrire& %aza de nrdcinare i formarea primelor frunze& %aza de nfrire& b# etapa generativ, care se caracterizeaz prin formarea i dezvoltarea organelor generative ale plantei spicul cu elementele sale#, i care cuprinde urmtoarele fenofaze$ %aza de formare alungire# a paiului& %aza de nspicare ! nflorire " fecundare& %aza de formare i coacere maturarea# boabelor& 'ceast mprire a perioadei de vegetaie a grului nu mai este satisfctoare n prezent nici pentru cercetare, nici pentru practica agricol. (rept urmare, avnd ca model utilizarea nomenclaturii binominale dezvoltat de )arl von *inne, ce a revoluionat limba+ul tiinific n domeniul tiinelor biologice prin introducerea unui sistem de referin pentru denumirea plantelor i animalelor, care s evite greelile de comunicare cu privire la o anumit specie, s!a creat aa!numita codificare a vegetaiei. Prin codificarea vegetaiei, perioada de vegetaie la o anumit plant de cultur este mprit n mai multe faze stadii# de vegetaie, numerotate ntr!un sistem numeric sau alfabetic, n vederea unei identificri corecte a aceastora, alctuindu!se aa!numitele scri de coduri. ,n prezent exist mai multe scri de coduri ce permit codificarea vegetaiei grului, i anume$ scara -onard, aceasta fiind prima scar de coduri ce a fost utilizat pentru codificarea vegetaiei la gru&

 scara %ee.es este cel mai des citat n literatura de specialitate, ea codific vegetaia grului ncepnd de la rsrire i detaliaz etapele premergtoare nfloritului, nfloritul i formarea boabelor. /cara %ee.es a fost modificat de 0.1. *arge, n 2345 i de ).6. 7e8lond, n 239:& scara )eller!;aggiolirei " codific vegetaia grului ntr!un sistem alfabetic de la ' rsrire# la < supracoacere#& scara =ado.s, >hang i )onza., utilizeaz un sistem decimal pentru codificarea vegetaiei la gru, fiind scara cea mai precis. (at fiind faptul c fazele de vegetaie la cerealele pioase sunt asemntoare ca structur i funcionare a plantei, fiind diferite numai cantitativ numr de frai, numr de frunze# i ca timp dat de apariie, durat# prezentarea de la gru, cereala pioas cu cea mai mare pondere i importan att n ara noastr ct i pe plan mondial, este valabil i pentru celelalte cereale pioase. >odificarea vegetaiei permite o identificare precis i corect a fiecrui stadiu faz# de vegetaie. >a urmare, recomandrile privind epoca de executare a unor msuri tehnologice aplicarea ngrmintelor, a tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor, etc.# se face prin precizarea codurilor de vegetaie corespunztoare diferitelor scri de coduri. (e asemenea, folosind scrile de coduri se poate recomanda schema de msuri tehnologice, respectiv interveniile ce trebuie executate la o plant n anumite condiii de cultur, a+ungndu!se chiar pn la alctuirea unor tehnologii cadru. ?erespectarea epocii de aplicare duce la situaia n care msura tehnologic aplicat nu are efectul scontat sau se poate a+unge la situaia n care poate fi afectat i planta de cultur.

I.2 Grul importan i rspndire

I.2.1 Importana (in timpuri strvechi, grul a fost folosit mai mult dect oricare alt plant n alimentaia oamenilor i a rmas nedesprit de omul civilizat de!a lungul ntregii lui istorii. @eprezentnd baza alimentaiei pentru ma+oritatea oamenilor de pe glob, el a fcut posibil alturi de orez, dezvoltarea primelor civilizaii, crora le!a fost suportul principal. 'poi, n etapele de ascensiune a omului spre civilizaii mai naintate i spre o cultur mai nalt, consumul de gru a nregistrat o cretere continu.

,n prezent, grul este cultura care deine ponderea n lume, att ca suprafa cultivat, ct i n ceea ce privete producia total de boabe obinut anual. 0ste cea mai important plant cultivat creia i se acord cea mai mare atenie peste tot n lume, datorit$ ! coninutului ridicat al boabelor n hidrai de carbon i substane proteice i raportului ntre aceste substane corespunztor cerinelor organismului uman. ! posibilitilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determin obinerea unor producii foarte ieftine& ! posibilitii pstrrii boabelor timp ndelungat i transportrii lor la distane mari fr s se altereze& ! posibilitii de cultivare n cele mai diferite climate subtropical, mediteranean, oceanic, continental de step, etc.# i la altitudini pn la 5AAAm n Peru#, asigurnd producii satisfctoare pretutindeni unde se cultiv. ,n afar de ntrebuinarea principal " prepararea finii " grul se mai utilizeaz n multiple feluri n hrana oamenilor. Pastele finoase macaroane, spaghetti, lasagne, fidea, tiei, etc.# se consum din ce n ce mai mult i ncep s ocupe un loc de importan mereu crescnd nu numai n 0uropa i 'merica dar chiar i n alimentaia zilnic a popoarelor asiatice substituindu!se orezului tradiional. ;oabele de gru constituie materie prim pentru diferite industrii alcool, amidon, dextrin, glucoz# i important surs de schimburi comerciale. Trele ce se obin dup mcinatul boabelor de gru reprezint un nutre concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate n proteine, hidrai de carbon i substane minerale. ;oabele de gru se ntrebuineaz i n hrana animalelor reprezentnd, n comparaie cu boabele de borumb, mai multe avanta+e ntre care se rein$ ! un coninut mai ridicat n substane proteice& ! valoare nutritiv mai ridicat a proteinelor& ! producie comparativ cu a porumbului soiuri cu capacitate de producie de peste 2A tBha#& ! un cost de producie mult mai sczut. Paiele de gru se utilizeaz la fabricarea celulozei, n hrana animalelor i ca aternut n gra+duri. 1rul are o deosebit importan fitotehnic din urmtoarele consideraii$ ! constituie o plant premergtoare excelent pentru culturile de primvar, rapi i plante fura+ere de toamn& ! elibereaz terenul n prima parte a verii i creeaz condiii optime pentru administrarea ngramintelor organice i minerale i pentru lucrrile solului& ! de la recoltare pn n toamn, solul i mbuntete fertilitatea prin procesele de nitrificare&

! n condiii de irigare, dup recoltarea grului se poate cultiva porumb, de regul pentru nsilozare, cu producii de peste 2A tBha s.u.& ! este o bun plant protectoare pe terenurile n pant, avnd un grad de acoperire a solului de :A!9:C, cu importan mare pentru suprafee ntinse din @omnia. (ar marea importan a grului se datorete n primul rnd faptului c poate fi transformat relativ uor ntr!o hran foarte gustoas, afnat i uor digestibil pentru oameni " pinea " care este nelipsit de pe masa zilnic a +umtate din populaia globului. ?ici un aliment nu satisface att de economic cerinele omului n principii nutritive i active ca pinea de gru. 1rul este bogat n proteine 9!DDC#, care sunt reprezentate prin prolamine E:!5:C#, globuline 2:!DAC#, glutenine E:!5AC# i albumine D!:C#. 'cestea asigur creterea i dezvoltarea organismului i dein un rol biocatalitic i energetic foarte important. 1rul conine o mare natitate de amidon 4:!9AC#, principalul component al bobului, precum i unele zaharuri fermentescibile maltoza, zaharoza#. 0mbrionul de gru conine lipide D!5C#, care sunt bogate n acizi grai nesaturai, precum i n tocoferol sau vitamina 0 5!9mg C#. ;oabele de gru i fina integral sunt bogate n vitamine din grupul ;$ vitamina ; 2 A,:!A,Fmg C#, vitamina ;D A,D!A,5mg C#, vitamina ;: E!:mg C#, vitamina ;4 E!4mg C#, vitamina PP D!:mg C#. (in grupa ) se gsesc vitamina )2, vitamina )D i vitamina )E& n cantiti limitate se ntlnete i vitamina 7. ,n schimb, boabele de gru sunt srace n vitamina ' i nu conin deloc vitaminele > i (. 1rul conine aproape ntreaga gam de acizi aminici eseniali, totui dintre acestea, lizina, metionina, treonina i tirozina se gsesc n cantiti insuficiente trebuinelor omului. ;ineneles c acest tablou nu militeaz pentru consumul exclusiv al unei aa mari cantiti de pine, ci arat numai ce mare surs de substane nutritive reprezint pinea de gru, mai gustoas i mai digestibil dect produsele obinute din boabele celorlalte cereale. I.2.2 Rspndirea 1rul este planta ce se cultiv n lume pe cele mai mari suprafee . 'stfel, dupa datele %'G, n anul 2339 suprafaa semnat cu gru pe glob se ridic la aproape DE5 milioane hectare tabelul nr. 2.2#.

Suprafata cultivata cu grau in lume

!dupa %'G 2339# ! Tabelul nr.1.1.

Anii
2394!23FA 23F2!23F: 23F4 233A 233: 2339

Total pe glob mii ha# D2A53: DD2293 DDE:A2 D23:3: DED39: DEEF5:

In diferite regiuni
Europa
:F:9E :45:5 :9D3A 59F3F :D994 :4D93 America de N si Central E252: EDA:4 E4EA: EF:D5 5A959 E999E America de S 9EF: 43FF FA32 3549 22:D: 3D3A

Africa
9EF: FF:: FD3: F2:5 F:E2 F:D5

Oceania
4.FA4 3.A4: F.EFA F.F:3 3.ADA 2A.:32

Asia
3F.3DF 2A9.3D: 2A:.25A 2A4.43E 22A.E94 222.EFF

1rul se cultiva pe toate continentele, n peste :A de ri %igura 2.2#. >ultura lui se extinde pn la 44o latitudine nordic i 5:o latitudine sudic, de la nivelul mrii i pn la altitudinea de EAAA!E:AA m, n zona 0cuatorului.

Figura 1.1. - Aria de r sp!ndire a gr!ului pe glob

@. Peterson, 234:#

6ndeva pe glob, n fiecare lun a anului se recolteaz gru %igura 2.D#.

Figura 1.". # $atele la care gr!ul a%unge la maturitate &n diferite 'one de cultur pe glob *a producia mondial de gru, 'sia are cea mai mare participare circa 5AC#, apoi urmeaz 0uropa DDC#, /6' i >anada circa 29C# i >/H circa 24C#. ,n tabelul 2.D sunt prezentate rile mari cultivatoare de gru i produciile medii obinute " date %'G 2339.

T rile mari cultivatoare de gr!u

!dupa %'G 2339# " Tabelul nr.1.".

Nr. Crt. 2. D. E. 5. :. 4. 9. F. 3. 2A. 22. 2D. 2E. 25. 2:. 24. 29. 2F.

Tara
>hina /6' Hndia %ederatia @usa )azahstan >anada Turcia 'ustralia Pa.istan Hran 'rgentina %ranta 6.raina Iaro. 1ermania @omania Polonia Htalia

Suprafa*a cultivat mii ha# D3:AD D5343 D55E9 DDAAA 2D5AA 2A322 3FAA FD:A FA:F 4FAA 59:5 542: 5AAA EA:A D5:A D522 D5A9 DD3:

+roduc*ia medie .gBha# E5AF D:D3 DE4: 24FD FA4 D22: 2F9: 2A5D 2F94 2432 235A 45F3 5:AA 2F22 442D D5F: E2FD E:E5

@omnia seamn n prezent cu gru circa D,: milioane ha anual, ceea ce reprezint D5!D:: din totalul suprafeei arabile i EF!5AC din totalul suprafeelor cultivate cu cereale. (ona foarte favorabil se extinde n linii mari n >mpia (unrii sudul Glteniei, terasele (unrii din stnga Gltului i +umtatea de sud a >mpiei Teleormanului, o suprafa nsemnat ntre oraele ;ucureti!1iurgiu!>lrai i 'rmeti, vestul >mpiei ;rganului#, >mpia Transilvaniei i partea de nord! est a Ioldovei. (ona favorabil) este mai extinsJ dect zona foarte favorabilJ. 'ceastJ zonJ se subdivide n favorabilJ H i favorabilJ HH, difereniere efectuatJ n special pe criterii pedologice. 'stfel n zona favorabilJ din vest condiiile de climJ sunt foarte favorabile, dar solurile au potenial mai scJzut de fertilitate aluviuni podzolite, soluri brun rocate podzolite, brune podzolite, lJcoviti, soluri gleice#. ,n sudul Jrii se face simitJ lipsa precipitaiilor din septembrie!octombrie, irigarea de rJsJrire fiind principala mJsurJ fitotehnicJ. ,n aceastJ zonJ apare frecvent i fenomenul de itJvire. ,n (obrogea, dei precipitaiile sunt reduse, umiditatea relativJ a aerului este mai ridicatJ, determinatJ de prezena mJrii. /olurile zonei din sud sunt cernoziomurile, solurile brun rocate, solurile bJlane, iar n nordul zonei soluri podzolite i soluri erodate. ,n Transilvania, zona favorabilJ ocupJ suprafee mari n bazinele Trnavelor, Iureului, Gltului, (epresiunea ;rsei, (epresiunea %JgJraului, (epresiunea >iucului. ?u apare sistavirea, climatul fiind mai rJcoros i mai umed. =ona cuprinde terenuri framantate cu potential scazut de fertilitate.

,n Ioldova, zona este extinsJ n +udeele ;otosani, 1alati i o fie n dreapta /iretului. /olurile predominante sunt cernoziomurile, solurile de luncJ, soluri argilo! iluviale. /olurile sunt n diferite stadii de levigare. >ondiii mai favorabile sunt n podiul /ucevei i zona Haului. (ona pu*in favorabil) cuprinde dealurile subcarpatice i dealurile erodate din nordul (obrogei. /olurile zonei sunt cu potenial slab de fertilitate& produciile sunt mici dei condiiile climatice sunt asigurate. ,n %igura 2.E, sunt prezentate zonele de favorabilitate pentru grul de toamn n @omnia.

Figura 1.,. - (onele de favorabilitate pedoclimatic) pentru gr!ul de toamn)

*ucrJrile de zonare a produciei agricole concluzioneazJ cJ pentru gru situaia este urmJtoarea$ ! zone foarte favorabile 23,: C din suprafaa arabil& ! zone favorabile H i HH , 9A,5 C din suprafaa arabil& ! zone putin favorabile 9,D C din suprafaa arabil. 'vnd n vedere cJ resursele hidrice i termice sunt foarte favorabile grului, rezult cJ rol hotrtor l are starea de fertilitate a solurilor. ,n prezent nota medie de bonitare naturalJ pentru gru este de 59 puncte care prin masuri ameliorative poate s creasc la 4F ! 9D.

I.3. Grul origine, istoric i sistematic

I.3.1 Origine i istoric. (in punct de vedere a origini lor, plantele cultivate se mpart n plante primare i plante secundare. Plantele primare sunt acelea care au fost luate direct n cultur, din cele mai vechi timpuri, iar cele secundare sunt cele care provin din plante ruduale, care creteau n slbticie n apropierea aezrilor omeneti i care au devenit mai trziu plante cultivate. 1rul, din acest punct de vedere, este o plant primar, deoarece este cunoscut din cele mai vechi timpuri, odat cu renunarea la viaa de nomad, a omului primitiv. ,n prezent se cunosc patru centre de origine centre genetice# pentru gru %igura 2.5#$

Figura 1.-. # Centrele de origine ale genului Triticum ?.Kavilov 23E:#

!>entrul asiatic central Hndia de ?K, 'fganistan, Tad+e.istan, 6zbe.istan#, din care provine specia Triticum aestivum, ssp. vulgare, compactum i sphaerococcum. !>entrul din Grientul Ii+lociu Hran, Hra.,Tur.menistan, )aza.stan# din care provin Triticum aestivum, ssp. vulgare si macha, T. persicum si T. timopheevi. !>entrul mediteranian ri din bazinul Iediteranei# din care provine$ T. durum, T. dicoccum, T. polonicum, T. aestivum ssp. spelta.

>entrul abisian 0tiopia i o parte a /omaliei# din care provin speciile ! T. durum, T. turgidum, T. dicocum, T. polonicum. >ercetJrile arheologice de la -armo estul Hra.ului# menioneazJ existena speciilor sJlbatice T. "oeticum i T. dicoccoides, precum i a celor cultivate T. monococcum i T. dicoccum cu cca. 3AAA de ani .e.n. 0xista dovezi cJ grul a fost folosit n alimentaia omului n perioada mezoliticJ 3AAA!9AAA i.e.n# n Grientul Ii+lociu. /JpJturile din renumitele peteri de la Iount >armel au scos la ivealJ seceri a cJror lamJ era formatJ din cremene ascuitJ, iar mnerul din os. 'cestea serveau la secerarea cerealelor gru, orz# sau a altor graminee. (e asemenea au fost gJsite mo+are i pisJloage de piatrJ cu a+utorul cJrora se zdrobeau seminele. 0ste mai mult dect sigur cJ oamenii din acele vremuri utilizau ca hranJ formele acestrale spontane ale grului de astJzi i nu a+unseserJ ncJ la cultivarea acestora, dei n aceleai peteri au fost descoperite sJpJligi din os. Primele vestigii de spice ntregi, spiculee, glume i boabe de gru au fost gJsite n Grientul Ii+lociu, datnd din perioada neoliticJ 9AAA!EAAA i.e.n.#. >ele dinti resturi de gru carbonizate constnd din boabe i spiculee au fost gJsite n sJpJturile de la -armo, o localitate situatJ ntre Ioul i /ulemani8a n Hra.. Kechimea lor se ridicJ la circa 49AA ani .e.n ;raidLood i ;raidLood, 23:A& ;raidLood, 23:F& 7elbae., 23:3#. 7osono 23E:# i ?a.ao 2349# au arJtat cJ grnele s!au extins din centrul lor de origine, n neolitic i ulterior, spre rJsJrit, pe trei cJi. Prima cale o constituie Mdrumul mJtJsiiN care trece prin Tur.estan, /in.iang, sudul Iongoliei, nordul >hinei. Pe aceastJ cale s!au rJspndit grJnele cu bobul alb. ' doua cale, care de fapt este cea mai importantJ, ncepe n 'fganistan, trece prin >mpia Pun+abului, poalele 7imalaiei, ;irmania, traverseazJ Ounnanul i /eciuanul din >hina, a+ungnd n valea rului Oangtse. Pe aceastJ cale au fost transportate grnele cu bobul rou. ' treia cale prezintJ puinJ importanJ. /pre apus grul s!a rJspndit mai ntai n nordul 'fricii, ndeosebi n 0gipt, care pe vremea romanilor era un grnar renumit. (e aici, a trecut n /icilia, Htalia, /pania, 0lveia, %rana, 'nglia, Glanda, 1ermania, a+ungnd pnJ n /candinavia. G altJ zonJ de extindere a grului a fost Hranul, Turcia, 1recia i ;azinul (unJrean. >Jile pe care s!a rJspndit grul n diferite zone ale 'siei, 'fricii i 0uropei au fost cele ale migraiei popoarelor. (esigur grul s!a extins n lume i prin vadurile comerciale existente n acele vremuri. ,n 1recia i Htalia anticJ, grul s!a cultivat din timpuri foarte vechi. Pe mJsurJ ce populaia acestor Jri s!a nmulit, grecii i romanii au fost nevoii sJ importe gru din 'sia, nordul 'fricii i /icilia. 1recii aduceau cantitJi importante de gru i din inuturile nordice, prin intermediul coloniilor greceti de pe malul

IJrii ?egre. >aius Plinius /ecundus D5!93 i.e.n.#, supranumit Pliniu cel ;Jtrn, n importanta sa lucrare 7istoria naturalis afirmJ cJ grecii apreciau foarte mult grul din zona Pontului 0uxin, deoarece avea bobul greu i de bunJ calitate. ?ici una din speciile de gru nu s!a format n *umea ?oua 'merica de ?ord, 'merica de /ud, 'ustralia#. 1rul a fost adus n aceste continente din *umea Keche. >ristofor >olumb, n a doua sa cJlJtorie 253E#, a dus grul din /pania n Hndiile de Kest, iar de aici n Iexic 2:2A# i apoi n sud!vestul /tatelor 6nite ale 'mericii. ,n /6', grul a a+uns i prin intermediul exploratorilor, pescarilor i a colonitilor plecai din 0uropa apuseanJ n secolul al PKHH!lea, iar n >anada a fost adus de coloniti plecai din %rana n acelai secol. ,n 'merica de /ud, grul a fost rJspndit de cJtre conchistadorii spanioli n secolul al PKH!lea. ,n 'ustralia, a fost luat n culturJ cJtre sfritul secolului al PKHHH!lea. @Jspndirea masivJ a grului n *umea ?ouJ s!a produs abia n secolul al PHP!lea i nceputul secolului PP!lea. ,n ara noastrJ, cultura grului este cunoscutJ din timpuri strJvechi. (upJ cum aratJ cercetJrile arheologice de la >ucuteni, +udeul Hai, grul se cultivJ ncJ n neoliticul superior i n epoca bronzului EAAA!2AAA .e.n#. /peciile primitive de gru folosite de popoarele vechi de pe aceste meleaguri au fost T. monococcum care s!a meninut sporadic n culturJ pnJ n zilele noastre n munii 'puseni#, T. dicoccum, T. compactum i probabil T. spelta Kasiliu, 2395#. (espre cultura grului n /udul Ioldovei se amintete n expediia lui (arius, regele perilor, mpotriva sciilor :2E i.e.n#, care locuiau n cmpiile 0uropei orientale, n 6craina i n regiunile din +urul IJrii >aspice. 1eto!dacii fJceau un comer nfloritor de gru cu coloniile greceti de pe malul IJrii ?egre i cu fraii lor traci din sudul (unJrii. 1rul ocupJ suprafee apreciabile n >mpia (unJrii, extinzndu!se spre rJsJrit n sudul Ioldovei i stepele 6crainei, iar spre apus, n >mpia PanonicJ. (espre cultura grului n >mpia (unJrii se fac meniuni cu ocazia expediiei lui 'lexandru cel Iare mpotriva geto!dacilor de pe malul stng al (unJrii n anul EE: .e.n. (e asemenea, Teofrast E9D!DF9 .e.n# vorbete despre o agriculturJ foarte mJnoasJ la geto!daci. >ultura grului a cunoscut o nviorare n secolele PHK!PKH n urma comerului ntreprins de negustorii italieni, ndeosebi de genovezi care apreciau mult grnele romneti. Producia din acea vreme era nsJ micJ, deoarece mari ntinderi din >mpia @omnJ erau necultivate, fiind acoperite de ierburi. GdatJ cu desfiinarea monopolului turcesc prin pacea de la 'drianopol n 2FD3, cultura grului n ara noastrJ a nceput sJ se dezvolte rapid, deoarece grul era foarte solicitat pe pieele occidentale, unde consumul de pine era ridicat ca

urmare a sporirii vertiginoase a populaiei, n urma dezvoltJrii industriale. /uprafee ntinse de pJune din >mpia @omnJ au fost deselenite i cultivate cu cereale. ,ncepand din 2F:A i pnJ la cel de!al D!lea rJzboi mondial agricultura Jrii a cunoscut o mare dezvoltare. 1rul a fost cultura principalJ care a determinat acest progres.

I.3.2. #istematica 1rul genul Triticum *# aparine ordinului $raminalis, %amilia $ramineae i cuprinde un numJr nsemnat de subspecii, varietJi i soiuri. ,n sistematica grului Triticum predominJ clasificarea fJcutJ de ?. Kavilov 23E:# dupJ care toate clasificJrile sunt grupate n trei secii, difereniate ntre ele pe baza numJrului de cromozomi Tabelul nr. 2.E#.

Speciile genului Triticum grupate dupa numarul de cromo'omi

.?. Kavilov ! 23E:, -. )e8 ! 23:5#

Tabelul nr 2.E.
(enumirea botanica T. "oeoticum ;oiss. 0t. /chiem. RT. aegilopides ;al.# T. monococcum *. T. dicoccoides )orn T. timopheevi =hu.ov T. dicoccum /chubl. ;ob imbracat @aspandireQQ Q sau golas /rupa diploida ."n 0 1-1 'lac salbatic Hmbracat Kestul Hranului, 'sia Iica, 1recia, /udul 'lac cultivat Ougoslaviei, >aucazul Hmbracat de 0st /rupa tetraploida ."n 0 "21 Tenchi salbatic Hmbracat Kestul Hranului, /iria, Hsrael, 'rmenia 1raul lui Timofeev Hmbracat 1ruzia vestica (enumirea comuna Tenchi cultivat Hmbracat Hndia,Hran,'sia >entrala,1ruzia, 'rmenia,zona Iediteranei 'sia >entrala, Hran, Hra., Turcia, 0tiopia, sudul 0uropei 0tiopia, sudul 0uropei Hran Primele evidente Preagricole 9AAA i.e.n. Preagricole /ecolul al PP! lea 9AAA i.e.n.

T. durum (esf. T. turgidum *. T. turanicum -a.ubz RT. orientale Perc.# T. polonicum * T. carthli%um ?eLs.8 RT. persicum Kav# T.aestivum *. cusubspecii$ !vulgare Kill. 7ost.# Iac )e8

1rau MdurumN 1rau englezesc 1rau de )horasan grau Iesopotamia# 1rau polonez 1rau persan

1olas 1olas 1olas 1olas 1olas

2AA i.e.n. ?ecunoscute /ec. al PKHH!lea ?ecunoscute

0tiopia, sudul 0uropei (aghestan, 1ruzia, 'rmenia, nord!estul Turciei /rupa 3e4aploida . "n 0 -"1 1rau comun 1olas Pe tot globul

Perioada neolitica DEAA! EAA i.e.n.

