Management General

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IEA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL
2017
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă,

pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a
funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită
un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă
cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management " ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se
adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea
Inginerie economică în agricultură.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C ULEROSUL S.R.L.
3
CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A
FIRMEI S.C. ULEROSUL.S.R.L

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
4
D.3. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5
CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. ULEROSUL S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. ULEROSUL S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. ULEROSUL S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea uleilor din in.
Codul CAEN - 1032 fabricarea uleiului din in include urmatoarele activitati
-recoltarea floarei soarelui
-depozitarea floarei soarelui in depozite
- procesarea uleiurilor din floarea soarelui
-rafinarea uleiurilor din floarea soarelui
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. ULEROSUL S.R.L. cu sediul social în sat Feresti, comuna Feresti, nr. 27 Judetul
Vaslui, înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 15.07.2002, cod unic de
înregistrare 14517318, număr de ordine în registrul comerţului J40/2086/2002, cu obiectul
principal de activitate-procesarea uleiurilor din floarea soarelui.
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S.C. ULEROSUL S.R.L.
LA DATA 01.03.2012 ( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parţi nominala Valoare totala
Denumire acţionar la capital
Crt. sociale deţinute a parţii sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 HURJUI RAZVAN 2000 20 20000 100
TOTAL 1000 10 10000 100
Tabel A.4.2
6
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 HURJUI RAZVAN 100
TOTAL 0
A.5. Administratorii societăţii

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcţia
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
HURJUI
1 ......... ............. ............... ......... ADMINISTRATOR
RAZVAN
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcţia
Crt.
emiterii naşterii
1
2
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii

solicitantului:
Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Tip:
Nr. Sediul social, punct de
Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
1 Sediu social Reprezentanţa firmei ..... .............
2 Punct de lucru Procesarea uleiurilor ........... ..........
Camp cultivat cu floarea
3 Productia ulei ............. .........
soarelui
Camp cultivat cu in pt
4 Producţie de ulei .............. ...................
ulei
7
A.7. Litigii ( în desfăşurare)
Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observaţii
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Inregistrare, Adresa soluţionare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observaţii
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Revendicării (cu Valoarea
Observaţii
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a
(in curs de soluţionare,in
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului
executare,faliment,etc.)
de la solicitant) revendicat
1
2
TOTAL
B. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE
B.1. Istoricul activităţii
S.C. ULEROSUL S.R.L. s-a înfiinţat la data de 15.07.2002 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 14517318 din data de 15.07.2002 şi numarul de ordine în registrul comertului
J40/2086/2002, cu sediul social în sat Feresti, comuna Feresti, nr. 27, judetul Vaslui, reprezentată
prin HURJUI RAZVAN în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 20000 de lei integral vărsat, fiind împărţit în 2000 de părţi
sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei.
Societatea are un efectiv de 4 muncitori, dintre care 2 implicaţi direct în procesul de
producţie.
Structura şi relaţiile de subordonare între salariaţi sunt prezentate în cadrul organigramei
întreprinderii.
8
Societatea are în exploatare 100 ha de floarea soarelui ce furnizează materia primă pentru
fabrica de uleiuri.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual

al solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare neta la data
Data
Suprafaţă întocmirii ultimului
Denumire mijloc fix achiziţiei Bucăţi
(m²) bilanţ (lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 127.166 4
Hală de procesare a 26.03.2002 1.000 58.218 1
floarei soarelui
Hală de depozitare a 25.04.2002 600 41.763 1
floarei soarelui
Hală de depozitare a 04.05.2002 300 9.853 1
uleiurilor
Clădire administrativă 27.05.2003 60 17.332 1
2.UTILAJE TOTAL 103035 7
Utilitara Iveco 21.07.2004 - 47.831 2
ECODaily Furgon
Tractor pt semanat 28.08.2004 - 27754 1
Tractou U650 15.09.2004 - 18950 1
Remorcă 15.09.2004 - 2500 1
Maşină stropit 18.09.2004 - 5500 1
Plug 15.09.2004 - 500 1
3.INSTALAŢII 48553 6
Centrifugă 25.03.2003 - 5.823 2
Presa 25.03.2003 - 10.520 3
Linie de îmbuteliere 26.03.2003 - 32.210 1
4.ALTE DETALII 5.326 5
Aparatură de birotică 29.05.2011 5.326 5
TOTAL MIJLOACE 253080 22
FIXE
Tabel B.2.2
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafaţa Valoarea Regim juridic
crt. Judeţ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosinţă (lei)
1. Vaslui/Feresti 10.000 hectare floarea soarelui 12.932 Proprietate
personala
2. Vaslui/Munteni de 30.780 hectare floarea soarelui 34.732 Arendat
sus
3. Vaslui/Feresti 2.800/Construcţii 96.166 Proprietate
personală
9
10
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
11
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil
Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,2122 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrative 5 1500 0.65 975
Consum în producţie 5500 3575
Total (lei)/an 4550
Total (Euro) 1080,19
Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Arat 845 5.22 4410,9
Stropit 2870 5.22 14981,4
Transport recoltă 350 5.22 1827
Alte operaţii tehnologice 280 5.22 1461,6
Total (lei)/ferma 22680.9
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (lei)/ferma 9934,57
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,2122
Cheltuieli diverse 3337.28
Total (lei) 3337,28
Total (Euro) 792,28
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
Asigurari
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe 750
Producţie 18943,2
Valoare asigurare lei 20043.2
Revine pe l (lei) 0.17
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
12
Indicatori Cantitate Lei/u.m Valoare
Ingrăşăminte chimice
1200 3.9 4680
cu azot
980 4.7 4606
cu potasiu
970 3.33 3230.1
cu fosfor
Fitosanitare 450 33 14850
Erbicide 260 39 10140
Îngrăşăminte foliare 84 35 2940
Îndulcitori 220 3.8 836
Ambalaje 10000 0.1 1000
Total (lei)/ferma 42282,1
Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori Valoare lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 1943.30
Cheltuieli cu apa 2370
Total (lei) 4313,3
Amortismente
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizaţi anuală
20.03.2002
Hală de procesare a fructelor şi
legumelor 53218 37 1438.32
25.04.2002
Hală de depozitare a fructelor
şi legumelor 21763 27 806.04
Hală de depozitare a sucurilor 04.05.2002 9853 25 394.12
Clădire administrativă 27.05.2003 11332 38 298.21
Utilitara Iveco ECODaily
Furgon 21.07.2004 47831 8 5978.88
Centrifugă 25.03.2003 5823 6 970.5
Presa 25.03.2003 10520 8 1315
Linie de îmbuteliere 26.03.2003 32210 8 4026.25
Tractor 29.05.2003 5326 4 1331.5
Amortizarea totală - 197876 - 16558.82
Revine pe l producţie (lei) - - - 0.045
CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

Indicatori Nr. Muncitori Lei
an/ferma
13
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producţie 2 18000
Personal sezonier implicat în producţie 50 2500
Personalul administrativ 2 20400
Total fond salarii (lei)/ferma 40900
Ajutor şomaj ( 1%) 1920
CAS (26,3%) 8958.72
Contribuţii pt.fond sănătate CASS(10,7%) 2688
Fond solidaritate (2%) 768
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 14334.72
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
Extern % aprox.
Cantitate Valoare
FURNIZOR / Adresa din total
Intern aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
Statia Nr. 1, Str. Stefan cel
1 OMV PETROM Intern 4345 22680.9 35,45
Mare nr.3, Vaslui, jud Vaslui
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Produs:îngrăşăminte chimice
Tg.Mures, str Corneşti Nr
1 SC MATCONS SRL Intern 3150 12516,1 19,56
27/A
TOTAL 3150 12516,1 19,56
Produse fitosanitare
S.C. Insaro Energy Str. Postavarul, nr. 17, sector 3,
1 Intern 794 27930 43,66
S.R.L. Bucureşti
TOTAL 794 27930 43,66
Produs: îndulcitori
SC SWEETLAND Bd. Poitiers, Nr. 43, Iasi, jud
1 Intern 220 836 1,30
PROD S.R.L. Iaşi
TOTAL 220 836 1,30
TOTAL 63963 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
14
Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
Str. FAGULUI, nr. 19
SC AN-BO PROD
1 intern POPEŞTI LEORDENI, jud 10000 1000 100
SRL
ILFOV
2
TOTAL 10000 1000 100
TOTAL 1000 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achizitii
Serviciu: energie electrică
S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr. 7, Vaslui,
1 S.A Intern 7000 4550
jud. Vaslui
TOTAL 7000 4550 12,44
Serviciu: apă şi canalizare
Str Stefan cel Mare Nr. 70,
1 S.C. Aquavas S.A. Intern 1000 2370
loc. Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 1000 2370 6,48
Serviciu telefonie
Str. Ing. Badea Romeo, nr.1,
1 Romtelecom S.A Intern 12 1200
Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 12 1200 3,28
Servicii bancare
Str. Ştefan cel Mare, Nr. 53,
1 BCR S.A Intern 12 8400
Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 12 8400 22,97
Serviciu: asigurări
1 Asirom S.A Intern 12 20043.2
TOTAL 12 20043.2 54,81
TOTAL 36563,2 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME

SOCIETATE PRODUS CANT. VALOARE %
15
(LEI)
OMV PETROM 1 Combustibil 4345 22680.9 35,45
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Ingrăşăminte chimice cu
1 1200 4680 7,31
azot
SC MATCONS SRL 2 980 4606 7,19
potasiu
3 970 3230.1 5,04
fosfor
TOTAL 3150 12516,1 19,56
1 Fitosanitare 450 14850 23,21
S.C. Insaro Energy S.R.L. 2 Erbicide 260 10140 15,85
3 Îngrăşăminte foliare 84 2940 4,6
TOTAL 794 27930 43,66
SC SWEETLAND PROD S.R.L. 1 Îndulcitori 220 836 1,30
TOTAL 220 836 1,30
TOTAL GENERAL 63963 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1
Principalii clienţi ai societatii
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plata
1 S.C. TYMBARK MASPEX ROMANIA 98560 39,33 21 zile
S.R.L.
2 S.C. Sucmerom S.A 87980 35,11 21 zile
3 S.C. Pombis SA 64000 25,56 21 zile
Total 250540 100 -
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
S.C. TYMBARK
Str.Ştefan cel Mare nr.38-40;
1 MASPEX ROMANIA 5782006 0244.282.366
Vălenii de Munte, jud.Prahova
S.R.L.
Str. C.F.R., Nr.14
2 S.C. Sucmerom S.A 1278951 0040-265.511.419
Reghin, Jud. Mures, Romania
3 S.C. Pombis SA 2265870 +40 263 231278 Bistriţa, B-dul Republicii, nr.65
16
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIŢIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA SUCULUI PROASPĂT

