Sunteți pe pagina 1din 9

INFIINTAREA PLANTATIILOR DE VII RODITOARE

CONSIDERATII GENERALE

Infiintarea plantatiilor de vii roditoare necesita cheltuieli mari de investitii care


urmaresc obtinerea unor productii sporite si de calitate superioara, in conditii de eficienta
economica maxima.
La baza infiintatii plantatiilor viticole stau proiectele de executie, elaborate de unitati
specializate, pentru intocmirea carora sunt necesare studii complexe asupra terenurilor
destinate plantatiilor viticole: topografice, hidrologice, pedologice, agrochimice si climatice,
etc.
Prin proiectare vor fi rezolvate urmatoarele probleme:
- Alegerea sistemului de cultura a vitei de vie
- Alegerea tipului de plantatie viticola
- Alegerea terenurilor pentru infiintarea plantatiilor viticole in areale favorabile culturii
vitei de vie
- Organizarea si amenajarea terenului destinat plantarii vitei de vie
- Pregatirea terenului in vederea plantarii vitei de vie
- Alegerea si amplasarea portaltoilor si a soiurilor de vita roditoare
- Stabilirea distantelor de plantare a vitei de vie
- Plantarea vitei de vie

SISTEME DE CULTURA ALE VITEI DE VIE


1.Sistemul de cultura neprotejata
Este practicat in regiunile din sudul tarii unde temperaturile minime nocive(sub -18C la
soiuruile pentru stuguri de masa si sub -20C la soiurile pentru struguri de vin)din timpul iernii
survin foarte rar si anume 1-2 ani din 10. In aceste conditii pierderile de ochi nu depasesc 2040%.
Butucii sunt condusi in plantatii pe tulpini inalte si semiinalte .
2.Sistemul de cultura semiprotejata
Este practicat in zonele climatice unde temperaturile minime nocive pentru vita de vie au o
fercventa de 2- 4 ani din 10, pierderile de ochi in aceste conditii pot ajunge pana la 40-60%.
Butuci sunt condusi pe forme inalte si semiinalte, iar incepand cu anul III de la plantare la
baza tulpinii se pastreaza la taiere 1-2 cepi de siguranta de 2 ochi.
3.Sistemul de cultura protejata
Este practicat in zonele in care temperaturile minime nocive pentru vita de vie au o frecventa
mai mare de 4 ani din 10, iar pierderile de ochi in aceste conditii pot depasi 60%.
Se caracterizeaza prin folosirea formei joase de conducere a butucilor
TIPURI DE PLANTATII VITICOLE
Tipurile de plantatii viticole exprima in general gradul de intensivizare a culturii vitei de
vie si sunt determinate de panta terenului, densitatile de plantare, forma de conducere a butucilor,
posibilitatile de mecanizare

Plantatii viticole cu distante mici corespunde soiurilor cu o vigoare mica si cu o

fertilitate mai scazuta a terenurilor, dist. de pl. 1,0-1,2m intre randuri, densitate de
8000 - 10000 but./ha, fiind pretabil pentri taierea scurta si conducere joasa. Se practica
in centrele viticole din Banat
Plantatii viticole cu distante mijlocii sau obisnuite - amplasate pe terenuri cu pante
moderate (sub 15%) si soluri cu fertilitate mijlocie. Distantele de plantare folosite :
2,2m/1,0 -1,4m, rezultand o densitate de 3300-4500 but./ha.Este cel mai raspandit tip
de plantatie fiind pretabil pentru pentru toate regiunile viticole, atat pentru soiurile de
vin cat si pentru cele de masa .

Plantatii viticole cu distante mari - ( 3,0 -3,6 m intre randuri) se caracterizeaza prin
densitati mai mici cuprinse intre 2300-3333 but./ha.Se infiinteaza pe terenuri relativ
plane sau cu panta usoara sub 8%, pe soluri cu fertilitate ridicata si in conditii de
cultura neprotejata sau semiprotejata a vitei de vie.Sunt recomandate in special pentru
soiurile de masa si cele de mare productie.