!compactum 7ost.# Iac )e8 !sphaerococcum Perc.# Iac )e8 !spelta *. Thell !macha (e.. 0t Ien.# Iac )e8

1rau pitic 1rau pitic indian 1rau spelta 1rau macha

1olas 1olas Hmbracat Hmbracat

'sia de sud!vest, sudul 0uropei Hndia centrala si nord! vestica 0uropa centrala 1ruzia vestica

Perioada neolitica DEAA! EAA i.e.n. D:AA i.e.n. 0poca de bronz /ecolul al PP! lea

vavilovii Tuman.# /ears. ! Hmbracat ! ! Q*a recunoasterea speciilor se au in vedere mai multe particularitati morfologice ale spicului, la acesta glumele prin marime, forma, dinte, carena, umar#, culoare si perozitatea au importanta deosebita. QQ(upa P. Iangelsdorf 23:E#.

(intre toate suprafeele cu gru cultivate cea mai mare suprafaJ i revine grului comun, care ocupJ circa 3AC din acestea. *ocul al doilea revine grului durum cu aproximativ 3C din totalul suprafeei, celelalte specii cultivate avnd o pondere de doar 2C n totalul suprafeelor cultivate cu gru. 1rul comun " STriticum aestivum *# Thell " subspecia vulgare Kill# I)T " cuprinde forme de toamnJ i de primJvarJ i este rJspndit pe toate continentele. ;oabele se utilizeazJ n primul rnd pentru fabricarea pinii iar, datoritJ acestui fapt acest gru se numete i Mgru de pineN. 1rul comun cuprinde un numJr foarte foarte mare de forme care sunt clasificate dupJ criterii botanice n varietJi i dupJ criterii morfologice i biologice n soiuri. 1rul comun se caracterizeazJ prin spice aristate sau nearistate, de formJ fusiformJ, elipticJ, cilindricJ, mJciucatJ cu densitate diferitJ n funcie de soi i cu mai multe flori n spiculee . 1lumele, prin mJrime, formJ, dinte, carenJ, culoare, perozitate, etc., constituie elementele importante n descrierea soiurilor. ;obul este de formJ oval!alungitJ, aproape rotund n seciune, de culoare roie sau albJ roz nchis, roiatic, roiatic!brun, alburiu, galben, roz#. /oiurile de gru cultivate n prezent n ara noastrJ aparine varietJilor$ ! er&throspermum )orn. spic alb, aristat, glume glabre, bob rou#& ! lutescens 'lef. spic alb, nearistat, glume glabre, bob rou#& ! 'errugineum 'lef. spic rou, aristat, glume glabre, bob rou#& ! milturum 'lef. spic rou, nearistat, glume glabre, bob rou#.

I.4. Scopul lucrrii de diplom

>erinele mereu crescnde ale omenirii n produse alimentare " ca urmare a ridicJrii nivelului de trai, pe de o parte ! i a sporirii populaiei, pe de altJ parte,

impun realizarea unor cantitJi din ce n ce mai mari de produse agricole vegetale i animale de calitate superioarJ. /porirea produciei se poate realiza fie prin extinderea suprafeelor cultivate, fie prin intensificarea produciei agricole. 'plicarea n producie a rezultatelor cercetJrilor tiinifice cu privire la sporirea fertilitJii solului, irigarea culturilor, agrofitotehnia, ameliorarea soiurilor i hibrizilor, protecia plantelor i tehnologiile perfecionate conduc nemi+locit la intensificarea produciei agricole. (e asemnea aportul temperaturilor i al precipitaiilor este deosebit de mare fiind factori determinani n realizarea n optim a fenofazelor specifice. Permanent, trebuie urmJritJ corelaia fazJ de vegetaie, temperaturJ i precipitaii concomitent cu lucrJrile de ngri+ire aplicate culturii i care au importanJ vitalJ pentru realizarea produciei. ,n acest scop am efectuat un studiu asupra culturii de gru de consum, soiul 'lex, nceput din toamna anului DAAD, datele prezentate fiind culese pnJ n acest moment, iar studiul va continua pnJ la recoltarea produciei n DAA:. Gbiectivul propus a fost$ modul de comportare a culturii de gru de consum, soiul 'lex, n zona Hnsula Iare a ;rJilei HI;# n condiii de irigare n funcie de regimul precipitaiilor, al temperaturilor i al atacului de boli i dJunJtori pe diferite fenofaze.

Capitolul II. Oferta Ecologic

II.1 ondiiile naturale ale !onei
(udeul )rila este situat *n cmpia din sud estul Romniei ocupnd o parte din lunca #iretului in'erior, o parte din +mpia )rganului i lunca *ndiguit a Insulei ,ari a )rilei ocupnd o supra'a de -.//,//%m2 repre0entnd 21 din supra'aa rii i cu municipiul )rila 'iind al 0ecelea ora ca mrime din Romnia. Poziia pe harta @omniei este dat de urmtoarele coordonate$ D9 A:U longitudine vestic, punct extrem fiind comuna 1albenu, 5: ADFU latitudine nordic, punct extrem Ixineni, 55A55U latitudine sudic, punct extrem comuna >iocile, DFA2AU longitudine estic, punct extrem comuna %recei din Hnsula Iare a ;rilei.

@eeaua hidrografic este reprezentat de fluviul (unrea cu cele D brae principale, Icin i >remenea ce delimiteaz HI;!ul. @ul /iret delimiteaz partea de nord a +udeului pe o lungime de :A.m de +udeul 1alai pe partea dreapt la Koineti primete ca afluent rul ;uzu care strbate +udeul pe o lungime de 2D4.m. ,ntre comuna -ugureanu i 1ura >lmuiului curge rul >lmui pe o lungime de F4.m fiind i amena+at pentru irigat, s!a format i o reea de canale de desecare ce depete chiar debitul rului >lmui, canalul %ilipoiu din Hnsula Iare a ;rilei, canalul Kalea 0ncii. G alt reea hidrografic o reprezint lacurile de step i lunc$ Hanca EED ha, Plopu EAA ha, *utul 'lb E:9 ha, Kultureni 2A: ha, limanurile fluviatile -irlu 2AF4 ha, >ineni 95 ha, >iulnia 3D ha.

*ocurile de meandru i de bra prsit se gsesc n *unca (unrii, ;lasova 5AA ha, -apsa Plopilor 94 ha, terasa >lmui, *acu /rat, ;atogu, Iovila Iiresii, unele dintre ele fiind folosite ca locuri pentru boli cu nmoluri terapeutice. ,n +udeul ;rila exist i lacuri artificiale destinate pescuitului i irigaiilor$ Ixineni, >orbu, 1raditea, ,nsurei, 6lmu, ;rotcelu secat#, 1albenu /tuc, Iircea Kod. 0cosistemul natural ;alta ;rilei a avut un caracter de o complexitate deosebit datorit multitudinii de tipuri de ecosisteme i anume bli, iazuri, pduri i chiar ape curgtoare naturale. Gdat cu realizarea digului circular pe 2:2.m, ecosistemul natural a fost fragmentat, incinta fiind transformat ntr!un ecosistem agricol ma+or, unic, specific, cu multe forme de microrelief. Teritoriul a fost scos de sub ape i redat agriculturii ntr!un timp record de numai un an de zile 2345!234:#, digul ncon+urnd perfect incinta de 92.335ha. (up ndiguire solul a avut nevoie de un anumit timp pentru a putea constata c s!a definitivat o form de tip incipient# de sol. ,n urma aplicrii lucrrilor de nivelare, desecare i drena+, excesul de ap a fost eliminat, regimul aerohidric evolund ctre normalitate raport optim ntre ap i aerul din sol#. Hnterveniile antropice au modificat cadrul ecosistemului natural i s!au creat condiii optime de via pentru microorganismele din sol utile agriculturii care i! au nceput importanta activitate, n calitate de factor pedogenetic, n lungul proces de formare a acestor soluri incomplet evoluate. (in acel moment solurile din incinta Hnsulei Iari a ;rilei, altdat biotopul unui ecosistem acvatic, au nceput s parcurg toate procesele pedogenetice specifice unui ecosistem terestru. 'stfel, Hnsula Iare a ;rilei se afl n prima zon agricol a rii cu soluri fertile cu nota de bonitare mai mare de 4A, cu resurse termice foarte bune, suma temperaturilor peste AA> este de 5AAA!5EAA anual, cu precipitaii atmosferice puine suma anual fiind de E:A!::Amm# i de aceea aici exist importante amena+ri pentru irigaie. 1eografic, teritoriul exploataiei se afl n >mpia @omn n *unca (unrii n +urul paralelei de 5:A care trece exact prin mi+locul teritoriului Hnsulei Iari i meridianul DFA care deasemenea mparte insula n dou. ,n raionarea climatic a @omniei /toienescu#, Hnsula Iare a ;rilei face parte din sectorul HH de cmpie cu climat continental, repartiia elementelor meteorologice fiind destul de uniform ca suprafa. (up )oppen indic un climat de step semiarid cod ;/ax ;/ " clim secetoas de step, a " temperatura lunii cele mai calde de peste DD A>, x " precipitaiile cad n cea mai mare parte la nceputul verii#.

'mplitudinea maxim a temperaturii medii lunare este de D4,:A>, temperaturile medii zilnice mai mari de D:A> se nregistreaz n circa 2EA!25A zile pe an iar temperaturi mai mari de EAA> se nregistreaz ntr!un numr de ::!4A de zile. (urata de strlucire a soarelui DDAA!DEAAhBan adic peste 4:C din durata posibil. Hzoterma anual este de 2A,3!22,2A> pentru zona ;rilei. *una cea mai cald are temperaturi medii de peste DDA> luna iulie#. Precipitaiile din insul sunt de 5AA!:AAmm anual. 6nitatea se situeaz n +urul izohietei de 5:Am. 'notimpul ploios este vara. >ea mai mare cantitate de ploi cad la nceputul verii, cea mai mic se nregistreaz iarna. ?umrul cel mai mare de zile cu cer acoperit se nregistreaz n cursul lunilor decembrie, ianuarie, februarie parial. 6miditatea relativ a aerului are valori minime n lunile iulie!august. 1eneza maselor de aer " polar continental din polar maritim, predominnd vnturi uscate primvara i viscole iarna. Knturi caracteristice sunt cele de ?0 i /0 i anume >rivul " vnt dominant de iarn care bate cu frecven de DAC& 'ustrul ! n timpul verii, cu frecven de 29C& ;ltreul " vnt cald aductor de ploaie care bate dinspre *unca (unrii. Knturile au intensitate mare i datorit lipsei obstacolelor naturale. ,n sezonul cald se pot nregistra temperaturi n aer de E: A> chiar EF!5AA>. Iaxima absolut la nivel naional a fost nregistrat pe teritoriul +udeului ;rila, n comuna Kiziru 5DA>#. ,n sezonul rece, geruri frecvente de "2:!DAA>. Iinima absolut s!a nregistrat cu o frecven de DC de "D4A>#, iar cu o frecven de 2C "5DA>#. /ecetele lungi sunt vara n lunile iunie, iulie, august, septembrie, octombrie. 0vapotranspiraia potenial " 0TP este de 9AA!9DAmm anual. (eficitul de ap E:!9AC din evapotranspiraie. Hndicele de ariditate (emartone este de 2:!DA. Hndicele de umiditate ThornLait este "DD. 'ceti D indici caracterizeaz un climat semiarid.

$ate climatice si 3idrologice. 5edii multianuale pentru 'ona FI6

>ampia @omana de sud!est#

0lementul climatic si hidrologic temperatura medie in aer precipitatii atmosferice umiditatea relativa aerC evapotranspiratia potentiala 0TP# (eficit !# si plus V# fata de 0TP niveluri cote# ale (unarii H !D,: D9 FE A,A VD,9 E,F: HH !A,E D9 93 A,A VD,9 5,D: HHH 5,4 D3 9D 2E,9 HK 2A,3 E4 9A :A,9 K 24,3 :D 49 2AF,A !:4,A :,55 *una KH KHH DA,9 DD,F 4E 44 2D9,A !45,A 5,35 59 45 25:,: !3F,: 5,DD KHHH DD,2 5D 4: 2DF,A !F4,A E,EA HP 29,: D3 4D FD,F !:E,F D,34 P 22,9 E2 95 55,A !2E,A D,F4 PH :,4 E4 9F 2:,A VD2,A D,3A PHH A,5 EE FE 5,: VE2,: E,:F 924,D !D4E,D 5,AE 95,D V2A3,F 45D,A !E9E,A Iedia sau suma anuala HP!HK HK!HP 2A,3 5:D E,E 2FE 2F,4 D43

V24,E !25,9 5,:5 :,53

'pa freatic n zon este de peste E!:m iar n Hnsula Iare a ;rilei apa freatic se afl la adncime mic 2!D!Em i poate fi accesibil aparatului radicular unor plante de cultur. 2n ceea ce privete vegetaia agricol, speciile de plante din "ioceno0a natural au ' eliminate i *nlocuite cu plantele de cultur, modi'icndu se ast'el structura i numrul speciilor ecosistem. ,n prezent, vegetaia ecosistemului natural i face simitor prezena prin apariia permanent a buruienilor n ciuda eforturilor oamenilor de a le elimina# care duc o aprig lupt de supravieuire cu plantele de cultur pe care de multe ori le i nvinge. >oncluzionnd, n urma interveniei antropice s!au modificat i mbuntit condiiile de biotop pentru a oferi un cadru favorabil creterii i dezvoltrii plantelor de cultur. (in aceste considerente, Hnsula Iare a ;rilei fosta ;alt a ;rilei# este considerat un agroecosistem cu multiple particulariti specifice. ,n structura speciilor biocenozei agricole din Hnsula mare a ;rilei, ce face parte din zona de /ud agricol a @omniei, grul ocup un loc important, ca favorabilitate zona fiind foarte favorabil.
II." Caracteri'area condi*iilor naturale din cadrul fermei 7eriga II.2.1 3o0iia geogra'ic

%erma Keriga face parte din Hnsula Iare a ;rilei administrat actualmente de /.>. T>0 E ;@'=H /.@.*. Piatra ?eam, punct de lucru ;rila i este situat n partea de /K a insulei. %erma are urmtorii vecini$ la ?ord " %erma /eicua& la /ud " %erma (obrota& la 0st " %erma *ebda& la Kest " digul ce mpre+muiete (unrea Keche&
II.2.2 Geomorfologia i hidrografia zonei

%erma Keriga este situat n partea de /K a Hnsulei Iari a ;rilei. ,n prezent n cuprinsul insulei se pot deosebi dou categorii de forme de relief$ a# forme de relief nalte& b# forme de relief +oase sau depresionare&

a# %orme de relief nalte " ocup n general spaii restrnse. ,ntre acestea se deosebesc grindurile i sectoarele litorale. ,n cadrul insulei se deosebesc grinduri mai nalte i mai late ce nsoesc de o parte i de alta privalele i +apsele. (atorit faptului c cele D brae ale (unrii, (unrea ?ou i (unrea Keche, sunt sunt distanate cu muli .ilometri ntre ele cca. DA.m# aluviunile depuse de cele D brae formeaz un grind meridian i au creat o alt form. Hnsula actual mai nalt pe margini, alungit, avnd partea central mai cobort. /ectoarele litorale fac trecerea de la fermele depresionare la grinduri. b# %ormele de relief +oase " ocupau teritorii cu exces de umiditate, frecvent inundate sau acoperite permanent cu ap. (up ndiguire toate aceste forme au fost drenate. ,ntre acestea menionm$ a# -apsele i privalele " sunt pri +oase ale insulei care n regim natural erau inundate permanent sau o perioad oarecare n fiecare an. b# (epresiunile " sunt areale mai +oase cu suprafee mai mari sau mai mici de diferite forme, care n regim natural erau ocupate de lacuri, mlatini, bli, etc. (epunerile aluvionare n grosime de 5A!4A cm. /e pot diferenia n dou complexe litologice " unul de suprafa argilo!lutos!mlos, n grosime de 5!2Acm, i unul de adncime care ncepe de sus n +os cu nisipuri fine, nisipuri grosiere cu pietriuri i bolovniuri, cu grosime de D:!EAcm. (epunerile din stratul de la suprafa au structura stratigrafic ncruciat, intercalndu!se depuneri argilo!mloase cu maluri i nisipuri mloase, unele cu coninut organic. 'ceste materiale constituie roca pe care se formeaz solurile predominant fiind cele cu textura fin. 7idrografia zonei. 7idrografia interioar a fermei este reprezentat de reeaua de canale de desecare ce cuprinde ntreaga suprafa a fermei, colecteaz apele de suprafa i determin scderea nivelului freatic i le transport n canale colectoare care prin staiile de pompare le vars n (unre. G parte din aceste canale, n timpul verii, cnd nivelul apelor freatice scade, rmn fr ap. ,n aceast incint depozitele aluviale cantoneaz trei strate acvifere$ 2. /tratul suprafreatic, de la adncimea de :,DAm D. /tratul freatic propriu!zis, la adncimea de 25,9Am E. /tratul freatic constant aflat la 'dncimea de D4,FAm.

/tratul freatic propriu!zis cantonat n complexul aluviunilor grosiere este un strat sub presiune cu nivel ascensional uneori artezian. /tratul suprafreatic este nmagazinat n aluviunile noi ale (unrii depozite nisipo!prafoase!nisipoase cu intercalaii argiloase# este alimentat de freaticul propriu!zis aceasta datorit discontinuitii orizontale a stratului impermeabil pe suprafa de separaie a celor D strate. 'mplitudinea maxim a stratului suprafreatic variaz de la 2!E,:m, pe circa 3:C din suprafaa insulei, stratul suprafreatic se gsete la adncimea de D!:m. %luviul (unrea este principalul regulator al nivelului apelor subterane. Pe teritoriul fermei Keriga apa freatic se afl la adncimi de 2,DAm n zonele depresionare i la D,:Am n celelalte zone. (in punct de vedere al reziduului fix, coninutul apei variaz de la dulce la puternic slciu. /!a constatat c n timpul primverii i pn la nceputul verii creterea nivelului apelor freatice ngreuneaz efectuarea lucrrilor agricole pe poriuni limitrofe digului i n unele zone depresionare. 'ceste efecte sunt mai pregnante cnd peste influena infiltraiilor se suprapune cantitatea sporit de precipitaii czute n aceast perioad.

II.2.3. Principalele caracteristici ale climei

Prin aezarea ei, ferma dispune de o clim uscat, cu veri clduroase i ierni geroase. Temperatura medie anual 11 0C. Precipitaiile nsumate pe 6 ani agricoli ncep!nd cu luna octom"rie sunt de ## mm. $vapotranspiraia potenial este de 0% mm, cu un deficit climatic de ap de &%# mm. Temperatura lunii celei mai calde, iulie pe 6% de ani este de 0 '',( C, iar a celei mai reci, ianuarie este de ) ',% 0C. Conform "uletinului emis de *.+.*.,. -rila pe anul '00' pe 6 luni, ianuarie)iunie, situaia se prezint astfel. temperatura aerului pe 6 luni se nregistreaz n luna iunie o medie ma/im de '60C, iar n luna ianuarie de ',& 0C i o medie minim n luna iunie de ,#0C, iar n ianuarie de )1#, 0C. 0edia lunar este de 1(,&0C n lunile mai)iunie i de )1,60C n luna ianuarie. 1n sol media lunar ma/im s)a nregistrat n luna iunie 0 ' ,# C, iar media lunar minim n ianuarie a fost de )',6 0C.

*ata medie a primului ng2e se situeaz la ' noiem"rie, iar ultimul ng2e apare la 1 aprilie, durata medie a intervalului fr ng2e fiind de '1% zile. 3miditatea relativ a aerului n ultimii #0 de ani nregistreaz cele mai sczute valori. luna iulie 6#4, august 6%4, septem"rie 6'4. 5c!nd o medie pe ultimii patru ani, precipitaiile n toamn au nsumat o valoare de 1#( mm, n iarn (6 mm, primvara 66 mm, iar vara 1% mm. 1n ultimii patru ani, cumulat pe perioadele toamn, iarn, primvar, s)a nregistrat o valoare de &#' mm precipitaii ce definesc un an cu favora"ilitate medie spre "un pentru culturile de toamn. *atorit faptului c evapotranspiraia potenial depete cu &%# mm cantitatea de precipitaii primit din sol, n acest caz zona se nscrie n r!ndul arealelor cu un "ilan 2idroclimatic mediu anual deficitar. 1n perioada de vegetaie v!nturile dominante sunt cele din direciile nord)sud i nord)est cu o vitez medie de ',0 ) &,6 m7s. *atele climatice au fost e/trase din "uletinele emise de dr.ing. 8oan 9iinescu, dr.ing. *umitru :stase i cercettorii ;taiunii de Cercetare)*ezvoltare +gricol -rila pe anul agricol '000. II.2.4 Principalele tipuri zonale de sol i potenialul lor de fertilitate <a nivelul fermei s)a identificat clasa solurilor neevoluate cu ' tipuri de sol. 1. ;olurile aluviale cu su"tipurile. a= gleice car"onatice> "= salinizate> '. +luviune gleic. /olurile aluviale gleice carbonatice. 'u profil de tipul$ 'p A!25cm#, negru, argilos, slab structurat, slab compact, rdcini frecvente, efervescena puternic, uscat. Grizontul 'm 25!:Dcm#, negru, lut argilos, structura bulgroas mic, compact, efervescen slab, reavn.

Grizontul '( :D!9:cm#, negru!glbui, lut nisipos, mlos, slab structurat, moderat compact, efervescen puternic, frecvente concreiuni de carbonat de calciu, reavn. Grizontul (1A 9:!2AFcm#, glbui murdar, lut nisipos, astructurat, moderat compact, efervescen puternic, concreiuni de carbonat de calciu, pete ruginii, reavn. Grizontul ( 2AF!2DAcm#, glbui!cenuiu, lut nisipos, astructurat, moderat compact, efervescen puternic, pete ruginii, +ilav. 'luviune gleic. 'u profilde tipul 1A' A!D2cm#, cenuiu, luto!nisipos, rdcini frecvente, cochilii, moderat compact, reavn, efervescen moderat. Grizontul 1A D2!49cm#, cenuiu ruginiu, argil luto!nisipoas, rdcini rare, moderat compact, vinioare ruginii, +ilav, efervescen moderat. Grizontul 1r 49!2DAcm#, cenuiu vineiu, argil lutoas, cochilii, moderat compact, umed, efervescen puternic. II.2.4 5egetaia i 'auna %erma Keriga se ncadreaz din punct de vedere climatic n zona stepei danubiene. Pe fostele grinduri nota dominant dau speciile$ ! >irsium arvense ! plmida& ! Panthium spinosum ! holera& ! /olanum negrum ! zrna& ! >henopodium album ! spanac slbatic& ! 'maranthus h8bridus ! tir& ! 7ibiscus trionum ! zmiia& ! /etaria lutescens ! mohor& ! 1alium aparine ! turia& ! 'triplex tatarica ! loboda slbatic. Pe fostele +ape nota dominant o dau speciile$ ! >irsium arvense ! plmida& ! Panthium riparium ! scai& ! Phragmites australis ! stuf. ,n lungul drumurilor unde exist de cele mai multe ori exces de umiditate din infiltraiile provenite din canalele de irigaie se remarc speciile$ ! Phragmites australis ! stuf& ! >irsium arvense ! plmida& ! /etaria lutescens ! mohor&

! 1alium aparine ! turia& ! /onchus arvense ! susai. Kegetaia ruderal n lungul drumurilor este reprezentat prin speciile$ ! 'venta fatua ! ovz slbatic& ! /orghum halepense ! costrei& ! 'rtemisia absinthium ! pelin& ! >irsium arvense ! plmida. ,n culturile agricole cele mai mari probleme le provoac speciile$ ! /orghum halepense ! costrei& ! /inapis arvensis ! mutar de cmp& ! @aphanus raphanistrum ! ridiche slbatic& ! >irsium arvense ! plmida& ! /onchus arvense ! susai& ! /etaria lutescens ! mohor& ! ;rasica rapa ! rapia slbatic& ! Panthium strumarium ! scaietele popii& ! >henopodium album ! spanac slbatic& ! 'maranthus h8bridus ! tir. 5auna spontan este reprezentat att prin animale sedentare ct i prin celemigratoare. Iodificrile ce au avut loc n biotop s!au reflectat n aria lor de rspndire i n numrul lor. (eselenirea stepei, ndiguirea i desecarea ;lii ;rilei actual HI;, crearea sistemelor de irigaii au dus la mpuinarea sau dispariia unor specii dropia, spurcaciul, pelicanul, lupul#, la migrarea unora n alte zone, la adaptarea altora la noile condiii de via. (e exemplu un numr mare de pescrui i duc viaa pe canalele de irigaii i terenuri cultivate. 'desea umbl n crduri n cutare de hran dup tractoarele ce ar sau presc. @aele slbatice se hrnesc pe terenurile cultivate cu semine de floarea!soarelui, etc. Iecanizarea i chimizarea agriculturii au influenat i ele efectivele de animale. /!a redus numrul prepelielor, turturelelor, etc. ca urmare a dizolvrii presticidelor erbicidelor n picturile de rou din care aceste psri se adap. @ecoltatul mecanic face ca puii de animale sau chiar animale mature iepuri, prepelie, fazani# s fie tiate de maini ntruct nu fug de zgomotul acestora. /e impune alungarea animalelor din faa mainii prin producerea de zgomote deosebite. 6nele animale s!au necat n canalele de irigaii. ,n ultimul timp s!au amena+at ns locuri speciale pe unde acestea se pot salva. (intre mamiferele ce!i duc viaa mai ales n zona de step, roztoarele sunt cele mai numeroase. 'cestea sunt reprezentate prin duntori ca$ popndul,

hrciogul, oarecele de cmp, oarecele de step, precum i prin iepurele de cmp, principalul vnat de step. (intre animalele de ap de interes cinegetic, bizamii sunt cei mai numeroi, pe cnd vidrele aproape au disprut. Tot pe cale de dispariie este i viezurele. Psrile sunt mai bine reprezentate prin cele de ap i de pdure. (ei s!au mpuinat, exist totui un numr apreciabil de psri sedentare sau migratoare ca$ diferite specii de rae, gte mari, grlie, strci, pescrui, nagi, becaini, sitari, cufundaci, liie, ipnui. *ebedele cuibresc n Hnsula Iic sau chiar n unele lacuri cum este cel din >ineni. Hhtiofauna este reprezentat prin peti autohtoni precum i migratori. (intre cei migratori de importan economic ce se reproduc n (unre citm$ nisetrul, morunul, cega, scrumbia. Peti autohtoni sunt$ crapul, somnul, alul, vduvia, linul, babuca, tiuca, carasul, mreana, osleul, ghiborul.

