Sfecla de zahar ( Beta vulgaris L.

– sugar beet )

Trestia de zahar
- planta perena, cu cultura de 5-7 ani
- ajunge la maturitate tehnologica in 12-16 luni de vegetatie
- originara din India si Pakistal
- tulpinile de trestie contin 14-16% zahar

Sfecla de zahar
- coletele si frunzele se folosesc ca si furaj
- taiteii epuizati sunt saraci in proteine si se folosesc proaspeti, uscati sau murati,
impreuna cu furaje proteice la hranirea vacilor
- melasa este un lichid vascos de culoare bruna, cu 50% zaharoza
- zaharul se utilizeaza la : drojdie de bere, acetona, betaina, bauturi alcoolice, acid citric
- namolul are un continut ridicat de carbonat de calciu si se foloseste la solurile acide
- productia este de peste 20 t / ha
- sfecla contine 17,5% zaharoza

Corpul Taitei Taitei Taitei

Specificare Cap+frunze Melasa
sf. proaspeti presati uscati
Apa 75,0 83,5 93,0 85,0 11,2 21,9
Proteine brute 1,3 2,3 0,6 1,3 8,1 10,5
Grasimi brute 0,1 0,4 - 0,1 0,6 -
Extractive
21,4 7,4 4,7 9,9 58,5 60,4
neazotate
Celuloza 1,5 1,6 1,4 3,0 17,6 -
Cenusa 0,7 4,8 0,3 0,7 4,0 7,2
Calitatea tehnologica
- indicator : coeficient de puritate al sucului normal, extras prin presare (Q)
𝑧𝑎ℎ𝑎𝑟 𝑖𝑛 𝑠𝑢𝑐 %
Q= 100 *
𝑠.𝑢.𝑖𝑛 𝑠𝑢𝑐 %

Puritate : foarte buna >90%, mijlocie 80-90%. Slaba<80%

- randamentul de extractie al zaharului (ZE)
𝑄∗𝑍
ZE =
100

Sistematica
- sfecla face parte din familia Chenopodiaceae, genul Beta (are 4 sectii – Vulgares,
Carollinal, Nanal si Patellares)
- in cultura se foloseste doar Beta vulgaris L, care provine din Asia Centrala

Soiuri de sfecla :
1. Tipul E (productiv – Ertragreich) – are o radacina mare si ovala , cu epicotilul latit,
16-18% zahar, indicat in zone calde, cu toamne lungi
2. Tipul N (notmal) – radacinile sunt oval-conice, cu epicotil mai mic decat la tipul E
si cu 0,5% mai mult zahar; acest tip are cerinte mari de apa
3. Tipul Z (bogat in zahar – Zuckerreich) – are radacini conice, alungite, cu 0,8-1,6%
mai mult zahar decat la tipul N ; recomandat in zone racoroase
4. Tipul ZZ (foarte bogat in zahar – Zuckerreichste) – are radacini conic-alungite,
subtiri, cu 0,6-1,1 mai mult zahar ca tipul Z ; se utilizeaza in zone reci
Particularitati biologice
- sfecla este o planta bienala : in I an se formeaza corpul sfeclei, iar in al II-lea an din
mugurii epicotilului apar tulpinile florifere si fructele
- corpul sfeclei are 0,5-1,5 kg la sfecla de zahar si 4-6 kg la cea furajera
- epicotilul e partea superioara a corpului si pe el sunt inserate frunzele (anul I) si
tilpinile (anul II)
- hipocotilul e lipsit de radacini, neted
- radacina patrunde in sol 150-200 cm, iar in lateral 50-60 cm
Frunzele :
- aparatul foliar are in I an de vegetatie 40-80 frunze, cu o durata de viata de 25-70 zile
- traiesc mai mult si sintetizeaza cantitati mari de zahar frunzele care se formeaza in
iunie-iulie
- in I an, frunzele sunt viguroase, cu limbul intreg, mare, carnos
- caracteristic sfeclei de zahar este suprafata sistemului foliar, care atinge valoarea
maxima la 120 zile de la semanat
Lastarii floriferi
- se formeaza in anul II de vegetatie din mugurii de pe coletul sfeclei, putand ajunge l
120-200 cm
- dupa 45-50 de zile ajung la inflorire
- daca se formeaza un lastar, acesta se ramifica puternic, esalonand mult inflorirea si
fructificarea

Florile
- se afla in partea superioara a ramurilor florifere si sunt in numar de 10-20 mii pe planta
- inflorirea are loc de la baza spre varful lastarilor si dureaza 3-5 saptamani
- polenizarea se face prin vant/insecte

Fructul
- are 2-6 fructe simple
- glomerul ( samanta folosita la semanat ) – este provenit din concresterea bazei
carpelelor cu axul inflorescentei