Plantatii viticole pe nisipuri au specific regional(sudul Olteniei, sudul Moldovei,


Teremia), distante mai mari de plantare( 2,5m /1,2-1,4m) rezultand densitati de 28004000 but./ha. Sunt cultivate soiuri pentru vinuri curente (albe si roze) si pentru struguri
de masa

Plantatii viticole pe terase sunt amenajate pe terenuri cu panta peste 12%, soluri cu
fertilitate scazuta, si se caracterizeaza prin folosirea unor distante de plantare de 2,0m/
1,0-1,4m rezultand densitati cuprinse intre 3500 5000 but./ha. Sunt cultivate soiuri
pentru vinuri de de calitate(albe si rosii).

Plantatii viticole de tip familial se infiinteaza pe suprafete mici pentru satisfacerea


consumului propriu folosind distante de plantare de 1,5 1,8 m intre randuri si 1,0
1,4 m intre butuci.
ALEGEREA TERENURILOR PENTRU
INFIINTAREA PLANTATIILOR VITICOLE

Factori de biotop
a. climatici
durata perioadei de vegetatie
- min. 160 de zile pentru soiurile cu maturare timpurie si extratimpurie
- min. 170 de zile pentru soiurile cu maturare mijlocie
- min. 180 de zile pentru soiurile cu maturare tarzie
bilantul termic global(BTG)
- peste 2700C pentru soiurile cu maturare timpurie si extratimpurie
- peste 2900C pentru soiurile cu maturare mijlocie
- peste 3400C pentru soiurile cu maturare tarzie
bilantul termic activ(BTA) trebuie sa depaseasca 2600C
bilantul termic util(BTU) pentru cele trei categorii de soiuri sunt 1000C , 1300C
si respectiv 1500C
durata de stralucire efectiva a soarelui in timpul perioadei de vegetatie
- peste 1200 h favorabila culturii soiurilor timpurii
- peste1400 h pentru soiurile cu maturare mijlocie
- peste 1500 h pentru soiurile tarzii
precipitatiile anuale - fara irigare cultura vitei de vie in tara noastra este posibila in
zonele in care precipitatiile anuale depasesc 450 mm din care cel putin 250 mm in
timpul perioadei de vegetatie

frecventa temperaturilor minime absolute


b. de relief
inclinarea versantilor
expozitia versantilor
altitudinea
c. litologici
substratul pe care este asezat solul
depozite de leoss
argile, marne, calcare, nisipuri
d. pedologici
textura solului
grosimea solului
nivelul apei freatice
continutul de saruri
gradul de alcalinizare
reactia solului
puterea clorozanta a solului

Factori sociali-economici
existenta fortei de munca
apropierea de centrele populate
posibilitatile de racordare la utilitati obligatorii
ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERENULUI
DESTINAT PLANTARII VITEI DE VIE

Impartirea terenului in unitati de exploatare


Parcela - cea mai mica unitate de exploatare, forma dreptunghiulara sau patrata,
latime optima de 100m , lungimea in functie de panta terenului intre 100 300 m,
suprafata 1-5 ha.
Tarlaua este unitatea de baza pentru executarea lucrarilor mecanizate, alcatuita din
3-6 parcele, lungimea in functie de panta terenului intre 300- 800m, suprafata 3-30
ha)
Trupul viticol -150-500 ha

Stabilirea retelei de drumuri si amplasarea zonelor de intoarcere


- Drumuri principale(latime de 6 m, recomandabil pietruite)
- Drumuri secundare(latime de 4 m)
- Alei(latime 4m)
- Poteci(latime de 2m)
- Zone de intoarcere cu latimea de 6m la capetele tarlalelor
Amenajarea sistemului de alimentare cu apa si cu solutie pentru stropit(de regula
urmareste reteaua de drumuri din interiorul plantatiei)
Amplasarea retelei de irigatie se proiecteaza si se executa in functie de metoda de
udare preconizata(prin brazde, aspersiune, sau picurare)
Amlpasarea constructiilor
- constructii cu caracter tehnologic(depozite pt ingrasaminte, remize pt. tractoare si
masini, centre de prelucrare a strugurilor)
- constructii social-gospodaresti (sedii de ferma, grupuri sociale,etc.)
ALEGEREA SI AMPLASAREA PORTALTOILOR SI
A SOIURILOR DE VITA RODITOARE