II.3 Indicii agroc"imici care caracteri!ea! starea de #ertilitate a solurilor

Hndicii agrochimici care caracterizeaz starea de fertilitate a solurilor din cadrul fermei Keriga se refer la p7!ul solurilor i la coninutul solurilor n ?P). II.3.1 #ituaia reaciei solurilor @eacia solului prezint o importan deosebit n ceea ce privete practica agricol, reprezentnd expresia condiiilor de formare i de evoluie a solului respectiv influennd ma+oritatea proprietilor fizice, chimice i biologice ale solului, deci viaa plantelor. @eacia solului exercit influena asupra activitii microorganismelor din sol, la un p7 mai mic de ase ncetnd activitatea acestora i ca urmare, n aceste soluri bacteriile fixatoare de azot i desfoar activitatea normal. Plantele cultivate necesit reacii de la slab acide la slab alcaline, n cadrul fermei Keriga cultivndu!se urmtoarele specii de plante$ gru, soia, rapi, floarea!soarelui, porumb. Pentru mbuntirea fertilitii solurilor din cadrul fermei este necesar meninerea p7!ului n domeniile de reacie neutru spre slab alcalin, care permit obinerea de recolte foarte mari i cultivarea unei game variate de plante. Pe total ferm predomin solurile cu reacie slab alcalin 2FF9ha, 3F,55C, urmate de solurile cu reacie puternic moderat# alcalin EAha, 2,:4C. II.3.2 #ituaia aprovi0ionrii cu a0ot

Pentru caracterizarea strii de aprovizionare cu azot s)a folosit indicele azot ?8:= care s)a determinat prin calcul n funcie de coninutul n 2umus i gradul de saturaie n "aze n scopul aprecierii cantitative a gradului de asigurare cu azot a solului. 8ndicele azot se folosete pentru evaluarea statistic a capacitii poteniale a solului de a asigura plantele cu azot n urma procesului de mineralizare a materiei organice i se calculeaz dup urmtoarea formul.
I6 = Chumus 5 C 2AA

1n cadrul fermei 9eriga, valorile 8: sunt cuprinse ntre 1,( i %,( solurile fiind grupate astfel. ) soluri cu aprovizionare sla"> ) soluri cu aprovizionare mi@locie> ) soluri cu aprovizionare "un. Cantitile de ngrm!nt cu azot se vor sta"ili n funcie de planta de cultur, planta premergtoare, raportul ntre : i P, nivelul fertilizrii cu fosfor, potasiu i ngrminte organice i dup rezerva de umiditate din sol la pornirea n vegetaia plantelor.
88.&.& ;ituaia aprovizionrii cu fosfor

1n sol fosforul se afl su" form de compui organici i anorganici. Coninutul total de fosfor variaz n funcie de natura rocii de solificare, v!rsta solului i factorii pedogenetici. Coninutul de fosfor mo"il a fost dozat prin metoda $gner ) ,ie2m ) *omingo n soluie de acetat lactat de amoniu ?P +<=. 9alorile e/primate n pri7milion sau n mg7Ag sol s)au ncadrat ntre 1# ppm i 11# ppm. 1n funcie de coninutul n fosfor mo"il solurile au fost grupate n patru stri de aprovizionare. ) soluri sla" aprovizionate n P, & 2a, 0,164> ) soluri mi@lociu aprovizionate n P, 10( 2a, %,6&4> ) soluri cu aprovizionare "un n P, (%% 2a, ##,604> ) soluri cu aprovizionare foarte "un n P, 1( 2a, 0,6%4.

+sigurarea insuficient a solurilor cu fosfor mo"il este una din cauzele care duc la o"inerea de recolte nesatisfctoare i fluctuante de la an la an limit!nd efectul ngrmintelor cu azot. Creterea capacitii de producie a solurilor i o"inerea de recolte mari, sta"ile i de calitate corespunztoare nu este posi"il fr optimizarea regimului fosforului n sol. 1n cazul neaplicrii ngrmintelor pe solul cultivat cu cereale, plante te2nice, coninutul n fosfai mo"ili n stratul arat al solului se micoreaz anual n medie cu 1,' ) 1,& ppm. *ac se aplic numai ngrmintele cu azot scderea anual a coninutului de fosfai mi"ili a@unge la o medie de ' ) ',% ppm. :ecesarul de fosfor se poate asigura din fosfat simplu i concentrat, din ngrmintele comple/e i din ngrmintele organice. II.3.4. Situaia aprovizionrii cu potasiu Potasiul din punct de vedere al accesi"ilitii pentru plante, se afl su" mai multe forme. ) potasiu nativ, fi/at, sc2im"a"il, solu"il, legat organic, plantele a"sor"indu)l su" form de ioni de B C. 5i/area potasiului din sol este un proces ce se desfoar repede n timp, cca (04 din potasiul administrat ca ngrm!nt este fi/at n primele '# ) #( ore, iar eli"erarea lui se face lent. Coninutul n potasiu mo"il a fost determinat n acelai e/tract de acetat lactat de amoniu ?B+<=, determinrile fc!ndu)se la fotometru cu flacr. Pe total ferm coninutul n B mo"il variaz de la 100 ppm la 66#0 ppm, solurile fiind grupate n cele trei stri de aprovizionare, dup cum urmeaz. ) soluri cu aprovizionare mi@locie n B, '# 2a, 1,'%4> ) soluri cu aprovizionare "un n B, & % 2a, 16,%64> ) soluri cu aprovizionare foarte "un n B, 1%1( 2a, 6,164. ,olul ngrmintelor cu potasiu n realizarea produciilor agricole planificate n cantitate i de calitate corespunztoare este mai important n anii cu variaii nefavora"ile a condiiilor meteorologice, c!nd plantele sunt supuse unor stresuri ?temperaturi sczute iarna, primvara, ne"ulozitate ridicat, e/ces de umiditate, stagnarea apei n sol, seceta prelungit,

ari, v!nturi puternice= mai ales pe solurile cu nsuiri c2imice nesatisfctoare i n anii cu inciden sporit a "olilor i duntorilor. :ecesarul de potasiu se poate asigura din sruri potasice, ngrminte comple/e, ce conin potasiu i din ngrminte organice. II.- 7escrierea unitii Hnsula Iare a ;rilei are teritoriul sistematizat pe D3 de ferme ncepnd cu /tvilaru la nord i ncheindu!se cu =ton la extremitatea sudic. =ona nordic are terenul cel mai fertil iar ctre sud fertilitatea natural a terenurilor scade. /uprafaa insulei este de aproximativ :4.AAA ha. /istemul de irigaii din Hnsula Iare a ;rilei este funcional pe aproximativ 5A.AAA ha iar pe restul de 24.AAA este nefuncional. II.-.1 8nsam"lul culturilor *n I,) %ermele de la irigat sunt n numr de D2, au n structura de culturi o pondere de 4AC pritoare i 5AC cereale de toamn. %ermele de la neirigat sunt n numr de F. 'u n structur 4AC cereale de toamn i 5AC pritoare. /tructura de culturi a Hnsulei Iari a ;rilei cuprinde urmtoarele culturi$ a# culturi de toamn$ gru, orz, rapi& b# culturi de primvar$ mazre, orzoaic de primvar, porumb, soia, floarea soarelui& %ermele de la irigat n cele 5A de procente din suprafa cultivate cu cereale de toamn seamn gru i rapi. ,n 4AC din suprafa destinate pritoarelor seamn soia i porumb, mai puin floarea soarelui. %ermele ale cror suprafee sunt n regim neirigat seamn n cele 4AC destinate cerealelor de toamn gru, orz, rapi iar n restul de 5AC se seamn orzoaic de primvar, mazre, floarea soarelui i mai puin soia. II.-.2 9erma 5eriga. #tructura culturilor +n Dr!u ?2a= Porum Erz Erzoaic " ?2a= ?2a primvar ha# = ,api 5loarea soarelui ha# ?2a= ;oi a ?2a =

'00 ' '00 & '00 # '00 %

6%& %&# %%' %(0

) %0% &#0 &%

#6 6 ) 61 )

1' ) ) )

'1% ) 11& 166

'% 11( 1' 1#1

%# & 6 0 66 ( 6( &

II.4.3 Organizarea muncii i structura personalului Pe teritoriul 80- sunt '6 ferme. E ferm dispune de$ - ef de ferm& - economist& - gestionar motorin& - 4!2A mecanizatori& - 2 mecanic de ferm& - 2 responsabil de sistemul de irigaii& - 2 paznic& - numr variabil de muncitori zilieri /eful de ferm rspunde ierarhic de$ - inginer ef " are n subordine :!4 ferme& - director tehnic& - director executiv& - director general& II.-.- #ectoare de activitate ;ector administrativ F centru> # sectoare mecanice> sector nave> sector cantine> sector auto"aza> sector c2imizare> sector aprovizionare desfacere> sector 2idro> sector semine>

II.4.5 esursele umane i modificrile survenite *n societatea agricol *n ultimii ani %irma T>0 E ;@'=H are aproximativ 2AAA anga+ai n cadrul HI;. ,n ultimii D ani HI; a fost administrat de societatea T>0 E ;@'=H. II.-.. )a0a material a 'ermei 5eriga %erma dispune de $ 9 tractoare 64:A, 2 ' 2FAA, E semanatori /6P D3 si E /P> F, E cultivatoare, D I' E,:, D I0T D:AA, F pluguri, D campuri de grape, un combinator, : remorci, 5 grape cu discuri 1( E,D si una 1( 4,5, D sape rotative si o pompa 7onda pentru transvazat solutie.

apitolul III. Graul particularitti anatomo$mor#ologice si %iologice. erinte ecologice

III.1. &articularitati anatomo mor'ologice 1raul Tritticum spp.# este o planta erbacee anuala, si face parte din familia 1raminaceae, este o planta monocotiledonata. III.1.1. Radacina. /oiul 'lex, creat la statiunea experimentala %undulea are doua feluri de radacini$ embrionare si coronare. @adacinile embrionare %igura E.2#, asa cum le arata si numele, pornesc din embrion si sunt de obicei in numar de E!:, uneori putind a+unge la F. Hn primele faze de vegetatie, chiar dupa aparitia radacinilor coronare, rolul radacinilor embrionare este important, ele aprovizionind plantuta cu apa si cu substante minerale. Hn timpul infratirii ia nastere si cel de al doilea fel de radacini ! radacini coronare ! care pornesc insa din nodurile bazale ale tulpinii, situate la mica distanta sub suprafata solului.

Figura ,.1. # 8adacina embrionara la grau

'!formarea radacinilor embrionare& ;! plantula cu radacini embrionare formate

@adacina graului %igura E.D.# are aspect fasciculat si dupa ce isi termina cresterea poate atinge adincimea de 2,:!D m. Ia+oritatea radacinilor aproximativ

4A!9AC# exploateaza stratul arabil pe adincimea de DA!EA cm. Hn acest strat, afinat prin lucrari, radacina capata dezvoltarea cea mai mare, intrucit factorii de vegetatie se asociaza in raporturi favorabile pentru cresterea si functionarea aparatului radicular. Kolumul radacinilor si felul cum se dezvolta depinde de soi, de felul solului si de umiditatea solului in timpul cresterii radacinilor. /tudiile facute au aratat ca raspindirea radacinilor la grau se face pe o suprafata cu diametrul de 4A! 2DA cm. 0ste necesar de cunoscut si suprafata de contact a radacinii cu solul, pentru ca asa se poate aprecia posibilitatea plantei de a!si insusi hrana. @adacinile poarta pe ele un numar foarte mare de Mperisori absorbantiN sau perisori radiculari prin care se produce absorbtia apei si substantelor minerale. Perii radiculari, se formeaza in numar mare DAA!EAA la 2 mm D suprafata epidermica# in zonele virfurilor tinerelor radacini, sunt intr!o permanenta regenerare, au un rol de covirsitoare insemnatate in absorbtia apei si hranei, marind suprafata de contact cu solul de aproximativ : ori <eaner 23D4! citat de =amfirescu#. 0i strabat particulele de sol si stabilesc un contact strins cu acesta, prin intermediul lamelei pectomucilaginoase ce acopera parul absorbant la exterior.

>u cit sistemul radicular va fi mai profund si mai bine dezvoltat, cu atit planta va rezista mai bin seceta %igura E.D#.
Figura ,.". # 8adacina unei plante mature de grau

Figura ,.,. # Influenta umiditatii solului asupra de'voltarii sistemului radicular la grau

/tructura anatomica se modifica putin odata cu parcurgerea stadiilor de vegetatie. 8adacina are la e4terior scoarta cu stratul pilifer in afara9 cu stratul endodermic spre interior9 iar in partea centrala9 cilindrul central al carui strat

periferic se numeste periciclu. In cilindrul central format dintr-o masa de celule parenc3imatice9 sunt inglobate fasciculele de liber si lemn .Figura ,.-1.

%igura E.5. " /tructura radacinii de Triticum aestivum

A-Structura radacuinii adventive .sc3ema1: pab- peri absorbanti; r'- ri'oderma; sc- scoarta .e4e4oderma9 pc- parenc3im cortical9 end- endoderma1; cc- cilindru central.per- periciclu9 flb- fascicul de liber9 flm- fascicul de lemn9 md- maduva1 6-Structura radacinii adventive .detaliu1: pab- peri absorbanti; r'- ri'oderma; e4- e4oderma; pcparenc3im cortical; end- endoderm; per- periciclu; lb- liber; lm- lemn; md- maduva.

III.1.2.'ulpina

Tulpina sau paiul culm# soiului 'lex este format de obicei din :!9 internoduri glabre, fistuloase, separate intre ele prin noduri. (easupra fiecarui nod se gaseste zona intercalara de crestere a internodurilor. Hnternodurile sunt lipsite de maduva. Totusi unele specii de grau cum sunt Triticum durum, T. turgidum, T. polonicum au ultimul internod cu maduva in interior. *ungimea internodurilor creste de la baza spre virf cu o anumita regularitate, lungimea unui internod fiind de obicei aproximativ egala cu media aritmetica a celor doua internoduri intre care este situat. ?odurile paiului de grau sunt pline datorita faptului ca tesuturile, in aceasta portiune, se intretes formand un fel de retea numita diafragma. *ungimea paiului la grau este o caracteristica de soi care poate fi insa influentata destul de puternic de factorii de mediu umiditate, temperatura, lumina#, precum si de ingrasaminte, densitatea semanaturii, etc. Gbisnuit, lungimea este cuprinsa intre 9A!25A cm dar sunt si soiuri care pot avea paiul lung doar de E:!5A cm, iar altele pot depasi 2,4A m inaltime.

Pentru conditii agrotehnice superioare sunt necesare soiuri cu paiul scurt 9A!3A cm# si mai gros, aceste doua caractere fiind corelate pozitiv cu rezistenta la cadere si cu o buna comportare in conditiile de irigat. Structura anatomica deasemenea prezinta unele particularitati. 'stfel privind la microscop o sectiune transversala printr!un internod al paiului, se poate vedea urmatoarele constitutie antomica %igura E.:#$ !la exterior epiderma alcatuita dintr!un singur rand de celule, asemanatoare ca forma, asezate neregulat, avind peretii exteriori ingrosati impregnati cu siliciu, formind un tesut de protectie. 6rmeza tesutul mecanic format din celule de scherenchim, cu peretii ingrosati si lignificati care se intind ca o centura imediat sub epiderma constituind ceea ce se numeste hipoderma# si contribuie in cea mai mare masura la rezistenta paiului la indoire si rupere . Tesutul conducator este reprezentat prin fascicule libero!lemnoase, cu alcatuire tipica gramineelor, fiind dispuse pe doua cercuri concentrice cele de la exterior sunt mai mici, si aprope inglobate in centura de sclerenchim, iar cele din cercul interior sunt mari, prote+ate fiecare in parte de cite doua brae de tesut mecanic, cu rol de protectie si de marire a rezistentei. Tot spatiul dintre hipoderma, fascicole, si golul paiului, este ocupat de parenchim. Tesutul asimilator da culoarea verde paiului, el se gaseste in partea superioara a paiului pe partile expuse la lumina si se formeaza intre epiderma si centura de sclerenchim care se prezinta ca niste mici insule.

Figura ,.<.- Structura tulpinii de 'riticum aesti(um

'! /tructura tulpinii schema#$ ep! epiderma& pas! parenchim asimilator& fcm! fascicul conducator mic extern#& fcI! fascicul conducator mare intern#& scl! sclerenchim& pf! parenchim fundamental& caf! canal aerifer. ;! /tructura tulpinii detaliu#$ ep! epiderma& scl! sclerenchim& pas! parenchim asimilator& fc! fascicul conducator& pf! parenchim fundamental& caf! canal aerifer.

!paiul este intotdeauna plin in dreptul nodurilor si aspectul anatomic este diferit de cel al internoduri Hn nod fascicolele libero!lemnoase se regrupeaza, se intretes, formind un fel de retea. (e aceea nodurile sunt bine aprovizionate cu apa si hrana, ceea ce explica de ce toate mcile formatii radacini adventive, frati, frun pornesc numai din noduri, aici probabil sunt cantitati mai mari de auxine.

*a inceput intregul internod este meristematic, dar pe masura alungirii tulpinii, activitatea meristematica se localizeaza intr!o zona mai mult sau mai putin limitata la baza internodului. Protectia si rezistenta sustinerea# zonei meristematice a internoduluieste asigurata de teaca frunzei, care se insera la nivelul nodului (easupra fiecarui nod este regiuneade crestere a internodului respectiv, care este format din tesut meristematic.
III.1.3. )run!a

%runzele sunt dispuse altern pe doua ortostihuri, in divergenta

2 D

. (upa

pozitia lor frunzele pot fi$ bazale, tulpinale si coleoptile. %runzele bazale sunt reduse la teaca. %runzele tulpinale sunt formate din teaca vagina# si limb lamina#. Teaca se insera la nod, este despicata si incon+oara internodul imediat urmator pe o anumita portiune. 0a prote+eaza meristemul intercalar de la baza internodului si contribuie la ridicarea tulpinilor cazute la pamint. 'para internodul in timpul cresterii, formarea tecii fiind premergatoare cresterii internodului respectiv, iar teaca frunzei superioare prote+eaza nu numai internodul dar si inflorescenta in curs de formare. %runzele soiului 'lex sunt de marime mi+locie, de culoare verde inchis, cu porozitate slaba iar pozitia frunzei steag este semiplecata. *a o teaca deosebim partea bazala mai ingrosata, numita nodul tecii nod vaginal, nod foliar# figura E.4# si restul tecii, mult mai suptire, cu alta structura anatomica de cit a nodului. ?odul tecii este cilindric si incon+oara complet baza internodului, mentinindu!si capacitatea de crestere pina ce internodul si!a terminat alungirea, iar teaca propriu!zisa se prezinta ca un cilindtru deschis. ?odul tecii este cilindric si incon+oara complet baza intrnodului, mentinandu!se capacitatea de crestere pana ce internodul si!a terminat alungitrea, iar teaca propriu!zisa se prezinta ca un cilindru deschis.

diafragm

)igura 3.*.$ +odul (aginal al #run!ei de 'riticum aesti(um

'! vazut din fata& ;! vazut din sectiune longitudinala.

:im"ul frunzei este liniar, lat de 9!2: mm, in tinerete pe fata raslet paros, cu nervurile paralele. *a baza se gasesc doua prelungiri numite urechise auricule#. *a limita dintre teca si limb se afla o formatiune membranoasa numita ligula, putin dezvoltata. +oleoptilul este prima frunza ce apare atunci cind se dezvolta plantuta. 0a are forma conica, alungita si prote+eaza mugurasul. >oleoptilul este sensibil la lumina si se inverzeste putin la partea superioara. >oleoptilul este considerat ca reprezentind ligula cotiledonului. Structura anatomica. +oleoptilul %igura E.9# reprezinta un cilindru parenchimatic, limitat la fata externa si la cea interna de tesut epidermic unistratificat, format din celule cu toti peretii suptiri, celulozici. 0piderma externa prezinta stomate, de tip halteriform, mai numeroase spre varful coleoptilului. Perii lipsesc in ambele epiderme. Parenchimul dintre cele doua epiderme este omogen, celulele continand cloroplaste, mai numeroase spre epiderma externa.
xilem.

%asciculele conducatoare, in numar de doua, sunt de tip colateral inchis si contin mai mult floem d

)igura 3.,.$ Structura coleoptilului de 'riticum aesti(um

0p! epiderma e! externa, i! interna#& pas! parenchim asimilator& pinc! parenchim incolor& fc! fascicul conducator lb! liber, lm! lemn#.

:im"ul 'riun0ei propriu 0ise. Primele frunze ce apar pe flancurile apexului caulinar, numite si protofile, au celule epidermice dreptunghiular!alungite& din loc in loc, printre celule epidermice obisnuite se afla peri tectori unicelulari, scurti si stomate, mai numeroase spre varful frunzelor. Iezofilul este parenchimatic!omogen, celulele continand cloroplaste in deosebi in regiunea apicara a frunzelor si in vecinatatea fasciculelor conducatoare.

(oua fascicule conducatoare mai mari, de tip colateral inchis, sunt localizate in unghiurile protofilelor. Portiunea convexa a funzelor este strabatuta de numeroase fascicule mici. Iarginile frunzelor sunt intarite de stalpii sclerenchimatici. %runzele mai invarsta, normale, numite si normofile figura E.F#, au limbul cu o structura mai complexa decat cea a coleoptilului si a protofilelor. >elulele epidermice sunt dispuse in siruri paralele cu axa longitudinala a limbului. Kazute din fata sirurile ne apar formate din celule lungi, altermand cu perechi de celule scurte, patratice. (in loc in loc se observa stomate, dispuse tot in siruri paralele. %ata superioara adaxiala# a frunzei este uneori ondulata prezentand coaste si valecule#, in timp ce fata inferioara abaxiala# este aproape plana. Hn valeculele fetei adaxiale se afla unul doua siruri de stomate, care delimiteaza benzi de celule buliforme. %iecare banda este formata din E!9 celule buliforme, cu peretii mai subtiri decat ai celulelor epidermice vecine si mai scurte decat cele epidermice lungi. (eoarece peretii externi ai celulelor buliforme nu sunt cutinizate, ele pierd multa apa in conditiile unei transpiratii exagerate, turgescenta lor scade si astfel determina rasucirea fetei superiare a limbului, unde numarul de stomate raspunzatoare in cea mai mare parte de transpiratie# este mai mare in comparatie cu fata inferioara. Peretii celulelor epidermice abaxiale sunt ingrosati si lignificati, pe aceasta fata peri tectori si stomatele fiind in numar mai mic decat pe fata adaxiala. 'mbele epiderme au celule cu peretii silicificati. Iezofilul este relativ compact, reprezentat prin doua straturi de celule palisadice +os cate unul sub fiecare epiderma# si unul!doua straturi de tesut lacunos, celulele lui lasand mici spatii aerifere. Hn dreptul valeculelor, mezofilul este in intregime de tip palisadic.

Tesutul conducator este reprezentat prin fascicule de diferite marimi, toate fiind incon+urate partial deosebi cele mari# sau total de cate o teaca parenchimatica, adesea incolora. *a fata interna a acestei teci se un strat de celule mecanice, amintind conformatia celor ce alcatuiesc endoderma de tip tertiar. %asciculele mai mari au lacuna acvifera, iar cele mai mici contin mai ales floem. Tesutul mecanic lipseste sau este redus ultimul caz el fiind reprezentat prin foarte putine celule hipodermice, in deosebi la marginea limbului. (iferi soiuri de grau difera intre ele prin gradul de ondulare al fetei superioare, marimea si frecventa celul buliforme si a peretilor tectori, conformatia celulelor ce alcatuiesc mezofilul.

Figura ,.2. #Structura frun'ei de 'riticum aesti(um

ep! epiderma s! superioara, i! interioara#& cbf! celule buliforme& mzf! mezofil& scl! sclerenchim& st! stomata& fc! fascicul conducator.