NATURAL”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul–
Sucuri din fructe
Pret/
Indicatori U.M Cant. U.M VAL.
CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE
I (1+2+3+4+5+6) 194441.76
1 Combustibil l 4345 5.22 22680.9
8 Apă m³ 2900 2.37 6873
9 Îndulcitori kg 220 3.8 836
10 Energie electrică kw 11500 0.65 7475
11 Ambalaje buc 20000 0.1 2000
12 Fructe şi legume tone 200 750 150000
12 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din I) lei - - 4576.86
II CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ 75363.2
13 personalul permanent implicat în produscuţie z.o 1300 26 33800
14 personal sezonier implicat în producţie z.o 235 50 2500
15 personalul administrative persoane 7 30.35 20395.2
16 ford retribuire lei 18668
III ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) 111548.75
17 Cheltuieli generale(3% din I+II) lei 8094.15
18 Dobânzi la credite lei 19000
19 Asigurări (8% din valoare) lei 44625.6
20 Energie electrică kw 1700 0.65 1105
21 Amortismente lei 38724
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 381353.70
B VALOAREA PRODUŢIEI 184800 557820
22 Sucuri naturale cu pulpă litri 40000 3.1 124000
23 Sucuri limpezi litri 15000 2.8 42000
24 Nectaruri litri 27500 2.5 68750
25 Băuturi nealcoolice din fructe litri 27700 2.9 80330
26 Cidru litri 15000 2.7 40500
27 Băuturi distilate din fructe litri 28800 3.6 103680
28 Lichioruri din fructe litri 30800 3.2 98560
C PROFIT IMPOZABIL(B-A) 176466.30
(-)Impozite si taxe 38700
(+)Subvenţii 0
D PROFIT BRUT 137766.30
E IMPOZITUL PE VENIT 22042.61
F PROFIT NET 115723.69
G COST DE PRODUCTIE 2.06
H PROFIT LA L 0.63
I MARJA BRUTA(MB) 20.75
17
Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Economiile de piaţă din ţările dezvoltate şi iniţiativa privată, care constituie baza lor de
existenţă, sunt interesate în prelucrea legumelor şi fructelor.
Statul oferă subvenţii şi adoptă reglementări care susţin direct. Statul este interesat să asigure
o dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri de muncă în
mediul rural, o reducere a importurilor de sucuri de fructe şi legume, eventual crearea unor
disponibilităţi de export, precum şi o alimentaţie echilibrată, cât mai sănătoasă pentru populaţie, din
oferta naţională.
Producătorii de legume şi fructe beneficiază de avantajele unor direcţii alternative de
valorificare pentru produsele care nu corespund standardeleproprii consumului proaspăt. În anii cu
producţii foarte mari sau calamităţi, în lipsa unor oferte mai bune, livrarea către industrie contribuie
singura alternativă.
Producătorii care sunt grupaţi în jurul societăţii au posibilitatea să încheie în condiţii
avantajoase contracte de livrare parţială sau totală a produselor pentru procesare,
Mobilitatea pieţelor internaţionale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de
materie prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor
prime, procesarea şi desfacerea sunt secvenţe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe
meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficienţa, calitatea şi profitul maxim.
România este o ţară cu tradiţie agricolă, o ţară care beneficiază de condiţii climaterice şi de
sol cum puţine ţări au în lume.
Livezile pe rod acopereau în 2004 2,37% (195000 ha) din supafaţa agricolă. Producţia totală
de fructe în perioada 2004-2009 a fost de 1,027 milioane tone cu o producţie medie de 5557 kg la
ha.
După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime, a forţei de muncă şi a lipsei
modernizărilor, unităţile şi-au diminuat producţia , iar unele au dispărut. O perioadă finală în selecţie
a fost intrarea în UE, când s-a admis existenţa unităţilor care îndeplineau condiţiile.
În prezent foarte multe unităţi fucţioneză ce proprietari străini. Principalele probleme sunt:
costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forţei de muncă.
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în care
apar permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică şi o
redimensionare a managementului calităţii produselor oferite spre comercializare.
18
Legumele şi fructele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie la o
alimentaţie sănătoasă, prevenind carenţe şi boli.
În anumite situaţii se pierde beneficiul îniţial prin tehnologiile deficitare sub raportul
siguranţei alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producţiei.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE, realizând un control
ăăăăamănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Investiţiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate firească a
stadiului socio-economic în care ne găsim, de ţară membră a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 434
tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 50
% a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile
comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor, S.C. Prio
Juice S.R.L.va obţine, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, hără
conservanţi, la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele prezentate
mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect. Considerăm că proiectul
este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deţine cadre cu competenţă
necesară.
19
Descrierea activităţii propuse prin proiect
Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt natural”.
S.C. Prio Juice S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacităţii de producţie prin
achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea
sucurilor naturale.
Capacitatea de producţie a actualei linii de porcesare este de 162 kg/ora. În condiţiile unui
program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 36,288 tone de fructe şi
legume.
Datorită liniile de producţie AMOS ce oferă o capacitate de producţie de 324 kg/oră.
capacitatea de procesare a liniei de producţie va fi de 72,57 de tone pe lună. Linia de producţie
AMOS are un randament înalt datorită utilizării presei AMOS cu sită filtrantă.
Tehnologia nouă permite renunţarea la folosirea de conservanţi. Tehnologia AMOS de
producere a sucului de fructe îndeplineşte cerinţele certificarii - bio şi astfel obţine dreptul de a intra
pe piaţa produselor organice.
Obiective specifice şi operaţionale

I. Creşterea capacităţii de producţie
II. Creşterea productivităţii muncii
III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

S.C. Prio Juice S.R.L. prin realizarea acestei investiţii va crea 2 locuri de muncă noi pe o
perioadă nedeterminată în satul Hurdugi, comuna Dimitrie Cantemir, judeţul Vaslui. Aceste noi
locuri de muncă vor conduce la creşterea veniturilor familiilor angajaţilor şi la reducerea ratei
şomajului în spaţiul rural.
20
IV. Considerente asupra mediului
Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L. îşi propune
să protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalaţii care au un consum de apă şi
energie electric mai mic.
V. Creşterea calităţii produselor obţinute

În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de procesare a fructelor şi
legumelor calitatea produselor obţinute va creşte prin înlăturarea necesităţii folosirii conservanţilor
datorită tehnologiilor folosite.
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale

S.C. Prio Juice S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului
proaspăt natural” îl constituie achiziţionarea şi montarea unei linii de producere a sucului din fructe
şi legume in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiiţile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
 achiziţionarea de instalaţii performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea
procesării fructelor şi legumelor;
 crearea condiţiilor de desfăşurare în condiţii optime a activităţii şi de protecţie a mediului
înconjurător.
Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor care

se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie AMOS de producere a sucului natural ce va

avea următoarele componente:
21
 O instalaţie pentru recepţia fructelor 34540 lei
 Două filtre de apă -19330 lei
 Două silozuri-53000 lei
 Un elevator-18810 lei
 AMOS presă OPUS-63500lei
 Două separatorare-27210 lei
 Un tancuri de interstocare-18670 lei
 O statie de tratament termic-99780 lei
 O staţie de umplere Bag-in-Box în valoare 28650 lei
 Două calculatoare pentru controlul instalaţiilor-6070lei
 Sistem de iluminat-5800 lei
 Cablaj electric-2640 lei
Sucurile de fructe şi legume se produc după următoarea schemă tehnologică: recepţie,

spălare, curăţare, zdrobire, extracţie, stocare, centrifugare, dezaerare, omogenizare, dozare,
pasteorizare, condiţionarea recipientelor pline şi depozitare.
După zdrobire şi tratarea termică, macerarea enzimatică se face în tancul de intercalare. După
filtrare se face concentrarea sub vid, la 55-65 grade.
Sucurile sunt ambalate în ambalaje tetrapack in cadrul secţiei de umplere Bag-in-Box ce
asigură o siguranţă ridicată a produselor comercializate.
Valoarea totală a investiţiei pe care societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L. doreşte să o
realize este de 378.000 lei, respectiv 90.000 euro.
22
Fig.2. Schema liniei de producţie a sucurilor obţinute din fructe şi legume
Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt
1 Instalaţie pentru recepţia fructelor 1 34540

2 Filtre apă 2 19330
3 Siloz 2 53000
4 Elevator 1 18810
5 AMOS presă OPUS 1 63500
6 Separator 2 27210
7 Tancuri de interstocare 1 18670
8 Statie de tratament termic 1 99780
9 Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650

10 Calculator 2 6070
11 Cablaj electric 1 2640
12 Sistem de iluminat 1 5800
Total 378000
Activitatea de desfacere
23
Activitatea de desfacere a produselor obţinute în urma implementării proiectului se va
realiza pe pieţele locale, judeţene şi naţionale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final, perfecţiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe
care le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o
strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influenţează profitabilitatea
vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existenţa în cadrul întreprinderii a unui sistem
bine pus la punct, care să poată favoriza informaţii referitoare la nivelul trecut şi actual al
consumului, la factorii care influenţează decizia consumatorilor, precum şi să permită realizarea de
prognoze de cereri viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societăţii unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.
Principalii clienţi
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului
proaspăt natural” societatea comercială speră să menţină clienţii deja existenţi şi să atragă noi clienţi
prin oferirea de sucuri naturale de calitate, fără conservanţi şi la preţuri mult mai mici decât ale
concurenţilor. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacităţii de producţie,
societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 30 % faţă de perioada dinaintea
modernizării.
Principalii concurenţi
În relaţia cu concurenţii, S.C. Prio Juice S.R.L. va folosi strategii de piaţă bazate pe avantajul
de cost.
Avantajul concurenţial pe care S.C. Prio Juice S.R.L. îl deţine faţă de concurenţi este dat:
 costul de producţie mai mic;
 calitatea produselor obţinute;
24
 nivelul ridicat de tehnologizare;
 personal caificat;
 preţurile mici;
 materie primă proprie;

Principalii concurenţi ai societăţii S.C. Prio Juice S.R.L.
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %
1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35
S.R.L
2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27
SRL Suceava
3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26
SRL Iaşi
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L. se
confruntă pe piaţă în relaţia de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi
care deţin cote de piaţă ridicate în comparaţie cu S.C. Prio Juice S.R.L. care deţine o cotă de piaţă de
7 %. Principalul concurent al societăţii comerciale S.C. Prio Juice S.R.L. este SC ABV Invest SRL
care deţine o cotă de piaţă de 23 % şi înregistează o cifră de afaceri de 42390 lei.
Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanţi ai
firmei S.C AMOS EXPERT S.R.L
25
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct subordonate
administratorului societăţii.
Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului, cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:
 Inspector control calitate- 1 persoană;
 Personal aprovizionare-producţie-1 persoană.
Situaţia în urma realizării proiectului
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: Ionel
Prenume: Georgiana
Funcţia: Administrator
Studiile şi experienţa (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
S.C. Prio Juice S.R.L. Administrator 2002-2012
In prezent
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
In prezent
26
C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac
obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcţiune a
proiectului
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) total
Lista de achizitii materii prime achiziţii
Nr. Furnizor InstalaţieDate pentru
furnizor recepţia Produs Valoare % din
1 34540 11.30
Crt. fructelor estimata total
Filtre apă 2 (Lei)
19330 necesar
6.32 de
materii
Siloz prime
2 53000 17.35
1 S.C AMOS Str. CIORNEI 4 Iasi Instalaţii 363490 95.24
EXPERT
S.C AMOS EXPERTS.R.L Elevator 1 18810 6.15
2 S.C Altex S.A AMOS
S.R.L Str.presă
Stefan cel Mare,
OPUS IT 6070 1.98
nr.22, Complex Proxima 1 63500 20.78
Separator Shopping Mall 2 27210 8.90
3 S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr. Instalaţie electică 8440 2.78
S.A Tancuri de7,interstocare
Vaslui 1 18670 6.11
Staţie de tratament termic TOTAL 378000 100
1 99780 32.66
Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650 9.37
S.C Procomputer S.A Calculator 2 6070 1.98
Cablaj electric 1 2640 0.86
S.C Eon Moldova S.A Sistem de iluminat 1 5800 1.89
Total 378000 100
C.5. Personal şi instruire
Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 2 0 0 0 0 0
C.6. Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanţării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parţială a consultanţei.
Lunile II-III- Achiziţionarea instalaţiilor
27
Lunile IV – Livrarea instalaţiilor
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producţie
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producţie
Luna X – Activităţi de finisaj
Luna XI - Testarea instalaţiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanţă şi darea în folosinţă a halei de producţie
28
Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Plata partială consultanţă 6384
Încheierea contractelor cu furnizorii 200
Achiziţionarea utilajelor 309710
Livrarea instalaţiilor 2200
Amenajarea halei de producţie 50000
Montarea liniei de producţie 9300
Activităţi de finisaj 2423
Testarea instalaţiilor 500
Darea în folosinţă a halei de
producţie 7445
Plata finala pentru consultanţă
TOTAL 397152
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului
de afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Dimitrie Cantemir;
 Creşterea veniturilor populaţiei;
 Prin realizarea investiţiei vor fi atraşi şi alţi investitori în comună,
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din satul Hurdugi.
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităţilor;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din satul Hurdugi.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populaţiei rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producţiei;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obţinute;
30
C.8. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 90000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 30.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000
Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
30.000 5.000 35.000
 Autofinantare
 Imprumuturi 25.000 0 25.000
TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000
D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producţie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj Costuri Amortizare % Intretinere
(noi) 2%
Instalaţie pentru recepţia 34540 10,00%