ALEGEREA PORTALTOILOR
Rezistenta la calcarul activ din sol
- Sensibili (Riparia gloire 6% calcar activ)
- Rezistenti (ChasselasBerlandieri 41 B, 140 Ruggeri, Fercal 40% calcar activ)
Rezistenta la seceta
- Sensibili si cu rezistenta slaba(Riparia gloire, Kober 5BB, Teleki 8B)
- Rezistenta ridicata(140 Ruggeri, 1130 Paulsen)
Rezistenta la excesul de umiditate
-Toleranti (Riparia gloire)
-Sensibili (140 Ruggeri, Rupestris du Lot)
Rezistenta la saruri
-Slaba (SO-4, Rupestris du Lot)
-Mare (1103 Paulsen, SolonisRiparia 1616C
Rezistenta la aciditatea solului
- foarte rezistent (Gravesac)
Rezistenta la nematozi
- sensibili (ChasselasBerlandieri 41B)
- foarte rezistenti (SO4, Kober 5BB, Teleki 8B)
Afinitatea sau compatibilitatea cu soiul altoit
- diametrele altoiului si portaltoiului
- longevitatea butucilor
- regularitatea productiei
Relatia dintre vigoarea portaltoiului si directia de productie
- portaltoii vigurosi (pt. soiurile de struguri de masa si cele pt. vinuri de consum curent)
- portaltoi cu vigoare redusa si medie (pt. soiurile de calitate)
Adaptara portaltoilor la diferite tehnici culturale
- pt. formele inalte cu densitati mici (potraltoi vigurosi)
- pt. densitati mari (portaltoi cu vigoare redusa)
ALEGEREA SOIURILOR
La alegerea soiurilor de vita roditoare se va tine seama de Ordinul 225/31.03.2006,
privind aprobarea Zonarii soiurilor nobile de vi de vie roditoare admise n cultur n arealele
viticole din Romnia. Criteriul principal in alegerea si folosirea soiurilor il constituie directia de
productie.
Pentru podgoria Cotesti din care face parte si centrul viticol Tamboiesti, soiurile nobile
de vi de vie roditoare admise n cultur, pe directii de productie sunt prezentate in tabelul 1
Tabel nr. 1
Podgoria

17.COTETI

Centrul
viticol
Judeul
2
17.1.Coteti
Vrancea

Direcii de
producie
3
-Vinuri albe
-Vinuri roii
-Vinuri aromate
-Struguri de
mas

Soiuri nobile de vi de vie roditoare


admise n cultur
4
Aligot, Aromat de Iai, Bbeasc gri, Chardonnay,
Donaris, Feteasc alb, Feteasc regal, Golia, Mioria,
Ozana, Pinot gris, Raluca, Riesling italian, Sauvignon,Unirea
Arca , Balada, Bbeasc neagr, Cabernet Sauvignon,
Codan, Feteasc neagr, Merlot, Pinot noir
Muscat Ottonel, arba
Chasselas dor, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat
Hamburg, Paula, Transilvania, Victoria, Xenia

17.2.
Tmboieti
Vrancea

-Vinuri albe

-Vinuri roii

17.3.Crligele
Vrancea

-Vinuri aromate
-Struguri de
mas
-Vinuri albe
-Vinuri roii
-Vinuri aromate
-Struguri de
mas