Teaca. 0piderma externa are ceule cu toti peretii ingrosati, lignificati si silicificati. 0piderma interna are celule mai mari si cu peretii subtiri celulozici. Iezofilul este de tip clorenchimatic sub epiderma externa si incolor sub cea interna, unde se pot forma si lacune aerifere. %asciculele conducatoare sunt numeroase si de diferite marimi. Hntre ele si epiderma externa se interpun stalpi cordoane# de sclerenchim, formati din celule cu peretii foarte ingrosati si intens lignificati. /pre margini, teaca este din ce in ce mai subtire, intre cele doua epiderme mezofilul reducandu!se la 2!D straturi de celule. #tructura ligulei. *igula este o formatiune anexa lipsita de tesut conducator care ia nastere la +onctiunea limbului cu teaca. *igula este in intregime parenchimatica, formata la baza din E!5 straturi de celule mici, incolore, cele externe reprezentand epidermele. %ata interna a ligulei se continua cu epiderma tecii foliare si ambele fete sunt lipsite de peri ori stomate. Iarginea superioara, libera, reprezentata doar prin epiderma, poate fi uneori fran+urata, datorita alungirii celulelor sale marginale.
III.1.4. In#lorescenta

%iecare pai poarta o inflorescenta spic#. 'ceasta consta dintr!un rahis ax# pe care sunt prinse de obicei 2A!DA spiculete. /picele pot fi compacte, cind internodurile rahisului articule,segmente# sunt scurte, si laxe, daca acestea sunt lungi. 6nele spice au segmentele mai lungi in partea inferioara si mai scurte in partea superioara, ceea ce face ca spicul sa para maciucat. >uloarea spicului " la maturitate " variaza de la alb!galbui, roscat, mai mult sau mai putin intens, pina la cenusiu foarte inchis, aproape negru. *a soiul 'lex spicul este lung de 4!3cm, semierect, aristat, de forma cilindrica, de culoare alba la maturitate. Rahisul reprezinta o prelungire a tulpinii si poate fi fragil sau tenace. /egmentele care pot fi drepte sau curbate, paroase sau glabre, sunt ingrosate la partea superioara. 'ceasta portiune se numeste calcii si pe el se prinde spiculetul. #piculetul %igura E.3# este format dintr!un ax scurt, la baza caruia se gasesc doua glume ce prote+eaza cele D!9 flori pe care le cuprinde spiculetul. /piculetele de la baza si uneori spiculetul din virful spicului sunt nefertile. 'cest caracter variaza atit datorita soiului cit din cauza conditiilor de mediu.

Figura ,.=. #Spiculet de Triticum aestivum

a! glume& b! axa spiculetului& c! floare& d! paleea inferioara& e! paleea superioara& f! bobul& g! arista @. Peterson, 234:#

$lumele %igura E.2A# la grau sunt de obicei ovale putind fi mai alungite lanceolate# sau mai rotun+ite ovoide#. 0le sunt puternic carenate iar la partea superioara se distinge un pinten mai mult sau mai putin pronuntat care uneori se poate termina cu o arista# si umarul glumei care poate fi tesit, drept sau ridicat#. 1lumele pot fi netede sau paroase, iar culoarea lor variaza de la alb la alb!galbui! roscat, pina la cenusiu inchis, aproape negru.

Figura ,.1>. #/lume de grau diferentiate intre ele prin umar9 dinte9 carena9 etc.
-. Percival, 23D2#

9lorile %igura E.22# graului au cite o palee inferioara aristata sau nearistata# si una superioara, care este ceva mai mica si rasfranta in interior la ambele margini. (e obicei paleele sunt mai lungi decit glumele si ele imbraca celelalte elemente florale. *a baza paleelor se gasesc doua lodicule care au rol in deschiderea florii.

)igura 3.11. )loare de grau

8ristele sunt prelungiri subtiri si lungi ale paleei inferioare. 0le sunt usor dintate si culoarea lor poate fi aceeasi cu a spiculului, dar poate fi si diferita. >ind paleele inferioare sunt lipsite de ariste, spicul este nearistat mutic#. %loarea de grau mai cuprinde trei stamine, fiecare fiind formata dintr!un filament destul de lung si o antera care are doi saci polinici in care se formeaza graunciorii de polen. Gvarul uniovular cu un stigmat bifidat si pufos formeaza partea femeiasca a florii gineceul#, iar staminele reprezinta partea barbateasca androceul#.
III.1.-. )ructul

%ructul graului " bobul " este o cariopsa golasa. ;obul are invelisul fructului pericarpul# concrescut cu invelisul semintei testa#. Provine din fecundarea si dezvoltarea ovarului. ;oabele diferitelor forme de grau se deosebesc prin forma, culoarea si aspectul suprafetei lor. %orma poate fi alungita, eliptica, ovala sau rotun+ita. >uloarea poate varia de la alb!galbui, galben pina la rosu de diferite nuante. /uprafata bobuluipoate fi neteda, aspra sau zbircita pe portiuni mai multsau mai putin intinse. Partea bombata a bobului se numeste partea dorsala, iar cea adincita partea ventrala. Hn lungul semintei, pe partea ventrala, bobul de grau are o adincitura sant#. *a partea superioara bobul de grau prezinta un smoc de perisori scurti, iar la partea inferioara se distinge embrionul sau germenul. *a soiul 'lex bobul are forma ovoidala, este semisticlos, de culoare rosu!deschis. Structura anatomica a bobului de grau %igura E.2D#, se prezinta astfel$ invelis tegument#, endosperm albumen# si embrion.

'

Figura ,.1". #Structura caripsei de Triticum aestivum '! /ectiune longitudinala$ per! pericarp& tg! tegument seminal& ca! strat de celule cu aleurona& cam! straturi de celule cu amidon& end! endosperm& p! peri& e! embrion. ;! /tructura$ p! straturi de pericarp& t! straturi din tegumentul seminal& al! strat de celule cu aleurona& am! straturi de celule cu amidon& end! endosperm.

Tegumentul este format din doua parti distincte$ pericarpul invelisul fructului# si testa invelisul semintei#.

Pericarpul are la exterior D!E straturi de celule alungite asezate cu axul lung in lungul bobului epicarpul# apoi un strat de celule, de asemenea alungite, dar asezate cu axul scurt de!a lungul bobului mezocarpul# si un strat de celule tubulare endocarpul#. Testa este alcatuita din doua straturi subtiri de celule. 0a contine un pigment care contribuie la culoarea caracteristica a bobului. ;ndospermul prezinta la exterior un strat de celule aproape patrate, asezate regulat, stratul cu aleurona care este bogat in gluten. Hn interior, endospermul este alcatuit din celule mai mari in care este depozitat amidonul. 0ndospermul reprezinta rezerva de hrana a embrionului. ;m"rionul se gaseste in partea inferioara a bobului si cuprinde, in forma incipienta, principalele parti ale viitoarei plante. 0mbrionul este despartit de endosperm de catre scutisor care contine un strat de celule alungite prin care trec substantele nutritive din endosperm in embrion in timpul germinatiei. 0ste alcatuit din muguras gemula#, tulpinita tigela# si radacinuta radicula#. Iugurasul este prote+at de o teaca numita coleoptil, iar radacinuta de coleoriza. Hn embrion, linga tulpinita, se mai gaseste si o frunzulita denumita epiblast, care se considera ca este rudimentul celui de al doilea cotiledon.

III.2. &articularitati %iologice

>unoasterea fazelor principale prin care trece graul, de la incoltire pina la maturitate, prezinta un interes deosebit pentru stiinta si practica. III.2.1. $erminarea *a gru se produce dupJ parcurgerea repausului seminal de 5A ! 4F zile '.Iiculescu#. ,ntre recoltare i semJnat n ara noastrJ n unele +udee ca Iaramure, ;istria!?JsJud, 7arghita, >ovasna, ;raov, /ibiu, 'lba, 7unedoara, /Jla+, ?eam, /uceava, nu se asigurJ acest numJr de zile, fiind necesarJ aducerea de semine din alte +udee n :A C din ani. Prin semanarea unui grau care nu si!a parcurs repausul seminal, se obtine un lan cu rasarire neuniforma si cu densitate redusa. 'cest aspect constituie, in multi ani, una din cauzele productiilor mici de grau in zonele mentionate. 0ste afectatJ sub acest aspect cca. 2A C din suprafaa cultivatJ cu gru. Temperatura minimJ de germinaie este de 2 ! DW> optima DDo!D:o#. *a aceastJ temperaturJ rJsJrirea se produce ncet. 'stfel de situaii sunt la nsJmnJrile trzii.

Procesul ncepe prin absorbia apei, necesarul fiind de 55 ! :A C din masa bobului uscat la aer. 0nzimele activate transformJ amidonul, grJsimile i proteinele n substane cu molecule mici care prin intermediul scutelului a+ung n nodul embrionar i de aici n mugura i rJdJciniJ. ,ntre capacitatea de germinaie din laborator i rJsJrirea n cmp diferenele sunt mici dacJ seminele sunt sJnJtoase i mari, dar diferenele devin foarte mari dacJ seminele provin de la plante atacate de 9usarium sau dacJ au fost atacate de ploniele cerealelor. ;. *oLe i ). @eis 239D# au demonstrat cJ vigoarea plantelor provenite din semine cu coninut mai ridicat de proteine a fost mai mare n primele trei sJptJmni de vegetaie. ,n %igura E.2E. este prezentatJ morfologia germinaiei bobului de gru.

Figura ,.1, - 5orfologia germina*iei bobului de gr!u$ 2!bobul& D!coleoptil& E!coleorizJ& 5!rJdJcinJ primarJ& :!rJdJcini secundare embrionare& 4!rJdJcini embrionare cu sol reinut de periorii radiculari& 9!prima frunzuliJ

III.2.2. iclul de (egetaie

*a gru poate fi mpJrit n patru perioade$ !perioada activJ a vegetaiei n toamnJ&! perioada de vegetaie din timpul iernii criptovegetaia#& !perioada de regenerare a plantelor n primJvarJ& !perioada creterii intense n primJvarJ.
III.2.2.1. 3erioada activ< a vegetaiei din toamn<

>uprinde fazele de *nr<d<cinare i *n'r<ire. Formarea sistemului radicular. @adicula, prote+ata de calcariza sparge invelisul bobului si iese afara. >alcarizacreste putin, se deschidela virf si lasa sa apara radicula, care continua sa creasca si sa se alungeasca, iar dupa un timp incepe sa functioneze ca radacina embrionara. @JdJcinile embrionare, deosebit de importante pentru plantule, a+ung la sfritul iernii la dimensiuni impresionante$ rJdJcina principalJ pnJ la cca. 2AA cm, alte rJdJcini laterale cca. 4A cm, iar alte rJdJcini seminale la DA ! 5A cm. @JdJcinile embrionare asigurJ grului necesarul de apJ i hranJ pnJ n primJvarJ, n perioada de iarnJ, ele acionnd sub stratul ngheat. >urind pe linga acestea apar altele noi, din nodurile bazale ale tulpinii. 'cestea sunt radacinile adventive sau coronare. @JdJcinile adventive sunt mai multe la numar, fata de cele embrionare, mai lungi, mai viguroase, abundent ramificate. @adacinile embrionare nu pier, dar cu timpul se reduce aportul lor, rolul preponderentrevine treptat radacinilor adventive. ?umJrul mare de periori absorbani, cu mare capacitate de absorbie de pe rJdJcinile embrionare asigurJ rezistenJ pronunatJ la seceta din perioada toamnJ! iarnJ. e i se desfJoarJ pnJ cnd temperatura scade sub :o>. %aza se desfJoarJ n bune condiii la temperaturi de F!2D o ?. /aulescu, 234:#, n condiiile asigurJrii necesarului de apJ, necesarului de substane nutritive, a celorlalte cerine fitotehnice. Iasa totala de radacini sporeste odata cu varsta plantei, atingind punctul culminant la faza de infratire, dupa care viteza de crestere se reduce. Formarea partilor aeriene. *a cereale formarea partilor aeriene cuprinde$ rasaritul, in'ratitul, 'ormarea paiului, a in'lorescentei, a 'lorilor si "oa"elor. 8asarirea plantei se produce cand mugurasul sub protectia coleoptilului a srabatut stratul de sol acoperitor si iese la lumina. (upa un timp coleoptilul isi inceteaza cresterea, fiind strapuns de prima frunzulita verde.(upa un timp 2A!2D zile# plantele isi stagneaza cresterea si se pregatesc pentru infratire. Infratirea este insusirea cerealelor de a forma mai multe tulpini, pe linga tulpina principala, numiti 'rati %igura E.25#.

Figura ,.1-. #Infratirea

%ratii au nastere din nodurile subterane si se comporta mai departe ca si tulpina principala. ?odurile din care pornesc fratii sunt atat de apropiate incat da impresia ca toti fratii au plecat din acelasi punct ! nod de infratire. Hnfratirea nu reprezinta in fapt alceva decat ramificarea tulpinii de la baza sa, din nodurile formate la mica adincime in sol. ?odul de infratire, in afara de faptul ca din el se formeaza lastari noi, indeplineste si alte functiuni, care pentru grau, au o importanta vitala. 'stfel, din nodul de infratire se formeaza radacini numeroase, denumite coronare, si sunt viguroase, mult mai lungi decit cele embrionare si ambundent ramificate. Prin nodul de infratire plantele pot regenera, formindu!se noi lastari, ceea ce pentru graul de toamna prezinta o deosebita importanta. *astarii care se formeaza din nodul de infratire au o individualitate proprie, ei isi formeaza alte noduri din care pornesc noi frati si noi radacini coronare. 'stfel la o planta se formeaza frati din ordinul$ intai, al doilea, al treilea s.a.m.d. ,n condiii normale, grul formeazJ 2,:!D frai, rar E sau mai muli %. 'ngelini, 234:#. ?u este de dorit o nfrJire excesivJ, deoarece greutatea bobului n spic se reduce cu D9 C la fraii de ordinul H i cu 5: C la fraii de ordinul HH ' Tianu, 2395#. %. >rescini, 2343#, precizeazJ cJ numJrul mare de spice la unitatea de suprafaJ trebuie realizat de la mai multe plante cu puini frai i nu invers. ?umarul de frati pe care poate sa!i formeze o planta constituie capacitatea de in'ratire a acestei plante. >apacitatea de infratire reprezinta o insusire ereditara, dar ea variaza foarte mult cu conditiile de vegetatie. 'supra capacitatii de infratire

actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana, epoca mai timpurie de semanat, regimul de nutritie al plantelor, spatiul de nutritie, etc. Plantele care au un spatiu de nutritie mai mare infratesc mai puternic. >apacitatea de infratire se poate, de asemenea, controla cu foarte bune rezultate marind sau reducind densitatea plantelor. Prin infratire plantele pot compensa unele goluri care s!ar forma in lanuri, asigurandu!se astfel o densitate optima de spice recoltabile. *a soiul 'lex forma tufei este semierecta. @ezistena grului la temperaturile scJzute din timpul iernii se realizeazJ prin procesul de c<lire. ,n prima parte a procesului menionat se acumuleazJ n celule cantitJi importante de zaharozJ, glucozJ i levulozJ, cu rol important n prote+area coloizilor din protoplasmJ. Procentul de zaharozJ poate a+unge la DA ! D: C n frunze i chiar EA C n nodul de nfrJire. ,n paralel crete i coninutul de substane proteice. >ondiii favorabile pentru acumularea n bune condiii a primei faze se ntrunesc cnd temperatura ziua este de 2A ! 2:o>, iar noaptea de A ! 4o> i o duratJ de strJlucire a soarelui de D ! E oreBzi. %aza dureazJ 2: ! DA zile, iar la finele fazei grul rezistJ pnJ la !2D o> la nivelul nodului de nfrJire. 'poi, odatJ cu scJderea temperaturii pnJ la !2A o>, plantele eliminJ din celule EA ! :A C din apa liberJ, prin nghearea acesteia n spaiile intercelulare i prin transpiraie, n acest fel mJrindu!se concentraia sucului, apa rJmasJ n celule fiind puternic reinutJ de coloizi. 'ceastJ fazJ se realizeazJ n 29 ! DF zile, la finele ei plantele suportnd temperaturi scJzute pnJ la !DAo> ! DEo> la nivelul nodului de nfrJire. Pentru parcurgerea fazelor de vegetaie din toamnJ sunt necesare 5A ! :A zile de la rJsJrit, interval de care trebuie sJ se inJ seama la alegerea epocii optime de semJnat, astfel ca la data intrJrii n iarnJ plantele sJ aibJ o stare de vegetaie normalJ, fapt ce asigurJ trecerea plantelor n etapa generativJ. III.2.2.2. 3erioada de vegetaie din timpul iernii =criptovegetaia> G importanta parte din vegetatia graului de toamna se petrece in perioada de iarna, in conditii de temperaturi scazute. >ercetJtorii italieni au numit perioada de iarnJ de criptovegetaie i i acordJ deosebitJ importanJ, deoarece n aceastJ perioadJ se continuJ absorbia azotului, transformarea i utilizarea acestuia pentru procesele morfogenetice. 'cum se formeazJ noi primordii foliare i radiculare i se difereniazJ conul vegetativ, din care se formeazJ apoi spicul. Hn perioada de criptovegetatie, infrunzele de grau are loc si procesul de fotosintezJ, cu toate ca temperatura aerului este scazuta are loc pnJ la !:o>#.

Hn perioada de iarna continutul de clorofila in frunzele graului de toamna manifesta diferentieri insemnate intre soiuri. G. ;erbecel i colab. 239A#, menioneazJ cJ intrarea plantelor n perioada de criptovegetaie n Transilvania i nordul Ioldovei are loc la : ! 2A decembrie, iar n sud!vestul Jrii ntre DA ! EA decembrie. >ele menionate reliefeazJ necesitatea corelJrii aplicJrii azotului cu etapele de organo!genezJ din perioada toamnJ!iarnJ, ceea ce conduce la o mai bunJ dezvoltare a elementelor de productivitate i la pornirea mai timpurie n vegetaie.
III.2.2.3. 3erioada de regenerare a plantelor de gru de toamn< *n prim<var<

Perioada se referJ la intervalul de la dezghearea solului i pnJ la ntrunirea condiiilor optime de cretere. ,n procesul de regenerare rol important l au rezervele de azot acumulate n perioada de iarnJ. 'vnd n vedere cJ sistemul radicular este ncJ slab dezvoltat i cJ temperaturile sunt ncJ scJzute, se impune a mJri concentraia de azot n soluia solului. >apacitatea de regenerare este diferitJ de la soi la soi. *a cresterea temperaturii, plantele de grau reactioneaza printr!o crestere a sistemului radicular si a numarului de frati. Hn procesul de regenerare rolul cel mai important il au rezervele de azot acumulate de planta in perioada de iarna. >apacitatea de regenerare a plantelor de grau in primavara constituie si un caracter de soi.

III.2.2.-. 3erioada creterii intense =etapa generativa> >orespunde fazelor de vegetaie, de 'ormare a paiului, *nspicare i de 'ormare a "o"ului.'ceasta perioada se caracterizeaza print!o crestere accentuata a organelor vegetative si formarea organelor de reproducere. (e!a lungul acestei etape se dezvoltJ sistemul radicular adventiv care a+unge la finele vegetaiei la F ! 2A C din greutatea plantei. >reterea sistemului radicular la nflorire FA ! F: C din rJdJcini sunt la adncimea de pnJ la :A cm# nceteazJ n faza maturitJii n lapte. Iasa radicularJ este mult influenatJ de nivelul de fertilizare cu care se gJsete n relaie pozitivJ. Hnfratirea plantelor de grau inceteaza. ?u se mai formeaza muguri axilari generatori de lastari, iar lastarii fratii#, mai putini pregatiti din punct de vedere fiziologic, nu produc tulpini sunt MblocatiN# si treptat dispar. 'cest fenomen este

determinat, cum mentioneaza @. *aloux 2349#, de substante inhibitoare elaborate de tulpinile de+a evoluate, de competitia pentru spatiu nutritiv si aerian si, in sfirsit de faptul ca pentru trecerea in etapa generativa fiecare lastar, independent, trebuie sa parcurga procesul de vernalizare. *astarii care apar mai tirziu sunt in afara conditiilor de vernalizare si, ca atare, nu sunt pregatiti fiziologic pentru depasirea etapei vegetative. .lungirea tulpinii la grau se face prin crestere fiecarui internod in parte crestere intercalata#. >resterea tulpinii incepe cu alungirea primului internod bazal, urmeaza alungirea succesiva a celorlalte internodii, crestere care se face cu intensitate mai mare astfel ca, inainte de a se termina alungirea internodului inferior, incepe si alungirea internodului urmator. *ungimea internodudiilor creste de la baza spre varf, cel mai lung internod fiind cel din partea superioara, care poarta inflorescenta. Parcurgerea fazei de formare a paiului este insotita de procese fiziologice complexe, deoarece in aceasta perioada se inregistreaza diferentierea organelor de reproducere. 'lungirea paiului este conditionata insa, de o temperatura mai ridicata fata de cea necesara pentru infratire si anume cel putin 25!24o >. ,ntr!un interval scurt de cca 5A zile in perioada DA HK!EAK# n perioada mpJierii, se acumuleazJ peste 4A C din totalul biomasei, n timp ce n intervalul octombrie!martie s!a realizat doar E C din totalul biomasei. ,nJlimea plantelor la soiurile de gru oscileazJ ntre 9A ! 2:A cm, n funcie de temperaturJ i umiditate. (upJ fecundare are loc o scJdere n greutate a pJrii vegetative, dar se produce o cretere rapidJ n greutate a boabelor. /uprafaa foliarJ a plantelor de grau de toamna creste pana la sfirsitul lunii mai, cand atinge la sfrit de mai EAAAA ! E5.AAA mD, apoi scade brusc. *a gru se urmJrete ca indicele suprafeei foliare sJ nu depJeascJ valoarea 5, deoarece la valori mai mari se reduce asimilaia netJ. Inspicarea este faza ce urmeaza formarii paiului. /ub protectia invelisului de frunze, concomitent cu cresterea paiului se dezvolta si inflorescenta. >nd spicul se aflJ n teaca ultimei frunze grul se aflJ n XburdufYY .Hnspicatul se produce la putin timp de la faza de MburdufN este declansat cand a iesit afara 2BE din inflorescenta si in lan :AC este in aceesi situatie. In#lorirea adica deschiderea florilor, se petrece cand planta a atins maturitatea sexuala.*a graul de toamna incepe la :!4 zile dupa inspicare de la iesirea spicului din teaca ultimei frunze#. Hn situatia unor temperaturi ridicate inflorirea poate sa inceapa imediat dupa inspicare sau chiar cand spicul se afla in burduf. Hnflorirea in inflorescenta se

produce treptat odata cu maturarea sexuala a fiecarei flori din spiculet, incepand cu deschiderea florilor din mi+locul spicului. (eschiderea florilor are loc de regula dimineata si in ansamblu dureaza citeva zile, fiecare floare sta deschisa EA!4A minute. *a temperaturi scazute deschiderea florilor poate intirzia la F!3 zile de la inspicare. ,nfloritul unui spic se realizeazJ n E ! : zile, iar al unui lan n 4 ! 9 zile. )ormarea %o%ului are loc in timp de ED!5: zile cat dureaza perioada de la fecundare pana la maturitate, in bobul de grau are loc un proces intens de depunere a substantelor asimilate in frunze. Primele care se depoziteaza sunt substantele organice azotate. Hn faza de coacere in lapte, bobul contine circa :AC apa din greutatea sa. >ontinutul in apa scade treptat, astfel ca, la maturitate deplina, el a+unge la numai 24C. Gdata cu scaderea continutului uin apa, bobul de grau isi reduce din volumul si isi schimba consistenta, se intareste.
Organogene0a grului de toamn<

(e!a lungul ciclului biologic al grului de toamnJ se disting douJ faze$ vegetativ) i generativ). '. (ionigi 239A#, menioneazJ cJ separarea celor douJ etape corespunde momentului cnd merismenul apical al tulpinii pierde capacitatea de difereniere a frunzelor i ctigJ capacitatea de difereniere a spicului. %. )uperman 23::# distinge la gru 2D etape de organogenezJ, ale cJror caracteristici sunt prezentate n tabelul E.2.

/rganogene!a la graul de toamna

%.I. )ruperman, 23::& 1h. ;alteanu, 23F3#

Ta"elul nr.3.1

Fa'ele
1erminare si rasarire

/ene'a organelor vegetative si generative

Elementele productivitatii

H. (iferentierea si cresterea organelor embrionare

@asarirea in camp& densitatea culturii

%runza a treia, infratire

HH. (iferentierea conului de crestere apexului vegetativ# in primele noduri, internoduri si frunze tulpinale primordii foliare# HHH. Hnductia florala, inceputul diferentierii spicului diferentierea axului principal al inflorescentei si a glumelor# HK. (iferentierea primordiilor spiculetelor& formarea paleelor si primordiilor florale K. %ormarea lodiculelor in flori& diferentierea primordiilor staminelor si a primordiilor carpelei pistilului# KH. %ormarea elementelor de reproducere micro si macrospogeneza# KHH. Iicrogametogeneza, cresterea componentelor florale, a paleelor, alungirea segmentelor de rahis KHHH. Iacrogametogeneza, definitivarea proceselor de formare a tuturor organelor inflorescentei si florilor HP. %ecundarea si formarea zigotilor P. %ormarea si cresterea cariopselor& proembriogeneza PH. 'cumularea substantelor nutritive in boabe& embriogenaeza PHH.Transformarea substantelor in substante de rezerva in cariopsa

?umarul de frunze, capacitatea de infratire, rezistenta la ger

M>riptovegetatiaN

?umarul segmentelor de rahis

Hnceputul alungirii paiului

?umarul spiculetelor in spic, rezistenta la seceta

'lungirea paiului

?umarul de flori in spiculete

M;urdufN Mcraparea burdufuluiN

%erilitatea florilor, densitatea spicului, rezistenta la temperaturi ridicate

Hnspicarea aparitia spicului#

Hnflorirea %ormarea boabelor

?umarul de boabe in spic Iarimea boabelor

6mplerea boabelor in lapte >oacerea in parga si deplina

1reutatea boabelor, rezistenta la sistavire

Figura ,.1<. # Codificarea vegetatiei la grau

dupa scara =ado.s#

III.3. erinte 'ata de clima si sol 1raul, caracterizat printr!o buna plasticitate ecologica, suporta climate foarte variate, insa pentru a asigura productii ridicate, de buna calitate, constante de la an la an, cere in general o clima moderat calda si umeda, cu soluri fertile. Perioada de vegetatie, in conditiile tarii noastre este de D9A!EAA zile la graul de toamna si 2AA!25A zile la graul de primavara, depinzand de soi, dar mai ales de conditiile in care se cultiva. /oiul 'lex are perioada de vegetatie cuprinsa intre D22!D:: zile.
III.3.1. erinele grului #a de temperatur

1raul asigura productii ridicate in zonele unde temperatura este scazuta la inceputul vegetatiei, moderata in perioada de crestere intensa si relativ ridicata in perioada de coacere. /uma de grade de temperaturJ este de 2FAA ! D2AAo>. Temperatura minimJ de germinare este n funcie de soi ntre 2 ! 5 o>, temperatura optimJ DE ! D:o>, temperatura maximJ EA ! E:o>. Pentru rJsJrire necesitJ, n medie 2DAo>, temperaturi medii zilnice peste Ao, ceea ce nseamnJ cJ la o temperaturJ medie zilnicJ de 2Ao rJsare n 2D zile.

