Teclea Teodor-Congelarea Legumelor

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IMAA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
Îndrumător:
Prof. Dr. Stejărel BREZULEANU
Student:TECLEA TEODOR-ALEXANDRU
2022
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro sau macrosocial, prezintă,

pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a
funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită
un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă
cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de „Management” ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina „Management” se
adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea
Ingineria şi managementul afacerilor agricole.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. FROZVEG S.R.L.
3
CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI S.C. FROZVEG S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal și instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producție
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Indicatorii financiari
4
CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. FROZVEG S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului: S.C. FROZVEG S.R.L.

A.2. Obiectul de activitate
S.C. FROZVEG S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea de legume congelate si
conservate.
Codul CAEN - 1039 Prelucrarea si conservarea legumelor congelate:
-procesarea de legume
-realizarea de legume congelate
-realizare de legume conservate
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. FROZVEG S.R.L. cu sediul social în comuna Cotnari, Judetul Iasi, înregistrată la
Oficiul Registrului Comertului în data de 15.02.2021, cod unic de înregistrare 14516319, număr de
ordine în registrul comerţului J22/2066/2021, cu obiectul principal de activitate-realizarea de
produse congelate.
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S.C. Frozveg S.R.L.
LA DATA 01.03.2021 ( În prezent)
5
Structura acţionariat
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/părţi nominală Valoare totală
Denumire acţionar la capital
Crt. sociale deţinute a părţii sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 TECLEA TEODOR-ALEXANDRU 3000 11 33.000 100
TOTAL 1000 10 10000 100
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 TECLEA TEODOR- Com.Cotnari, Jud.
MZ 1990106226707 100
ALEXANDRU Iasi
TOTAL 0
A.5. Administratorii societăţii

Tabel A.5.1
Administratorii societății
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcţia
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
TECLEA
Com.
TEODOR- Jud.Iasi,
1 ....MZ..... 1990106226707 Cotnari, Jud. ADMINISTRATOR
ALEXANDR Mun. Iasi
Iasi
U
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societății
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcţia
Crt.
emiterii naşterii
1
2
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurării activității

solicitantului:
Tabel A.6.1
6
Puncte de lucru
Tip:
Nr. Sediul social, punct de
Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
1 Sediu social Reprezentanţa firmei Cotnari Com. Cotnari, Jud. Iasi
Realizarea legumelor
2 Punct de lucru Cotnari Com.Cotnari
congelate
A.7. Litigii ( în desfăşurare)

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
În calitate de reclamant
Observaţii
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Înregistrare, Adresa soluţionare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Pârât
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observaţii
Denumire societate
Crt. Înregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Revendicării (cu Valoarea Observaţii
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a (in curs de
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului soluţionare,in
de la solicitant) revendicat executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL
7
B. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE
B.1. Istoricul activităţii
S.C. FROZVEG S.R.L. s-a înfiinţat la data de 15.02.2021 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 14516319 din data de 24.02.2022 şi numarul de ordine în registrul comertului
J40/2066/2002, cu sediul social în comuna Cotnari, judetul Iasi, reprezentată prin TECLEA
TEODOR în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 33.000 de lei integral vărsat, fiind împărţit în 3000 de părţi
sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 11 lei.
Societatea are un efectiv de 10 muncitori, dintre care 8 implicaţi direct în procesul de
producţie.
Structura şi relaţiile de subordonare între salariaţi sunt prezentate în cadrul organigramei
întreprinderii.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare netă la data
Data
Suprafaţă întocmirii ultimului
Denumire mijloc fix achiziţiei Bucăţi
(m²) bilanţ (lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 86.313 3
Hală de procesare a 20.01.2021 980 53.218 1
legumelor
Hală de depozitare a 21.02.2021 350 21.763 1
legumelor
Clădire administrativă 27.08.2021 62 11.332 1
2.UTILAJE si 433.686 14
INSTALATII TOTAL
Linie automata de 21.01.2021 - 128.000 3
ambalat
RAFT LEGUME 28.01.2021 - 5.735 5
Deshidrator universal 15.03.2021 - 3.840 3
Camera frig refrigerare 18.01.2022 - 31.961 1
21 mc
Tunel congelare rapida 01.09.2020 - 100.000 1
MERCEDES-BENZ 25.02.2022 - 164.150 1
Actros FRIGORIFIC
4.ALTE DETALII 5.356 5
Aparatură de birotică 29.05.2020 5.356 5
TOTAL MIJLOACE 525.355 22
FIXE
Tabel B.2.2
8
TERENURI
Nr. Amplasare Suprafaţa Valoarea Regim juridic
crt. Judeţ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosinţă (lei)
1. Iasi/Cotnari 1.392/Construcţii 86.313 Proprietate
personală
9
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole și non-agricole) și a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

congelarea legumelor
Preț/
Indicatori U.M Cantitate Valoare
U.M
I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE
lei - - 200054,3
(1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 1000 7 7000
2 fasole verde kg 21000 2 42000,0
3 spanac kg 10010 3,1 31031,0
4 mazare verde kg 16510 2,33 38468,3
5 cartofi kg 18420 1,2 22104,0
6 vinete kg 8812 1,3 11455,6
7 Apă m³ 3000 2,37 7110,0
8 Îndulcitori kg 220 1,5 330,0
9 Energie electrică kw 7000 0,65 4550,0
10 Ambalaje buc 90000 0,1 9000,0
11 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din I) lei - - 20005,4
II CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FORȚA DE
lei - - 268713,0
MUNCA (13+14+..16)
12 Personalul permanent implicat în producție z.o 2160 100 216000,0
13 Personalul administrativ persoane 2 130 46800,0
14 Fond retribuire lei - - 5913,0
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 93282,1
15 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 14063,0
16 Dobânzi la credite lei - - 8400,0
17 2
Telefonie mobilă lei 720 30
1600,0
18 Asigurări lei - - 19043,2
20 Amortizări lei - - 29558,4
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE/
lei - - 562049,4
CHELTUIELI (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 90300 - 703550,0
21 fasole verde congelata kg 20900 8,3 173470,0
23 spanac congelat kg 10000 8,1 81000,0
24 Amestec de legume pentru ciorba kg 16500 9,8 161700,0
25 Mazare verde kg 15700 7 109900,0
26 Cartofi pai congelati kg 10000 5,9 59000,0
27 Cartofi congelati pentru cuptor kg 8400 5,2 43680,0
28 vinete congelate kg 8800 8,5 74800,0
29 VENIT IMPOZABIL litri - - 677120,0
C (-)Impozite si taxe lei - - 26430,0
30 (+)Subvenții lei - - 0,0
31 PROFIT BRUT litri - - 115070,6
D IMPOZITUL PE PROFIT (16% din D) litri - - 18411,3
E PROFIT NET litri - - 96659,3
F COST DE PRODUCȚIE litri - - 6,22
G PROFIT PE U.M. litri - - 2,08
H MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI (MB) litri - - 16,36
10
Alte cheltuieli
Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,95
Cheltuieli diverse 3337.28
Total (lei) 3337,28
Total (Euro) 792,28
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil
Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,95 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 5 950 0.65 617.5
Consum în producţie 7000 0.65 4550
Total (lei)/an 5167,5
Total (Euro) 1054.6
Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
Asigurări
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe 750
Producţie 18943,2
Valoare asigurare lei 20043.2
Revine pe um (lei) 0.17
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Transport legume congelate 1000 7 7000
Total (lei)/ferma 7000
Total (Euro) 1428.5
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (lei)/ferma 12.166,7
Total (Euro) 2843
11
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile
Cantita Lei/u.
Indicatori te m Valoare
Fasole verde 21000 2 42000
Spanac 10010 3.1 31031
Mazare verde 16510 2.33 38468.3
Cartofi 18420 1.2 22104
Vinete 8812 1.3 11455.6
Îndulcitori 50 1.5 75
Ambalaje 90000 0.1 9000
Total (lei)/ferma 154.133,9
Revine pe um
(lei) 0,39
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 1943.30
Cheltuieli cu apa 3000
Total (lei) 4313,3
Revine pe um (lei) 0,039
Amortizări
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizaţi anuală
20.01.2001
Hală de procesare a legumelor 53218 39 1364.56

