Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Felul lucrarilor de ingrijire si numarul acestora depinde de mai multi factori cum ar fi: calitatea patului germinativ, dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara, evolutia vremii si a vegetatiei primavara, rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori, dotarea tehnica, posibilitatile materiale
1.Tvlugitul semnturilor
este necesar cnd semnatul se face in
sol afnat i mai uscat iar scopul acestei lucrri este de a pune smna in contact intim cu solul i de a favoriza astfel absorbia apei.
4.Tvlugitul la desprimvrare
este necesar numai n cazul culturilor desclate,
fenomen care este determinat de inghetul si dezghetul repetat, proces care duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire dac trebuie efectuat ea se face pe un sol bine scurs, dar nc reavn pentru a se face aderarea rdcinilor i a nodului de nfrire la sol, dar fr a tasa suprafaa solului. descaltarea plantelor trebuie in primul rand prevenita prin semanatul la epoca optima,in aratura asezata si mai adanc acolo unde acest pericol este mai frecvent
5. Fertilizarea faziala
Azotul se poate
administra i sub form de ingrasaminte lichide (foliare), care se pot aplica concomitent cu erbicidarea, n acest mod fcndu-se ngrrile trzii.
6.Combaterea buruienilor
este considerat principala lucrare de ngrijire,
pierderile de recolt la gru din cauza buruienilor sunt de 10-20 % dar pot ajunge pn la 70-80 %. Prin folosirea metodelor agrofitotehnice (rotatia, lucrarile solului, semanatul la epoca optima, asigurarea densitatii optime, fertilizarea) se obtine numai o anumita reducere a gradului de imburuienare, fapt ce a determinat ca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor.
Papaver rhoeas
(macul rou)
Stellaria media
(rocoina)
Sinapis arvensis
(mutarul)
Raphanus
raphanistrum (ridichea slbatic)
Cirsium arvense
(palamida)
Centaurea cyanus
(albastrita)
Chenopodium album
(caprita)
Matricaria sp.
(mueelul)
Rubus caesius
(murul)
Capsella bursa
pastoris (traista ciobanului)
doza optima stabilita faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni pregatirea corecta a solutiei de erbicidat administrarea uniforma a solutiei de erbicidat aplicarea tratamentelor pe vreme linistita, calma, in cazul tratamentelor postemergente la temperaturi de maxim 25C caderea unor precipitatii nu mai devreme de 3 ore dupa tratament Buruienile au rezistenta diferita la erbicide, astfel se diferentiaza mai multe grupe:
2,0 l/ha
15 20 g/ha , (las` remanen\` pentru dicotiledonate anuale) 15 20 g/ha 20 30 g/ha 10- 15g/ha 150 gr/ha 0,8 l/ha singur 0,5-0,6 l/ha asociat
GRODYL (75 % amidosulfuron) LOGRAN 75 WP (75 % triasulfuron) LINTUR 70 WG (triasulfuron 4,1 % + dicamba 65,9 %) TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir)
- Se pot aplica de la [nfr`\it p@n` la faza de burduf la gr@u - Temperatura aerului 7-8C
Se aplica p@n` [n faza de al doilea internod Este cel mai elastic produs privind epoca de aplicare la cerealele p`ioase, put@nd fi aplicat oric@nd p@n` la o lun` [nainte de recoltare
0,1-0,15 l/ha
Se poate aplica de la [nceputul prim`verii p@n` la sf@r]itul [nfr`\irii - aplicat in condi\ii de temperaturi sc`zute nu este afectat` eficacitatea produsului
Se aplic` p@n` [n faza primul internod
0,9 l/ha
0,4-0,6 l/ha
anuale specifice
Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor monocotiledonate Apera spica venti si Avena fatua
Erbicidul recomandat * GRASP CE (tralkoxidim 100 g/l) * PUMA CE (fenoxapropetil 75 g/l) TOPIK 80 EC (clodinafop propargyl 80 g/l + safer 20 g/l) Doza de produs comercial 2,0 2,5 l/ha 0,8 1,0 l/ha 0,4 l/ha Perioada aplic`rii - Prim`vara c@nd buruienile sunt [n faza de 1-3 frunze - Se recomand` tratament combinat cu erbicide pentru buruieni dicotiledonate Se aplica cand Avena fatua are 2-4 frunze, pana in fenofaza de infratit
5-6 kg/ha
* Se pot folosi [n amestec cu Icedin forte 2 l/ha, pentru a combate ]i buruienile dicotiledonate.
Zabrus tenebrioides
(gandacul ghebos)
Eurygaster spp. i
Aelia spp. (plosnitele cerealelor)
Anisoplia spp.