fructelor 690.8
Filtre apă 19330 10,00% 386.6
Siloz 53000 10,00% 1060
Elevator 18810 10,00% 376.2
AMOS presă OPUS 63500 10,00% 1270
Separator 27210 10,00% 544.2
Tancuri de interstocare 18670 10,00% 373.4
Statie de tratament termic 99780 10,00% 1995.6
Staţie de umplere Bag-in-Box 28650 10,00% 573
Calculator 6070 10,00% 121.4
Cablaj electric 2640 10,00% 52.8
Sistem de iluminat 5800 10,00% 116
378000 37800 7560
D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3

ani )
Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)
31
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producţia totală previzionată şi
preţurile medii de vâzare.
Vânzări previzionate anul 1
Nr. Produsul UM Cantitate Preţ vânzare Venit din
crt. Lei/litru vânzare
1 sucuri naturale cu
40000 3.1 124000
pulpă litri
2 sucuri limpezi litri 15000 2.8 42000
4 băuturi nealcoolice din
27700 2.9 80330
fructe litri
5 Cidru litri 15000 2.7 40500
6 băuturi distilate din
28800 3.6 103680
fructe litri
7 lichioruri din fructe litri 30800 3.2 98560
Total 184800 557820
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obţine din
comercializarea sucuri naturale cu pulpă. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o
creştere a vânzărilor cu 30 % faţă de perioada anterioară realizării investiţiei.

1 sucuri naturale cu pulpă litri 41000 3.1 127100
27700 2.9 80330
fructe litri
5 Cidru litri 15000 2.7 40500
6 băuturi distilate din fructe litri 28800 3.6 103680
Total 187800 566220

1 sucuri naturale cu pulpă litri 42800 3.1 132680
27800 2.9 80620
fructe litri
5 Cidru litri 15500 2.7 41850
6 băuturi distilate din fructe litri 28850 3.6 103860
32
Total 190350 573940
33
D.3. Indicatorii financiari
Valoarea investiţiei (Vi) = valoarea totală a proiectului (exprimată în lei) –397152 lei
___________________________________________________________________________
Specificare AN 1 AN 2 AN 3
___________________________________________________________________________
Veniturile din exploatare* (Ve)
557820 566220 573940
___________________________________________________________________________
Cheltuieli de exploatare* (Ce)
382553.70 382025.70 382643.30
____________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve
155566,3 164494,3 171596,7

___________________________________________________________________________
Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut
impozitul pe profit.
114715.69 122215.21 128181.22
____________________________________________________________________________
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a
investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoză

Dr – este de 3,26 ani
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al
perioadei previzionate.
28,88 % 30,77% 32,27%
____________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare* (Cf) = 19000 19000 19000

____________________________________________________________________________
Flux de numerar net la sfârşitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total ieşiri, FNN>=0
(pentru fiecare an de prognoză)
95715,69 103215,21 109181,22
33
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI
FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura

categoriilor de folosinţă a
terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de
folosinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 97 100,0 -
Teren agricol 96 98,96 100,00
Teren arabil 57 58,76 59,37
- din care irigat 0 0
Păşuni natural 13 13,40 13,54
Fâneţe natural 0 0 0
Livezi 26 26,80 27,08
Vii 0 0 0
Teren neproductiv 1 1,03 -
Amplasarea suprafeţelor şi
condiţiile naturale
- Regiunea: NORD-EST
- Judeţul: Vaslui
- Comuna: Feresti
- Sat: Feresti
Feresti este o comună în judeţul Vaslui, România. Numele comunei provine de la un
boier pe nume Feer de origine maghiara
Comuna are în componeţă următoarele sate: Feresti,Sarata,Velnita.Reşedinţa comunei
este în localitatea Feresti. Comuna are o suprafaţă de 2466 ha şi o populaţie de 2178 locuitori.
Amplasarea comunei în cadrul judeţului Vaslui
34
Cadrul natural al teritoriului comunei oferă condiţii bune de dezvoltare, deoarece
localitatea beneficiază de mari suprafeţe de teren arbil şi de păşune pentru dezvolatarea
zootehniei.
Clima este temperat continentală, de nuanţă excesivă. Temperatura medie anuală a
aerului este de 9 - 9,5 C, cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice este de 450 - 500
mm, iar vânturile au fregvenţa şi viteza mare aproape tot anul.
Pe văile pârâielor pe timp liniştit se produc inversiuni de temperaturi ale aerului care
generează îngheţuri şi brume, timpurii toamna şi târzii primăvara, păgubitoare culturilor
agricole, livezilor şi viilor.
Învelişul de sol este alcătuit în cea mai mare parte de cernoziomuri, tipice şi levigate.
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România, atât
datorită suprafeţelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie, cât mai ales prin
fertilitatea ridicată.
Cernoziomul tipic are morfologia, Am-A/C-C sau Cca, în profil se constată urmele unei
activităţi biologice intense.
Cernoziomul tipic are o textură mijlocie, lutoasă, structura este mai bună decât la solul
bălan, sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%).
Deoarece predomină cernoziomurile, tipice şi levigate, se pot cultiva cu randament
mare culturi precum: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia, rapiţă, etc.
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
INULUI PENTRU ULEI LINUM USITATISSIMUM L
Inul de ulei ocupă locul doi ca importanţă după floarea soarelui în România, fiind
folosit foarte mult în industria vopselelor şi a mecanicii fine.
35
Se cultivă în Câmpia Română şi în Dobrogea. Zone mici de cultură există în judeţele
Timiş, Arad, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova şi Gorj. Pretinde soluri mijlocii, profunde, fertile de
tip cernoziom, brun roşcat de pădure şi bălan de stepă. Se evită zonele depresionare,
submontane şi intramontane, solurile grele cu exces de umiditate.
Tehnologia de cultură a inului pentru ulei

Solul. Cele mai potrivite sunt solurile fertile, bine structurate, cu textură mijlocie,
permeabile, cu o bună capacitate de reţinere a apei, profunde, cu pH 6-7,2. Nu sunt
recomandate solurile extreme, argiloase sau nisipoase, prea acide sau prea alcaline, erodate, cu
exces de umiditate etc. Cele mai bune condiţii de cultivare a inului pentru ulei se întâlnesc în
silvostepă, respectiv jumătatea de vest a Banatului, partea sudică a Munteniei, centrul şi sudul
Olteniei, partea de sud-est a Dobrogei.
Zona favorabilă include partea centrală şi subcolinară din vestul ţării (Câmpia
Crişurilor şi Banatului), nordul Câmpiei Române, regiunile subcolinare din Oltenia şi
Muntenia, zona de stepă din sudul ţării, cea mai mare parte din Dobrogea şi silvostepa
Moldovei (Lunca Siretului, Câmpia Jijiei şi Bahluiului, Lunca mijlocie a Prutului, Lunca
Bârladului), unde, în perioada de vegetaţie a inului pentru ulei, precipitaţiile însumează în jur
de 150 mm, și unde sunt caracteristice cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi brune-podzolite.
În România se cultivă mai multe soiuri de in pentru ulei. Programul de ameliorarea
inului din cadrul I.N.C.D.A. Fundulea a avut o contribuţie importantă şi îndelungată la crearea
de soiuri de in de ulei prin diversificarea bazei genetice la această specie. Pe parcursul
desfăşurării programului de ameliorare au fost create 26 de soiuri, dintre care 16 soiuri după
anul 1990, şi anume: Geria (1991), Raluca, Genţiana (1993), Iulia (1994), Floriana (1998),
Lirina (1998), Oliana (1998), Alexin (1999), Florinda (1999), Janina (1999), Iunia-’96 (2000),
Fluin (2000) şi Cristina (2003). Aceste soiuri au asigurat un progres genetic pentru potenţialul
de producţie, cu o influenţă pozitivă în stabilitatea şi calitatea recoltelor
Specialiștii recomandă ca inul pentru ulei să fie cultivat pe terenuri lipsite de specii de
buruieni ca Sorghum halepense, Echinochloa crus-galli, Setaria sp. ale căror seminţe sunt greu
separabile din seminţele de in. Fiind sensibil la îmburuienare, inul pentru ulei se cultivă după
plante care se recoltează devreme, cum sunt cerealele păioase (îndeosebi cele de toamnă) şi
leguminoasele pentru boabe (mazărea), care permit o bună pregătire a terenului, după porumb
gunoit la care resturile vegetale au fost încorporate cât mai adânc în sol, după cartof şi sfecla
pentru zahăr, dacă nu au fost atacate de Rhizoctonia şi Botrytis.
36
Nu este indicată ca premergătoare floarea-soarelui deoarece are boli comune cu inul
pentru ulei, respectiv Botrytis, şi consumă o cantitate mare de potasiu. Totodată, inul pentru
ulei nu trebuie cultivat după culturi care sărăcesc solul în apă, cum sunt sorgul, iarba de Sudan,
ovăzul, meiul etc. Nici monocultura nu este indicată, din cauza înmulţirii bolilor (fuzarioză,
antracnoză etc.), dăunătorilor și buruienilor specific. Inul pentru ulei poate reveni pe acelaşi
teren numai după şase ani.
După inul pentru ulei se pot cultiva aproape toate culturile şi în special cereale de
toamnă.
Fertilizarea inului pentru ulei.
Inul pentru ulei are o capacitate redusă de absorbție a nurienților, ca urmare a
sistemului radicular şi perioadei scurte de creştere intensă, când plantele consumă cantităţi mari
de substanţe nutritive.
Pentru o recoltă de o tonă de seminţe şi producţia secundară de tulpini aferentă, inul
extrage din sol 50-70 kg azot, 18-25 kg fosfor şi 32-55 kg potasiu. Azotul este necesar în
nutriţie de la începutul vegetaţiei și pe toată perioada de creştere intensă a plantelor, favorizând
înălţimea plantelor şi ramificarea, numărul şi mărimea capsulelor şi a seminţelor. Fosforul este
consumat pe toată durata vegetaţiei şi îndeosebi la îmbobocire-înflorire şi la formarea
seminţelor, având un rol esenţial în sinteza grăsimilor prin participarea lui în procesul de
transformare a hidrocarburilor în ulei. Potasiul influenţează conţinutul şi calitatea uleiului.
Carenţa de potasiu se evidenţiază prin apariţia unor dungi brune pe marginea frunzelor. Borul
care reduce atacul de boli (bacterioza), stimulează înflorirea şi fructificarea şi sporeşte
producţia de seminţe.
Gunoiul de grajd nu se aplică direct inului deoarece îmburuienează cultura, prelungeşte
vegetaţia şi măreşte sensibilitatea plantelor la cădere. În plus, inul pentru ulei, având perioadă
de vegetaţie scurtă, nu foloseşte eficient gunoiul de grajd.
Lucrările solului. Inul pentru ulei pretinde un sol curat de buruieni, bine mărunţit,
aşezat şi nivelat.
Pregătirea terenului pentru semănat se execută în funcţie de planta premergătoare. După
cereale păioase, leguminoase pentru boabe sau alte plante premergătoare care eliberează
terenul devreme se face arătura de vară la 20-25 cm adâncime (în agregat cu grapa stelată),
care se menţine curată de buruieni şi afânată până la intrarea în iarnă prin lucrări cu grapa cu
discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili. După porumb sau alte culturi recoltate în toamnă,
37
arătura se va efectua ceva mai adânc (25-30 cm) pentru a încorpora în sol cât mai bine resturile
vegetale. Arătura trebuie ţinută curată de buruieni şi nivelată până la venirea iernii.
În primăvară, după zvântarea solului, patul germinativ se pregăteşte cu combinatorul
printr-o singură lucrare la 3-4 cm adâncime pentru economisirea apei. Dacă arătura este tasată
şi denivelată, imediat după ce solul s-a zvântat, se va lucra cu grapa cu discuri în agregat cu
grapa cu colţi, iar în ziua semănatului, cu combinatorul pentru a obţine un pat germinativ bine
pregătit care să asigure răsărirea uniformă şi rapidă a plantelor de in. Se vor efectua cât mai
puţine lucrări în primăvară pentru a nu distruge structura solului şi a evita tasarea exagerată în
adâncime a solului încă umed şi formarea crustei care împiedică răsărirea.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa admisă pentru semănat trebuie să fie proaspătă (din anul precedent), mare,
sănătoasă, netedă, de culoare specifică soiului, lucioasă, nepătată, fără miros de mucegai, liberă
de cuscută, cu puritatea de minimum 97% şi capacitatea de germinaţie peste 80 %.
Semănatul inului pentru ulei se face la o adâncime de 2-3 cm și poate începe de la 2°C
temperatura solului şi poate continua până la 5°C temperatura solului (ultima decadă a lunii
martie, primele zile ale lunii aprilie, în funcţie de zonă), diferenţele de producţie fiind
nesemnificative între cele două epoci. În condiţii de secetă, semănatul mai timpuriu al inului
pentru ulei permite o mai bună valorificare a rezervei de apă acumulată în sol pe parcursul
iernii şi, în acelaşi timp, reduce pagubele provocate de insectele dăunătoare, întrucât în
momentul apariţiei în masă a dăunătorilor, plantele de in pentru ulei sunt într-o biofază mai
avansată.
Densitatea la semămat trebuie să fie de 800-900 boabe germinabile/m2 (chiar 1.000
boabe germinabile/m2, când se pot valorifica şi tulpinile). Cantităţile de sămânţă necesare
pentru realizarea acestor densităţi sunt de 60-80 kg/ha la inul pentru ulei şi 80-100 kg/ha la inul
mixt.
Semănatul se face la distanţa de 8-12,5 cm între rânduri. Semănatul la distanţe mici
asigură o distribuire mai uniformă a plantelor pe teren şi o dezvoltare mai echilibrată a
acestora.
Lucrările de îngrijire. Cea mai importantă lucrare de îngrijire din cultura inului pentru
ulei este combaterea buruienilor care se realizează prin măsuri preventive: cultivarea de soiuri
rezistente (Cristina), folosirea de sămânţă curată la semănat, rotaţia raţională, măsuri
agrotehnice etc.
38
Recoltarea şi păstrarea. Momentul optim de recoltare a inului pentru ulei este de la
faza de maturitate galbenă târzie până la maturitatea deplină când tulpinile sunt îngălbenite,
fără frunze, circa 90 % din capsule sunt brune, iar seminţele au culoarea specifică soiului, cu
luciu caracteristic şi sună în capsule dacă sunt scuturate.
Întârzierea recoltării atrage după sine pierderi însemnate de producţie prin ruperea
capsulelor din inflorescenţă şi prin frângerea tulpinilor. De Asemenea, arșița poate conduce la
plesnirea capsulelor, ceea ce determină pierderi de producție.
Recoltarea inului pentru ulei se realizează cu combina de cereale, când umiditatea
seminţelor este de 11-12%. Seminţele de in pentru ulei se condiţionează imediat după treierat
pentru a evita alterarea lor, eliminându-se impurităţile, iar, în vederea depozitării, se usucă la
sub 9% umiditate.
Capacitatea de producţie a inului pentru ulei este redusă, situându-se, la soiurile
actuale, între 2.500-3.000 kg seminţe/ha.
PORUMBUL - Zea mays