21.02.2021
Hală de depozitar legumelor 21763 29 750.44

27.08.2021
Clădire administrativă 11332 39 290.56
Mercedes benz
25.02.2022 144150 8 18018
Linie automata de ambalat 21.01.2021 12000 8 1500
Raft legume 28.01.2021 5520 3 1840
Deshidrator universal 15.03.2021 3840 5 768
Camera refrigerare 21mc 18.01.2021 31961 6 5326.82
Amortizarea totală - 197876 - 29558.38
Revine pe um producţie (lei) - - - 0.045
12
CHELTUIELI CU FORȚA DE MUNCĂ
Indicatori Nr. Muncitori Lei
11 an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în producţie 9 18000
Personal sezonier implicat în producţie 0 0
Personalul administrativ 2 20400
Total fond salarii (lei)/ferma 40900
Contributie Asiguratorie pentru Muncă -CAM
( 2,25%) 920.25
CAS (25%) 10225
Contribuţii pt.fond sănătate CASS (10%) 4090
Impozit pe venit (10%) 4090
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 19325.25
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
% aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR
/Intern Adresa din total
aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
Statia Nr. 1, Str. Stefan cel
1 PETROM Intern 1000 7000 35,45
Mare nr.3, Harlau, jud Iasi
TOTAL 1000 7000 35,45
Produs:legume
Str. Linia de centura dreapta,
1 SC SAMIRA SRL Intern 74752 145058 19,56
Voluntari, Jud. ILFOV
TOTAL 74752 145058 19,56
Produs: îndulcitori
SC SWEETLAND Strada Tompa Laszlo, nr.: 23
1 Intern 50 75 1,30
PROD S.R.L. Odorheiu Secuiesc
TOTAL 50 75 1,30
TOTAL 63963 100
13
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
SC POLICROM Str. LIVEZILOR
1 intern 90000 9000 100
SRL BRASOV, jud. BRASOV
2
TOTAL 10000 1000 100
TOTAL 1000 100
Tabel B.4 .2
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achiziții
Serviciu: energie electrică
S.C Eon Moldova Str. M. Eminescu nr. 5,
1 S.A Intern 7000 4550
Harlau, jud. Iasi
TOTAL 7000 4550 12,44
Serviciu: apă şi canalizare
Str Stefan cel Mare Nr. 8,
1 S.C. Aquavas S.A. Intern 1000 2370
loc. Harlau, jud. Iasi
TOTAL 1000 2370 6,48
Serviciu telefonie
Mihai Eminescu, Harlau, jud.
1 Orange S.A Intern 12 1200
Iasi
TOTAL 12 1200 3,28
Servicii bancare
Str. Ştefan cel Mare, Nr. 53
1 BT S.A Intern 12 8400
Harlau, jud. Iasi
TOTAL 12 8400 22,97
Serviciu: asigurări
1 Asirom S.A Intern Str. M. Eminescu, Harlau, Iasi 12 20043.2
TOTAL 12 20043.2 54,81
14
TOTAL 36563,2 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. %
(LEI)
PETROM 1 Combustibil 1000 7000 4.8
TOTAL 1000 7000 4.8
1 Fasole verde 21000 42000 28.78
2 Spanac 10010 31031 21,26
SC SAMIRA SRL 3 Mazare verde 16510 38468,4 26.36
4 Cartofi 18420 22104 21,26
5 Vinete 8812 11455,6
TOTAL 74752 145058 19,56
SC SWEETLAND PROD S.R.L. 1 Îndulcitori 220 836 1,30
TOTAL 220 836 1,30
TOTAL GENERAL 74972 145894 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1
Principalii clienţi ai societății
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plată
1 S.C. Kaufland S.R.L. 98560 39,33 21 zile
2 S.C. Lidl S.A 87980 35,11 21 zile
3 S.C. Carrefour SA 64000 25,56 21 zile
Total 250540 100 -
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
Bucureşti Sectorul 2, Str. BARBU
1 S.C. Kaufland S.R.L. 15991149 0244.282.366 VACARESCU, Nr. 120-144
Sat Nedelea, Comuna Ariceştii
2 S.C. Lidl S.A 22891860 0040-265.511.419 Rahtivani Jud. Prahova
Bistriţa, B-dul Republicii,
3 S.C. Carrefour SA 2265870 +40 263 231278
nr.65
15
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIŢIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA LEGUMELOR