Temperatura optimJ pentru rJsJrire este de 2: ! DAo>. ?ecesarul de cJldurJ de la rJsJrit i pnJ n iarnJ este de :AA ! ::Ao>. Temperatura optimJ pentru nfrJire este de F ! 2Ao>. >Jlirea plantelor dureazJ E: ! :: zile. ,n prima etapJ, n cursul zilei necesitJ 2A ! 2:o>, iar noaptea A ! :o>. ,n partea a doua, cJlirea se desJvrete la temperaturi care variazJ de la !2o> pnJ la !:o>. ;ine cJlit rezistJ bine la iernare temperaturi pnJ la !DAo>. ,mpJierea se produce la 25 ! 2Fo>, iar nspicarea la 24 ! DAo>. ,nflorirea, polenizarea i fecundarea se desfJoarJ bine la temperaturi de 22 ! o 2D > noaptea i 2F ! DDo> n cursul zilei. Temperatura optimJ n perioada umplerii boabelor este de DAo>. (epJirea unor temperaturi de D: ! D4o> n perioada maturizJrii boabelor sunt dJunJtoare.
III.3.2. erine #a de umiditate

;une rezultate se obin n zonele cu precipitaii cuprinse ntre 5AA ! 9AA mm n perioada de vegetaie. %. 'ngellini dJ ca factor limitativ D:A mm. <holtman apreciazJ ca optim 4AA mm. >oeficientul de transpiraie oscileazJ ntre E:A ! 9AA, frecvent E:A ! 5AA. %azele de vegetaie cu consum maxim sunt$ ! formarea primordilor spiculeelor i diferenierea primordilor florilor, cnd se decide numJrul de spiculee i de flori fertile n spicule& ! polenizarea i fecundaia, cnd seceta reduce receptivitatea stigmatelor i scade viabilitatea grJunciorilor de polen& ! formarea i umplerea boabelor, cnd lipsa precipitaiilor determinJ itJvirea& ! formarea primordilor din care iau natere fraii. *ipsa de umiditate reduce numJrul de frai& ! mpJierea. /eceta din toamnJ poate mpiedica rJsJrirea grului, iar mai trziu formarea rJdJcinilor coronare. 1rul este sensibil i la excesul de umiditate.'stfel, excesul din perioada de cretere mpiedicJ aeraia solului i nitrificarea, plantele rJmn mici i clorotice. 0xcesul din perioada polenizJrii i fecundaiei predispune plantele la cJlire i boli. 0xcesul la recoltare, mpiedicJ execuia lucrJrii, diminueazJ greutatea boabelor, le decoloreazJ, le depreciazJ calitatea i favorizeazJ ncolirea boabelor n spic.
III.3.3. erine #a de lumin

1rul este o plantJ iubitoare de luminJ. >ercetJrile reliefeazJ cJ fotoperioada lungJ i tempera scJzutJ intensificJ procesul de cJlire i deci sporesc rezistenele la iernare.

*umina abundentJ sporete numJrul frailor i mJrete rezistena la cJdere. *a temperaturi ridicate, aciunea luminii este negativJ, mai ales cnd intensitatea acesteia este prea mare. @ezultJ cJ stresul fotonic este un factor limitativ al produciei de gru.
III.3.4. erine #a de sol

>ele mai favorabile sunt solurile cu texturJ mi+locie, lutoase i luto! argiloase din seria cerniziomurilor, solurile bJlane i brunele rocate cu p7 4 ! 9,:. ?u dJ bune rezultate pe solurile extreme textual, grele sau uoare. Pe solurile brune argiloiluviale, luvisoluri albice, planosoluri, soluri erodate, nisipoase i pe cele alcaline, rezultate bune se pot obine prin aplicarea complexului de mJsuri pedo!ameliorative, a ngrJJmintelor i amendamentelor.

Capitolul I7. Te3nologia cultivarii graului de toamna

I0.1. .mplasarea culturii
1raul de toamna realizeaza productii mari, stabile si cu cheltuieli mai reduse, in functie de amplasarea, in rotatie, dupa premergatoare favorabile, sporuri de productie in aceste conditii, fara cheltuieli suplimentare, fiind cuprinse frecvent intre :AA!2:AA .gBha mai ridicate in anii cu conditii climatice putin favorabile#. ;une premergatoare pentru grau sunt, de regula, culturile care se recolteaza timpuriu, pana la mi+locul verii, dupa care se pot efectua in bune conditii lucrarile solului. 'stfel se acumuleaza in sol cantitati mai mari de apa, azot mineral si fosfor solubil, si se poate efectua semanatul in perioada optima. Terenul trebuie sa ramina curat de buruieni, neinfestat cu patogeni si daunatori comuni cu cei ai graului. (intre culturile timpurii, cele mai bune premergatoare sunt leguminoasele anuale pentru boabe mazare, fasolea# sau cele fura+ere borceagurile de toamna sau primavara#, care acumuleaza cantitati importante de azot si amelioreaza insusirile fizice si biologice ale solului.(e asemenea, bune premergatoare pentru grau sunt si celelalte culturi timpurii, cum sunt rapita, inul si cartofii timpurii toate aceste culturi, foarte bune premergatoare pentru grau, ocupa insa suprafete restranse#. (in grupa premergatoarelor timpurii fac parte si cerealele paioase$ grau, secara, orzul, orzozica si ovazul orzul si orzoaica sunt contraindicate intrucit prin samulastra se impurifica productia de grau#. 1raul semanat in al doilea an dupa grau este recomandabil in conditiile structurii actuale a culturilor de camp, restransa practic la trei specii de baza grau " porumb " floarea soarelui#& se practica cu deosebire in toamnele secetoase, cand nu se poate efectua in conditii bune pregatirea terenului " dupa culturile recoltate tarziu porumb, floarea soarelui#. >ultura repetata de grau, timp de mai mult de doi ani pe acelasi teren, determina pierderi mari de productie, provocate de cresterea gradului de infestare cu buruieni, unele greu de combatut, si atacului unor patogeni si daunatori foarte pagubitori. G alta categorie de culturi, bune premergatoare pentru grau, o reprezinta cele care se recolteaza pana la mi+locul lunii septembrie, floarea soarelui si hibrizii timpurii si semitimpurii de porumb, soia, sfecla de zahar si cartofi de toamna primele suprafete recoltate#. %avorabilitatea acestori culturi, ca premergatoare pentru grau, poate fi imbunatatita si apropiata de cea a culturilor timpurii prin urgrntarea recoltarii si eliberarea terenurilor, efectuarea lucrarilor solului prin metode adecvate incadrarii in timpul scurt pana la semanatul graului, precum si prin fertilizare cu cantitati suplimentare de azot si fosfor. >ulturile cu perioada de vegetatie lunga, cum sunt hibrizii tardivi de porumb, sfecla de zahar, soiurile

tardive de soia si culturile duble, care intirzie eliberarea terenuluisunt mai putin indicate ca premergatoare pentru aceasta cultura. 'mplasarea graului este necesar sa fie realizata in cadrul unor asolamente stabile, cu durata de D!4 ani, adaptate structurii de culturi specifice fiecarei zone. @otatia de D ani grau!porumb#, frecvent practicata in fermele mici, este este necesar sa fie intrerupta dupa E!5 cicluri de rotatie sau transformata intr!o rotatie de E ani, formata din grau, porumb si leguminoase V plante tehnice. Hntroducerea in rotatie a leguminoaselor perene lucerna, trifoi# asigura importante sporuri de productie, incepand cu anul al doilea de la destelenire, si duce la o reducere cu EA!E:C a necesarului de ingrasaminte cu azot. *a ferma Keriga, in toamna lui DAA5 s!au semanat :FAha cu grau de toamna din soiul 'lex >D si (ropia >D. /oiul 'lex >D a fost cultivat pe suprafata de D4Dha, urmand in rotatie dupa porumb extratimpuriu, in timp ce siul (ropia > D a fost cultivat in doua sole, una de DAAha dupa soia timpurie si una de 22Fha dupa o cultura de rapita. /tructura de culturi la nivelul fermei, in perioada DAAD!DAA: a cuprins sapte culturi, evidentiate in tabelul urmator.
'nul calendaristic DAAD DAAE DAA5 DAA: grau 4:E :E5 ::D :FA porumb ! :A: E5A E:9 orz 543 42 >6*T6@' orzoaica de primavara 2D rapita D2: ! 22E 244 floarea soarelui D: 22F 2D9 252 soia :5E 94A 44F 4FE

I0.2. )ertili!area 1raul de toamna valorifica cu eficienta ridicata ingrasamintele, din cauza parcurgerii ciclului de vegetatie in sezonul rece, in care mobilizarea elementelor nutritive din sol este mai redusa, si a perioadei scurte de vegetatie activa din primavara!vara, cat si datorita asigurarii mai bune cu apa din precipitatii. %recvent, productiile de grau pe terenurile nefertilizate se situiaza intre 2:AA!DAAA .gBha a+ungand pana la EAAA .gBha dupa premergatoare leguminoase& fertilizarea este una dintre masurile deosebit de importante in cresterea productiei la peste 5 tBha# si rentabilizarea acestei culturi. ?ecesarul de ingrasaminte se stabileste in functie de consumul in elemente nutritive specific pentru realizarea unui anumit nivel de productie, si de contributia solului in elemente nutritive accesibile plantelor. /e mai au in vedere$ planta premergatoare, cantitatile de ingrasaminte aplicate anterior, rezerva de apa din sol la desprimavarare si precipitatiile din perioada aprilie!mai.

>onsumul specific de elemente nutritive, raportat la tona de produs, este cuprins intre DA!EA .g ?, 2D!2: .g PDG: si D9!EA .g )DG. Prin multiplicare cu productia dorita si posibila de realizat, in functie de conditiile climatice si potentialul soiurilor cultivate, se obtine necesarul total de elemente nutritive. 'coperirea acestui consum de elemente nutritive se realizeaza partial din rezerva solului, iar diferenta, prin fertilizare organica si minerala. Fertili'area cu ingrasaminte organice " sub forma de gunoi de gra+d fermentatBnefermentat sau compost, aduce in sol importante cantitati de elemente nutritive macro si microelemente# si materie organica, care contribuie la ameliorarea insusirilor fizice si a activitatii biologice din sol tabelul 2#. 1unoiul de gra+d aplicat direct, in cantitati de DA tBha, aduce sporuri de productie cuprinse intre :AA!2:AA .gBha, echivalente cu cele obtinute printr!o fertilizare cu doze moderate de ingrasaminte chimice cu azot si fosfor.
Cantitati medii de elemente nutritive din gunoiul de gra%d .?g@t de gunoi1 Tabelul nr.-.1. Anul aplicarii /unoi fermentat /unoi proaspat N +"O< A"O N +"O<

A"O
D,AA 2,AA A,:A

0fectul direct din anul H @emanenta in anul al HH lea @emanenta in anul al HHH lea

2,9: A,3A A,:A

2,:A 2,AA A,9:

E,AA 2,:A 2,AA

2,AA A,:A A,AA

2,D: A,9: A,:A

Timpul scurt, de la recoltarea culturilor premergatoare pana la efectuarea lucrarilor solului si semananat, determina ca aplicare ingrasamintelor organice sa se faca la porumb sau la alte culturi din rotatie cu graul#, care valorifica bine efectul remanent in urmatorii D!5 ani dupa aplicare. 0fectele gunoiului de gra+d sunt mai mari pe solurile argilo!iluviale si pe cele erodate, precum pentru ameliorarea solului din rotatiile de culturi mai putin favorabile monocultura, rotatie grau!porumb, rotatie din care lipsesc culturile leguminoase#. 1raul necesita un nivel ridicat al concentratiei ionilor mobili de 'os'or din sol, cuprins intre 2A!2D mg PDG:B2AA g sol 5:!:: ppm P#, incepand cu primele faze de crestere& fosforul contribuie la dezvoltarea sistemului radicular, la formarea fratilor si la diferentierea primordiilor spicelor. ?ecesarul de ingrasaminte cu fosfor se poate estima pe baza analizei de sol privind continutul in fosfor mobil sau pe baza consumului specific si a productiei scontate, cand nu se dispune de analize de sol. 7o0a de 32O4 =%g?ha> @ =+onc.optima de 32O4 in sol A +ontinutul in 3 2O4 determinat# B 2C %g 32O4 necesar pentru cresterea concentratiei solului cu 2 mgB2AA g sol pe cernoziomuri. Pe alte tipuri de sol sunt necesare D: .g P DG: pentru cresterea concentratiei solului cu 2 mgB2AA g sol. 7o0a de 32O4 =%g?ha> @ +onsumul speci'ic =12 14 %g?t> B 3roductia scontata =t?ha>.

Hn cazul aplicarii de ingrasaminte organice, doza rezultata din calcul se reduce cu cantitatea de fosfor adusa in sol pe calea aceasta. (ozele optime economic de fosfor sunt cuprinse frecvent intre 4A!FA .g P DG:Bha, corelate cu starea de aprovizionare a solului, fertilizarea anterioara si in special cu nivelul dozelor de ingrasaminte cu azot, care urmeaza sa fie asigurate. 'plicarea ingrasamintelor cu fosfor se face, in conditii optime, inainte de efectuarea lucrarilor de baza ale solului, pentru incorporarea lor in sol. /e mai pot administra inainte de pregatirea patului germinativ sau in timpul iernii, pe solul inghetat, cazuri in care se vor utiliza ingrasaminte complexe cu solubilitate mai mare a fosforului. 1raul raspunde la prin sporuri de productie de peste :AA .gBha, la fertilizarea cu potasiu pe potzolurile argilo!iluviale slab aprovizionate cu acest element, cu deosebire in conditiile aplicarii de doze mai mari de azot si fosfor. %ertilizarea graului cu potasiu se considera necesara pe solurile cu un continut in potasiu schimbabil mai mic de 2:A ppm ). (ozele de ingrasaminte sunt cuprinse intre 5A! FA .g )DGBha, administrindu!se inainte de lucrarile de baza a solului sau de pregatire a patului germinativ, sub forma de sare potasica sau ingrasaminte complexe. 'sigurarea cantitatii optime de a0ot in sol pe toata durata vegetatiei are un rol determinant asupra cresterii echilibrate a plantelor si asigurarii productiei. >onsumul de azot este mai redus in primele faze de crestere, fiimd cuprins intre EA!5A .g ?Bha in perioada de toamna iarna si creste incepand cu faza de incheiere a infratirii si alungire a paiului, proportional cu biomasa acumulata. /ursele de asigurare a necesarului de azot include$ azotul mineralizat din materia organica a solului pina la inceputul vegetatiei culturii& azotul care se mineralizeaza in timpul vegetatiei& unele cantitati ramase in sol de la cultura precedenta& azotul fixat biologic in cazul culturilor de leguminoase& cantitati mai mici care sunt aduse cu apa din precipitatii si irigare. 'bsorbtia de catre plante si utilizarea azotului sunt influentate de numerosi factori aprovizionarea cu apa, conditiile climatice, insusirile soiurilor cultivate si practicile culturale#, care fac dificila stabilirea cu mare acuratete a cantitatilor optime de ingrasaminte. Trebuie evitate atit subdozarea cantitatii de ingrasaminte cu azot, care determina scaderea productiei, cat si supradozarea, care poate determina infratire si densitati prea mari, scaderea rezistentei plantelor la cadere, atacul unor patogeni si sensibilitate la seceta. 0stimarea necesarului de ingrasaminte cu azot se poate face dupa urmatoarea relatie$ 7o0a 6 =%g?ha> @ +s B Rs A 6s A 6g 6pr

Hn care$ >s " consumul specific pe tona de produs principal V productia secundara D:!EA .g#& @s " recolta scontata, exprimata in tBha 6s " azotul eliberat din sol, determinat la desprimavarare prin analize de sol, sau estimat in functie de fertilitatea solului DA!4A .g ?Bha#& 6g " azotul rezultat din mineralizarea gunoiului de gra+d, estimat pe baza datelor prezentate anterior& 6pr " azotul adus de planta premergatoare$ !# EA!4A .gBha dupa leguminoase si V# DA!EA .gBha dupa premergatoare tirzii, nefertilizate. (ozele optime sunt cuprinse frecvent intre FA!2AA .g ?Bha in cultura neirigata si 2DA!25A .g ?Bha in cultura irigata. 'plicarea ingrasamintelor se face fractionat, in doua trei etape, pentru asigurarea concordantei cu cerintele plantelor, evitarea pierderilor prin levigare in sezonul rece si adaptarea dozelor la evolutia vegetatiilor si a conditiilor naturale, in special corelarea cu asigurarea apei. %ertilizarea cu azot, in toamna, este necesara dupa culturile neleguminoase DA!EA.g ?Bha#. ' doua etapa de fertilizare obligatorie este fertilizarea de la sfirsitul iernii, inainte de reluarea vegetatiei. /olul trebuie sa fie inghetat la suprafata, dar nu si in adincime, fara strat gros de zapada, pentru a evita scurgerea ingrasamintelor odata cu apa, in depresiuni, si pentru a provoca cit mai putine daune plantelor la efectuarea lucrarii cu utila+e de suprafata. *asatul culoarelor la semanat a+uta la aplicarea mai uniforma a ingrasamintelor. (ozele aplicate in aceasta faza sunt cuprinse intre 4A!FA .g ?Bha, totalizind, impreuna cu cele aplicate in toamna, FA!22A .g ?Bha. 'trea etapa de fertilizare se aplica la inceputul alungirii paiului, in cantitati de DA!EA .g ?Bha este eficienta in anii cu precipitatii suficiente pana la aceasta data " mi+locul lunii aprilie. Fertili'area foliara poate contribui eficient la completarea necesarului de macro si microelemente in cazul unor carente de nutritie#, la prelungirea activitatii frunzelor si la cresterea productiei cu pana la 2A!2:C. Tratamentele foliare cu ingrasaminte se pot cupla cu cele de combatere a buruienilor sau a bolilor foliare. @ezultate bune in tratamentele foliare la grau s!au obtinut cu 4!F .g uree Bha in 2AA litri apa, precum si cu ingrasaminte lichide, cu azot de tipul ' EAA, aplicate odata cu erbicidarea, in concentratie de 2AC, asigurind o doza de pana la 2: .g ?Bha. Hngrasamintele foliare de tipul 'zofil, cu diferite raporturi intre ?$P$) 522, DE2, 252#, se aplica in concentratie de 2C in perioada de la impaiere pana la aparitia spicului 2!E tratamente#, in :AA litri solutieBha. /ortimentul de ingrasaminte foliare recomandate pentru grau cuprinde o gama diversificata de produse$ Iicrofert, ;iofert foliar, /ofert D!D!2. Printre ultimile produse omologate la grau se numara si Iicrofert!6, care se administreza in doza de D,:!:,A litriBha prin D!E stropiri foliare, in DAA!:AA litri apaBha. Aplicarea amendamentelor. 1raul gaseste conditii favorabile de crestere, la o variatie destul de larga a reactiei solului, cuprinsa intre 4!9,: p7. 'vind in

vedere suprafetele mari cultivate cu grau pe soluri acide, cat si efectele favorabile asupra nutritiei plantelor si valorificarii ingrasamintelor, aplicarea periodica a amendamentelor calcaroase este necesara si eficienta pe solurile cu p7 sub :,F in apa :,A in suspensie salina# si cu gradul de saturatie in baze mai mic de 9:C. /e aplica 5t >a>GEBha, inainte de efectuarea araturii de baza, pentru grau sau la planta premergatoare. Hn cadrul fermei Keriga s!a facut o fertilizare de baza, toamna, la pregatirea patului germinativ cu DAA .gBha ingrasamant complex, de tip D3$D3$A, pentru incorporare folosindu!se grapa cu discuri 1(6 E,D#. 'stfel suprafata cultivata cu soiul 'lex a fost fertilizata cu :D,5t ingrasamant complex. DAA.gBha x D4Dha R :D5AA.g Hn primavara s!a fertilizat cu 22A.g azotat de amoniu la hectar EE!E5C s.a. ?#, respectiv E9 .g ?Bha. 22A.g azotat de amoniuBha x D4Dha R DF.FDA.g azotat de amoniu /!au facut si fertilizari foliare odata cu erbicidatul, cu erbicidul sistemic 1@'?(/T'@ DAgBha# V uree dizolvata 5.g brutBha. 6reea pe langa efectul fertilizant este folosita si ca ad+uvant marind permeabilitatea celulei# si pentru o mai buna eficienta a erbicidului, buruiana deschizandu!si stomatele pentru a se hrani cu uree, odata cu aceasta XinghitindX si erbicidul. (e asemenea s!a folosit si *inturVuree.

I0.3. 1ucrarile solului

Principalele cerinte la pregatirea terenului pentru graul de toamna constau in$ asigurarea unui pat germinativ bine maruntit& afinarea si asigurarea solului in orizontul arabil& acumularea apei si a elementelor nutritive& asigurarea conditilor de semanat si rasarire ale plantelor in perioada optima. Timpul scurt pentru eliberarea terenului si efectuarea lucrarilor solului, precum si conditiile naturale privind, umiditatea solului si volumul mare de lucrari din campania vara!toamna, determina diversivicarea si alegerea metodelor de lucrare a solului. 'cestea trebuie sa satisfaca obiectivele privind calitatea pregatirii terenului, incadrarea in perioada optima si consum cat mai redus de combustibil. 6n rol important in alegerea metodei de lucrare a solului il are planta premergatoare prin$ data eliberarii terenului& cantitatile de resturi vegetale ramase la suprafata solului& gradul de compactare& umiditatea solului. (upa recoltarea premergatoarelor timpurii, lucrarea de baza este aratura cu plug cu cormana, la adancimea de 2F!DA cm, efectuata in agregat cu grapa stelata. 'ratura se efectueaza intr!un timp cat mai scurt, cand continutul in umiditate este

suficient pentru maruntirea si asezarea solului. (aca nu se poate efectua intr!un timp scurt solul foarte uscat sau cu cantitati mari de resturi vegetale sau burueni#, este necesara efectuarea unei lucrari cu grapa cu discuri inainte de arat pentru mobilizarea solului in orizontul superficial, tocarea resturilor vegetale si incorporarea partialea a acestora in sol, grabind descompunerea lor si germinarea unor seminte de buruieni pe aceste terenuri aratura se va efectua dupa ce se reface umiditatea solului#. (e regula, aratura de vara nu trebuie efectuata daca plugul scoate bulgari, intrucat nu se poate asigura calitatea patului germinativ decat cu un cansum exagerat de combustibil, care nu este compensat prin cresterea productiei. Terenurile arate in vara se mentin curate de buruieni si afinate, in orizontul superior, prin lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa reglabila sau prin cultivatie totala, aplicate de regula dupa ploi pentru a asigura maruntirea, nivelarea solului si pastrarea apei. (upa culturile care elibereaza terenurile tarziu floarea soarelui, porumb, soia, sfecla de zahar, cartof#, in functie de timpul disponibil pana la semanat si starea terenului continutul in umiditate, prezenta resturilor vegetale, gradul de compactare#, se poate alege una dintre urmatoarele metode de lucrare a solului$ 2 Pregatirea terenului prin metoda conventionala discuirea miristii, urmata de efectuarea araturii cu plugul cu cormana, la adancimea de 2F!DA cm, in agregat cu grapa stelata. /e recomanda in conditii de umiditate suficienta in sol, pe terenuri cu cantitati mari de resturi vegetale la suprafata si in conditiile cand pana la semanat mai sunt cel putin doua saptamani in care sa se efectueze pregatirea patului germinativ#. D. Pregatirea terenului prin lucrari minime. a. (iscuirea miristii urmata de lucrari cu unelte care afaneaza solul pe adancimea de 2F!DA cm, fara intoarcerea brazdei " plug >hisel, paraplau " urmata de una doua lucrari cu grapa cu discuri. /e recomanda pe solurile cu umiditate scazuta, resturi vegetale maruntite, inainte de arat. 6tilizarea acestei metode asigura o productivitate mai mare cu pana la :AC si reducerea consumului de combustibil cu :!2A litriBha, putand fi efectuata concomitent cu recoltarea culturilor tarzii. b. *ucrarea superficiala a solului F!2A cm adancime# cu plugul >hisel echipat cu tavalug. c. (iscuirea miristii prin treceri, in cruce, cu grapa cu discuri pana la realizarea afanarii solului pe F!2A cm adancime si maruntirea resturilor vegetale. /e recomanda in toamnele excesiv de secetoase, precum si in cazul intarzierii eliberarii terenului si cand efectuarea araturii poate intarzia mult semanatul& pentru efectuarea unei lucrari de calitate, cantitatile de resturi vegetale ramase la suprafata solului v!or fi cat mai reduse. /emanatul pe terenurile pregatite prin lucrari minime se face in conditii mai bune cu semanatori cu brazdar cu disc.