17.4.
Vrtecoiu
Vrancea

-Vinuri albe
-Vinuri roii

-Vinuri aromate
-Struguri de
mas

Aligot, Aromat de Iai, Bbeasc gri,Chardonnay , Donaris,


Feteasc alb, Feteasc regal, Golia, Ozana, Pinot gris,
Raluca, Riesling italian, Sauvignon , Unirea
Arca , Balada, Bbeasc neagr, Cabernet Sauvignon ,
Codan, Feteasc neagr, Merlot , Pinot noir
Muscat Ottonel, arba
Afuz Ali, Chasselas dor, Gelu, Milcov, Muscat Adda,
Muscat Hamburg, Paula
Aligot, Aromat de Iai, Bbeasc gri, Chardonnay,
Donaris, Feteasc alb, Feteasc regal, Golia, Ozana,
Pinot gris , Raluca, Riesling italian, Sauvignon, Unirea
Arca , Balada, Bbeasc neagr , Cabernet Sauvignon ,
Codan, Feteasc neagr, Merlot , Pinot noir
Muscat Ottonel, arba
Chasselas dor, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat
Hamburg, Paula,
Silvania, Transilvania, Victoria, Xenia
Aligot, Aromat de Iai, Bbeasc gri, Chardonnay ,
Donaris, Feteasc alb, Feteasc regal , Golia, Ozana,
Pinot gris, Raluca, Riesling italian, Sauvignon, Unirea
Arca , Balada, Bbeasc neagr, Cabernet Sauvignon,
Codan, Feteasc neagr, Merlot , Pinot noir
Muscat Ottonel , arba
Chasselas dor, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat
Hamburg, Paula, Silvania, Transilvania ,Victoria, Xenia

STABLIREA DISTANTELOR DE PLANTARE


SAU A SPATIULUI DE NUTRITIE

Criterii
vigoarea soiurilor roditoare
vigoarea portaltoilor
fertilitatea solului
conditiile climatice
forma de conducere a butucilor
incarcatura de rod atribuita la taiere
Alegerea distantelor optime de plantare influenteaza nivelul productiei, calitatea
acesteia si costurile de productie.La alegerea distantelor intre randuri se tine seama
si de posibilitatile de mecanizare a lucrarilor
Efectele diferitelor densitati de plantare asupra cresterii si fructificarii vitei de
vie
O plantatie viticola reprezinta o comuniune de plante intre care are loc o competitie la
nivelul solului (pt. apa si elemente minerale), la nivelul aerului(pt. oxigen si dioxid de
carbon) si pentru interceptia luminii.
densitate redusa
- absenta competitiei
- vigoare sporita
- productie ridicata/butuc
- calitate redusa
densitate excesiva

- competitie ridicata
- vigoare scazuta
- productie redusa/butuc
- calitate potrivita
- costuri mari de infiintare
densitate optima
- competitie echilibrata
- vigoare mijlocie
- productie mijlocie
- calitate optima
Nr.
crt

1.

2.

3.

Tipul plantatiei

Nr. de vite/ha

- slaba si
mijlocie
- mare

2,2
2,2

1,0 1,2
1,2 1,4

3787 4545
3246 3787

Plantatii pe terenuri plane sau


cu pante mici(sub 8%); soluri
cu fertilitate ridicata:
- conducere semiinalta si
joasa a vitelor cu protejare
partiala sau totala
- conducere pe tulpini inalte

- slaba si
mijlocie
- mare
- mare

2,2
2,2
3,0

1,0 1,2
1,2 1,4
1,0 1,2

3787 4545
3246 3787
2777 3333

- slaba si
mijlocie
- mare

2,0

1,0 1,2

4166 5000

2,0

1,2 1,4

3571 4166

- slaba si
mijlocie
- mare

2,5

1,0 1,2

3333 4000

2,5

1,2 -1,4

2857 3333

1,0 -1,2

4629 -6666

1,2 1,4

3968 - 5555

Plantatii pe nisipuri ameliorate


si irigate

5.

Distante de plantare
intre
pe
randuri
randuri
m
m

Plantatii pe terenuri cu pante


moderate(sub 15%); soluri cu
fertilitate mijlocie

Plantatii pe pante terasate;


soluri cu fertilitate scazuta

4.