CONGELATE”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–
congelarea Legumelor
Preț/
Indicatori U.M Cantitate Valoare
U.M
CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE
I lei - - 228939,9
(1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 1400 7 9800,0
2 fasole verde kg 26000 2 52000,0
3 spanac kg 15010 3,1 46531,0
4 mazare verde kg 19510 2,33 45458,3
5 cartofi kg 21420 1,2 25704,0
6 vinete kg 1012 1,3 1315,6
7 Apă m³ 3600 2,37 8532,0
8 Îndulcitori kg 60 1,5 90,0
10 Ambalaje buc 120000 0,1 12000,0
11 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din I) lei - - 22894,0
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FORȚA DE
II lei - - 341719,5
MUNCA (13+14+..16)
12 Personalul permanent implicat în producție z.o 2640 100 264000,0
13 Personalul administrativ persoane 3 130 70200,0
14 Fond retribuire lei - - 7519,5
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 96358,4
15 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 17119,8
16 Dobânzi la credite lei - - 8400,0
17 Telefonie mobilă lei 720 30 21600,0
18 Asigurări lei - - 19043,2
20 Amortizări lei - - 29558,4
TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE/
A lei - - 667017,8
CHELTUIELI (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 108400 - 830290,0
21 fasole verde congelata kg 25900 8,3 214970,0
23 spanac congelat kg 14400 8,1 116640,0
24 Amestec de legume pentru ciorba kg 20500 9,8 200900,0
25 Mazare verde kg 18700 7 130900,0
26 Cartofi pai congelati kg 19000 5,9 112100,0
27 Cartofi congelati pentru cuptor kg 8900 5,2 46280,0
28 vinete congelate Kg 1000 8,5 8500,0
29 VENIT IMPOZABIL litri - - 803860,0
C (-)Impozite si taxe lei - - 28530,0
30 (+)Subvenții lei - - 0,0
31 PROFIT BRUT litri - - 136842,2
D IMPOZITUL PE PROFIT (16% din D) litri - - 21894,8
16
E PROFIT NET litri - - 114947,5
F COST DE PRODUCȚIE litri - - 6,15
G PROFIT PE U.M. litri - - 2,15
H MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI (MB) litri - - 16,48
Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Producătorii de legume beneficiază de avantajele unor direcţii alternative de valorificare
pentru produsele care nu corespund standardeleproprii consumului proaspăt. În anii cu producţii
foarte mari sau calamităţi, în lipsa unor oferte mai bune, livrarea către industrie contribuie singura
alternativă.
Producătorii care sunt grupaţi în jurul societăţii au posibilitatea să încheie în condiţii
avantajoase contracte de livrare parţială sau totală a produselor pentru procesare,
Mobilitatea pieţelor internaţionale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de
materie prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor
prime, procesarea şi desfacerea sunt secvenţe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe
meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficienţa, calitatea şi profitul maxim.
România este o ţară cu tradiţie agricolă, o ţară care beneficiază de condiţii climaterice şi de
sol cum puţine ţări au în lume.
Livezile pe rod acopereau în 2004 2,37% (195000 ha) din supafaţa agricolă. Producţia totală
de legume în perioada 2004-2009 a fost de 1,067 milioane tone cu o producţie medie de 6557 kg la
ha.
După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime, a forţei de muncă şi a lipsei
modernizărilor, unităţile şi-au diminuat producţia , iar unele au dispărut. O perioadă finală în selecţie
a fost intrarea în UE, când s-a admis existenţa unităţilor care îndeplineau condiţiile.
În prezent foarte multe unităţi fucţioneză ce proprietari străini. Principalele probleme sunt:
costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forţei de muncă.
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în care
apar permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică şi o
redimensionare a managementului calităţii produselor oferite spre comercializare.
Legumele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie la o alimentaţie
sănătoasă, prevenind carenţe şi boli.
În anumite situaţii se pierde beneficiul îniţial prin tehnologiile deficitare sub raportul
siguranţei alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producţiei.
17
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Conservarea legumelor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Investiţiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate firească a
stadiului socio-economic în care ne găsim, de ţară membră a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare a legumelor pentru obţinerea conservarii legumelor.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 500
tone pe an, la 900 tone pe an, realizându-se un plus de 400 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 47
% a capacităţii de procesare a legumelor.
Nu cu mulţi ani în urma România se impunea pe piaţa internaţională cu diferitesortimente de
conserve de legume, dintr-o producţie de circa 360000 tone,aproape jumătate erau exportate. Astăzi,
lipsa tehnologiilor moderne necesare procesuluide fabricaţie şi accesul limitat la materia primă de
calitate, fac ca producţia autohtonă deconserve să fie tot mai mică pe an ce trece şi tot mai puţin
competitivă.În condiţiile în care exporturile lipsesc aproape cu desăvârşire, iar producţia
autohtonătrece printr-o criză profundă, oferta de conserve de legume pe piaţa româneascaeste
puternic influenţată de importuri, care acoperă circa 70%-75% din consum. Româniaa devenit în
ultimii ani o piaţă de desfacere veritabilă pentru astfel de produse de import,iar în lipsa unor
concurenţi puternici autohtoni, această tendinţă se va menţine şi în viitor.Ţinând cont de tendinţele
de consum, companiile din domeniu apreciază că piaţaromâneasca are un important potenţial de
exploatat şi că pe viitor importurile vor luaamploare, în condiţiile în care consumatorii vor înceta să
aleagă produsele după preţulscăzut, devenind mai exigenţi în ceea ce priveşte calitatea
lor.Segmentul consumator este reprezentat de consumatorii individuali care achiziţionează produsele
prin intermediul unităţilor de comerţ cu amănuntul. Trebuie menţionat că atâtcomerţul modern
(lanţurile de magazine) cât şi cel tradiţional sunt canale importante devânzare. Comerţul tradiţional,
cu o cotă de circa 70% din vânzările în volum şi în jur de65% în valoare, se situează pe primul loc în
vânzările cu amănuntul a conservelor de legume. Un aspect important este că în cazul produselor
premium ponderea ceamai mare a vânzărilor o deţine comerţul modern, în jur de 80-
90%.Consumatorii români preferă legumele congelate tradiţionale, monovegetalele sauamestecurile
de legume, în timp ce în pieţele mai evoluate sunt căutate şi legumele cuvaloare adăugată, cele cu
18
sos de smântână, fin condimentate pentru tigaie, amestecurilede legume cu orez sau paste si
semipreparatele vegetariene. Consumatorii de legumecongelate trăiesc în mediul urban, au un stil de
viaţă modern, acordă o importanţă marealimentaţiei sănătoase, dar au timp puţin pentru cumpărături
şi pentru gătit. Tineriiasociază legumele congelate cu diversitatea, iar cei care nu mai locuiesc cu
părinţii auinclus în meniul zilnic alimentele congelate. Vârstnicii asociază legumele congelate
cuuşurinţa în utilizare şi preparare, cu economia de timp, cu mai puţin "deranj" în bucătărieşi nu în
ultimul rând cu preţul convenabil (pe fondul creşterii constante a preţului legumelor proaspete pe
piaţă). Aceştia consumă legume congelate de 2-3 ori pesăptămână, seara, uneori chiar ca meniu
principal.( conform unui studiu de piaţă). Nonconsumatorii sunt reprezentaţi de persoanele din
mediul rural, care preferă săconsume legume proaspete din grădinile proprii
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile
comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor, S.C.
FROZVEG S.R.L.va obţine, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, hără
conservanţi, la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele prezentate
mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect. Considerăm că proiectul
este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deţine cadre cu competenţă
necesară.
Descrierea activităţii propuse prin proiect

Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea Legumelor congelate”.
S.C. Frozveg S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacităţii de producţie prin
achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare legumelor pentru obţinerea legumelor
congelate.
Capacitatea de producţie a actualei linii de porcesare este de 182 kg/ora. În condiţiile unui
program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 33,221 tone de legume.
Datorită liniile de producţie ETA ce oferă o capacitate de producţie de 400 kg/oră.
capacitatea de procesare a liniei de producţie va fi de 75,22 de tone pe lună. Linia de producţie ETA
are un randament înalt datorită utilizării presei ETA cu sită filtrantă.
19
Tehnologia nouă permite renunţarea la folosirea de conservanţi. Tehnologia ETA de
producere a conservarii de legume îndeplineşte cerinţele certificarii - bio şi astfel obţine dreptul de a
intra pe piaţa produselor organice.
Obiective specifice şi operaţionale

I. Creşterea capacităţii de producţie
tone pe an, la 900 tone pe an, realizându-se un plus de 400 tone pe an. Se va opţine o creştere cu
47% a capacităţii de procesare a legumelor.
II. Creşterea productivităţii muncii
Productivitatea actuală a muncii este de 8,3, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 25,33.
III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

S.C. FROZVEG S.R.L. prin realizarea acestei investiţii va crea 11 locuri de muncă noi pe o
perioadă nedeterminată în comuna Cotnari, judeţul Iasi. Aceste noi locuri de muncă vor conduce la
creşterea veniturilor familiilor angajaţilor şi la reducerea ratei şomajului în spaţiul rural.
IV. Considerente asupra mediului

 Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. FROZVEG S.R.L. îşi
propune Indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Conceptul de
calitate pentru legume este o noţiune complexa, care poate fi analizata sub urmatoarele
aspecte: agronomic, comercial, organoleptic, nutritional si sanitar;
V. Creşterea calităţii produselor obţinute

In cadrul standardelor de calitate a legumelor proaspete, conceptul de calitate este
determinat de aspectul comercial al produselor proaspete prezentate la vanzare, prin caracteristicile
vizuale (prospetime, calibru, forma şi culoare) si de conditionare (sortare, ambalare, etichetare şi
prezentare) ale acestora.
20
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale
S.C. FROZVEG S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare legumelor pentru obţinerea congelarii lor prin pregatirea legumelor pentru
congelat.
Conservarea legumelor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea legumelor
congelate îl constituie achiziţionarea şi montarea unei linii de producere a congelarii legumelor in
conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiiţile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
 achiziţionarea de instalaţii performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea
procesării legumelor;
crearea condiţiilor de desfăşurare în condiţii optime a activităţii şi de protecţie a mediului
înconjurător.
Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie ETA de producere a legumelor congelate ce