Hn toamnele secetoase, se poate aplica o irigare pentru refacerea umiditatii solului pina la adancimea de D:!EA cm 5AA!:AA m E apaBha#, inainte de efectuarea lucrarii cu plug cu cormana sau cu plugul >hisel sau paraplau. Terenul arat se lucreaza imediat cu grapa cu discuri, plus grapa reglabila sau cu combinator. *ucrarile de pregatire a patului germinativ trebue sa inceapa, in toate cazurile, imediat dupa efectuarea lucrarii de baza ,folosind umiditatea existenta in sol pentru maruntirea bulgarilor sub E cm diametru#, asezarea solului in adancime si nivelarea terenului. Hn conditii de seceta, lucrarile se repeta dupa precipitatiile care survin. 6ltima lucrare se face inainte de semanat, la adancimea de :!4 cm, cu combinatorul.
*a ferma Keriga cultura premergatoare de pe sola unde in toamna lui DAA5 s!a cultivat soiul 'lex a porumb extratimpuriu, recoltat la mi+locul lui august.

(upa recoltarea premergatoarei s!a efectuat o discuire urmata de lucrarea de baza, aratura cu plugul cu cormana la adancimea de 2F!DAcm. *ucrarea a fost efectuata in agregat cu grapa stelata. Hmediat dupa efectuarea lucrarii de baza s!a realizat lucrarea de pregatire a patului germinativ pe adancimea de :!4cm, cu combinatorul.

4.4. Samanta si semanatul

Samanta. *a semanat se va folosi numai samanta certificata din soiurile recomandate, a carei calitate are valori minime de$ 33,9C puritate biologica, 3FC puritate fizica si F:C germinatie. 0ste obligatoriu tratarea semintelor inainte de semanat cu diferite substante fungicide sau insectofungicide. Pe invelisul boabelor in mod frecvent, se gasesc spori ai speciilor de Tilletia, care produc malura comuna, de 9usarium, care produc fuzarioza, agenti patogeni din genurile #eptoria, Delminthosporium, 8lternaria, +ladosporium, s.a., iar in interiorul bobului, ca rezultat al infectiilor din timpul infloritului germeni ai taciunelui zburator Estilago tritici>. Hn procesul de germinatie a semintei in sol si a cresterii plantulei, agentii infectiosi aflati pe seminte in stadiul de repaus trec la viata activa, producand moartea tinerelor plante. Iai trebuie adaugat si faptul ca in sol plantulele de grau pot fi vatamate de o serie de daunatori, intre care frecvente sunt larvele gandacului ghebos iar in unele zone si larvele de ;lateriadae viermi sirma#.
/amanta semanata la ferma veriga a fost tratata cu Kitavax DlBt, impotriva bolilor si cu Tirametox E.gBt impotriva daunatorilor.

Epoca de semanat. /e recomanda ca semanatul graului sa inceapa cand temperatura medie a aerului este de 2E!2: o> si sa se termine cand temperatura scade la F!3o>. Hnainte de a intra in iarna, plantele de grau trebuie sa vegeteze timp de 5A!:A zile la temperaturi medii zilnice mai mari de V: o>. Pentru a putea rezista peste iarna la actiunea conditiilor nefavorabile plantele trebuie sa formeze D!E frati, sa acumuleze in nodul de infratiere si in frunze cantitati mari de zaharuri si sa!si dezvolte puternic radacinile embrionare. 'ceste conditii trebuie indeplinite pana la intrarea plantelor in iarna criptovegetatie#. >onform acestei cerinte, perioada optima de semanat sesituiaza, in ma+oritatea anilor intre 2!2A oct. in sudul si vestul tarii, si intre D:sept.!:oct. in zonele colinare si nordice. Hn situatiile concrete din fiecare an privind conditiile climatice din presma acestei perioade#, lucrarea de semanat poate sa inceapa mai devreme sau se poate amina cu :!9 zile. (easemenea, in functie de particularitatile soiurilor cultivate, este recomandat ca semanatul sa inceapa cu soiurile ce au infratire ridicata si sa se incheie cu cele cu infratire redusa. ?erespectarea intervalului optim de semanat, pentru fiecare zona de cultura poate avea ca rezultat scaderea semnificativa a productiei de boabe, prin incidenta mai ridicata a unor boli si prin reducerea densitatii de spice Bm D, la recoltare. *a ferma Keriga graul s!a semanat intre 2A!D: octombrie cu semanatoarea universala de semanat cereale paioase /6P D3. $ensitatea de semanat. (ensitatea culturii exprimata in spice productive, constituie componentul de productie esential al graului de toamna. /e asigura o densitate de 5:A!::A boabe germinabileBmD. (ensitatea minima se va alege atunci cand$ la semanat umiditatea solului este optima pentru germinarea semintei& patul germinativ este bine maruntit& semanatul se realizeaza la inceputul epocii optime& se foloseste samanta cu valoare biologica ridicata si din soiuri cu capacitate mare de infratire. ?erealizarea conditiilor mentionate mai sus necesita o crestere progresiva a densitatii boabelor germinabileBmD, pana la limita maxima. (epasirea limitei maxime de densitate duce la reducerea semnificativa a recoltei, prin favorizarea atacului de boli foliare si sensibilizarea plantelor la cadere. *a soiul 'lex semanat la ferma Keriga densitatea asigurata la semanat a fost de :FA!4AA boabe germinabile. $istanta intre randuri. >orespunzator cerintelor soiurilor cultivate si metodelor de pregatire a solului, distanta cea mai potrivita intre randuri este de 2D,: cm, distanta ce se poate asigura cu actuala sistema de masini. Adancimea de semanat. Hncorporarea semintelor se face la adancimea de E! 4 cm. >and conditiile de umiditate pentru rasarire sunt asigurate adancimea de semanat a graului de toamna nu trebuie sa treaca de 5!: cm. *a aceasta adancime graul rasare repede, plantele se dezvolta viguros si nodul de infratire are toate conditiile pentru

a se forma la adancimea specifica soiului D!E,: cm#. 'dancimea de semanat se diferentiaza si de textura solului$ mai mica pe solurile cu textura grea si mi+locie si mai mare pe solurile usoare si afanate. *a stabilirea adancimii de semanat a graului de toamna trebuie avut in vedere si calitatea semintei, in primul rand greutatea. /emintele mari II;R59g# rasar intr!un procent egal, chiar daca se seamana la adancime mai mare sau mai mica. Hn plus semintele mari determina formarea nodului de infratire la adancime mai mare E,5!E,F cm#, fapt pozitiv pentru iernarea graului.

I0.-. 1ucrari de ingri2ire

1raul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de munca. %elul lucrarilor de ingri+ire care se aplica graului si numarul acestora depinde de foarte multi factori calitatea patului germinativ& dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie la desprimavarare& mersul vremii si a vegetatiei in primavara& rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori& dotarea tehnica, posibilitatile materiale si calificarea cultivatorilor#. /unt situatii in care sunt necesare sau sunt efectuate numai 2!D lucrari de ingri+ire si sunt situatii in care sunt efectuate foarte multe lucrari 9!F treceri#. Tavalugitul semanaturilor. Hmediat dupa semanat apare ca necesar atunci cind s!a semanat in sol afanat si mai uscat, si se face cu scopul da a pune samanta in contact cu solul si de a favoriza astfel, absorbtia apei. Controlul culturilor pe timpul iernii si eliminarea apei pe portiunile depresionare sau microdepresionare sunt operatiuni de buna gospodarire, care se fac de catre orice bun cultivator de grau. *a amplasarea culturilor de grau trebuie evitate, pe cat posibil terenurile unde pe timpul iernii apar baltiri. Tavalugitul la desprimavarare este necesar numai in situatii extreme cand, din cauza alternantei temperaturilor negative cu cele pozitive pe timpul iernii, radacinile plantelor de grau au fost desprinse de sol plantele sunt MdescaltateN#& ca urmare, la incalzirea vremii la desprimavarare poate apare ofilirea si uscarea plantelor de grau, partial desradacinate& fenomenul este mai frecvent pe solurile argiloiluviale podzolite#. 'tunci cand situatia o impune, lucrarea de tavalugit trebuie efectuata pe sol bine scurs, dar inca reavan, pentru a realiza aderarea radacinilor si a nodului de infratire la sol, dar fara a tasa suprafata solului. /rapatul culturilor de grau la desprimavarare este o lucrare din tehnologia clasica de cultivare. Hn prezent, grapatul a fost scos din tehnologia recomandata, desi continua sa fie efectuat de unii cultivatori de grau de la noi. Hn ma+oritatea cazurilor se considera ca lucrarea de grapat a semanaturilor de grau la desprimavarare, nu este necesara, iar consecintele negative sunt, adesea,

importante$ multe plante de grau sunt distruse, altele sunt desradacinate& terenul, inca umed este tasat prin trecerea tractorului& cresc costurile. Combaterea buruienilor este principala lucrare de ingri+ire din cultura graului. Pierderile de recolta la grau din cauza concurentei buruienilor sunt in mod obisnuit, de 2A!DAC, dar pot a+unge in situatii extreme pana la 4A!9AC. >a urmare, reducerea rezervei de buruieni si impiedicarea aparitiei acestora in culturile de grau trebuie urmarite prin toate mi+loacele$ rotatie, lucrarile solului, semanatul in epoca si cu densitatea optima, combaterea chimica. Hn cultura graului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie. ;uruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in conditiile din tara noastra& speciile mai frecvente in cultura graului sunt$ #inapis arvensis, Raphanus raphanistrum, +apsella "ursa pastoris, +irsium arvense, Thlaspi arvense, +entaurea c&anus, 8tripleB sp., +henopodium al"um, Ru"us caesius. Pentru combaterea acestora, frecvent se recomanda sa se administreze preparate care contin acidul D,5 "( /(I'!EE, 2,:!D,: litriBha#. 'dministrarea se face primavara cand plantele de grau sunt in faza de infratit si pana la formarea primului internod, iar buruienile sunt in faza de cotiledoane sau rozeta& temperatura aerului trebuie sa fie mai mare de 2A o>, vremea linistita, fara vant, timp calduros si luminos. >u bune rezultate se pot folosi si preparate continand I>P' (icotex, 2,:!D,: litriBha# sau ;entazon ;asagran, D!5 litriBha#. 'laturi de dicotiledonatele mentionate, in culturile de grau apar si specii de buruieni rezistente la D,5!(, cum ar fi ,atricaria chamomilla, ,. inodora, 8grostemma githago, #onchus arvensis, $alium aparine, 3apaver rhoeas, #tellaria media, 5eronica sp., )i'ora radians, 3oligonum ssp. Hn asemenea situatii, se recomanda aplicarea unor erbicide pe baza de D,5!( V dicamba Hcedin %orte, D litriBha#, tribenuron metil 1ranstar 9: (%, DA!D:gBha#, triasulfuron V D,5!( *ongran 4A <P, 2 litruBha#, clorsulfuron 1lean 9: (%, 2:!DAgBha# sau amidosulfuron 1rod8l, DA!5AgBha#. ;uruieni dicotiledonate problema in cultura graului sunt considerate speciile $alium aparine si $aleopsis tetrahit, pentru combaterea carora se recomanda preparatele continand fluoroxipix V D,5!( V dicamba /tarane DAA V Hcedin %orte, A,4 V D,A litriBha# sau D,5!( V dicamba Gltisan 0xtra, 2litruBha#. >ombaterea buruienilor monocotiledonate apare ca necesara doar in anumite zone limitate din @omania. /peciile respective$ 8pera spica venti iarba vantului# si 8vena 'atua odosul# gasesc conditii favorabile de dezvoltarer in zonele colinare, umede din ;anat, Transilvania, ;ucovina. Pentru combaterea ierbii vantului se fac tratamente cu erbicide pe baza de tral.oxidium 1rasp >0, D!D,: litriBha#, fenoxapropetil Puma >0, A,F!2,A litriBha#, diclofopmetil Hlloxan >0, D,: litriBha#, aplicate primavara, cand buruiana are 2!E frunze. /e mai pot folosi trialat 'vadex ;<, :!4 .gBha#, aplicat inainte de

semanat si incorporat in sol, sau terbutrin 1ranarg :AP6, E!: .gBha#, aplicat fie toamna, imediat dupa semanat sau dupa rasarit, ssau primavara in faza de 2!E frunze ale buruienii. Hn mod obisnuit, tratamentele contra buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate se efectuiaza combinat de exemplu, 1rasp V Hcedin %orte, DA g V D,: litriBha sau Puma / V Hcedin forte, A,F!2,A V D,A litriBha#. Combaterea daunatorilor din culturile de grau se realizeaza prin masuri preventive si curative. Pentru diminuarea atacului de gandac ghebos Fa"rus tene"rioides 1oeze#, trebuie evitata amplasarea graului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samanta inainte de semanat. Hn cazuri extreme, cand in tosamna se constata un atac puternic de larve de gandac ghebos, se recomanda tratamente cu insecticide organofosforice (ursban 5FA0> sau Pirimex 5F0>, D,: litriBha& ;asudin 4AA0<, D litriBha#, la avertizare& pragul economic de daunare este de :C plante atacate. Hmpotriva plosnitelor cerealelor ;ur&gaster spp. si 8elia spp.# se efectuiaza tratamente impotriva adultilor hibernanti, la avertizare, la un P0( de 9 exemplareBmD si numai dupa ce peste FAC din populatia de plosnite a parasit locurile de iernare padurea#, de regula, in a doua decada a lunii aprilie, cand temperatura depaseste 2Ao>. Tratamentele impotriva larvelor se fac la avertizare, la inceputul lunii iunie dupa ce acestea au trecut de varsta a doua, la un P0( de E larveBmD& adesea este necesara repetarea tratamentului dupa un interval de maximum 9!2A zile daca dupa primul tratament au mai ramas peste E larveBm D o larva BmD pentru culturile semincere#. /e recomanda folosirea insecticidelor continand triclorfon Gnefon 3AP/, 2,D .gBha#, dimetoat /inoratox E:>0, E,: litriBha#, alfametrin %astac 2A, 2:A mlBha#, lambda!cihalotrin )arate D,:0>, A,E litriBha#. Kiermele rosu al paiului Daplodiplo0is marginata>, este un daunator periculos, a carui prezenta este semnalata mai frecvent pe terenurile grele, argiloase din +udetele 'rges, Teleorman, ;uzau, Prahova, (ambovita, Glt& se recomanda evitarea monocultulturii si recoltarea mai timpurie a lanurilor atacate inainte de migrarea daunatorului in sol. Pe terenurile cu peste :!4 larveBplanta, se fac trei tratamente, primavara, la avertizare, in perioada de zbor a adultilor si de aparitie a larvelor, cu preparatele mentionate la combaterea plosnitelor. 1andacul balos al ovazului :ema =Oulema> melanopa# extins mult in ultimile decenii in culturile de grau din tara noastra se combate prin tratamente repetate impotriva adultilor si a larvelor. 'dultii apar atunci cand temperatura trece de 3!2Ao>, de obicei incepand din a doua +umatate a lunii aprilie& P0( este de 2A adulti hibernantiBmD si de D:A larveBmD in cazul atacului in vetre. Tratamentele se fac cu preparate pe baza de dimetoat, deltametrin, lambda!cihalotrin, Zuinalfos 0calux >0, 2,D: litriBha#.

>arabuseii cerealelor 8nisoplia ssp.> se combat prin tratamente efectuate la aparitia adultilor sfarsit de mai " inceput de iunie# la un P0( de E exemplareBm D, folosind aceleasi preparate recomandate pentru combaterea plosnitelor. Iustele cerealelor musca neagra " Oscinella 'ritG musca de 7essa A ,a&etiola destructor> sunt daunatoare in cazul atacului de toamna, care este cel mai pagubitor prin larve, mai ales in situatiile in care graul a fost semanat timpuriu si toamna este lunga si calduroasa. %oarte importante sunt masurile preventive, precum si tratamentele la samanta. /oarecii de casa ,icrotus arvalis> se combat cu fosfura de zinc, EC, administrata sub forma de momeli. Combaterea bolilor se face in mod eficient prin combinarea metodelor preventive cu cele curative combatere integrata#. ;olile, care pot fi prevenite prin tratamente chimice la samanta si pe timpul vegetatiei graului sunt produse de diversi agenti patogeni, dupa cum urmeaza$

)u!ario!ele
9usarium spp. A 'u0ario0a radacinilor, coletului si plantulelor, boala care se manifests prin brunificarea radacinilor si a coletului si prin putrezirea plantulelor. 'stfel plantele ale caror radacini sunt atacate raman mai mici, au o culoare verde deschis, produc frati mai putini, se maturizeaza mai devreme, iar spicele sunt albicioase si samanta sistava. 'tacul la colet sau la baza tulpinii se manifesta prin brunificarea si uscarea nodurilor bazale si a bazei tulpinii. Plantulele atacate devin fragile si se rup usor de la baza, moartea acestora producandu!se inainte sau imediat dupa rasarire. >and plantulele supravietuiesc, pe radacini, coleoptil si tulpinita apar leziuni de culoare bruna, apoi devin moi si apoase, iar in final putrezesc si se usuca in toamna sau in primavara. ;oala se transmite mai ales prin seminte, culturile de grau provenite dintr!un lot cu procent mare de seminte infectate prezinta goluri multe, sunt rare si dau recolte slabe. 9usarium roseum '. cerealis A 'u0ario0a spicelor, este cunoascuta si sub numele de arsura, inrosirea sau albirea spicelor. (atorita raspandirii din ce in ce mai mare a pagubelor pe care le produce si mai ales prin lipsa unor metode eficace de combatere, a devenit in prezent cea mai importanta boala a graului. Hn anii ploiosi procentul de spice infectate poate depasi chiar 4:C la soiurile sensibile. 'tacul se manifesta pe spice si in portiunea de tulpina imediat sub spic. ;oala poate cuprinde spicul partial sau in intregime, iar spicele infectate devin moi, isi pierd clorofila, se albesc treptat si se usuca. Hn cazul atacului inainte de inflorire, spicele raman seci, iar cand se produce dupa inflorire are loc sistavirea boabelor.

;oala se transmite prin seminte, prin sol, prin resturi vegetale si in perioada de vegetatie raspandirea se face prin conidii. 'tacul poate fi redus prin aplicarea unor tratamente in perioada de la burduf pana la inflorit. 9usarium nivale A mucegaiul de 0apada, este semnalata de la rasarire si pana in faza de rozeta, invaluind frunzulitele intr!un micelium fin, alb!roz, care apare sub forma de vetre, primavara, imediat dupa topirea zapezii. Plantulele infectate sunt mici, culcate la pamant, mai intai se albesc, apoi se brumifica si putrezesc. boala este favorizata de vremea umeda si temperaturile scazute, precum si de zapada care se mentine vreme indelungata pe camp.

Septorio!ele
#eptoria tritici A septorio0a 'run0elor se manifesta pe toate organele plantei, mai frecvent pe limbul frunzei si foarte rar pe teci sau spice. la inceput pe frunzele bazale apar pete de decolorare liniare, mici, neregulate, limitate de nervurile frunzelor, apoi petele se necrozeaza, atacul progreseaza pe frunzele din eta+ul mi+lociu si apoi pe cele superioare, iar in caz de atac puternic intai pe teci si apoi pe spic. 'tacul incepe de regula din toamna sau primavara devreme, boala fiind transmisa prin seminte, sol, resturi vegetale. #eptoria nodorum A septorio0a spicului " atacul se poate manifesta timpuriu pe frunze cand se observa pete de decolorare eliptice, care in centru prezinta o zona mai inchisa, bruna negricioasa. Patogenul devine mai agresiv odata cu coacerea, cand sunt atacate boabele si glumele. Pe bob si glume se observa pete brune, in care se gasesc puncte negre. la un atac puternic, spicele pot fi cuprinse in totalitate, boabele se sistavesc, II; si germinatia sunt reduse. ;oabele in aceasta situatie sunt un pericol deoarece au o incarcatura micotica importanta pe tegument, capabila de transmiterea bolii. Prevenirea septoriozelor se face prin respectarea masurilor agrofitotehnice recomandate de tehnologie$ respectarea unui asolament in care graul sa revina mai rar dupa grau, evitarea aplicarii ingrasamintelor azotate in exces, utilizarea de soiuri rezistente la cadere si la ger, utilizarea soiurilor mai putin sensibile la boala. *a aparitia primelor simptome ale bolii apare necesitatea tratamentelor pentru prote+area frunzelor din eta+ul superior si a spicului, recomandandu!se aplicarea celui de!al doilea tratament, incepand cu faza de burduf si pana la inspicare.

Iasurile preventive distrugerea samulastrei, a resturilor de plante, respectarea rotatiei, aplicarea u doze moderate de azot# sunt importante pentru limitarea atacului. (e asemenea, se recomanda tratament samanta Kitavax 9:, D,:.gBt samanta sau >hinodin, D,: .gBt samanta#, precum si tratamente in vegetatie, in f

de inspicat, si apoi la un interval de 25 zile, folosind preparatele recomandate pentru combaterea fainarii. Pra economic de daunare este apreciat la 2AC intensitatea atacului la inflorit.

)ainarea
;r&siphe graminis 'sp. tritici A 'ainarea cerealelor , provoaca pagube importante in special culturilor intensive, foarte dese si puternic fertilizate. 'tacul poate apare inca de la rasarire, in toamna sau primavara devreme. ;oala se dezvolta pe toate organele, cel mai frecvent pe frunze. Hn conditii favorabile de umiditate, atacul este foarte puternic, a+ungand pana la frunzele superioare si chiar la spic. Pe organele atacate apar pete alcatuite dintr!o pasla miceliana, la inceput de culoare alba, apoi cenusie, pe care se formeaza o pulbere alba conidiile ciupercii#. la plantele puternic atacate frunzele se usuca timpuriu. /e recomanda efectuarea unui tratament la primele simptome, iar in cazul in care conditiile sunt favorabile bolii este necesara aplicarea celui de!al doilea tratament pentru prote+area frunzelor din eta+ul superior si al spicului, incepand cu faza de burduf si pana la inspicare. Iasurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente, respectarea rotatiei, distrugerea samulastrei, asigurarea densitatii normale a lanului, fertilizarea echilibrata. Hn cazul unui atac puternic de fainare, tratamentele de combatere se fac cu produse pe baze de prochoraz /porta. 5:, 2 litruBha#, propiconazol Tilt D:A0>, A,: litriBha#, trimorfamid %ademorf DA0>, D litriBha#, triadimafon ;a8leton D:<P, A,: .gBha#, ultimile doua preparate speciale pentru fainare#. Pragul economic de daunare este considerat la$ D:C pete pe ultimile trei frunze, dupa infratit& D:C pete pe frunza stindard inainte de inflorit.

3uginele
3uccinia recondita A rugina "runa, este cea mai frecventa dintre rugini, apare incepand din toamna, manifestandu!se mai ales pe limbul frunzelor, unde formeaza pustule mici ovale, eliptice sau circulare, de culoare bruna, raspandite neregulat. Hn caz de atac puternic, intreaga suprafata foliara poate fi acoperita de pustule, care insa nu se unesc. ;oala apare in anii cu precipitatii abundente si se dezvolta in special in lanurile intarziate in vegetatie, iar in primaverile calde si umede se produc infectii timpurii din luna aprilie#, care uneori au caracter exploziv, provocand uscarea frunzei si reducerea fotosintezei. daca vremea se mentine favorabila bolii, aceasta se raspandeste rapid, sporii de propagare producand intre : si 2: generatii succesive complete.

1raul afectat vegeteaza slab, iar productia se reduce datorita boabelor sistave. @aspandirea si intensificarea atacurilor sunt totodata favorizate si de executarea defectuoasa a lucrarilor agrofitotehnice$ semanatul prea devreme, aplicarea de ingrasaminte azotate in exces, cultivarea de soiuri sensibile. 3uccinia stri'ormes A rugina gal"ena, se manifesta pe toate organele plantei, cu exceptia radacinilor. Hncepand din primavara se formeaza pustule mici, galbene! portocalii, prafoase, eliptice, pe frunze, tulpini, ariste, glume si chiar boabe. 0ste tipica dispozitia pustulelor in siruri longitudinale, una langa alta. >and atacul este puternic, sirurile sunt numeroase, ocupand o mare parte din suprafata limbului. (intre rugini, aceasta este cel mai bine adaptata la temperaturi scazute, uredosporii putand germina chiar sub zapada si infectiile pot fi determinate chiar de uredosporii adusi de vant de la distante de sute de .ilometri. 3uccinia graminis A rugina neagra, denumita si rugina paiului, este o boala dependenta de conditiile climatice locale, dar si de prezenta unor gazde intermediare$ dracila ;erberis vulgaris#, mahonia Iahonia aZuifolium#. Hn @omania este mai putin frecventa, dar in anii si in regiunile in care se realizeaza conditii de umiditate pronuntata si temperatura scazuta, atacul poate fi deosebit de grav, chiar pana la compromiterea culturii. ;oala se manifesta prin prezenta pustulelor frecvent pe pai, pe teci, limbul frunzelor, pe ariste si mai rar pe glume. Plantele transpira mai mult decat normal, fapt ce cauzeaza sistavirea boabelor. Prevenirea si combaterea tuturor ruginilor se realizeaza in principal prin cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante. ca masuri preventive se mai recomanda distrugerea samulastrei, ingorparea resturilor vegetale prin dezmiristiri si araturi adanci de vara, doze echilibrate de ingrasaminte cu azot si fosfor. >ombaterea prin tratamente chimice prezinta eficacitate, recomandandu!se in general in perioada de la formarea burdufului pana la inflorit.