Familia Gramineae
Porumbul a constituit dintotdeauna cultura de bază a ţăranului român. El are largi
întrebuinţări în alimentaţia oamenilor, în furajarea animalelor, în industrie şi ca produs pentru
activităţi de export. Din aceste motive, porumbul ocupă mai mult de o treime din suprafaţa
arabilă a ţării.
Porumbul are multiple particularităţi fitotehnice şi biologice deosebite, dintre care
amintim: rezistă bine la secetă şi căldură; are puţine boli şi puţini dăunători; se poate cultiva pe
terenuri foarte diferite şi în condiţii climatice diferite; suportă monocultura; fiind o plantă
prăşitoare, lasă terenul curat de buruieni; constituie o bună premergătoare pentru foarte multe
plante; valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale; reacţionează foarte puternic
la aplicarea irigării; poate fi semănat şi pentru nutreţ şi chiar pentru cultura a doua; are
coeficient de înmulţire foarte mare; prin însuşirea sa de plantă unisexuat-monoică permite
obţinerea comodă a hibrizilor foarte productivi şi adaptaţi zonelor de cultivare etc.
Rotaţia
Porumbul este o cultură puţin pretenţioasă la planta premergătoare; el se autosuportă în
cultură repetată, dar nu este indicat să dureze mai mult de 3-4 ani pe acelaşi teren, în condiţiile
administrării gunoiului de grajd cel puţin o dată în acest ciclu.
39
Cele mai bune premergătoare pentru cultura de porumb s-au dovedit a fi culturile care
eliberează terenul de timpuriu (plantele leguminoase: mazărea, fasolea, soia, borceagurile,
trifoiul, lucerna etc.), dând posibilitatea executării lucrărilor solului din timpul verii. Sunt
indicate ca bune premergătoare şi culturile târzii (cartoful, sfecla de zahăr etc.), dacă au fost
bine gunoite şi se execută corect lucrările solului. Deoarece grâul şi porumbul ocupă mai mult
de jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, cea mai răspândită este rotaţia grâu-porumb. Această
rotaţie prezintă neajunsul că poate duce la îmburuienarea solului şi există posibilitatea apariţiei
unor boli comune (fuzarioza) sau a unor dăunători comuni (sfredelitorul, gărgăriţa frunzelor
etc.). Pentru aceasta, se recomandă întrerupera periodică a rotaţiei grâu-porumb şi intercalarea,
după 3-4 rotaţii, a altor culturi (mazărea, soia, floarea-soarelui, sfacla de zahăr etc.). La rândul
lui, porumbul este o bună premergătoare pentru toate culturile de primăvară; de asemenea, el
devine o bună premergătoare şi pentru grâul de toamnă.
Fertilizarea
Cele mai bune rezultate se obţin atunci când se efectuează o fertilizare organo-minerală.
Porumbul asigură o bună valorificare a gunoiului de grajd, aplicat direct, în doză de 20-40 de
tone la hectar, la 3-4 ani.
Îngrăşământul organic trebuie distribuit cât mai uniform pe mirişte şi încorporat imediat
în sol prin arătură, pentru a evita pierderile prin volatizare. Îngrăşămintele minerale se
administrează în funcţie de starea de fertilitate a solului şi de nivelul producţiei ce se doreşte a
se obţine, având în vedere că porumbul consumă 20-22 kg de azot şi 8-9 kg de pentoxid de
fosfor pentru fiecare tonă de boabe. Îngrăşămintele cu potasiu sunt necesare pe solurile uşoare,
pe cele acide şi cele care au conţinut scăzut de potasiu (sub 18 mg de oxid de potasiu la 100 g
de sol).
Îngrăşămintele cu fosfor (60-80 de kilograme la hectar de pentoxid de fosfor) şi cele
potasice (40-80 de kilograme la hectar de oxid de potasiu) se administrează sub arătură.
Îngrăşămintele cu azot (50-60 de kilograme la hectar de azot substanţă activă) se administrează
la pregătirea patului germinativ, iar restul se poate aplica fazial, concomitent cu efectuarea
praşilelor mecanice sau în apa de irigaţie.
Necesarul de îngrăşăminte se reduce atunci când porumbul a fost fertilizat cu gunoi de
grajd sau când porumbul urmează după planta premergătoare leguminoasă. Dintre
microelemente, zincul constituie pentru porumb o problemă extrem de serioasă, deoarece s-a
constatat scăderea pronunţată a recoltelor de porumb în lipsa acestui microelement. De
asemenea, fertilizarea de tip „starter” stimulează dezvoltarea rădăcinilor, asigură o creştere mai
40
viguroasă şi mai uniformă a plantelor de porumb, măreşte rezistenţa la secetă, chiar de la
începutul vegetaţiei.
Lucrările solului
Pregătirea unui pat germinativ corespunzător constituie una dintre cerinţele majore
pentru reuşita culturii de porumb boabe. Astfel, pentru fiecare caz din cele ce urmează a fi
prezentate se va aplica tehnologia adecvată, specifică, urmărindu-se conservarea apei în sol,
distrugerea buruienilor şi asigurarea unui bun pat germinativ.
Parcelele pe care s-a efectuat corect arătura de toamnă şi la desprimăvărare se găsesc
bine nivelate şi mărunţite se vor lucra numai în preajma semănatului, cu combinatorul, până la
adâncimea de semănat. În situaţia când între desprimăvărare şi epoca de semănat a porumbului
încep să apară buruieni, se va executa o lucrare cu grapa cu colţi reglabili, care distruge
buruienile anuale mici, în curs de răsărire sau abia răsărite.
Parcelele pe care s-a efectuat o arătură de slabă calitate şi care se prezintă cu mari
denivelări şi resturi vegetale la suprafaţă se vor lucra, imediat ce se poate ieşi pe câmp, cu
grapa cu discuri prevăzută cu lamă nivelatoare şi în agregat cu grapa cu colţi reglabili. În
preajma semănatului se vor lucra cu combinatorul până la adâncimea de semănat.
Parcelele care nu au fost arate până la desprimăvărare se vor trata diferenţiat, după cum
urmează: tulpinile de porumb şi floarea-soarelui care nu au fost scoase de pe teren se vor
evacua cu mijloacele existente la dispoziţia fiecărui cultivator sau se vor toca şi împrăştia cât
mai uniform pe teren (în parcelele cu mai puţine resturi vegetale, pentru fragmentarea acestora
se va lucra cu grapa cu discuri prin treceri repetate, însă lucrarea este costisitoare şi provoacă
tasarea solului, ducând totodată la întârzierea semănatului); se va efectua cu prioritate arătura,
la adâncimea de 16-18 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată, pe parcelele cu sol greu, cu
grad ridicat de îmburuienare, în special cu buruieni perene, şi pe cele cu cantităţi mari de
resturi vegetale la suprafaţă; arătura se va executa când solul s-a zvântat şi brazda se revarsă în
urma plugului.
De regulă, arătura, la desprimăvărare, se efectuează atât timp cât se menţine fenomenul
de îngheţ-dezgheţ. În condiţii speciale însă, se poate executa arătura fără a se întârzia
semănatul şi pentru a evita pierderea apei din sol; pe celelalte sole, pentru a nu depăşi epoca de
semănare, se va executa lucrarea de bază a solului cu grapa cu discuri, iar ultima lucrare, de
pregătire a patului germinativ, se va efectua cu combinatorul, până la adâncimea de semănat;
parcelele pe care, la desprimăvărare, în mod excepţional, solul se prezintă puternic tasat şi este
târziu pentru a efectua arătura se vor lucra cu cizelul sau cu plugul fără cormană (paraplow), la
41
adâncimea de 16-18 cm, urmate de lucrarea cu grapa cu discuri, iar pregătirea patului
germinativ se va executa cu combinatorul, până la adâncimea de semănat (V. Popescu şi colab.,
1996). În toate cazurile, concomitent cu pregătirea patului germinativ, se va efectua şi
ebicidarea porumbului.
Sămânţa pentru semănat trebuie să aparţină hibrizilor recomandaţi pentru fiecare zonă
de cultură. Se recomandă a se folosi numai sămânţa hibridă, certificată F1, obţinută de la
unităţi autorizate sau unităţi de cercetare-dezvoltare. Nu este indicat a se folosi sămânţa „din
pătul”, deoarece nivelul de producţie scade în acest caz cu circa 25-40%.
România dispune de o paletă foarte largă de hibrizi de porumb, cu perioadă de vegetaţie
diferită, cu compoziţia chimică a bobului şi folosinţe diferite, cu o anumită rezistenţa la secetă
şi la arşiţă etc. Pentru fiecare zonă şi localitate, pe baza recomandărilor cercetării agricole şi a
rezultatelor obţinute în câmpurile demonstrative, specialiştii centrelor agricole pot preciza
hibrizii de porumb care se pretează cel mai bine pentru localitatea sau arealul de cultivare. Este
de dorit să se folosească, pentru fiecare exploatare agricolă, câte 2-3 hibrizi cu perioade de
vegetaţie şi alte însuşiri diferite. Elementele tehnice ale semănatului trebuie corelate de la
început cu sistemul de întreţinere a culturii şi de recoltare. Epoca optimă de semănat este atunci
când la adâncimea de însămânţare se înregistrează temperatura de 8-10 grade Celsius şi are
tendinţă de creştere.
Cercetările demonstrează că fiecare zi de pierdere, după epoca optimă, înregistrează
minusuri de producţie de 50-100 de kilograme la hectar şi aceasta în primul rând din cauza
faptului că porumbul este surprins, în perioada înfloritului, de seceta şi arsiţa verii. Totodată, se
întârzie vegetaţia în toamnă, cu neajunsurile provocate de aceasta. Nu este indicat nici
semănatul prea timpuriu, deoarece sămânţa rămâne prea mult în sol până se înregistrează
temperatura minimă de germinare, mucegăieşte sau este atacată de diferiţi dăunători şi se
reduce densitatea plantelor răsărite. Totodată, parcelele se îmburuienează înainte de răsărirea
porumbului. Semănatul începe cu hibrizii timpurii, care sunt mai rezistenţi la temperaturi
scăzute. Ultimele se însămânţează parcelele care nu sunt erbicidate, pentru a putea distruge
buruienile, prin pregătirea patului germinativ. Este însă necesar a se face eforturi pentru
respectarea cu rigurozitate a epocii de semănat.
Densitatea la semănat se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat, de nivelul de
aprovizionare cu apă al solului, de gradul de fertilitate al solei care se cultivă cu porumb, de
sistemul de cultură - în cazul nostru neirigat. Valorile medii de plante recoltabile la hectar se
42
stabilesc în limitele a 45-60.000 de plante la hectar la hibrizii timpurii; 40-55.000 de plante la
hectar la hibrizii semitimpurii; 40-50.000 de plante la hectar la hibrizii tardivi. Limita
superioară a densităţii se stabileşte pe parcelele bine aprovizionate cu apă sau aport freatic şi pe
cele cu fertilitate ridicată. În situaţia solurilor cu fertilitate scăzută şi slav aprovizionate cu apă,
densitatea se reduce la 30-35.000 plante la hectar. Cantitatea de sămânţă necesară variază între
15 şi 25 de kilograme la hectar. Distanţa între rânduri este, de regulă, pentru cultura
porumbului în sistem neirigat, de 70 cm.
Adâncimea de semănat variază în funcţie de mai mulţi factori şi este de 5-8 cm. Se
urmăreşte ca sămânţa să ajungă pe teren umed şi aşezat. Limita inferioară este de 5 cm şi se
practică pe parcelele cu umiditate suficientă şi în solurile mai grele, cu textură argiloasă.
Semănatul se execută cu semănătorile SPC-4, SPC6(8) sau SERO-6(8), bine pregătite şi corect
reglate, pentru a asigura o repartizare cât mai uniformă a plantelor pe suprafaţa cultivată.
Lucrări de îngrijire
Prin lucrările de întreţinere se urmăresc: combaterea buruienilor, conservarea apei în
sol, combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. Se va avea în vedere că porumbul este o cultură
sensibilă la îmburuienare, în special în primele faze de vegetaţie. În acţiunea de combatere a
buruienilor se folosesc atât metode agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativă sau grapa cu
colţi, praşile mecanice şi manuale), cât şi metode chimice, prin aplicarea erbicidelor şi, cel mai
bine, aplicarea împreună a celor două metode.
Lucrarea cu sapa rotativă se efectuează înainte de răsărire sau când porumbul are 4-6
frunze, când solul este zvântat şi numai după ce s-a ridicat roua. Sapa rotativă mobilizează
solul pe adâncimea de 3-6 cm, agregatul se deplasează cu viteza de 11-13 km/h, realizând 35-
40 ha/schimb.
Praşilele trebuie să se efectueze la adâncimea minimă care asigură distrugerea
buruienilor. Dacă se lucrează mai adânc, se răscolerste inutil şi se usucă solul, iar cuţitele taie
sau vătămează rădăcinile porumbului. Se recomandă efectuarea a trei praşile mecanizate, cu
cultivatorul, şi a două praşile mecanice, cu sapa, pe rând. Ele urmăresc distrugerea buruienilor,
îmbunătăţirea permeabilităţii şi a regimului aerohidric şi termic al solului. Aplicarea lucrărilor
de întreţinere clasice, în număr redus, împreună cu metodele chimice de combatere a
buruienilor constituie o metodă modernă pentru combaterea acestora.
Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri
de producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, şi
43
tratamente în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din primăvară impun
folosirea şi încorporarea în sol a unor erbicide volatile. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile,
se caută perioade mai umede de aplicare a acestora sau zonele cu precipitaţii. Pentru a le folosi
cu maximă eficienţă, este recomandabil ca aplicarea erbicidelor să se facă conform indicaţiilor
inginerilor agronomi sau a specialiştilor-cercetători în acest domeniu. În timpul perioadei de
vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 3-5 frunze şi acestea se aplică în
special pentru combaterea buruienilor perene. Este foarte indicată o alternanţă a erbicidelor
folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb.
Recoltarea
Recoltarea porumbului necesită un volum mare de muncă şi trebuie realizată într-un
timp cât mai scurt, în special în parcelele pe care urmează să se însămânţeze cereale de toamnă.
Lucrarea de recoltat începe la coacerea deplină a boabelor, când acestea au acumulat cea mai
mare cantitate de substanţă uscată şi au un conţinut de apă de aproximativ 30%.
Determinarea momentului când porumbul a ajuns la maturitate se poate efectua şi în
lan, prin metode organoleptice, însă criteriul sigur rămâne analiza conţinutului în apă al
boabelor. Porumbul se poate recolta manual şi mecanizat. Recoltarea manuală este destul de
greoaie şi necesită un volum mare de muncă, însă prezintă unele avantaje, dintre care amintim:
pierderile de ştiuleţi sau boabe sunt practic nule; tulpinile nu sunt distruse şi se pot valorifica
integral; terenul rămâne curat şi se poate elibera în scurt timp, astfel ca după lucrarea cu grapa
cu discuri să se poată însămânţa grâu sau orz de toamnă.
Recoltarea mecanizată se realizează cu maşini de recoltat corespunzătoare şi se poate
face în mai multe variante: recoltarea sub formă de ştiuleţi depănuşaţi se efectuează atunci când
conţinutul de umiditate al boabelor este cuprins între 25 şi 35%; recoltarea sub formă de boabe,
atunci când conţinutul în umiditate al boabelor este cuprins între 20 şi 25%. În acest ultim caz,
boabele rezultate trebuie să aibă puritatea mai mare de 98%, iar proporţia boabelor vătămate să
nu depăşească 8%. Este necesar ca, imediat după recoltarea boabelor, acestea să fie introduse în
procesul de uscare, pentru că altfel, din cauza umidităţii ridicate, boabele se pot încinge.
Recoltarea mecanizată a porumbului trebuie bine organizată şi implică luarea de măsuri pentru
asigurarea necesarului de mijloace de transport, realizarea zonelor de întoarcere la capetele
parcelei etc.
Phaseolus vulgaris Fasole
Familie Fabaceae
44
Fasolea a fost pentru România, până în anul 1989, o cultură leguminoasă aproape
nelipsită din oricare asolament agricol, aşa încât, dacă în anul 1965 se cultivau 27 mii ha, cu o
producţie totală de 77,8 mii tone, s-a ajuns în anul 1985, după un parcurs ascendent, la 168,9
mii ha şi o producţie totală de 189,2 mii tone, potrivit datelor publicate de cercetătorii de la
Stațiunea Fundulea.
După 1989 se înregistrează declinul cel mai accentuat al culturii, când suprafeţele
cultivate cu fasole scad cu peste 150 mii ha. Astfel, producția internă nu acoperă necesarul de
consum, ceea ce înseamnă că este loc suficient pe piață pentru fermierii români care se
orientează către acest tip de cultură. În acest context, vă prezentăm câteva sfaturi despre
cultivarea fasolelor, mai ales că boabele sunt destul de ușor de depozitat pe perioada iernii.
Pe piață este disponibilă o mare varietate de soiuri de fasole, iar cultura de fasole poate
fi înființată și după recoltarea soiurilor timpurii, pentru a avea parte de păstăi fragede și spre
toamnă. În plus, florile de fasole atrag albinele, ceea ce constituie un plus pentru apicultori, iar
acest tip de cultură folosește o cantitate mai mică de nutrienți din sol comparativ cu alte culturi.
Cultivarea fasolei. Soiuri de fasole
Soiurile de fasole pentru boabe trebuie să aibă capacitate mare de producţie, perioadă
scurtă de vegetaţie, conţinut ridicat de proteină, rezistenţă bună la boli şi dăunători, port erect al
tulpinii la maturitate, inserţie cât mai înaltă a primei păstăi, maturare uniformă a păstăilor.
Pentru cultura mare sunt potrivite soiurile cu tufă oloagă (cu port pitic, 30-40 cm) şi
tulpină erectă, având creşterea determinată şi soiurile cu tufă semivolubilă (cu port mai înalt,
50-70 cm) şi tulpină semierectă, având creştere nedeterminată sau semideterminată. De
asemenea, pentru condiţiile climatice din ţara noastră, sunt indicate soiuri le timpurii care
fructifică înaintea arşiţelor şi secetelor din vară, iar în partea de nord a ţării şi în jumătatea de
nord a ţării şi în anii mai reci ajung la maturitate înaintea brumelor timpurii din toamnă. În
condiţiile de irigare din sudul ţării aceste soiuri pot fi cultivate după plante recoltate devreme
ca a doua cultură. În ţara noastră se aflau în cultură, la nivelul anului 2003, zece soiuri de
fasole pentru boabe, de creaţie românească.
Cultivarea fasolei. Zone favorabile cultivării fasolei pentru boabe
Zona foarte favorabilă pentru fasole este situată în Câmpia de Vest (în jurulAradului,
mai ales pe Valea Mureşului, pe aluviunile fertile ale Timişului şi văile Crişurilor, pe Valea
Someşului) şi în Transilvania (pe luncile Mureşului şi Târnavelor). În aceste areale, condiţiile
45
de temperatură şi umiditate sunt favorabile, solurile sunt fertile, cu reacţie şi textură favorabile,
apa freatică nu prea adâncă.
Zona favorabilă se întinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din România (în
Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania), existând unele diferențe de favorabilitate în
cuprinsul acesteia, legate de fertilitatea solurilor şi de cantităţile de precipitații care cad în
lunile iunie şi iulie. Se evidenţiază, prin favorabilitate, văile inferioare ale Jiului şi Oltului,
Valea Şiretului, Depresiunea Jijiei. Condiţii favorabile pentru cultura fasolei se întrunesc şi în
lunca îndiguită a Dunării unde sunt asigurate umiditatea atmosferică mai ridicată şi aportul
freatic, dar este necesar un drenaj bun al terenului, care să evite băltirea apei sau excesul
deumiditate în sol, în zona rădăcinilor. În zona de sud a ţării, amplasarea culturilor de fasole (în
cultură principală sau succesivă) trebuie făcută cu prioritate în perimetrele irigate.
Cultivarea fasolei. Locul în asolament