va avea următoarele componente:
 O instalaţie pentru recepţia legumelor 36500 lei
 Două filtre de apă -20000 lei
 Două silozuri-50000 lei
 Un elevator-15810 lei
 Linie automata ETA-69000lei
 Două separatorare-29000 lei
 Un tancuri de interstocare-19670 lei
 Tancuri racire-66000 lei
 O statie de tratament termic-88780 lei
21
 Două calculatoare pentru controlul instalaţiilor-10000lei
 Sistem de iluminat-4500 lei
 Cablaj electric-3040 lei
Maturitatea de consum reprezinta stadiul in care boabele de mazare indeplinesc
insusirile organoleptice si fizico-chimice tipice soiului, au valoarea alimentara maxima si
uncoeficient ridicat de digestibilitate. La majoritatea legumelor maturitatea de consum
precede maturitatea fiziologica. Este cazul legumelor verzi (mazare, fasole, pastai,
ardei,dovlecei, castraveti, verdeturi etc.), care se consuma in stare imatura din punct de
vederefiziologic.
Maturitatea industriala reprezinta stadiul optim de prelucrare a lor si in general trebuie
sacoincida cu maturitatea de consum, tinand seama de caracteristicile legumelor in
aceastaetapa.Pentru a se asigura mazarea corespunzatoare industrializarii, se impun
urmatoarelemasuri generale, ce trebuie aplicate de catre producatori si de catre unitatile
deindustrializare si anume:cultivarea din soiurile cu calitati indicate pentru
industrializare; esalonarea culturilor inscopul prelungirii campaniei de prelucrare;
asigurarea conditiilor de maturizare uniformaa loturilor in scopul aplicarii recoltarii
mecanizate
Valoarea totală a investiţiei pe care societatea comercială S.C. FROZVEG S.R.L. doreşte să
o realize este de 422.300 lei, respectiv 86.184 euro.
22
Fig.2. Schema liniei de producţie a congelarii legumelor
23
FLUX TEHNOLOGIC
Procesul tehnologic general de fabricare a conservelor de mazare sterilizate
cuprindeurmatoarele faze principale:sortare I spalare sortare II curatire divizare tratamente
termice preliminare: oparire,spalarea recipientelor umplere marcareinchidere sterilizare
conditionarea recipientelor pline depozitare.
1. Sortare I
Sortarea in aceasta faza are scopul de a indeparta boabele necorespunzatoare, atacate de
boli, alterate, mucegaite si a eventualelor corpuri straine. In acest mod, se evita
incarcarea excesiva cu corpuri straine apei de spalare, infectarea apei de spalare, a
boabelor sanatoase si a utilajelor.
2. Spalarea
Prin spalarea legumelor se indeparteaza impuritatile (pamant, nisip etc.), o
parteinsemnata din microflora, precum si reziduurile de pesticide aflate pe suprafata
lor.Spalarea lor se face in trei faze: inmuiare, spalare si clatire.Masinile de spalat se aleg in
functie de specia legumelor, textura si gradul de incarcare cuimpuritati.Masina de spalat cu
dusuri este indicata pentru materii prime cu textura slaba, care nunecesita o spalare intensa.
Acest tip de masina poate fi utilizata si la clatirea legumelor spalate. Presiunea apei la dusuri
se recomanda a fi de 1-1,5 atm.Pentru spalarea legumelor cu textura semitare si tare se
folosesc masinile de spalat cuventilator, care prin barbotarea apei asigura indepartarea
impuritatilor aderente, care suntapoi colectate in bazinul prevazut cu fund dublu cu sita.
Indepartarea continua a impuritatilor din bazinul masini asigura o spalare eficienta a
legumelor si previnereincarcarea lor cu impuritatile rezultate din spalarile anterioare.Masina
de spalat prin flotatie, separa impuritatile datorita diferentei in greutatea specificafata de
materia prima (utilizata la boabe de mazare, boabe de fasole).
Aceasta masina face parte din linia tehnologica de fabricare a conservelor de mazare.In
functie de necesitati, spalarea se face in mai multe etape prin montarea in serie amasinilor de
spalat (ex. la spalarea spanacului).Controlul spalarii se efectueaza vizual.
24
Eficienta spalarii se apreciaza prin numarul total de microorganisme de pe suprafata
boabelor inainte si dupa spalare, care trebuie sa scada de cel putin sase ori. In caz contrar se
intensifica procesul de spalare.
3. Sortare II
Dupa spalare, materia prima se supune inspectiei vizuale pentru indepartarea
boabelor necorespunzatoare si a eventualelor corpuri straine. Operatia se executa pe
benzitransportoare sau cu role.
Viteza optima a benzilor de sortare este de 0,2 m/secunda.Concomitent cu sortarea, se
executa separarea pe calitati si calibrarea boabelor demazare.
In majoritatea cazurilor calibrarea constituie faza tehnologica distincta si seefectueaza
cu utilaje adecvate (trioare pentru mazare sau fasole pastai, sortatoare pentrutomate sau
castraveti etc.)
4. Curatire
Curatirea se executa pentru a separarea in latura partile necomestibile sau greu
digerabileale legumelor. Operatia se realizeaza manual, mecanic, termic, chimic sau prin
procedeecombinate.
Curatirea manuala este neindicata din punct de vedere sanitar, fiind neigienica si cu
odurata prelungita, creand conditii de dezvoltare a microflorei pe produse si ustensile.
Necesitand un volum sporit de forta de munca duce la cresterea pretului de cost la
productia realizata. Operatia se efectueaza cu ustensile din material inoxidabil.
Curatirea mecanica se realizeaza cu masini de tipuri diferite, adecvate scopului urmarit
sicaracteristicilor legumelor supuse prelucrarii. Masinile utilizate pentru curatirea de
coajaa legumelor actioneaza pe principiul razuirii suprafetei si se aplica in principal
laradacinoase. Prin razuire, odata cu coaja se inlatura si o parte din pulpa, care se elimina
ladeseuri.Alte tipuri de masini de curatat vor fi prezentate in tehnologia speciala pe
sortimente(batoza de mazare, masini de scoc cotorul la ardei, masina de taiat varfuri la
fasole pastaietc.).
Curatirea de coaja a unor legume prin procedee termice, chimice sau combinate
serealizeaza in conditii eficiente.
25
Decojirea termica a boabelor de mazare se poate realiza in principal prin: oparire in
apasau tratament cu abur supraincalzit.Sub actiunea temperaturilor ridicate, protopectina
care determina aderenta epidermeilegumelor, se transforma in pectina solubila, aerul din
spatiile intracelulare este eliminat,volumul legumelor scade, ceea ce permite desfacerea
usoara a pielitei, ce se inlatura prinspalare, si usoara frecare prin trecerea legumelor pe o
banda formata din vergele acoperite cu cauciuc riflat. Racirea imediata a boabelor de
mazare tratate termic,inlesneste decojirea si mentine textura ferma.
Eficienta decojirii cu abur sporeste in cazulin care dupa tratamentul termic se aplica
racirea sub vid, producandu-se dezlipirea rapidaa cojii. Decojirea prin oparire prezinta
dezavantajul unor pierderi de substante utile cesunt solubilizate in apa.Decojirea cu abur
supraincalzit, consta in expunerea materiilor prime vegetale la actiuneaaburului, la
presiunea de 3,5-8,5 at. urmata de o detenta brusca la presiunea atmosferica,ceea ce
determina desprinderea si ruperea pielitei. Indepartarea cojilor se face prinspalare sub
dusuri.
Decojirea chimica a boabelor de mazare se bazeaza pe efectul la cald al solutiilor
dehidroxid de sodiu, asupra tesutului vegetal si determina hidroliza stratului de sub
pielita.Eficacitatea decojirii cu solutie alcalina depinde de urmatorii factori: concentratia
sitemperatura solutiei, durata tratamentului si felul materiei prime.
Concentratia solutieialcaline variaza intre 3-10 %, temperatura trebuie sa fie de
minim 950C iar duratatratamentului scade prin cresterea concentratiei solutiei conform
tabelului nr.35.Concentratia solutiei trebuie sa se mentina constanta in timpul decojirii si
se verifica dupafiecare sarja.
Dupa terminarea tratamentului chimic, boabele de mazare se spala cu apa din
abundenta, pentru indepartarea sodei si a resturilor de pielite. Pentru a se realiza
indepartarea intotalitate a pielitelor, se recomanda ca spalarea sa se execute in masini cu
tambur rotativ.
Neutralizarea excesului de alcalii, se realizeaza prin imersia legumelor timp de 5
minutein solutie de 0,5% acid citric sau 30 secunde in solutie de 0,1% acid
clorhidric.Verificarea neutralizarii se fac cu hartie indicatoare, pH-ul nu trebuie sa
depaseascavaloarea de 6.
Rezultatele foarte bune la decojirea produselor vegetale se obtin prin tratament
combinatchimic si cu vapori supraincalziti. Procedeul prezinta avantajul ca se reduce
26
consumul de NaOH.Dupa tratamentul chimic se aplica neutralizarea in conditiile indicate
mai sus.
Personalul care deserveste instalatia de decojire chimica trebuie sa poarte echipament
de protectie necesar.
5. Oparire
Prin oparire, legumele se supun unui tratament termic in apa la temperatura de
fierbere(980C) timp de 2…10 minute. Durata de oparire a legumelor se stabileste in
functie deurmatorii factori principalispecia legumelor; gradul de maturitate; marimea
bucatilor (gradul de maruntire);sortimentul de conserve in componenta caruia intra
legumele respective.Regimul de oparire fiind diferit in functie de sortiment va fi
prezentat in cadrultehnologiilor specifice pe produse.
Prin oparirea materiilor prime vegetale se realizeaza urmatoarele efecte
pozitive:inactivarea enzimelor oxidative si pastrarea calitatilor organoleptice initiale -
gust, aroma,culoare; eliminarea aerului din tesuturi, ceea ce contribuie la reducerea
presiunii internedin recipienti, in timpul sterilizarii, limitarea fenomenelor de coroziune a
cutiilor metalicesi pastrarea mai buna a vitaminei C; micsorarea volumului legumelor
prin contractare caurmare a hidrolizei protopectinei si a dizolvarii partiale a
hemicelulozei din peretiicelulari, ce a ce permite o mai buna asezare a legumelor in
recipiente;indepartarea gustului si mirosului nedorit, al unor legume crude (ex. spanac,
gulii, varzaetc.); spalarea suplimentara cu efecte pozitive pentru indepartarea pesticidelor
siinsecticidelor, cu care au fost tratate legumele inainte de recoltare; reducerea
numaruluide microorganisme datorita efectului tratamentului termic, ceea ce sporeste
eficacitatea procesului de sterilizare; fixarea culorii legumelor (mazare, fasole, spanac
etc.);inmuierea texturii legumelor, ceea ce favorizeaza operatiile de zdrobire si
maruntire(pentru creme si piureuri).
Desfasurarea procesului de oparire trebuie condusa cu foarte mare atentie
pentrurespectarea intocmai a regimului optim la oparire.
Depasirea timpului de oparire atrage dupa sine pierderi importante de
substantehidrosolubile (zaharuri, saruri minerale, vitamine etc.). Astfel se remarca
pierderi desubstanta uscata de 50% la spanac, 30% la varza, 5-10% la fasole pastai, 25%
laconopida.
27
Pierderile de proteine sunt reduse si anume de 5-10 % la mazare, fasole pastai,spanac.
Pierderi insemnate se inregistreaza la vitamine in special la cele hidrosolubile:vitamina C
50…56%, tiamina (vitamina B1) 10…35%.
Dezavantajele prezentate la oparirea legumelor in apa se inlatura in cazul oparirii in
abur.In practica se realizeaza in apa care fierbe, in oparitoare continue sau cazane
duplicate.
Oparitorul continuu cu tambur folosit la oparirea legumelor este prevazut cu variator
deviteza, avand posibilitatea de reglare a duratei procesului de oparire. Pentru controlul
simentinerea temperaturii apei, utilajul este prevazut cu aparatura de masura si control
atemperaturii si de reglare automata a admisiei aburului.Pentru a se mentine in conditiile
igienice corespunzatoare, oparitorul se spala zilnic cusolutie de 3% detergent prin
fierbere, urmata de clatire si dezinfectie cu apa clorurata (50-100 mg clor activ la litru).
b) Racirea legumelor dupa oparire se face pentru a evita inmuierea excesiva a
tesuturilor si dezvoltarea microorganismelor remanente, deoarece legumele oparite
prezinta conditiioptime pentru dezvoltarea bacteriilor termofile. Racirea se efectueaza in
apa, pana latemperatura de 300C, in racitoare continue cuplate cu oparitoare respective.
Pentrumajoritatea speciilor de legume se folosesc racitoare cu tambur, pentru mazare si
fasole boabe spalatorul racitor cu flotatie, iar in unele cazuri pentru racire se utilizeaza
jgheaburicu apa curenta.
6. Inchidere
Inchiderea recipientelor este faza tehnologica cu rol hotarator in asigurarea conservarii
produselor.
Dupa dozare, recipientele se inchid imediat. Stationarea recipientelor plineinainte de
deschidere si sterilizare are efecte negative asupra calitatii si conservabilitatii produselor
finite, favorizand acrirea fara bombaj, prin dezvoltarea microflorei termofile. De
asemenea prin scaderea temperaturii
produsului se ingreuneaza termopenetratia si
sereduce vidul din recipiente.Inchiderea
cutiilor, se face la masini semiautomate si
automate. Inchiderea se realizeaza prin
actiunea de presare a rolelor asupra marginii
28
capacului si bordurii cutiei.
Controlul inchiderii se face prin verificarea imbinarii reale a faltului cutiilor, dupa
fiecare reglare siin timpul functionarii la interval de 60 minute.
Inchiderea borcanelor se realizeaza in doua etape: presarea capacului pe gura
borcanuluisi strangerea partii rulate a capacului pe partea de jos a profilului furii.
Etanseizarea serealizeaza in timpul operatiei de sterilizare - racire.
Calitatea inchiderii borcanelor se verifica prin examinarea modului de fixare a
capacului.Un capac bine fixat nu trebuie sa se roteasca.
Dupa efectuarea tratamentului termic, seexamineaza suprafata mesei de etansare si
modul de imprimare pe gura borcanului.Inchiderea corecta se caracterizeaza prin
imprimarea vizibila si uniforma a gurii borcanului in masa de etansare. Presarea prea
adanca poate provoca taierea masei deetansare si deci distrugerea etanseitatii. In functie
de acesti factori se regleaza capul deinchidere si rescortul de presare a capacului.
7. Sterilizarea termica
Sterilizarea constituie faza cea mai importanta a procesului tehnologic de fabricare