4alurile
Tilletia caries =T. 'oetida> A malura comuna, este una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boli. Hn urma tratamentelor chimice generalizate la samanta, aceasta boala prezinta importanta economica numai in cazurile in care samanta nu se trateaza, sau tratamentul este necorespunzator. ;oala apare la spice si devine evidenta dupa inspicare. Plantele atacate sunt ceva mai scurte si prezinta o infratire slaba. (upa inflorire spicele se deosebesc de spicele sanatoase prin culoare verde albastruie, sunt mai mari sau mai subtiri decat cele sanatoase, au glumele deschise astfel incat boabele se observa cu usurinta, aristele sunt mai scurte si rasfirate, spicul copt este erect din cauza

boabelormalurate care sunt mai usoare si nu determina aplecarea lui. /unt atacate toate boabele dintr!un spic. ;oabele malurate se deosebesc usor de cele sanatoase dupa forma, culoare, greutate, structura, sunt mai scurte, mai groase, cu santul ventral mai putin pronuntat, de culoare bruna, lipsite de luciu, invelisul prezinta zbarcituri si continutul boabelor malurate il constituie o masa purverulenta fina de culoare neagra!bruna cu miros de peste alterat. ;oala se raspandeste si se transmite prin sporii de pe boabe si mai putin prin cei aflati pe sol este suficient un singur spic malurat din 2AAA, pentru a determina o infectie cu impact economic in anul urmator#. Tilletia controversa A malura pitica are o raspandire mai redusa si prezinta atacul asemanator cu cel produs de malura comuna, deosebirea constand in piticirea accentuata a plantelor bolnave, infratire mai puternica, fratii au rigiditate caracteristica, spicele sunt mai zbarlite, boabele sunt mai scurte si mai umflate si sunt destul de consistente incat sfaramarea lor este mai dificila. ;oala se transmite prin sporii aflati la suprafata solului si foarte putin prin cei de pe seminte spicele scurte nefiind recoltate de combina#. Prevenirea si combaterea atacului de malura " se recomanda tratamentul semintelor. >ulturile de grau mai pot fi afectate si de alti patogeni, precum$ - 6stilago tritici " taciunele zburator& - >ladosporium spp., 'lternaria spp. " inegrirea spicelor& - 7elmithosporium tritici repentes, 7. sativum " helmintosporioza& - 1aeumannom8ces graminis " inegrirea bazei tulpinii si radacinii& - pseudocercosporella herpotrichoides " patarea in ochi a bazei tulpinelor&

Tratamentele pentru combaterea bolilor si daunatorilor, care sunt atat de numerosi, s!au impus necesitate tratamentele chimice cu substante insectofungicide.

Tratamentele preventive, se fac obligatoriu la seminte inainte de semanat, cu substante fungicide impotriva bolilor transmisibile prin samanta si cu substante insecticide pentru prevenirea atacului daunatorilor din sol, care pot afecta culturile in timpul germinatiei, rasaririi si vegetatiei in primele faze. Prezenta bolilor si daunatorilor, impune folosirea atat a insecticidelor cat si a fungicidelor si in prezent sunt omologate substante insectofungicide care printr!un singur tratament combat atat bolile cat si daunatorii. Hn tabelul D.D.4. sunt prezentate produsele chimice fungicide, insecticide si insectofungicide omologate pentru tratarea semintelor inainte de semanat. /e prezinta denumirea comerciala, substanta activa, precum si dozele recomandate.

Hn timpul vegetatiei graului, prezenta mare a bolilor si daunatorilor deosebit de periculosi, obliga la aplicarea a 2!D!E tratamente, la semnalarea atacului, la avertizare, tratamentele executandu!se la P0(. Pentru aceste tratamente exista in prezent o gama larga de produse care se reinnoiesc continuu, numeroase fungicide, insecticide si amestecuri de insectofungicide, cu scopul maririi eficientei tratamentului si a spectrului de combatere. Hn practica se acorda mare atentie acestor tratamente, care in mare parte sunt sub controlul statului, unele fiind chiar subventionate. Hn tabelele D.D.9. si D.D.F. sunt prezentate produsele fungicide si insecticide omologate utilizate la tratamentele pe vegetatie. 0ste prezentate denumirea comerciala, substanta activa, precum si dozele recomandate. Hn figura D.D.9 se prezinta un model de aplicare a principalelor tratamente efectuate in perioada de vegetatie conform scarii de coduri =ado.s recomandari din @evista ;a8er >rop/cience pentru o agricultura moderna " >urierul, nr.2BDAAE# +revenirea caderii plantelor. 0ste o lucrare de ingri+ire efectuata pe suprafate mari in culturile de griu din climatele umede, precum si unde se aplica doze mari de ingrasaminte cu azot. 'plicarea unei tehnologii corecte este esentiala pentru evitarea caderii. (e asemenea, se recomanda tratamente preventive, folosind anumite substante cu efect retardant nanizant#. >el mai frecvent sunt folosite produsele pe baza de clorura de clorcholina /tabilan!'ustria& >8cocel!1ermania& >>>!%ranta, ;elgia& >hlormeZuat!'nglia#. /e efectueaza stropiri foliare, in perioada de alungire a paiului cind plantele au DA!D: cm inaltime #, pe vreme linistita, fara vant, cu soare nu prea puternic, de dorit seara sau dimineata. /e aplica 2,4!D,E litriBha preparat in FAA!2AAA litri apa, in cazul tratamentelor terestre si EAA!5AA litri in cazul tratamentelor MavionN. Prin aceste tratamente se obtin$ reducerea inaltimii plantelor cu D:!EA cm, scurtarea si ingrosarea internodurilor bazale, dezvoltarea tesutului sclerenchimatic si deci marirea rezistentei la cadere, redistribuirea asimilatelor intre organele plantei si ca urmare, cresterea suprafetei foliare, a numarului de boabe in spic, a II; si a productiilor. /e obtin culturi cu rezistenta sporita la cadere si care pot fi recoltate mecanizat, fara dificultate. Hn prezent, pentru prevenirea caderii exista si preparate pe baza de ethephon >amposan, Terpal# sau ethephonVchlormeZuat Ph8nazol# care pot fi aplicate cu bune rezultate si in faze de vegetatie mai avansate. Hn @omania, aplicarea tratamentelor pentru prevenirea caderii nu s!au extins desi cercetarile au ilustrat unele efecte pozitive asupra productiei la griu& in ma+oritatea zonelor de cultura a graului caderea se petrece destul de rar, numai in

anii cu primavara si inceputul verii ploiase si cu vanturi puternice, care favorizeaza caderea. Fungicide9 insecticide Bi insectofungicide pentru tratarea seminCei Dnainte de sem nat
Compo'itia $o'a .substanta activa1 .produs comercial1 " , FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Tilletia s.p.p. .malura comuna19 Fusarium s.p.p. .fu'ario'a coletului si plantulelor19 Estilago Tritici .taciunele 'burator1 P@0*(0 /.P. Proclorax 2A,FC 2,: .gBt >larbendazim 5AC KHT'K'P DAA P6/ >arboxina E9,:C D,A .gBt Tiram E9,:C FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Tilletia s.p.p. .malura comuna19 Fusarium s.p.p. .fu'ario'a coletului si plantulelor1 (HKH(0?( AEA %/ (ifenoconazol EA gBl 2,A lBt G@H6/ /T D </ Tebuconazol DC 2,: lBt P'?G>TH?0 E: */ 1uazatin acetat E:C D,A lBt FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Tilletia s.p.p. .malura comuna1 @'PH* A4A %/ Tebuconazol 4AC A,: lBt @'PH* D </ Tebuconazol DC 2,: lBt INSECTICI$E Impotriva daunatorilor de sol: (abrus tenebrioides .gandacul g3ebos19 Agriotes s.p.p. .viermi sarma1 *H?('? 5AA /> *indan 5AA gBl D,D: lBt *H?('? 9:A /> *indan 9:A gBl 2,D lBt INSECTOFEN/ICI$E Impotriva: $aunatorilor: (abrus tenebrioides9 Agriotes s.p.p. +atogenilor: Tilletia s.p.p.9 Fusarium s.p.p. 1'II'KHT F: P/6 >arboxina D:C E,A .gBt Tiram D:C *indan E:C I'/T0@*H? Tebuconazol 2,:C D,A .gBt *indan 5AC /6IH('? (iniconazol 2AgBl 2,F lBt *indan :AAgBl $enumirea comerciala 1

Strategiile de combatere integrata a buruienilor la grau

$enumirea comerciala @HK'* /6P0@ /T'@ /e.ator Compo'itia .substanta activa1 E9,:C tribenuron meth8lV E9,:C >lorsulfuron :C 'midosulfuronV 2,D:C HodosulfuronV 2D,:C Iehenp8r dieth8l 9:C Tribenuron met8l 9:C tribenuron met8l 9:C tribenuron met8l 9:C tribenuron met8l 9:C >lorsulfuron 9:C >lorsulfuron ED:gBl D,5( ester 2AAgBl (icamba :gBl Ietosulam E4AgBl 'cid D,5( ester FAgBl %lurox8pir 5:AgBl D,5( 4,D:gBl %lorasulamV EAAgBl D,5( ester

$o'a@3a
2:!DAg DAA!EAAg

Epoca de aplicare
Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " intrare in burduf Postemergent inainte de infratire " primul internod Postemergent inainte de infratire " primul internod Postemergent inainte de infratire " primul internod postemergent infratire D!E internodii postemergent infratire D!E internodii postemergent infratire D!E internodii

>erestar 1ranstar VD,5(# Primstar 1oldstar 1lean >omod Gltisan I /ansac *ancet Iustang

2:!DAg 2:!DAg V2 l# 2:!DAg 2:!DAg 2:!DAg 2:!DAg A,9: " 2,A l 2,A l 2!2,D: l A,5!A,4l

Fungicide pentru tratament impotriva bolilor in timpul vegetatiei

Compo'itia $o'a .substanta activa1 .produs comercial1 " , FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Septoria tritici .septorio'a19 +uccinia s.p.p. .rugini19 ErFsip3e graminis .fainarea1 Fusarium s.p.p. .fu'ario'a spicelor19 Gelmint3osporium tritici repens ;@'KG :AA /> >lorotanil :AAgBl 2,: lBha aplicat asociat# ;6IP0@ D:A /> Propiconazol D:AgBl A,: lBha FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Septoria tritici .septorio'a19 +uccinia s.p.p. .rugini19 ErFsip3e graminis .fainarea1 Fusarium s.p.p. .fu'ario'a spicelor1 '*0@T %lusilazol 2D:gBl A,F lBha >arbendazim D:AgBl '*TG >GI;H 5DA >iproconazol 2DAgBl A,: lBha >orbendazim EAAgBl ;6IP0@ /6P0@ 53A 0> Plocoraz 5AAgBl A,F lBha Propiconazol 3AgBl FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: Septoria tritici .septorio'a19 +uccinia s.p.p. .rugini19 ErFsip3e graminis .fainarea1 /PG@T') 5: 0> Plocoraz 5:AgBl 2,A lBha TH*T D:A 0> Propiconazol D:AgBl A,: lBha FEN/ICI$E Impotriva patogenilor foliari .comple4 boli foliare1: G@H6/ D: 0< Tebuconazol D:A gBl A,: lBha /'?'=G*0 D:A >0 Propiconazol D:A gBl A,: lBha FEN/ICI$E Impotriva patogenilor: ErFsip3e graminis .fainarea1 ;HG? :A <1 'cibenzolar " / " metil :AC A,A4 .gBha TGP/H? I 9A <P Tiofanat metil 9AC 2.A .gBha TGP/H? I 6*K Tiofanat metil 5AC D,A lBha >H%*'IH( : 0< >iflufenamid :C A,D lBha FEN/ICI$E Impotriva bolilor foliare si ale spicului cerealelor paioase: %G*H/TGP 'cid boric A,A2EC 2,A.gBhaBtratament $enumirea comerciala 1

Hnsecticide pentru tratamente impotriva daunatorilor in timpul vegetatiei

Compo'itia $o'a .substanta activa1 .produs comercial1 " , INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor19 Gaplodiplosis marginata .viermele rosu1 Hema melanopa .gandacul ova'ului19 Ap3is s.p.p. .afide1 /6IH '*P7' D,: >0 0sfenvalerat D:gBl A,5 lBha A,D lBha INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor19 Gaplodiplosis marginata .viermele rosu1 $ociostaurus marocanus .lacusta19 Calliptamus italicus .lacusta1 (0>H/ D,: >0 (eltametrin D: gBl A,E lBha A,: lBha INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor19 Hema melanopa .gandacul ova'ului19 Hocusta migratoria .lacusta1 PG*OT@H? DAA 0> >ipermetrin DAA gBl A,2 lBha INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor19 Gaplodiplosis marginata .viermele rosu1 Hema melanopa .gandacul ova'ului1 %'/T'> 2A 0> 'lfa cipermetrin 2AA gBl A,2 lBha )'@'T0 D,: 0> *ambda cihalotrin D: gBl A,E lBha A,E lBha INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor19 Hema melanopa .gandacul ova'ului19 Anisoplia s.p.p. .carabuseii cerealelor1 >HP0@I0T@H? 2A 0> 'lfacipermetrin 2AA gBl A,2 lBha INSECTICI$E Impotriva daunatorilor: EurFgaster s.p.p. .plosnitele cerealelor1 ;0/T /0**0@ 'lfa cipermetrin 2AA gBl A,2 lBha >'*OP/G 5FA /> Tiaploprid 5FA gBl A,2 lBha >HP0@I0T@H? 2A 0> 'lfa cipermetrin 2AA gBl A,2 lBha (0>H/ %G@T0 2D >0!@K (eptametrin 2DA gBl A,A4: lBha )'@'T0 A,F 6*K *ambda cihalotin A,FC 2,A lBha $enumirea comerciala 1

I5... Irigarea

Hrigarea este o lucrare din tehnologia de cultivare a graului care prezinta interes pentru ma+oritatea zonelor de cultura a graului din @omania. ?ecesarul de apa al graului este de E:AA!5:AA mEBha pe intreaga perioada de vegetatie si este acoperit, de obicei in proportie de 9A!9:C, din rezerva de apa a solului la semanat si din precipitatiile cazute in timpul perioadei de vegetatie. Edarile de toamna aplicate in cultura graului sunt cele mai eficiente. Hn situatiile in care solul este prea uscat si nu permite efectuarea araturii sau daca s!a arat, dar nu se poate pregati patul germinativ, se recomanda administrarea unei udari de umezire, cu norme de 5AA!4AAmEBha. Hn situatiile in care pregatirea patului germinativ s!a facut corespunzator, dar s!a semanat in sol uscat si graul nu rasare din lipsa apei, se recomanda o udare de rasarire cu norme de EAA!:AAmEBha. Edarile de primavara se aplica in functie de situatia concreta din primavara apa acumulata in sol in sezonul rece, regimul precipitatiilor in primavara#, cu norme de :AA!4AAmEBha. /e aplica 2!E udari in fazele de alungirea paiului in luna aprilie, mai rar, numai in primaverile secetoase si dupa ierni sarace in precipitatii#, inspicat!inflorit luna mai# si la formarea bobului luna iunie#. Ietoda de udare folosita la grau in tara noastra este aspersiunea. (atorita conditiilor climatice existente in toamna lui DAA5, la nivelul fermei s!a aplicat o irigare de rasarire, cu o norma de EAAmcBha.

I0.,. 3ecoltarea si gradarea

Recoltarea 0ste asigurata mecanizat in totalitate. %aza optima de recoltare este la maturitatea deplina, cand boabele a+ung la umiditatea de 25!2:C. Hn aceasta faza, combinele pot lucra fara pierderi, recolta se poate pastra in conditii bune, fara a fi necesare lucrari speciale de uscare. Hn practica, la graul pentru consum, recoltarea incepe mai timpuriu. Poate fi declansata de indata ce umiditatea boabelor a scazut pana la 29!2FC caz in care sunt necesare masuri de uscare, precum$ lopatarea, solarizarea, aerarea activa, etc. Iomentul finalizarii recoltarii fara risc, este atunci cand umiditatea boabelor nu a scazut sub 2D!2EC. 1raul trece repede in faza de supracoacere si pierderile prin scuturare sunt amplificate. (urata perioadei de recoltare trebuie sa fie cat mai scurta pentru a se evita supracoacerea si pierderile prin scuturarea boabelor. >onditiile obligatorii la recoltarea cu combina a lanului de grau pentru o lucrare de calitate sunt$ cultura sa fie neimburuienata eventual, in caz de imburuienare, inaintea recoltarii se executa o erbicidare totala in functie de spectrul de imburuienare#& fara plante cazute& terenul sa nu fie accidentat sau denivelat&

uniformitatea maturarii depline& teren uscat, vreme calda insorita& reglarea corespunzatoare a combinelor chiar si pe parcursul zilei de lucru#. Hn situatii extreme cand nu sunt indeplinite aceste conditii se apeleaza la recoltarea divizata in doua etape$ secerat cu vindroverul la inaltimea de 2:!DAcm, lasarea in brazda D!E zile pentru uscare si apoi treieratul prin trecere cu combina prevazuta cu ridicator de brazda. /trangerea paielor in prezent in @omania constituie o lucrare care se face separat dupa recoltarea boabelor. Paiele reprezinta produsul secundar al graului, raportul de masa fiind in general pentru boabeBpaieR2B2 si in multe tari, ele raman tocate pe teren, prin montarea unor dispozitive speciale la combina metoda aplicata recent si in Hnsula ;railei#. Hn tara noastra paiele raman pe teren sub forma de brazda continua, in urma combinei, iar strangerea lor se face prin presare in baloti, cu prese de balotat. balotii sunt apoi incarcati si transportati la locul de depozitare, cu consum mare de forta de munca, cheltuieli mari de energie, cu mare gri+a pentru executarea corespunzator necesitatilor de utilizare a acestora si a starii terenului. *ucrarea trebuie efectuata pe cat posibil concomitent cu recoltarea boabelor cu combina. Grice intraziere duce la deprecierea paielor, lucrare care si asa este greoaie, costisitoare, devine mai dificila datorita imburuienarii miristii, totodata ingreunandu!se si lucrarile solului. $radarea graului de consum /e face in prezent la predarea la bazele de receptie. 1radarea este operatia de separare a loturilor de produs pe clase si grade de calitate, conform legislatiei si normativelor in vigoare. 1radarea se efectueaza de catre gradatorii autorizati de >omisia ?ationala de 1radare a /emintelor de >onsum >.?.1./.>.#, pe baza de indici de calitate specifici pentru graul comun de paine si durum. (e la inceput, soiurile sunt clasificate in doua clase$ una care cuprinde toate loturile de grau insotite de declaratie de soi si a doua care cuprinde toate loturile care nu au declaratie de soi. Hn prima clasa sunt D grupe de soiuri, la rubrica clasa de calitate dupa sistemul de gradare in grupa H si a HH!a. Planul de gradare este prezentat in tabelul D.D.3 pentru graul comun.

+lanul de gradare

pentru graul comun de paine Triticum aestivum spp. vulgare# la grupele de soiuri H, cu potential calitativ superior si a HH!a, cu potential calitativ mediu %actori de gradare 1radul 2 1radul D 1radul E
2. >aracteristici organoleptice si sanitare /pecifice produsului sanatos D. Iasa hectolitrica, .gBhl min. 99,A 9:,A 9A,A E. Hmpuritati, Cmax., compuse din$ ! boabe sparte, Cmax E,A2# :,A2# 9,A2# 2# 2# ! boabe sistave, Cmax D,A :,A F,A2# ! boabe avariate, Cmax A,:2# 2,A2# 2,A2# 2# 2# ! boabe atacate de daunatori, Cmax A,: 2,A D,A2# ! boabe incoltite, Cmax A,: 2,A 2,A 2# 2# ! alte cereale, Cmax 2,A D,A E,A2# ! corpuri straine, Cmax, din care$ 2,A 2,: D,A ! anorganice, Cmax A,: A,: A,: ! seminte daunatoare siBsau toxice, boabe A,E A,5 A,: cu malura si cornul secarei, Cmax, din care$ ! fiecare dintre seminte toxice, Cmax A,A: A,A: A,A: ! >ornul secarei, Cmax A,A: A,A: A,A: 2# >ontinutul maxim de boabe sparte, sistave, avariate, atacate de daunatori si alte cereale nu trebuie sa depaseasca$ 4C in total pentru 1radul 2 2AC in total pentru 1radul D 2:C in total pentru 1radul E

I0.5 &roductia
*a nivel mondial se produce anual peste :E:!9E: milioane tone grau, respectiv o productie medie de peste D.:AA.gBha boabe. Tarile cu productii medii ridicate sunt$ - Glanda, cu o productie medie anuala pe intreaga suprafata de peste FAAA.gBha& - 'nglia si Hrlanda, in +ur de 9:AA.gBha& - 1ermania, ;elgia, (anemarca, %ranta, /uedia, *uxemburg, cu peste 4AAA.gBha& - 'ustria, 0lvetia, ?oua =eelanda, cu peste :AAA.gBha&
Hn @omania productia medie pe tara in ultimele decenii a oscilat intre 294A si EEAA .gBha.

/unt insa suficiente exploatatii agricole care realizeaza constant productii cu mult peste medie, :AAA!4AAA.gBha si chiar pana la sau peste FAAA.gBha.

Potentialul solurilor actuale este foarte ridicat, poate depasi usor FAAA.gBha in conditii favorabile de cultura in unitatile de productie, iar in campuri experimentale peste 2AAAA.gBha. 0lementele de productivitate " la solurile actuale sunt caracterizate prin superioritate astfel$ - II; este$ ED!5Dg la soiurile cu bob mi+lociu si mic, E4!:Ag la soiurile cu bob mare& - numarul de boabe in spic$ 24!D: la soiurile cu spic mi+lociu, D:!EA la soiurile cu spic mare& - numarul de boabe la un gram$ D5!E9 la soiurile cu bob mi+lociu, DA!D3 la soiurile cu bob mare& - greutatea unui spic 2,A!2,9g - greutatea boabelor dintr!un spic A,F!2,Eg - numarul de boabe insamantate la mD :AA!9AA - numarul de plante rasarite la mD 5:A!4:A - numarul mediu de frati la o planta, in functie de soi poate fi de$ 2,5!2,9 la soiurile cu infratire puternica, 2,D!2,: la soiurile cu infratire medie, 2,A! 2,5 la soiurile cu infratire redusa& - numarul mediu de spice la mD la potentialul soiurilor este de$ FAA!F:A la soiurile cu infratire puternica, 9AA!FAA la soiurile cu infratire redusa.
Productia calculata (P) estimata la evaluare se face dupa formula
6umarul mediu de spice la m D 6umarul de "oa"e in spic ,,) 2AA

3%g B ha =

I0.6. 7#icienta productiei

Pentru 1 ha, pentru anul agricol 2 3!2 "

?r. crt.
2 D E 5

(enumirea lucrarii
'ratura 2:!DAcm Pregatire pat germinativ /emanat %ertilizare

Iateriale necesare
motorina motorina samanta DE:.g ingrasami nte chimice D3$D3$A# DAA.gBha H(0>H? /uper motorina !

>ant
5A 2: DE: DAA

6Bm
litri litri .g .g

6tila+e
64:AVplug 64:AV combinator semanatoare /6PD3 I'E,:

Kaloare manopera
3A.AAA A,4x2:A.AAA# EA.AAA A,Dx2:A.AAA# 2:A.AAABha DAA.AAABha

Kaloare materiale
2.24A.AAA 5AxD3.AAA# 5E:.AAA 2:xD3.AAA# 2.FFA.AAA 5.AAA.AAA

Kaloare lucrare
2.D:A.AAA 54:.AAA D.AEA.AAA 5.DAA.AAA

0rbicidare

2 2A !

litru litri !

echipament erbicidat !

9:.AAA A,:x2:A.AAA# EAA.AAA Dx2:A.AAA# 9:.AAA A,:x2:A.AAA#

Hrigare norma de udare EAA mcBha# Tratamente impotriva bolilor foliare si daunatorilor @ecoltarea

D39.AAA 2x22 [Be# D3A.AAA 2AxD3.AAA# 4AA.AAA DxEAA.AAA# 34A.AAA A,Fx2DAAAAAl# D9A.AAA A,Ex3AA.AAA# D3A.AAA 2AxD3.AAA# 9D:.AAA D:xD3.AAA#

44D.AAA

3AA.AAA

'*0@T

A,F

litri litri litri litri

echipament erbicidat

2.:3:.AAA

>HP0@I0 A,E T@H? motorina motorina 2A D:

F 3

combina >lass TGT'* 10?0@'*

2:A.AAABha

F9:.AAA 22.399.AAA

Kenituri Productia medie R 5AAA .gBha& Pret estimativ R :AAA leiB.g Total venituriBha R DA.AAA.AAA lei Total venituri " Total cheltuieli R Profitul DA.AAA.AAA lei " 22.399.AAA lei R F.ADE.AAA lei

'vand in vedere profitul estimativ la hectar, cultura graului isi +ustifica eficienta, astfel ca in ponderea culturilor din HI;, el ocupa o pozitie prioritara.