Vigoarea
soiurilor

Plantatii de tip gospodaresc

- slaba si
mijlocie
- mare

1,5
1,8

PREGATIREA TERENULUI IN VEDEREA PLANTARII VITEI DE VIE


Intrucat durata plantatiilor viticole este destul de mare (peste 30 de ani) se impune lucrari
de pregatire a terenului, prin care sa se amelioreze insusirile fizice, chimice si biologice ale
solului.
Defrisarea si nivelarea terenului
eliminarea vegetatiei lemnoase existente pe teren(arbori, arbusti, butuci, etc.)
eliminarea denivelarilor de teren

Asigurarea perioadei de odihna a solului


asigurarea unei perioade de repaus a solului de 3-5 ani, timp in cand se recomanda

cultivarea de plante leguminoase in vederea refacerii structurii si fertilitatii solului,


dar si pentru a preveni cresterea slaba, intrarea tarzie pe rod sau chiar pieirea vitei
de vie
in cazul cand replantarea se face la scurt timp dupa defrisarea plantatiilor vechi
pentru a evita raspandirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor se
recomanda dezinfectarea solului
Fertilizarea terenului (fertilizarea de baza)
- imbunatatirea aprovizionarii solului cu materie organica, precum si crearea unei rezerve
de fosfor si potasiu, ce va fi utilizata de plante si dupa intrarea pe rod a plantatiei
- stabilirea dozelor de ingrasaminte se va face in functie de rezultatele analizelor solului
fertilizare organica(cu gunoi de grajd 30-40 t/ha)
fertilizare chimica (cu ingrasaminte chimice, orientativ 150-200 kg/ha ing. cu fosfor si
200-250 kg./ha ing. cu potasiu exprimate in s.a. )
Corectarea aciditatii solului( PH-ul 6)
cu amendamente calcaroase(praf de piatra de var, dolomite, etc.)
Desfundatul terenului
mobilizarea profunda a terenului la 50-70 cm ,care consta in inversarea si
amestecarea orizonturilor pentru imbunatatirea regimului termic si de aeratie care
va asigura conditii optime pentru activitatea biologica din sol
perioada de executare - toamna pana la inceputul iernii
odata cu desfundatul sunt incorporate in adancime si ingrasamintele organice si
minerale
Pichetarea terenului
marcarea locului pe care il va ocupa fiecare vita pe teren cu ajutorul
pichetilor(tarusi de 50-60 cm lungime)
se executa spre sfarsitul iernii, in cazul plantarilor de primavara, dupa desfundatul
si nivelatul terenului
pentru executarea lucrarii este necesar sa se cunoasca:
- distantele de plantare
- orientarea randurilor(pe directia N-S pentru terenurile plane si slab inclinate si
pe directia curbelor de nivel pentru terenurile in panta)
- sistemul de pichetat (dreptunghi, patrat, etc.)
PLANTAREA VITEI DE VIE

Perioada de plantare
Primavara cat mai devreme(martie-inceputul lunii aprilie) cand in sol la 40 -50 cm
se inregistraza 7-10C
Pe terenurile grele cu exces de umiditate plantarea se face mai tarziu (inceputul
lunii mai)
Plantarea de toamna se recomanda numai pe terenurile bine drenate si trebuie
incheiata inainte de inregistrarea temperaturilor negative(luna nioembrie)
Pregatirea vitelor pentru plantare(in ziua plantarii)
Se admit pentru plantare vite sanatoase, cu sudura de jur imprejur, radacini albsidefii, cordite cu muguri viabili
Fasonara vitelor
- scurtarea radacinilor (8-10 cm) si a corditei (3-4 ochi)
- suprimarea ciotului de la altoi
- eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului

Fig. nr. 2 Fasonarea vitelor in vederea plantarii


Parafinarea vitelor(in cazul plantarii fara musuroi)
Mocirlirea vitelor
Metode de plantare
Plantarea obisnuita a vitelor
- in gropi adanci de 50 cm si largi de 35-40 cm facute pe aceiasi parte a
pichetului(la 3-5 cm), cu putin timp inainte de plantare

Fig nr. 2 Plantarea obisnuita a vitelor

Plantarea pe nisipuri (gropi de 60-80cm)


Plantarea in gropi deschise
Plantarea semimecanizata (cu hidroburul)
Plantarea mecanizata