aconservelor. Sterilizarea reprezinta tratamentul termic aplicat produselor ambalate
siinchise ermetic, la temperaturi de peste 1000C, care impiedica alterarea microbiologica
sile asigura stabilitatea in timp.
Prin sterilizare, sunt distruse formele vegetative
alemicroorganismelor si partial sporii
acestora.Exista insa forme sporulate ale unor
microorganisme rezistente la actiunea
temperaturilor inalte, pentru distrugerea carora sun
necesare tratamente termice foarte dure si
careinfluenteaza nefavorabil asupra calitatii si
valorii nutritive a produselor supuse sterilizarii.
Aceste tipuri de spori sunt greu reactivabili ca urmare a tratamentului termic aplicat si
nuse mai pot dezvolta in conditii normale de depozitare a produselor. Pentru a reduce
catmai mult numarul acestor spori se impune asigurarea unor conditii
igienizarecorespunzatoare pe intreg fluxul tehnologic.Sterilizarea termica trebuie sa
29
asigure conservabilitatea produselor, mentinerea calitatii sivalorii nutritive.Stabilirea
corecta a regimului de sterilizare pentru fiecare produs si aplicarea intocmai aacestora
sunt elemente hotaratoare in realizarea conservelor de legume.
Cele mai miciabateri de la regimul de sterilizare (durata, temperatura, presiune) pot
avea urmari graveasupra conservabilitatii si calitatii produselor.Stabilirea regimurilor de
sterilizare, se calculeaza in functie de viteza de termopenetratiesi de rezistenta la
temperaturi ridicate a microorganismelor.
Viteza de patrundere a caldurii (termopenetratie) depinde direct de: dimensiunile
recipientului si materialului din care este confectionat; starea produsului(lichid, solid,
vascos); temperatura initiala; sistemul de incalzire; starea recipientelor intimpul
sterilizarii (static, dinamic); modul de asezare a alimentelor in recipient.
Pentru a inlesni termopenetratia, in procesul de productie se poate interveni in faza
deumplere prin stabilirea proportiei corecte intre componentele solide si lichide,
prinasezarea legumelor in pozitie verticala (castraveti, dovlecei, ardei de umplut etc.)
pentru ase facilita curentii de convectie si prin dozarea produselor la temperaturii cat mai
ridicate(temperatura de dozare a lichidelor si produselor pastoase sa fie de minim 85C.
Ceilalti factori nu sunt influentati de desfasurarea procesului tehnologic.
Termorezistenta microorganismelor depinde de:
Temperatura si durata de sterilizare; pH-ul produsului; gradul de infectare initiala a
produsului; compozitia chimica a produsului; prezenta aerului.
Eficienta procesului de sterilizare creste prin folosirea de materii prime proaspete
sisanatoase, spalarea corespunzatoarea a legumelor si ambalajelor, eliminarea stagnarilor
in procesul de productie, elemente care contribuie la reducerea gradului de infectare a
produselor inainte de sterilizare.
Sterilizarea conservelor se realizeaza in sistem discontinuu (autoclave) si sistem
continuuin sterilizatoare de diferite tipuri.
Apa utilizata la sterilizare si racire se recomanda a fi clorinata cu 100 mg clor activ
lalitru.
Sterilizarea in autoclave verticale se realizeaza la temperaturi mai mari de 1000C, la
carecorespund presiuni de peste 1 atmosfera, care se dezvolta in interiorul recipientelor.
Aceasta presiune interioara este echilibrata prin contrapresiunea, care se aplica
prinintroducerea de aer comprimat in autoclave.
30
Sterilizarea conservelor de legume se realizeaza in general la temperatura de 1200C,
dupacare se aplica racirea in apa.
Ridicarea temperaturii si racirea conservelor se executa progresiv in timpul prescris
prinregimul de sterilizare. Se va acorda o atentie deosebita contrapresiunii de aer, care
seintroduce progresiv. La borcane contrapresiunea se aplica dupa eliminarea aerului
dinrecipiente, cand temperatura ape din autoclav ajunge la 1150C. La cutii
contrapresiuneaeste de 1,6-2 at., iar la borcane de 1,5-1,8 at. In cazul borcanelor,
contrapresiunea sub 1,3at. poate determina evacuarea produsului din recipient si
aruncarea capacelor, iar la cea peste 1,8 at are loc deformarea capacelor spre interior si
deteriorarea masei de etansare si pierderea etanseitatii.
Racirea conservelor se face pana la temperatura de 400C, pentru a se
evitasuprasterilizarea cu efecte nefavorabile asupra produsului finit ca: scaderea
valoriialimentare, reducerea substantiala a continutului de vitamine, modificarea
proprietatilor organoleptice, intensificarea fenomenelor de coroziune, dezvoltarea
bacteriilor termofiledin flora remanenta.
In autoclave, racirea se efectueaza prin introducerea treptata a apei de racire, in timpul
prescris prin formula de sterilizare si mentinerea presiunii din autoclav cu ajutorul
aerului comprimat.
Concomitent, apa incalzita este evacuata prin prealpin.In acest mod, se reduce treptat
presiunea din recipiente si se evita deformarile
Sterilizarea continua se realizeaza prin trecerea recipientelor prin aparate de sterilizare
ininteriorul caror actioneaza temperaturi mai mari de 1000C, durata tratamentului fiind
inrelatie directa cu viteza de inaintarea a recipientelor. In unitatile de productie se
utilizeazainstalatii de sterilizare tip Stork si Hunister.
Toate tipurile de sterilizatoare cu functionare continua sau discontinua trebuie sa
fiedotate cu aparatura de masura si control avizate de organele in pret.
8. Conditionarea recipientelor pline