Samanta
- forma elipsoidala, rostrata, neteda, lucioasa, de culoare visine-rosiatica, de 2mm
lungime, 1,5 mm latime si 1 mm grosime
 - e protejata de un invelis dublu ce inconjoara perispermul

Faze de vegetatie
a) perioada de la semanat la rasarire
- dureaza 12-15 zile si este necesara o temperatura a solului de 7-10°C
- apare radicela care salta capacelul glomerulei
b) perioada de la rasarire la ingrosarea radacinii
- dureaza 60-75 zile
- se formeaza rozeta de frunze (20-25 frunze)
- radacina creste si se adanceste (110 cm)
c) faza de ingrosare a radacinii
- dureaza 60-70 zile
- se formeaza noi frunze iar cele vechi se usuca si ingalbenesc
- radacina creste intens (grosime si greutate)
d) faza de acumulare intensa a zaharozei
- dureaza 35-45 zile
- radacina continua sa creasca lent, iar acumularea zaharozei se intensifica

Cerinte fata de sol

- temperatura : in I an, este necesara o temperatura totala a solului de 2400-2900°C,
iar in al II-lea an, este necesara o temperatura totala a solului de 1800°C
Faze de vegetatie Temperatura medie zilnica, t°C ∑ t°C
Rasarire- inceputul tuberizarii (15 apr- 15 iun) 10,7 650
Tuberizare intensa (16 iun – 15 aug) 18,8 1150
Acumulare intensa a zaharurilor – maturitatea
16,5 1000
tehnologica (16 aug – 15 oct )
Temperatura medie pe perioada de vegetatie
15,3 2800
(183 zile)
- umiditate – consum maxim in iulie-august, and se acumuleaza in sfecla cea mai mare
cantitate de substanta uscata
- sfecla este pretentioasa la apa pe toata perioada vegetatiei, seceta fiind daunatoare
- lumina – insolatia slaba scade continutul de zahar, dar creste cantitatea de substante
nezaharoase si cenusa ; cel putin 850 de ore de soare in perioada de vegetatie ( 5 ore /
zi)
- solul – bine structurat, profund si aerat, bogat in elemente aerate si humus, elemente
fertilizante, cu capacitate buna de retinere a apei, dar permeabile pentru apa si aer,
fara pericol de stagnare a apei, cu textura luto-nisipoasa(17-20% argila) si pH de 6,5-8

Consumul de elemente nutritive al sfeclei pentru o tona de substanta verde

Compozitia Kg de elemente / o tona de substanta bruta
biomasei N P2O5 K2O Na2O CaO MgO
Radacini 1-1,5 0,7-0,9 1,8-2,2 0,6-0,8 0,4-0,6 0,4-0,6
Frunze 3-3,5 1-1,5 4-6 2-2,5 1-2 1,2-2
Total 4-5 1,7-2,4 5,8-8,2 2,6-3,3 1,4-2,6 1,4-2,6

- azotul este cel mai important si stimuleaza dezvoltarea aparatului foliar, favorizand
activitatea clorofiliana, productia de radacini si zahar
- fosfoul favorizeaza cresterea radacinilor, sinteza si acumularea zaharului, transportul
lui spre radacina si imbunatateste calitatea tehnologica a sfeclei
- potasiul – stimuleaza fotosinteza si acumularea hidratilor de carbon

Lucrarile solului
- sfecla are nevoie de un sol afanat cat mai profund, maruntit si nivelat la suprafata,
bine aprovizionat cu apa si elemente nutritive
- se face o aratura de 28-30 cm imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, cu
plugul

Samanta si semanatul
- samanta de sfecla trebuie sa provina din loturi semincere certificate, sa fie din
categorii biologice superioare, de puritate minim 97% si geminatie minim 73%
- cea mai mare productie de radacini la hectar si cel mai ridicat continut de zahar s-a
realizat la 100.000 plante recoltabile/ha
-= sfecla se seamana la 45 cm intre randuri

Lucrari de ingrijire
- combaterea buruienilor se face prin prasile si erbicidare
- prin prasile nu se distrug doar buruienile, dar se conserva apa si se creaza conditii
pentru afanarea si aerisirea solului
- boli frecvente (se fac tratamente fitosanitare):
 Cercosporioza (Cercospora beticola)
 Mana ( Pernospora farinosa f.sp. betae)
 Fainarea (Erysiphe betae)
- daunatori (se fac tratamente la samanta + insecticide):
 Gargarita sfeclei ( Bothynoderes punctiventris)
 Gargarita frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)
 Viermii sarma (Agriotes sp.)
 Puricele sfeclei (Chaetocnema tibialis)

Recoltarea sfeclei
- se realizeaza la maturitate tehnologica sau industriala, cand radacinile au ajuns la
greutatea maxima si au continutul cel mai ridicat de zahar
- momentul optim se stabileste pe parcele, prin analize de laborator