Fasolea nu este pretenţioasă faţă de cultura premergătoare, dar având sistemul radicular
slab dezvoltat (răspândit în stratul superficial al solului), este bine să se cultive după plante ce
nu sărăcesc solul în apă şi elemente nutritive şi care permit o bună pregătire a terenului pentru
semănat. Pretinde ca terenul să fie lucrat încă din toamnă, afânat profund, bine drenat, curat de
buruieni, fără resturi vegetale, într-o stare bună de fertilitate. Poate fi cultivată cu bune rezultate
după cereale păioase, îndeosebi grâu şi orz de toamnă (care eliberează terenul devreme), cartof,
sfeclă pentru zahăr, tutun, porumb.
Nu sunt recomandate ca premergătoare culturile de floarea-soarelui, rapiţă, in,
leguminoase, din cauza bolilor comune. După aceste culturi, fasolea nu trebuie să revină mai
devreme de patru ani.
Deşi se autosuportă, nu se recomandă cultura repetată din cauza înmulţirii bolilor
(antracnoză, bacterioză, putregai cenuşiu, rugini) şi mai ales datorită faptului că fasolea este o
foarte bună plantă premergătoare pentru majoritatea culturilor şi o excelentă plantă
premergătoare pentru grâul de toamnă, lăsând terenul bogat în azot şi curat de buruieni.
Întrucât suprafeţele ocupate de fasole în cultură pură sunt relativ reduse, comparativ cu
alte culturi, amplasarea ei în rotaţie după cele mai bune premergă toare nu constituie o
problemă deosebită. Este necesar ca fasolea să se cultive în asolamente de 3-5 ani, ca de
exemplu:
a) asolament de 3 ani: fasole-grâu de toamnă-porumb boabe; fasole-orz de toamnă-
sfeclă pentru zahăr;
46
b) asolament de 4 ani: fasole-grâu de toamnă-grâu de toamnă-porumb boabe; fasole-
grâu de toamnă-orz de toamnă-cartof; fasole-grâu de toamnă-cartof-porumb boabe; fasole-grâu
de toamnă-porumb boabe-grâu de toamnă;
c) asolament de 5 ani: fasole-grâu de toamnă-porumb boabe-grâu de toamnă-porumb
boabe; fasole-porumb boabe-porumb boabe-grâu de toamnă-orz de toamnă.
Cultivarea fasolei. Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor

Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, fasolea are cerinţe ridicate faţă de
substanţele nutritive. Pentru 1.000 kg boabe şi producţia corespunzătoare de tulpini, fasolea
extrage din sol: 60-65 kg N, 17 kg P2O5, 45 kg K2O. Totuşi, reacţia la îngrăşăminte este mai
slabă, deoarece îşi asigură azotul în proporţie de peste 70 % prin intermediul bacteriilor
simbiotice şi valorifică bine efectul remanent al îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare.
În general îngrăşămintele organice nu se recomandă să se aplice direct la cultura de

fasole ci plantei premergătoare care este de regulă o prăşitoare.
Pe solurile cu reacţie acidă, unde fasolea dă producţii mici, este necesară aplicarea
amestecurilor calcaroase.
Lucrările solului
Lucrările de pregătire a terenului sunt, în general, asemănătoare cu cele pentru cultura
porumbului. Totuşi, fasolea are nevoie de un pat germinativ bine mărunţit, nivelat, afânat şi
curat de buruieni, deoarece rădăcina are o putere mică de pătrundere în sol, seminţele necesită
o cantitate mare de apă pentru germinare, iar răsărirea se face cu dificultăţi, fiind epigeică
(puterea de străbatere este slabă).
În funcţie de planta premergătoare, umiditatea solului, starea culturală a terenului,
prezenţa resturilor vegetale, arătura se face vara sau toamna, imediat după recoltarea plantei
premergătoare, la 20-30 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată, realizând o lucrare
de bună calitate, uniformă, cu îngroparea completă a resturilor organice. Arătura de vară se
execută până în data de 15 august în sud și 30 septembrie în nord. Arătura de toamnă ar trebui
executată până la 15 noiembrie. Până la venirea iernii sunt necesare lucrări superficiale de
grăpare pentru mărunţirea şi nivelarea arăturii şi pentru distrugerea buruienilor. Nivelarea
terenului este o lucrare necesară la cultura fasolei pentru a realiza un semănat de calitate, o
răsărire uniformă a plantelor şi a uşura recoltarea mecanizată.
47
În primăvară, după zvântarea terenului, se face o lucrare de grăpare pentru afânarea
solului, iar patul germinativ se pregăteşte în preajma semănatului printr-o lucrare cu
combinatorul la adâncimea de 6-7 cm. Pe terenurile tasate, denivelate şi îmburuienate, patul
germinativ se va pregăti cu discul în agregat cu grapa cu colţi reglabili, după care se va face o
lucrare cu combinatorul în preziua semănatului, la adâncimea de încorporare a seminţei.
Trebuie evitate trecerile repetate în primăvară cu agregatele de pregătire a terenului care
pulverizează solul şi favorizează formarea crustei după semănat, deoarece solul va pierde multă
apă prin evaporare, iar răsărirea plantelor va fi întârziată şi neuniformă.
Sămânţa de fasole destinată semănatului trebuie să fie sănătoasă, provenită din culturi
neinfecta e cu boli, să posede o puritate minimă de 98% şi o facultate germinativă de cel puţin
80%.
În scopul stimulări activităţii simbiotice, în ziua semănatului se foloseşte biopreparatul
Nitragin care conţine bacteria specifică Rhizobium phaseoli, utilizându-se 4 flacoane în 2 l apă
la sămânţa necesară pentru un hectar. Nitraginul se poate aplica şi concomitent cu semănatul
prin pulverizarea suspensiei direct în sol, în zona seminţei, cu ajutorul unui dispozitiv prevăzut
cu duze ataşate la brăzdarele semănătorii.
Perioada optimă de semănat a fasolei coincide cu cea a porumbului, când în sol la
adâncimea de 5-6 cm temperatura este de 8-10 grade C, cu tendinţă de creştere, ceea ce
corespunde cu decada a II-a şi a III-a a lunii aprilie, iar în zonele mai reci ale ţării chiar cu
prima decadă a lunii mai. Atât semănatul prea timpuriu cât şi semănatul întârziat determină
scăderi însemnate de producţie. În cazul semănatului prea devreme se prelungeşte perioada de
răsărire, multe seminţe mucegăiesc şi putrezesc în solul rece şi umed (are loc „clocirea”
seminţelor, răsărirea plantelor este întârziată şi neuniformă, iar cultura se îmburuienează).
Semănatul întârziat este la fel de dăunător.
Prin întârzierea semănatului se pierde apa din sol, răsărirea întârzie şi este neuniformă.
Înflorirea, fecundarea şi formarea bobului (faza critică pentru apă a fasolei) se prelungesc şi
coincid cu perioada secetoasă din vară care determină avortarea florilor şi scăderea accentuată
a producţiei de boabe.
Densitatea de semănat se stabileşte în funcţie de germinaţia seminţelor şi de pierderile
de plante pe parcursul vegetaţiei din cauza praşilelor şi a atacului de boli. În experienţe cu
densităţi de semănat cuprinse între 30-80 boabe germinate/m2 la diferite staţiuni de cercetare
din ţară, producţiile au fost foarte apropiate Densitatea optimăde semănat este de 40-50 boabe
48
germinabile/m2, iar pe soluri cu umiditate corespunzătoare şi în condiţii de irigare se asigură
50-55 boabe germinabile/m2. La densităţi prea mici se favorizează ramificarea plantelor, se
prelungeşte perioada de înflorire, se eşalonează coacerea, fapt ce creează dificultăţi în alegerea
momentului optim de recoltare şi condiţii pentru scuturarea boabelor din primele păstăi.
Cultivarea fasolei. Pentru realizarea desimilor recomandate la semănat sunt necesare
norme de sămânţă cuprinse între 80-200 kg/ha în funcţie de mărimea seminţelor.
Fasolea se seamănă cu semănătorile de precizie (SPC) echipate cu numărul de secţii

corespunzător realizării distanței dintre rânduri care se doreşte. Semănatul se poate face fie în
rânduri simple la 45-50 cm, folosind semănătoarea echipată cu 8 secţii, iar la întreținere
tractoare legumicole L-445 pentru efectuarea praşilelor sau la 60-70 cm când semănatul şi
lucrările de îngrijire se fac cu tractorul U-650, fie în benzi la 45-50 cm între rânduri şi 60-70
cm între benzi (pe urmele roților tractorului) când semănătoarea este prevăzută cu 9 secţii. La
irigarea prin brazde, distanța dintre benzi este de 80 cm, interval pe care urmează să se
deschidă brazdele de udare.
Având în vedere puterea redusă de străbatere a germenilor şi necesarul mare de apă al
boabelor pentru germinare, la stabilirea adâncimii de semănat se ține seamă de umiditatea şi
textura solului. Se recomandă adâncimea de 4-5cm pe solurile mai grele şi umede şi 5-6 cm pe
solurile uşoare şi mai uscate. Pe terenurile irigate sau în primăverile umede, adâncimea de
semănat poate fi redusă la 3-4 cm.
Combaterea buruienilor
Fasolea este foarte sensibilă la îmburuienare şi luptă greu cu buruienile, datorită
creşterii lente a plantelor în primele faze de vegetaţie şi densităţii reduse la unitatea de
suprafaţă. Ca urmare, combaterea buruienilor reprezintă cea mai importantă lucrarea de
îngrijire din cultura fasolei. Din acest considerent, lucrările premergătoare semănatului, precum
și lucrarea de semănat trebuie să asigure o răsărire rapidă şi uniformă a plantelor.
Combaterea integrată a buruienilor prin asocierea măsurilor preventive cu cele curative
urmăreşte realizarea unor culturi curate de buruieni. Distrugerea buruienilor din culturile de
fasole se poate realiza prin lucrări mecanice şi manuale.
În culturile de fasole, în timpul vegetației, se execută 3-4 praşile mecanice între rânduri
și 1-2 praşile manuale pe rând (prăşit-plivit). Prima praşilă mecanică apare necesară imediat
după răsărire, când se cunosc bine rândurile, efectuându-se cu viteză redusă a cultivatorului
49
pentru a nu acoperi plantele, iar ultima, înaintea înfloririi pentru a nu stânjeni fecundarea
florilor şi legarea fructificaţiilor. Praşilele mecanice sunt urmate de cele manuale. Prin praşile,
solul se menţine afânat şi curat de buruieni.
Combaterea bolilor
Cele mai păgubitoare boli sunt antracnoza (Colletotrichum lindemuthianum) şi arsura
comună (Xanthomonas phaseoli) împotriva cărora se iau măsuri preventive (folosirea de
seminţe sănătoase, curăţate de impurităţi, cultivarea de soiuri mai rezistente cum este noul soi
Bianca, rotaţia culturilor etc).
Combaterea dăunătorilor
Dăunătorul cel mai periculos este gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obsoletus) care
atacă boabele, având o generaţie pe an în câmp şi 2-3 generaţii în depozit. Pentru diminuarea
atacului se recomandă încadrarea fasolei într-un asolament raţional, cu respectarea celorlalte
măsuri fitosanitare.
Irigarea fasolei apare necesară în anii secetoşi, în zonele cu deficit de umiditate din
Câmpia de Sud. În perioada critică pentru apă, de la înflorire la începutul formării păstăilor, se
aplică 2-3 udări, la intervale de 10-15 zile, cu norme de udare de 500-600m3 apă/ ha pentru a
menține umiditatea solului la peste 50% din intervalul umidităţii accesibile pe adâncimea de 50
cm. Momentul şi mărimea normei de udare se stabilesc în funcţie de starea de vegetaţie a
culturii şi de regimul precipitaţiilor. Irigarea se poate realiza prin aspersiune şi prin brazde. În
cazul irigării prin aspersiune creşte umiditatea relativă a aerului, se reduce temperatura la
nivelul culturii şi se creează un microclimat favorabil fecundării florilor.
Recoltarea şi păstrarea recoltei