(carabuseii cerealelor)
Lema melanopa
(gandacul balos al ovazului)
Daun`torul
Perioada de aplicarePED
Diazol
Dursban Pyrinex Actara
2,0 l/ha
2,5 l/ha 2,5 l/ha 0,07-0,1 kg/ha 0,4 l/ha 100 ml/ha 0,3 l/ha 150 ml/ha 0,15 l/ha 0,07-0,1 kg/ha Idem plo]ni\e
HAPLODIPLOZIS MARGINATA
- La avertizare - Prim`vara 3 tratamente - PED = 5-6 larve/plant` 0,4 l/ha 100 ml/ha 0,3 l/ha 0,3 l/ha - Dup` 15 aprilie pentru atac [n vetre - PED = 250 larve/m ]i 10 adul\i/m - {n lunile mai-iunie - PED = 3 adul\i/m - M`suri preventive: tratamente la semin\e ]i combatere integrat`
ANISOPLIA ssp. (C`r`bu]eii cerealelor) OSCINELLA FRIT (Musca neagr` a cerealelor) MAYETIOLA DESTRUCTOR ( Musca de Hessa)
Idem plo]ni\e
Combaterea bolilor
In perioada de vegetatie se impune protejarea culturilor
de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului: fainarea, ruginile, septorioza frunzelor si a spicului, fuzarioza spicului. Stabilirea momentului tratamentului se face pe baza controalelor periodice in lan, la 4-5 zile, mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temperaturilor. Tratamentul se aplica la aparitia primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena. Daca persista conditiile climatice favorabile evolutiei bolilor foliare, se recomanda aplicarea unui tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit, tratament care asigura protectia si impotriva bolilor spicului
Septoria triticii
septorioza frunzelor Septoria nodorum septorioza spicului La noi in tara sunt printre cele mai frecvente boli, producand in anii cu toamne si primaveri ploioase pagube ce pot ajunge la 10-15 %
Puccinia recondita
rugina bruna, este cea mai frecventa dintre rugini, apare incepand din toamna, pe limbul frunzelor
Puccinia striiformis
rugina galbena, se manifesta pe toate organele plantei, incepand din primavara
Puccinia graminis
rugina neagra, mai putin raspandita la noi in tara
Tilletia caries
malura comuna, una din cele mai raspandite si pagubitoare boli ale graului, care se combate prin tratamente la samanta Tilletia controversa malura pitica, cu o raspandire mai redusa comparativ cu malura comuna
Agentul patogen
Perioada de aplicare
SPORTAK-45 TILT-250 EC ALTO COMBI ARTEA BRAVO FALCON FOLICUR PROSARO STRATEGO
- La avertizare - Dup` [nfr`\it 25% pete pe ultimile 3 frunze - {nainte de [nflorit 25% pete pe frunza stindard
Fusarium spp.
- Combatere integrat` - Tratamentul semin\elor ALTO COMBI ARMISTAR XTRA ARTEA FALCON 0,5 l/ha 0,5 l/ha 0,4 l/ha 0,6 l/ha
- Combatere integrat` - Tratament la s`m@n\` FOLICUR TANGO GRANIT IMPACT 0,8-1 l/ha 0,5 l/ha 1,0 l/ha 0,5l/ha
- La avertizare- 2 tratamente - PED= 10% intensitate la [nspicat - PED= 10% intensitate la [nflorit
Puccinia graminis (rugina neagr`) P. striiformis (rugina galben`) P. recondita (rugina brun`)
Idem f`inare
9. Irigarea
cultura de gru reacioneaz pozitiv la irigare,
necesarul de ap a grului este de 3500-4500 m3 ap/ha pe ntreaga perioad de vegetaie, coeficientul de transpiratie fiind de 500. Acest consum este acoperit de obicei n proporie de 70-75% din rezervele de ap solului i din precipitaii. Toamna de la rasarire pana la infratire, consumul mediu zilnic al graului este de 15-20 m/ha/zi. In primavara valorile evapotranspiratiei cresc la 40-50 m/ha/zi in fazele de inspicat, inflorit si formarea boabelor.
aplica nainte de arat dac solul este prea uscat i nu se poate ara, fie dup artur naintea pregtirii patului germinativ. Se aplic norme de 400-600 m3/ha,dac semnatul s-a fcut pe teren uscat se recomand aplicarea unei udri de rsrire cu norme de 300-500 m3/ha. Udrile de primvar se aplic n funcie de situaia concret cu norme 500-600 m3/ha. Numrul udrilor variaz 1-3 udri, acestea se aplic n fazele de alungire a paiului, (in luna aprilie, se aplica destul de rar si numai in primaverile secetoase), o alt udare se face la nspicat i la inflorit (n luna mai) i cea de a treia in faza de formare a bobului (luna iunie). Metoda de udare folosita este prin aspersiune.
RECOLTAREA
este precedat de o evaluare a produciei cu o
perioad de 20 zile nainte lund n considerare urmtoarele elemente de productivitate: numrul mediu de spice/m2 numrul mediu de boabe n spic MMB caracteristica soiului cultivat
P kg/ha = Nr.mediu spice/m2 Nr. mediu boabe in spic MMB (g) 100
PRODUCTII
Produciile la nivel mondial a fost n ultimii ani n
jur de 2600 kg/ha, n Europa producia medie a fost de 5.115 kg/ha din care 6.030 kg/ha n rile Uniunii Europene i 3.480 kg/ha n rile Europei de est. Sunt numeroase ri europene care realizeaz productii de peste 7.000 kg/ha. n Romnia, produciile medii au oscilat de regul ntre 1760-3300 kg/ha, sunt insa si uniti agricole care n anii favorabili recolteaz 5.0006.000 kg boabe/ha.