Capitolul 7. Condi*ii Ii metoda de lucru

0.1. 8escrierea solului
/oiul de gru de toamn 'lex a fost creat la staiunea experimental %undulea i este nregistrat din 2335 n >atalogul Gficial al /oiurilor de plante cultivate din @omnia, asigurnd producii mari. >aractere morfologice$ plantele au nlimea medie de F:!3Acm& forma tufei este semierect& frunzele sunt de mrime mi+locie, de culoare verde!nchis, cu porozitate slab& poziia frunzei steag este semiplecat. /picul este lung de 4!3cm, semierect, aristat, de form cilindric de culoare alb la maturitate. ;obul are forma ovoidal, este semisticlos, de culoare rou!deschis. 0lementele de producie n condiii tehnologice optime sunt$ capacitate de nfrire moderat, II; 5A!5:g, I7 9D!99.g. ,nsuiri fiziologice$ perioada de vegetaie are valori cuprinse ntre D22!D:: zile. /oiul este mi+lociu de rezistent la cdere, scuturare. 0ste rezistent la rugina galben, mi+lociu rezistent la finare i rugina brun. 0ste sensibil la fuzarioz. ,nsuiri de calitate$ soiul se ncadreaz n grupa valoric ; 2 cu nsuiri bune pentru panificaie. >apacitatea de producie$ este un soi cu capacitate ridicat de producie realiznd n sudul rii peste 49:A .gBha spor 3C fa de % 5 i EC fa de (elia#, :FAA.g n zona de vest a rii spor de 2AC fa de % 5 i A,EC fa de (elia#, :AAA.g n zona colinar spor de :C fa de %5 i 4C fa de (elia#. >aracteristici culturale$ epoca de semnat$ 2!DA octombrie& norma de semn$ se recomand s se foloseasc la semnat densitatea de :AA!::A boabe germinabileBmD.
/oiul 'nul nreg. 2335 Precocitate iernare seceta mi+lociu @ / arsita I@ @ezistena rugina rugina galbena bruna I I@ septorioza / clasa de calitate H

'lex

@!rezistent, I@!mi+lociu rezistent, I/!mi+lociu de sensibil& /!sensibil

,n cadrul fermei Keriga soiul 'lex este cuprins n asolament n perioada analizat DAA2!DAA:, el ntlnind condiii diferite de vegetaie n cursul anilor, ceea ce a determinat i o tehnologie diferit.

0.2. 8escrierea condiiilor climatice

(in analiza evoluiei climatice din +udeul ;rila tabelele :.2 i :.D# i a fazelor de vegetaie ale grului figura :.E#, putem evidenia c$ sub raportul precipitaiilor, pentru cultura n curs, respectiv grul din toamna lui DAA5, nivelul acestora a fost sczut fa de medie la nsmnat, ceea ce a necesitat o irigare de rsrire, pentru ca n lunile urmtoare, nivelul acestora s fie apropiat de media multianual, iar de la desprimvrare, precipitaiile s fie mai abundente, nemaifiind necesar aplicarea irigaiilor. %cnd o privire de ansamblu asupra anilor anteriori se poate constata c sub acest raport, n anii agricoli DAAD!DAAE, DAAE! DAA5 nivelul precipitaiilor a fost mai ridicat aTDt n ceea ce privete total an agricol fa de total medie multianual dar i n perioada de iarn i n perioada de vegetaie a grului. 'nul agricol DAA2!DAAD n schimb, a fost un an deosebit, valorile nregistrate fiind sub media multianual, att pe solul an agricol ct i pentru perioada de vegetaie a grului. /ub aspectul temperaturilor, perioada de referin poate fi considerat pe ansamblu an agricol normal, la fel ca i ultimii doi ani, deosebirea fiind c acetia i cu precdere iarna lui DAAE, a fost considerat una dintre cele mai generoase ierni. 'nul DAA2!DAAD a fost n ansamblu, cu temperaturi mult mai ridicate att n ceea ce privete media multianual, ct i n ceea ce privete perioada de vegetaie a grului i lunile de iarn.

'a%el -.1. 7(oluia climatic din 2udeul 9rila

0lemente climatice i hidrologice Precipitaii mm# Perioada Iedii multianuale DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 Iedii multianuale DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 Iedii multianuale DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 Kalori lunare HHH HK K D3 E4 :D :2 E9 22 D5 5F EA EF 2E F5 5,4 2A,3 24,3 9,: 2A,5 2F,E D,A 3,E DA,5 4,: 22,9 2:,3 9D 9A 49 49 9D :F 9F 4: :D 9E :F 4: Total medii 5:D 5A9 594 445 2A,3 22,5 2A 22

Temperaturi A>#

6miditate C#

P E2 2E 4A 59 22,9 2D,: F,: 2A,2 95 95 93 93

PH E4 2F 49 25 :,4 5,A 9,F 4,9 9F 9E F5 F4

PHH EE DD D5 E2 A,5 !5,: !5,3 !A,D FE FA FE F4

H D9 2: 59 4D !D,: !2,4 !2,9 !E,4 FE F: F4 F9

HH D9 9 D3 2F !A,E :,: !5,D A,5 93 9E FA F2

KH 4E :A 2A 92 DA,9 D2,4 DD,5 23,F 44 :F :3 9A

KHH 59 2:2 94 2DD DD,F D5,E DD,E D2,3 45 4: 9A 9D

KHHH 5D DE 22 2E5 D2,2 D2,5 DE,E D2,D 4: 9A 45 9E

HP D3 3 :A EA 29,: 29,A 2:,F 24,3 4D 9A 9F 9:

 Pentru imaginea de ansamblu a condiiilor naturale de vegetaie i a influenelor asupra culturii de gru, au fost analizate i evapotranspiraia potenial, respectiv consumul de ap cu deficitul sau excedentul nregistrat. (in cercetri ndelungate efectuate n zon de numeroi oameni de tiin, s!a stabilit c, consumul de ap al grului este de 54Amm, fa de 0TP a anului agricol care este de aproape 9DAmm. Perioada critic pentru formarea elementelor de productivitate sub aspectul consumului de ap este decis de suma precipitaiilor nregistrate n lunile PVHKVK. 'stfel, anii analizai prezint un deficit pe totalul perioadelor de vegetaie fa de necesarul de ap al grului, chiar dac precipitaiile pe ansamblu sunt apropiate de valoarea mediei multianuale, exceptnd anul DAA2!DAAD care a fost un an mai srac n precipitaii. Ta"el 4.2. #inte0a climatic a perioadei anali0ate pentru cultura grului
an agricol Iedie multianuala DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 5:D 5A9 594 445 an agricol Iedie multianuala DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 2A,3 22,5 2A 22 Precipitaii mm# perioadei de lunile vegetaie PVHKVK EE5 223 DD5 42 EE3 2EF E9F 255 Temperatura medie n aer A># perioadei de lunile vegetaie PVHKVK 9,: 2E,D F,D 2E,9 4,9 2D,F 9,5 2D,4 lunilor PHHVHVHH F9 55 2AA 222 lunilor PHHVHVHH !A,F !A,D !E,4 !2,2

eVt# mm media multianuala DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5

eVt# i deficitul!excedentul de apa mm# an agricol perioadei de lunile vegetaie PVHKVK 9DA 54A D4A !D4F !2D4 !252 !E2E !DE4 !233 !D55 !2D2 !2DD !:4 !FD !224

lunilor PHHVHVHH E: :D 3 4: 94

,n figura :.E se prezint succesiunea fenofazelor grului pentru perioada de referin n condiiile climatice ale zonei.

Fig. <.,.
100 80 60 40 20 0 X XI XII I II III IV V VI Medii m ultianuale 2001-2002 2002-2003 2003-2004

3recipitatii =mm>

25 20 15 10 5 0 -5 X XI XII I II III IV V VI Medii m ultianuale 2001-2002 2002-2003 2003-2004

Temperaturi A># (up cum se cunoate, primul factor determinant n realizarea fiecrei faze de vegetaie este temperatura, etapa vegetativ i cea generativ putnd s aib loc sau nu n funcie de asigurare necesarului termic n optim sau cel puin n minim. 'l doilea factor de importan pentru desfurarea fenofazelor culturii sunt precipitaiile, care influeneaz prin hidric creat plantelor atunci cnd sunt n deficit, sub necesarul mediu multianual stabilit prin vastele cercetri efectuare. Pentru a explica i mai concret paralelismul dintre factorii climatici i fazele vegetative ale grului, s!a studiat pe lng temperatur, precipitaii i evapotranspiraie i indicele de ariditate lunar, care pune n eviden relaia complex cu clima!sol!vegetaie, pe baza datelor climatice de la staia meteorologic care deservete zona ;rilei. Hndicele de ariditate H'@#, dup (e Iartonne, indicator sintetic al climatului unei zone, ofer informaii despre clim, deoarece leag elementele climatice naturale, de regimul pluviometric conform formulei$ H'@RPB TV2A# unde$ P " precipitaii medii anuale

T " temperatura medie anual. iar pentru valori lunare$ H'@ R 2Dp#B tV2A# unde$ P " precipitaii lunare t " temperatura lunar
$inamica indicelui de ariditate $e 5artone &n 'ona I56

date de la staia meteorologic /.>.(.'. ;rila# Tabel :.5.

'nii agricoli Iedia multianuala DAA2!DAAD DAAD!DAAE DAAE!DAA5 P 29,2 4,3 EF,3 DF PH D9,4 2:,5 5:,2 2A PHH EF 5F :4,5 E9,3 H 5E,D D2,5 49,3 224,D *unile HH EE,5 :,5 4A DA,9 HHH DE,F E5,3 D5 D9,4 HK DA,4 D2,9 D3,F 9,2 K DE,2 5,4 22,F EF,3 KH D5,4 2F,3 E,9 DF,: Iedia anuala D2,4 23 DE,F E2,4

Se observ c &n ultimii doi ani agricoli9 valoarea indicelui de ariditate a dep Iit media anu seceta e4cesiv care s-a manifestat &n anul ">>1-">>" marcat prin lipsa precipita*iilor9 temperaturi foa ridicate Ii o umiditate relativ a aerului estrem de sc 'ut 9 a determinat o &nmul*ire a insectelor d un toar atacuri puternice urmate de daune substan*iale. 5.3. +ondiii tehnologice pe 'eno'a0e

#.3.1. $odificarea vegeta%iei

Codificarea vegeta*iei este o consecin* a nevoilor practicii &n domeniul lucr rilor de &ngri%ire a culturii ba'ate tratamente9 care impun cunoaIterea precis a momentului de aplicare9 adic a stadiului de creItere-de'voltar care trebuie s se afle planta pentru ca lucrarea de &ngri%ire aplicat s aib eficien*a ma4im .

Hmportana practic a codificrii vegetaiei rezid din faptul c permite o identificare precis i corect a fiecrui stadiu de vegetaie, ceea ce permite cultivatorului s diri+eze procesul formrii recoltei. >odificarea este util pentru a decide momentul potrivit pentru diferite intervenii tehnologice, dar i pentru observarea i identificarea stadiilor tehnologice, dar i pentru observarea i identificarea stadiilor critice din ciclul vegetativ al plantelor cnd sunt mai sensibile fa de factorii de mediu. >a urmare, datorit codificrii, pot fi respectate recomandrile privind epoca de executare a unor msuri tehnologice cum sunt$ aplicarea unor tratamente pentru

combaterea buruienilor, bolilor, duntorilor& aplicarea unor tratamente de stimulare, a unor procese fiziologice, aplicarea ngrmintelor faziale, irigarea, etc. >odificarea face posibil chiar alctuirea unor tehnologii cadru pe baza scrilor de coduri specifice, nerespectarea epocii de aplicare a diverselor msuri tehnologice, neputnd avea efectul scontat sau putnd chiar duna. (eterminarea practic a fazelor de vegetaie, dup cum este prezentat n literatura de specialitate i de asistent univ. ing. Kiorel Hon, asigur cunoaterea exact a condiiilor climatice n care s!a realizat fiecare fenofaz, n funcie de evoluia plantelor putndu!se determina i epoca de executare a unor msuri tehnologice. 'stfel, rsrirea, ce are loc n cursul lunii onctombrie, este marcat de apariia primei frunze care strpunge coleoptilul teaca protectoare care o acoper i care se gsete de+a la suprafaa solului, apariia acesteia marcnd Mfaza de aceN#. %aza de rsrire este realizat n momentul n care, observnd ansamblul parcelei, cca. 3AC din plante sunt vizibile procent calculat la numrul total de plante rsrite i nu la numrul de boabe germinabile semnat# i determinarea se realizeaz cu a+utorul ramei metrice cu latura de 2m sau A,:m, n patru puncte diferite. Pe baza graficelor efectuate putem colcluziona c rsrirea n anul anterior s! a realizat la temperaturi favorabile, cu precipitaii apropiate de media multianual, n aceleai condiii realizndu!se pentru cultura anului n curs de menionat c anul acesta s!a aplicat o irigare de rsrire, deoarece suma precipitaiilor a fost mult sub media multianual, situaie ntlnit i n DAA2, cnd s!au nregistrat doar 2EmcBha fa de E2mcBha ct este media lunii octombrie#. %enofaza urmtoare, respectiv nfritul, care se realizeaz de regul n luna noiembrie, cu procesul de coline ce se difereniaz n primele faze ale lunii decembrie, reprezint capacitatea cerealelor pioase de a forma noi lstari, denumii frai, ce pornesc din Mnodul de nfrireN de unde se formeaz H sistemul radicular adventiv. /e determin cnd plantele au E!5 frunze, pentru stabilirea fazei de debut a nfririi, dup care se repet la intervale de 2: zile, prin smulgerea a DA de plante din patru puncte distincte. /tadiul este atins cnd :AC din plante sunt n stadiul respectiv, de 2 frate, D frai, etc. %aza de nfrire, a fost caracterizat de condiii favorabile din punct de vedere al precipitaiilor, pentru anul agricol DAAD!DAAE existnd chiar un surplus de ap nct grul cultivat cu o tehnologie corect a putut s parcurg procesul de colire n optim i s intre n iarn pregtit. ,n schimb, anii agricoli DAA2!DAAD i DAAE!DAA5, nu au beneficiat de o cantitate suficient de precipitaii, nfrirea nerealizndu!se la standardele dorite. ,n anul n curs, precipitaiile i temperaturile nregistrate au determinat o bun nfrire, ceea ce au asigurat grului o bun parcurgere a perioadei de iarn. criptovegetaia " cnd are loc i procesul de iarovizare#.

(e asemenea, fenofazele de iarn au decurs normal, nenregistrndu!se oscilaii i abateri semnificative de la media multianual a lunilor respective. *a dezprimvrare, pentru anul trecut i anul n curs, definitivarea nfririi n cursul lunii martie# s!a realizat normal, comparativ cu anul DAAE cnd s!a realizat cu ntrziere, din cauza temperaturilor sczute s!au nregistrat temperaturi de "5,DA> n luna februarie, fa de "A,EA> temperatura normal i de DA> n martie fa de 5,4A>#, aceast ntrziere determinnd ca stadiu Xspic la 2cmX punct de vira+# s se realizeze cu un decala+ de aproape o lun. G situaie deosebit a fost n anul DAAD cnd din contr, temperaturile au fost mult mai mari dect cele normal nregistrate :,:A> n februarie i 9,:A n martie#. 'cest stadiu marcheaz sfritul fazei de nfrire i nceputul fazei de alungire a paiului, determinarea fcndu!se la nceputul sau mi+locul lunii martie, n funcie de epoca de semnat i const n smulgerea a cte DA de plante din patru puncte distincte, stadiul fiind atins cnd :AC din plante au vrful spicului de pe tulpina principal distanat la cca. 2cm fa de Xplatoul de nfrireX. %enofazele urmtoare, de alungire a paiului, de burduf, nspicare!nflorire i formarea paiului au decurs pentru anul DAAE!DAA5 normal, fr sesizri deosebite comparativ cu anul agricol DAAD!DAAE unde, pe un fond climatic de excepie s!au realizat temperaturi mult peste medie n luna mai au fost temperaturi de DA,5 A> fa de media de 24,3A> i precipitaii reduse pentru aprilie i chiar lips din lunile critice urmtoare. 0fectul a fost acela c procesele de cretere i de dezvoltare ale grului au decurs ntr!o perioad mult mai scurt, plantele rmnnd cu talie mult mai mic, comprimndu!se i suprapunndu!se fazele de vegetaie. faza de alungire a paiului se caracterizeaz prin faptul c primul, apoi al doilea internod de pe tulpina principal se alungesc, iar primele dou noduri sunt vizibile la baza tulpinii principale cnd se atinge stadiul de D noduri#. /tadiul de burduf ce se realizeaz la mi+locul lunii mai# se determin dup apariia ultimei frunze, cnd spicul mpins de ctre tulpin ca urmare a alungirii internodurilor a+unge n teaca ultimei frunze i provoac o umflare a acesteia, de unde i aceast denumire. ,n momentul crprii tecii ultimei frunze, se face vizibil stadiul de nspicat, pentru ca atunci cnd la exteriorul spiculeelor apar staminele, ele s marcheze nceputul nfloririi. Pentru anul DAA: pn n prezent, cnd grul este aproape de faza de burduf, fenofazele au decurs normal, iar precipitaiile czute n ultimul timp, au refcut rezerva de ap din sol, nct n aceast faz critic, cerinele culturii au fost asigurate.

+odi'icarea vegetaiei la gru

Scara (ado?s Scara Fee?es Scara 6aggiolini " , /erminarea Hnceputul procesului de imbibitie A2 Hncheierea procesului de imbibitie AE 'paritia radiculei A: 'paritia coleoptilului A9 'paritia primei frunze in coleoptil A3 8asarirea si formarea primelor frun'e Prima frunza strapunge coleoptilul 2A 2 ' 'paritia primei frunze 22 ; 'paritia frunzei D 2D > 'paritia frunzelor E!F 2E!2F ( 'paritia frunzei 3 sau mai multe 23 Infratirea Tulpina principala DA D 0 Tulpina principala V un frate D2 Tulpina principala V D!F frati DD!DF E % Tulpina principala V 3 sau mai multi frati D3 5 1 Alungirea paiului Hnceputul alungirii paiului EA : 7 2 nod E2 4 H D!4 noduri ED!E4 9 %runza stindard vizibila E9 F ) *igula frunzei stindard vizibila E3 3 * 6urduf # Inspicat # Inflorire 5A Hngrosarea tecii frunzei stindard 52 2A ;urduf spicul in teaca ultimei frunze# 5: (esfacerea tecii frunzei stindard 59 2A.2 I Primele ariste vizibile 53 Primele spiculete vizibile inceput inspicat# :A D:C din spis vizibil :E 2A.D ? :AC din spic vizibil :: 2A.E 9:C din spis vizibil :9 2A.5 G 'paritia completa a spicului :3 2A.: Hnceputul infloritului 4A 2A.:.2 P Hnflorit :AC 4: 2A.:.D Hnflorire completa 43 2A.:.E \ Formarea si coacerea .maturarea1 boabelor Hnceputul formarii bobului 9A 2A.:.5 @ ;ob apos 92 Hnceputul maturitatii in lapte 9E 22.2 / Iaturitatea in lapte 9: /farsitul maturitatii in lapte 99 FA Hnceputul maturitatii in ceara FE 22.D T Iaturitatea in ceara F: /farsitul maturitatii in ceara F9 3A ;obul nu poate fi sectionat cu unghia 32 22.E 6 ;obul nu poate fi strapuns cu unghia 3D Iaturitate deplina 3E 22.5 K /upracoacere 35 < Stadiul 1 Scara Jonard <

'

; >2 >D (

IA

5.3.2. 3re0entarea re0ultatelor ,n funcie de condiiile climatice variate de la un an agricol la altul i lucrrile de ngri+ire realizate asupra soiului 'lex, bazate n general pe principiul combaterii integrate, au fost aplicate difereniat. 'stfel, n anii agricoli DAA2!DAAD i DAAD!DAAE, cnd condiiile climatice au fost relativ similare, mai ales n ceea ce privete temperaturile care n ultima perioad de vegetaie a grului au fost mai mari fa de media multianual, iar n DAA2!DAAD pe toat perioada de vegetaie, precipitaiile au fost mult mai mici fa de medie, au fost nregistrate atacuri deosebit de virulente de plonia cerealelor 0ur8gaster integriceps#, ce s!au soldat cu pierderi mari de recolt sub aspect calitativ, dar i de afide /chizapis graminum# i de tripi 7aplothrips tritici#. ,n momentul atingerii pragului economic de dunare P0(# specific pentru fiecare duntor n parte, n cadrul fermei Keriga s!au efectuat tratamente cu 'lfametrin A,2:lBha i >iperguard A,2:lBha. /!au semnalat i tratamente cu fungicide la semnalarea finrii 0r8siphe graminis#, a @uginei galbene Puccinia striformes# i %uzariozei %usarium roseum#, primul tratament la apariia primelor dou i al doilea la formarea spicului pentru fuzarioz. Produsele aplicate, Protect A,4 .gBha i carbendazin A,4 lBha, au fost aplicate pentru ambele tratamente. 0rbicidarea s!a realizat postemergent cu Primstar A,DA gBha#, momentul aplicrii fiind cuprins ncepnd cu primul internod i pn la faza de burduf. 0rbicidul are elasticitate putnd fi folosit o perioad relativ lung, momentul erbicidrii neinnd neaprat de o anumit faz de dezvoltare a grului ci de mburuienarea culturii. 'nul DAAE!DAA5 a fost un an normal din punct de vedere al bolilor i duntorilor, tratamentele efectuate asigurnd o bun protecie att la boli ct i la duntori. ,n condiiile unui climat umed, cu temperaturi aproape de media multianual pentru perioada de vegetaie a grului i cu o iarn dintre cele mai geroase, atacul de ploni nu s!a semnalat. *a nivelul +udeului, nc din toamna lui DAAE n urma sonda+elor efectuate de ctreinspectorii din cadrul unitii fitosanitare ;rila n cele 2E pduri existente n +ude pentru determinarea densitii adulilor de plonia cerealelor, s!a concluzionat c s!a nregistrat o mortalitate foarte mare comparativ cu anii precedeni pe fondul lipsei hranei, respectiv a acumulrii slabe a corpilor grai necesari pentru supravieuirea n perioada de hibernare ing. Kioleta Popescu#. Preventiv, s!au efectuat dou tratamente, unul pentru combaterea pduchilor de frunz i a tripilor i altul contra plonielor cu 'lfa!cipermetrin.

/imilar, s!au aplicat i dou tratamente cu fungicid, unul la dezprimvrare cu 'lert A,FlBha ce urmrete sntatea aparatului foliar i altul cu acelai produs n stadiul de burduf al grului, ce vizeaz sntatea spicelor. 0rbicidarea s!a realizat cu 1ranstar DAgBha# V Trend ad+uvant ce mrete permeabilitatea celulei# i de asemenea tot postemergent i 1ranstar DAgBha V uree dizolvat 5.g brutBha# folosit att ca ad+uvant ct i pentru o mai bun eficien a erbicidului, nemaivorbind de efectul fertilizant. >um se manifest n practic aceast mrire a eficienei prin folosirea ureei " buruiana i deschide stomatele pentru a se hrni cu uree i odat cu aceasta XnghiteX i erbicidul. /!a mai erbicidat i cu 'ril 2lBha, pn la stadiul de burduf pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. /ub aspectul lucrrilor de ngri+ire se prezint n figura :.E.D.x ordinea de aplicare a acestora pe scara de coduri =ado.s la cultura anului n curs. 0ste de menionat faptul c aceste lucrri sunt bazate n general pe principiul combaterii integrate a principalilor factori de risc ai culturii buruienile, bolile i duntorii#. 'u fost asigurate tratamente la smn pentru bolile i duntorii transmisibili prin smn i sol Tiletia, %usarium s.p.p., 6stillago tritici, =abrus tenebrioides, 'griotes s.p.p.# cu Tirametox 4D: /> E.gBha. ,n toamna anului DAA5 s!a preconizat un atac virulent al criptogamice, simptomele observndu!se din aceast perioad, ceea ce a determinat s se efectueze n premier un tratament pe baz de >arbendazin A,4lBha i insecticidul >ipermetrin A,DC#. 0rbicidarea s!a efectuat pe vegetaie postemergent n primvar cu *intur :AgBha# V Trend ad+uvant ce mrete permeabilitatea celulei atunci cnd grul se afl la nceput de nfrire, iar buruienile au D!5 frunze, denumit i faza de rozet#. /pectrul de combatere vizeaz buruienile dicotiledonate, cu precdere turia 1alium aparine#. (e asemenea, s!a mai erbicidat cu 'ril pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, pn n stadiul de burduf. ,n faza de spic la 2cm i pn la apariia ultimei frunze s!a aplicat tratamentul pentru prevenirea i combaterea cderii, cu produsul >icocel 2,: lBha. la dezprimvrare s!a efectuat un tratament cu fungicidul 'lert A,FlBha ce urmrete sntatea aparatului foliar#contra finrii, @uginei galbene i a /eptoriozei, i un tratament cu 'lfametrin A,2:lBha contra plonielor i a altor duntori, care prin atacul lor depreciaz elementele de productivitate i producia de boabe. Pentru lunile urmtoare pn la definitivarea elementelor de productivitate coacerea n prg#, n funcie de regimul pluviometric care va fi, se poate prognoza aplicarea sau nu a irigaiilor.

Capitolul 7I. Conclu'ii

*ucrJrile tehnologice aplicate pe fenofaze de culturJ la soiul 'lex analizat, depind n cea mai mare parte de condiiile climatice ntlnite, variate de la un an agricol la altul. 'stfel, analiznd rezultatele obinute, putem concluziona$ 2. Pe fondul lipsei precipitaiilor i a temperaturilor ridicate, s!a nregistrat un atac virulent al dJunJtorilor situaie relativ asemJnJtoare anilor agricoli DAA2! DAAD, DAAD!DAAE# ceea ce a determinat aplicarea la P0( a tratamentelor de combatere, nregistrndu!se i pierderi semnificative de recoltJ sub aspect calitativ. D. 'nul DAA5 a fost un an normal din punct de vedere al atacului patogenilor, tratamentele efectuate asigurnd o bunJ protecie att la boli ct i la dJunJtori. E. Pentru anul n curs, preconizndu!se ncJ din toamnJ un atac virulent al bolilor criptogamice s!a efectuat n premierJ la nivelul fermei un tratament insectofungicid. ,n primJvarJ s!a impus efectuarea unui tratament criptogamic, de ndatJ ce terenul a permis, precipitaiile abundente facilitnd de regulJ apariia bolilor foliare i de spic.