Momentul optim de recoltare a fasolei de câmp este dificil de stabilit din cauza coacerii
neuniforme a păstăilor şi boabelor, dehiscenţei păstăilor, portului culcat sau semiculcat al
plantelor la maturitate, inserţiei joase a păstăilor bazale şi spargerii boabelor la treierat.
Fasolea se recoltează când 70-75% din păstăi s-au maturizat şi seminţele sunt tari având
sub 17% umiditate. Întârzierea recoltării atrage după sine pierderi importante de boabe prin
scuturare.
Recoltarea se face în două faze. În prima fază se dislocă plantele, pe o lăţime de 1,5 m,
la adâncimea de 3-4 cm în sol, cu maşini de dislocat fasole sau cu cultivatorul echipat cu cuţite
unilaterale, care lasă plantele pală (poloage) sau sunt adunate cu grebla oblică în brazde
50
continui. După 2-3 zile de uscare, plantele se treieră cu combina, prevăzută cu ridicător de
brazdă şi cu echipamentul de treierat fasole, la care se fac reglajele necesare pentru evitarea
spargerii boabelor: se reduce turaţia bătătorului, se măreşte distanţa dintre bătător şi
contrabătător. Pentru evitarea pierderilor se aleg corect sitele şi se reglează combina de 2-3 ori
pe zi în funcţie de evoluţia condiţiilor de lucru (temperatura aerului şi umiditatea boabelor).
Din cauza dificultăţilor întâmpinate, recoltarea mecanizată a fasolei este destul de

limitată la noi în ţară, practicându-se încă pe suprafețe mari recoltarea manuală, o lucrare
costisitoare care necesită multă forţă de muncă. În acest caz, plantele se smulg sau se taie cu
coasa, dimineaţa, seara sau pe timp noros pentru reducerea pierderilor prin scuturare şi se
adună în grămezi sau în brazde mici, afânate pentru uscare, iar după 2-3 zile se treieră cu
combina adaptă pentru fasole.
Cultivarea fasolei. După treierat, boabele trebuie aduse la sub 14 % umiditate pentru a
asigura condiţii bune de păstrare.
Producţiile medii de fasole obţinute la noi în ţară ca şi pe plan mondial, sunt mici, în
general sub 1.000 kg boabe/ha, din cauza regimului pluviometric deficitar din lunile de vară şi
unor greşeli întehnologia de cultivare.
În cultură neirigată se consideră normale producţiile de 1.500-2.000 kg boabe/ha, dar în
condiţii de irigare se pot obţine 2.000-3.000 kg / ha şi chiar mai mult, potenţialul de producţie
al soiurilor de fasole fiind de 4.000-6.000 kg/ha.
Lista cu ofertele furnizorilor
ERBICIDE SPECIFICE CULTURII DE IN ULEI

Denumire erbicid Furnizor Preț(lei/kg) Doza recomandată
Basagran Forte BAYER 100 1-1.5 l/ha
SHARDA
Dicotex INTERNAT 90 1-1.8 l/ha
Agil ALCEDO 100 0,75-1 l/ha
ERBICIDE SPECIFICE CULTURII DE PORUMB BOABE

CALYPSO 480 C BAYER 175 0.8-1.2 l/ha
Titus 25DF DuPont BASF 77 2 - 2,9 l/ha
51
Buctril Universal ALCEDO 106 1-2l/ha
ERBICIDE SPECIFICE CULTURII DE FASOLE

DUAL GOLD AGROVET 46 1.5 l/ha
FASTER Unisem 53 1-1.5 l/ha
MOSPILAN BAYER 40 1.8-2 l/ha
ÎNGRĂȘĂMINTE SPECIFICE CULTURII DE IN ULEI
Denumire
îngrășământ Furnizor Preț(lei/kg) Doza recomandată
AZOTAT DE
AMONIU BAYER 1.4 100-170KG/HA
SUPERFOSFAT AZOMURES 1.45 100-150KG/HA
AZOTAT DE
AMONIU ALCEDO 1.5 110-156KG/HA
SUPERFOSFAT AZOCHIM 1.49 90-160KG/HA
ÎNGRĂȘĂMINTE SPECIFICE CULTURII DE PORUMB BOABE

Denumire
AZOTAT DE
AMONIU BAYER 2.4 150-200KH/HA
SARE POTASICA AZOMURES 2.45 100-140KH/HA
SUPERFOSFAT AZOCHIM 2.5 110-130KG HA
ÎNGRĂȘĂMINTE SPECIFICE CULTURII DE FASOLE

Denumire
SUPER FOSFAT AZOCHIM 2.4 60-90KG/HA
SARE POTASICA BAYER 2.5 50-100KG/HA
AZOTAT AMONIU AZOCHIM 2.24 40-60KG/HA
SEMINTE DE IN ULEI
52
GERIA SEMINIS 98 50-60kg/ha
IULIA SYNGENTA 95 50-60kg/ha
RALUCA FLORIAN ITD 110 40-55kg/ha
SEMINTE DE PORUMB

TURDA STAR KWS 3.5 25-30KG/HA
FUNDULEA 376 FUNDULEA 3.2 25-28 KG/ha
PIONEER
PR38A24 DUPONT 3.6 25-30KG/ha
SEMINTE DE FASOLE

CAPITANO AGROVET 2 240KG/HA
DALMAZIANO PLANT 2.3 200-230KH/HA
ECATERINA SYNGENTA 2 200-240KG/HA
Alegerea soiurilor şi hibrizilor
INUL - GERIA
Specie ierboasă de cultură, înaltă de 30-80 (100) cm ramificată numai la partea

superioară (la inul de fuior) sau chiar de la bază (la inul de ulei); rădăcina: pivotantă,cu
ramificaţii dese dar scurte, lungă aproape cit înălţimea plantei; tulpina: cilindrică, groasă de 1-2
mm; frunze: alterne, lanceolate, lungi de 2-3 cm, late doar de 2-4 mm, cu 3 nervuri paralele;
flori: grupate în dichazii terminale cu puţine flori (de obicei 10-15), lung pedicelate, pe tipul 5
cu elemente neunite, lungi de 1,2-1,5 cm, corola albastră-azurie; fructe : capsule globuloase cu
diametrul de 6-8 mm, cu 10 seminţe ovoidale, turtite, brune.
Seminţele conţin 4-10% mucilagii formate din acid galacturonic, ramnoză, galactoză,
xiloză şi arabinoză, 30-40% lipide formate din trigliceride ale acidului oleic, linolenic, stearic,
miristic şi în special linoleic; 20% protide, un heterozid cianogenetic linamarozidul care se
dedublează în acid cianhidric, glucoza şi acetonă. De menţionat este faptul că acidul cianhidric
este prezent în cantităţi atît de mici încît nu prezintă o toxicitate periculoasă. Linamarozidul
este prezent în toată planta.
53
PORUMB TURDA STAR
Porumbul de samanta Turda Star este un soi certificat, obtinut in laboaratoarele de

cercetare de la Turda, fiind recunoscut pentru rezistenta sa la schimbarile climatice, la seceta
dar si printr-o productivitate sporita.
A fost omalogat în 2005 şi este un hibrid triliniar, semitimpuriu. Planta are o talie înaltă.
Ştiuleţii sunt conici, boabele galben, semisticlose.
Randament boabe 79%.
Conţinutul în proteină 11,5 12,5 %.
MMB 380 grame.
Rezistenţă bună la temperaturi scăzute, cădere, frângere, secetă, boli.
Producţia medie 9900 kg/ha.
Densitate 60-65 000 plante/ha.
FASOLE CAPITANO
Fasole Capitano,este un soi asemanator cu soiul vechi Budai placi, foarte timpuriu,cu
pastaie lata de culoare galben-aurie,avand lungimea de 15 cm si 20 mm latime,nu este atoasa.
Fasolea Capitano are inaltimea de 45 cm si se poate recolta la 60 zile de la insamantare.
Fasolea Capitano are rezistenta buna la boli. Fasole Capitano se insamanteaza in aprilie-iulie .
Este foarte buna pentru consum proaspat in diverse mancaruri,conservata,congelata.
2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1
Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 57
Suprafaţa medie a solei 57/3=19
Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:
1. Stabilirea culturilor şi a suprafeţelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.
Structura culturilor
54
Tabel 2
Nr. Cultura Suprafaţa

Crt. ha %
1 In pentru ulei 17 29,82
2 Fasole 21 36,84
4 Porumb 19 33.33
TOTAL 57 100
2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeţei solelor.
Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3
Nr. Grupa de cultură Suprafaţa Nr. de sole

Crt. ha %
1 Oleagenoase 17 29,82 1
2 Leguminoase 21 36,84 1
3 Prăşitoare 19 33.33 1
TOTAL 369 100 3
3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament
Sola Culturi
1 In pentru ulei
2 Fasole
3 Porumb
Tabel 5- Schema de asolament
Sola Culturi
1 Oleagenoase
2 Leguminoase
3 Prăşitoare
4. Întocmirea planului de rotaţie în timp şi spaţiu pentru un ciclu complet de rotaţie
55
Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor
ANUL
2015 2016 2017
SOLA
I Fasole In pentru ulei Porumb
II In pentru ulei Porumb Fasole
III Porumb Fasole In pentru ulei
56
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date inițiale
Nota de bonitare Corecția pt. Producția

Tipul de Suprafața Coeficient de
Cultura pentru condițiile distanță şi felul medie realizată
sol - ha (Si) potențare (c)
ecologice (Pi) drumului (k) Kg/ha
Cernoziom
In pt ulei levigat
17 79 0.13 1,17 2100
Cernozi
Fasole om 21 76 0.12 1,13 1450
Tipic
Cernoziom
Porumb levigat
19 87 0.12 1,12 6800
TOTAL 57 - - - -
1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):
Ni = Si x Pi
Ni in = Si in x Pi in= 17*79 = 1343

Ni fasole= Si fasole x Pi fasole = 21*76 = 1596
Ni porumb = Si porumb x Pi porumb = 19*87 = 1653
2)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Prod . de pe intreaga supraf .

P kg/punct = =
N i total
Pkg/punct in = Prod. in/ Ni in = 17*2100/1343= 26,6 kg/punct
Pkg/punct fasole = Prod. fasole / Ni fasole = 21*1450/1596= 19,1 kg/punct
Pkg/punct porumb = Prod. porumb / Ni porumb = 19*6800/1653= 78,2 kg/punct
3) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:

Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)
Ct in = Si in* kin = 17*0,13=2,21

Ct fasole = Si fasole * k fasole = 21*0,12= 2,52
Ct porumb = Si porumb * k porumb = 19*0,12=2,28
4) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
57
Nbr = Ni – Corecția
Nbr in = Ni in - Ct in = 1343 – 2,21= 1340,79

Nbr fasole = Ni fasole - Ct fasole = 1596 – 2,52 = 1593,48
Nbr porumb = Ni porumb- Ct porumb = 1653 – 2,28 = 1650,72
5)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = X
recalculată (Nbr) potențare (c)
Ntp in = Nbr in* c in = 1340,79*1,17 = 1568,72

Ntp fasole = Nbr fasole * c fasole = 1593,48*1,13 = 1800,63
Ntp porumb = Nbr porumb * c porumb = 1650,72*1,12 = 1848,81
6) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată X punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)
Pt in = Ntp in* Pkg/punct in = 1568,72*26,6 = 41727,95

Pt grâu = Ntp fasole * Pkg/punct fasole= 1800,63*19,1 =34392,03
Pt porumb = Ntp porumb * Pkg/punct porumb = 1848,81*78,2 = 144576,94
7) Producția medie la hectar (Pt/ St):
Cultura Producția totală Suprafața totală Producţia medie

(Pt) (St) prognozată (kg/ha)
In pt ulei 41727,95 17 2454,59
Fasole 34392,03 21 1637,72
Porumb 144576,94 19 7609,31
58
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii
cât şi de existentul de substanţă activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicaţia în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.
59
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura IN PENTRU ULEI
60
61
62
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producţiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa Producţii Producţia Preţ livrare

(ha) medii (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
In pt ulei 17 2455 41728 12
Fasole 21 1638 34392 4,5
Porumb 19 7609 144577 0,7
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi
mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
63
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
64
65
66
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura de grâu de toamnă
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă
instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi
termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe
un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
 se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 M ).
 se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim,
folosind formula:
N – numărul de agregate pentru
terminarea lucrării în timpul propus;
S S – suprafaţa de însămânţat;
( 1 )N = ,în care:
n*P n – numărul de zile în care trebuie
terminată lucrarea;
P – randamentul zilnic al maşinii.
N=122/(5*12,96)=1,88~2
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:
P – randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru
B *V * t * H (m);
( 2 )P = ,în
10000 V – viteza de deplasare a agregatului
care: în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
P=(3,6*6000*8*0.75)/10000=12,96
Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
 lăţimea de lucru a semănătorii (B);
 distanţa între două brăzdare (b);
67
 distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c).
B+b−c
( 3 ) Md= = (3.6+0.125-1.6)/2=1.062
2
B+b+c
( 4 ) Ms= = (3.6+0.125+1.6)/2=2,6
2
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu
roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
B+b+c
( 5 ) Md= =(3.6+0.125+1.6)/2=2,662
2
Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La

începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la
însămânţare. Această verificare se face după formula:
G – cantitatea de sămânţă cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
A⋅d⋅B⋅O învârtiri a roţii semănătorii;
( 6 ) G= , în
10000 A – norma de semănat la un ha (kg);
care: d – lungimea roţii semănătorii (m);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii.
G=(250*1.74*3.6*20)/10000= 3,132
Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la

semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un
singur capăt a postatei. În acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
Q – capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg);
0,5 *10 4 * Q * Y
( 7 )L = , Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
A* B
coşului de alimentare a semănătorii (în
în care: medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).
L=(0.5*10000*400*0.78)/250*3.6=1560000/900= 1733,33
În ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a

parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să
asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
68
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
l – lăţimea postatei (m);

P – productivitatea zilnică a agregatului
10 4 * P * Z
( 8 )l = , în(ha/zi);
L
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
care: postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).
l=(10000*12,96*2)/1733,33= 259200/1733,33= 149,53 m
Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele

parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone
se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de
întoarcere este dată de relaţia:
E – lăţimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
( 9 ) E= 3 R + e , în care: e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanţa de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.
E=3*4+1.5=13.5 m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru

aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a
agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în
funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai
la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
D – distanţa dintre punctele de
alimentare (m);
( 1 )D = 2B * T , în care:
B – lăţimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.
D=2*3.6*1=7,2 m
69
În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de
seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la
golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face
semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest
scop, se foloseşte următoarea formulă:
T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
4
10 * Q * Y Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
T= , în care:
A * B * 2L cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
L – lungimea postatei (m).
T=(10000*400*0.78)/(250*3.6*2*400)=3120000/720000=4,33
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele
de alimentare se calculează după formula:
( 12 ) ( D ) = T ⋅B = 4,33* 3,6=15,58
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).

Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile de
seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:
( 13 )C = Q * a ,
C=400*2=800
iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

C – cantitatea de seminţe necesară
alimentării agregatului (kg);
( 14 )C1 = Q * y * a ,în Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
care: y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.
C1=400*0.78*2=624
Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele.

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de
agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
70
Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe
necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor
de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă
în cutia semănătorii, folosind relaţia:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
10000 * q * 0,85
0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
Tgol = (ore)semănătorii;
B *V * N
, în care:
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
N – norma de sămânţă la ha (kg).
Tgol=(10000*600*0.85)/(3.6*6000*250)=5100000/5400000=0,94
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

Nt – numărul mijloacelor de transport;
n * q * 0,85 * t n – numărul semănătorilor ce lucrează;
Nt = , în care:t – durata unui ciclu de transport (min.);
Tgol * C m
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).
Nt=(2*400*0.85*35)/0.94*2000= 23800/1880=12,65~13
Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru

uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
71
Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor + SUP-
crt.
(SUP-29) 21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12,96
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
3. Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor ha/zi 25,92
-lungime m 1733,33
Dimensiunile solei de
4. -lăţime m 703,84
semănat
-suprafaţă ha 122
-lungime m 1733,33
Dimensiunea parcelelor de
5. -lăţime m 149,53
semănat
-suprafaţă ha 25,91
-dreapta m 1,062
6. Lungimea marcatorului
-stânga m 2.66,2
-la 20 învârtituri kg 900
7. Norma de însămânţare
-la hectar kg 250
8. Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe m 15,58
-la primul punct kg 800

Cantitatea de seminţe ce se
9. -la punctele
pune la punct de alimentare kg 624
următoare
-pt. servirea
nr. 2
semănătorii
10. Necesarul zilnic de muncitori -pt. transportul
nr. 1
seminţelor
-total nr. 3
11. Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului m 13.5
12. Necesarul zilnic de mijl. de transport nr. 13

nr.
13. Necesar saci pt. transportul seminţelor 762,5
72
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
(A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care încasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie, deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit, dar nu se înregistrează nici pierderi.
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc într-o strânsă legătură cu
raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate. Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare, întreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea în stare de funcţionare a firmei. Cunoscând pragul de
rentabilitate, se poate proiecta volumul de vânzări în vederea obţinerii profitului scontat.
De asemenea, creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic
pentru a ajuta în evaluarea câştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi, în consecinţă, aceasta
trebuie introdusă în planul de afaceri. Punctul critic se poate determina în două moduri, şi
anume: fără profit programat sau cu profit programat.
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă:
y=y‫י‬
y = Pv·x
y ‫ = י‬Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv – Cv) = CF
CF
x=
P v - Cv
în care:
y – veniturile din valorificarea producţiei ( lei);
y ‫ י‬- cheltuielile totale înregistrate (lei);
Pv – preţul de vânzare unitar;
x – producţia medie sau volumul vânzărilor (unităţi fizice);
Cv – cheltuieli variabile unitare;
CF – costuri fixe totale.
73
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se înregistrează nici profit nici
pierderi.
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ A P.C.

LA CULTURA GRÂU DE TOAMNĂ
Cheltuielile variabile
Cheltuieli
Cheltuieli variabile
Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii variabile
(lei / t grâu)
grâu)
(lei)
(a) (b) (c) (d) (e)

Incărcat, transportat IC
1 T 2,56 1993,41 37,61
(PK)
2 Descărcat, IC (PK) T 2,56 1963,26 37,04
3 Incarcat, transport sământa T 2 6513,60 122,90
4 Incărcat, transportat IC (N) T 2,2 3194,96 60,28
5 Descărcat, IC (N) T 2,2 9,68 0,18
6 Transportat apa prep. sol. mii l 80 540,00 10,19
7 Recoltat cereale paioase T 53 486,38 9,18
8 Transport recolta principală T 53 657,20 12,40
9 Balotat T 58,3 2842,92 53,64
10 Încarcat+transport baloți T 558.8 609,24 11,50
TOTAL 18810,65 354,92
74
Cheltuielile fixe
Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii
(lei) (lei / ha)
(a) (b) (c) (d) (e)

1 Adm. şi deservit IC (PK) Ha 10 438,48 43,84
Dezmiristit Ha 10 456,52 45,65
2 Arat 20 cm Ha 10 2130,00 213,00
Discuit si preg. pat germ. Ha 10 516,52 51,65
3 Semanat Ha 10 679,75 67,97
4 Adm. şi deservit IC (N) Ha 10 227,64 22,76
5 Erbicidat şi deservit Ha 10 988,00 98,80
TOTAL 5436,91 543,69
ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura grâu de

toamnă - fără profit programat
 Ch. variabile: Cv = 18810,65 lei

 Ch. fixe: CF = 5436,91 lei
 Ch. fixe/ha: CF/ha = 543,69 lei/ha
 Preţul de vânzare/kg grâu: Pv = 0,60 lei/kg = 600 lei/t
 Producţia totală de grâu de toamnă: PT= 53 t
 Suprafata cultivată cu grâu de toamnă: S = 10 ha
Calcul:
 Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. Indirecte =18810,65+3723,97 =
22534,62 lei
 Cheltuieli variabile /t (CV/t) = CVT/ PT = 22534,62/53= 425,18 lei/t
 Productia medie de grâu la punctul critic (X):
X=(CF/ha)/(Pv-CV/t)= 543,69/(600-425,18)= 543,69/174,82= 3,11 t/ha = 3110 kg/ha
75
 Cheltuieli variabile pentru productia “X” (CvX)
CvX=X*CV/t = 3,11 t/ha* 425,18 lei/t = 1322.30 lei/ha
 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 543,69 lei/ha+ 1322.30 lei/ha = 1865.99 lei/ha
Nivelul producţiei de 3110 kg / ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura grâu de toamnă, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la
preţul de 0,6 lei/kg, asigură acoperirea integrală a costului de producţie. Depăşirea acestui nivel
al producţiei (3110 kg/ha) duce la obţinerea unui profit, iar scăderea producţiei sub acest nivel
determină pierderi.
76
Exprimarea grafică a PC la cultura grâu de toamnă – fără profit programat
CHELTUIELI Y
( lei/ha)
4500
4000
3500
3000
2500
Cheltuieli totale de exploatare

2000
1865.99 lei/ha
1500Cheltuieli Punctul
variabile critic
1000
Cheltuieli fixe
PRODUCT
IA MEDIE
543,69 lei/ha
(kg/ha)
500
X
PRODUCȚIA MEDIE
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 kg/ha x
3110 kg/ha
77
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor, S.C.
Prio Juice S.R.L.va obţine, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanţi, la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deţine cadre cu competenţă necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul
întreprinderii S.C. Prio Juice S.R.L în urma implementării unui proiect de investiŢii.
Au fost analizaŢi principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiŢia.
În cazul S.C.Prio Juice S.R.L investiŢia de 90000 euro va fi recuperată în 3,26 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o
creştere cu 50 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri
mai mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
De asemenea în urma achiziŢiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 114715.69 lei, în 2013 un
profit de 122215.21 Şi în 2014 un profit de128181.22
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 122 ha cu mazăre, 122 ha grâu de toamnă Şi 125 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal calificat
care dă dovadă de măiestrie Şi pricepere în tot ceea ce face.
78
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.
79

Management General

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă,

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

FIRMEI S.C. ULEROSUL.S.R.L

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

TOTAL 1000 10 10000 100

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societăţii

A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii

B.1. Istoricul activităţii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual

Indicatori litri lei/litru Lei

Alte cheltuieli materiale+apa

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Alte cheltuieli materiale+apa

CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 63963 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

TOTAL 1000 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

TOTAL 36563,2 100

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 63963 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA SUCULUI PROASPĂT

Obiective specifice şi operaţionale

III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

V. Creşterea calităţii produselor obţinute

Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale

Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor care

Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie AMOS de producere a sucului natural ce va

Sucurile de fructe şi legume se produc după următoarea schemă tehnologică: recepţie,

Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

1 Instalaţie pentru recepţia fructelor 1 34540

9 Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650

Principalii concurenţi ai societăţii S.C. Prio Juice S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %

1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35

2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27

3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26

care deţine o cotă de piaţă de 23 % şi înregistează o cifră de afaceri de 42390 lei.

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

C.3. Managementul proiectului

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000

Sursele de finantare pentru completarea

TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000

D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producţie

Instalaţie pentru recepţia 34540 10,00%

D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3