Dupa sterilizare, conservele se expun unor operatii tehnologice care le asigura
aspectulcomercial si anume:spalarea si uscarea recipientelor; verificarea aspectului
exterior; protejarea suprafeteiexterioare; paletizarea; etichetarea; ambalarea; paletizarea
ambalajelor de transport.
31
Spalarea recipientelor se face sub dusuri cu apa calda, iar uscarea in tunel cu aer cald.
Conservele sterilizate in instalatii continue sunt trecute direct la uscare, deoarece
spalarease executa in zona finala a sterilizatoarelor. Tipurile noi de instalatii continue
pentrusterilizare sunt dotate si cu zona de uscare.
Aspectul exterior este verificat prin examinarea vizuala.Conservele ambalate in cutii
se protejeaza la suprafata exterioara cu un strat subtire devaseliona tehnica neutra.
Depozitarea conservelor se face pe palete plane izolate sau pachetizate in
foliecontractabila, lazi de carton.
Etichetarea recipientelor spalate si uscate se poate efectua inainte de paletizare sau
lalivrare.Ambalarea conservelor se face in lazi de lemn, lazi de carton sau
folietermocontractabila.
Paletizarea conservelor in vederea livrarii se efectueaza izolat sau pachetizat. Se
folosesc palete de diferite tipuri prezentate in tabelul nr.36.
9. Depozitarea
Depozitarea conservelor de legume sterilizate se face in spatii inchise (magazii)
curate,uscate, bine aerisite, ferite de inghet, la temperaturii de maxim +180C si
umiditaterelativa a aerului de maxim 80%.
Temperatura ridicata pe
timpul depozitarii provoaca
degradarea culorii,
gustului,consistentei
produselor si reducerea
continutului de vitamine.
Temperatura scazutafraneaza
procesele de degradare; in cazul in care ingheata produsele se depreciaza prinmodificarea
consistentei.
Umiditatea aerului influenteaza in special procesele decoroziune.
Depozitarea produselor se face paletizat, dupa efectuarea operatiilor de
conditionareindicate mai sus.
32
Paletele cu conserve se protejeaza cu folie de polietilena prin care se asigura si un
aspectexterior corespunzator.
Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt
1 Instalaţie pentru recepţia legumelor 1 36500
2 Filtre apă 3 30000

3 Siloz 2 50000
4 Elevator 1 15810
5 Linie automata ETA 1 69000
6 Separator 2 29000
7 Tancuri de racire 2 66000
8 Statie de tratament termic 1 88780
9 Tanc interstocare 1 19670

10 Calculator 2 10000
11 Cablaj electric 1 3040
12 Sistem de iluminat 1 4500
Total 19 422.300
Activitea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obţinute în urma implementării proiectului se va
realiza pe pieţele locale, judeţene şi naţionale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final, perfecţiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe
care le fabrică.
Răspunsul se obţine prin studiile de marketing (de piaţă) care se fac. Pe această bază
seconturează strategia şi tactica investiţiei în raport cu piaţa, cu factorii concurenţiali, cu
viitoriicumpărători ai produsului.Competitivitatea unităţii depinde de dinamismul activităţii de
desfacereadică de a exploata capacitatea pietele care îi sînt deschise, de a se adapta la evoluţia lor,
de afavoriza apariţia şi a altora.Elaborarea strategiei în domeniu defacerii este o actiune complexă şi
necesita de un volum deinformaţie forte mare care se împrospăteaza de regulă, la intervale scurte de
timp,datorităfrecvenelor mutaţii care se înregistreaza în oferta producatorilor, ca şi în cerinţele pieţei
33
de produseşi servicii. O dată elaborată strategia desfacerii-vînzărilor de produse şi servicii se
adpteazăsistematic în raport cu noile elemente care apar şi care le modifică pe ce avute iniţial în
vedere.
O bună strategie in domeniul desfacerii este cea care în vedere toate activităţile componente
alemanagementului desfacerii, interpretate in strinsa corelaţie cu interdependenţile care le
suntspecifice, între acestea reamintim:
Informarea largă a potenţialilor utilizatori a produselor şi serviciilor;
•
Studiul pieţei în vederea identificării cererilor dimensional-structurale
aleviitorilor cumpărători-utilizatori;
•
Evaluarea previziunilor în vînzări;
•
Organizarea activităţii de servire-vînzare
•
Livrare-expediţie a produsului;
•
Organizarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie şi deservire.
•
Oferirea şi asigurarea serviciilor asociate produselor;
•
Urmărirea comportamentului produselor la consumatori
Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii

comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societăţii unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.
Principalii clienţi
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea legumelor
congelate si conservate” societatea comercială speră să menţină clienţii deja existenţi şi să atragă noi
clienţi prin oferirea de legume de calitate, fără conservanţi şi la preţuri mult mai mici decât ale
concurenţilor. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacităţii de producţie,
34
societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 35 % faţă de perioada dinaintea
modernizării.
Principalii concurenţi
În relaţia cu concurenţii, S.C. FROZVEG S.R.L. va folosi strategii de piaţă bazate pe
avantajul de cost.
Avantajul concurenţial pe care S.C. FROZVEG S.R.L. îl deţine faţă de concurenţi este dat:
 costul de producţie mai mic;
 calitatea produselor obţinute;
 nivelul ridicat de tehnologizare;
 personal caificat;
 preţurile mici;
 materie primă proprie;
Principalii concurenţi ai societăţii S.C. FROZVEG S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %
1 SC Bonduelle 2423900 22 2119.5 35
S.R.L
2 SC ELMA SRL 1587300 16 727,5 27
Suceava
3 EDENIA 4 833 531 21 1495.8 26
FOOD
PRODUCTS
SRL
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. Frozveg S.R.L. se
confruntă pe piaţă în relaţia de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi
care deţin cote de piaţă ridicate în comparaţie cu S.C. Frozveg S.R.L. care deţine o cotă de piaţă de 9
%. Principalul concurent al societăţii comerciale S.C. Frozveg S.R.L. este SC Bonduelle SRL care
deţine o cotă de piaţă de 35 % şi înregistează o cifră de afaceri de 2423900 lei.
Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanţi ai
firmei S.C ETA EXPERT S.R.L
35
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct subordonate
administratorului societăţii.
Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului, cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:
 Inspector control calitate- 1 persoană;
 Personal aprovizionare-producţie-1 persoană.
Situaţia în urma realizării proiectului
tone pe an, la 900 tone pe an, realizându-se un plus de 400 tone pe an. Se va opţine o creştere cu
47% a capacităţii de procesare a legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 8,3, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 25,33.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: Teclea
Prenume: Teodor-Alexandru
Funcţia: Administrator
Studiile şi experienţa (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
S.C. Frozveg S.R.L. Administrator 2019-2021
36
37
38
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
NU ESTE CAZUL În prezent
C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul

proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcţiune a proiectului
39
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) total
achiziţii
Instalaţie pentru recepţia
1 36500 8.64
legumelor
Filtre apă 3 30000 7.10
Siloz
2 50000 11.83
Elevator 1 15180 3.6
S.C ETA S.R.L Linie automata ETA 1 69000 16.34
Separator 2 29000 6.86
Tancuri de interstocare 1 19670 4.65
Staţie de tratament termic
1 88780 21.02
Tancuri racire 2 66000 15.63
S.C Altex S.A Calculator 2 10000 2.36
Cablaj electric 1 3040 0.72
S.C Eon Moldova S.A Sistem de iluminat
1 4500 1.07
Total 19 422.300 100
Lista de achiziții materii prime

% din
Valoare total
Nr. Furnizor
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt.
(Lei) materii
prime
Str. Stefan cel Mare 12
1 S.C ETA S.R.L Instalaţii 404760 95.85
Bacau
Str. Stefan cel Mare,
2 S.C Altex S.A IT 10000 2.37
nr.22 Harlau
S.C Eon Moldova str. Mihai Eminescu nr.
3 Instalaţie electică 7540 1.78
S.A 5, Harlau
TOTAL 422300 100
C.5. Personal şi instruire

Tabel C.5.1
Grafic de angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2022 2023 2024 2025 2026 2027
TOTAL 2 2 0 1 1 0
C.6. Graficul estimat al proiectului
Proiectul se va realiza în 12 luni de la aprobarea finanţării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parţială a consultanţei.
Lunile II-III- Achiziţionarea instalaţiilor
Lunile IV – Livrarea instalaţiilor
40
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producţie
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producţie
Luna X – Activităţi de finisaj
Luna XI - Testarea instalaţiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanţă şi darea în folosinţă a halei de producţie
41
Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Plata partială consultanţă 5600
Încheierea contractelor cu furnizorii 300
Achiziţionarea utilajelor 400000
Livrarea instalaţiilor 1200
Amenajarea halei de producţie 40000
Montarea liniei de producţie 8600
Activităţi de finisaj 2500
Testarea instalaţiilor 400
Darea în folosinţă a halei de producţie
6500
Plata finala pentru consultanţă
TOTAL 465.100
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului de
afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Cotnari;
 Creşterea veniturilor populaţiei;
 Prin realizarea investiţiei vor fi atraşi şi alţi investitori în comună,
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din comuna Cotnari.
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităţilor;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din comuna Cotnari.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
 textura materialuiui din ambalaje reciclat
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populaţiei rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producţiei;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obţinute;
30
C.8. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de100.000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 35.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,90 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 35.000 0 35.000
Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
25.000 10.000 35.000
 Autofinantare
 Imprumuturi 30.000 0 30.000
TOTAL PROIECT 90.000 10.000 100.000
D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producţie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj Costuri Amortizare Intretinere
(noi) (10%) (2%)
Instalaţie pentru recepţia legumelor 36500 3650 730
Filtre apă 30000 3000 600
Siloz 50000 5000 1000
Elevator 15810 1815 316,2
Linie ETA 69000 6900 1380
Separator 29000 2900 580
Tancuri de interstocare 19670 1967 393.4
Statie de tratament termic 88780 8878 1775,6
Tancuri racire 66000 6600 1320
Calculator 10000 1000 200
Cablaj electric 3040 304 60.8
Sistem de iluminat 4500 450 90
422.300 42.464 8.446
D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani )

Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producţia totală previzionată şi
preţurile medii de vâzare.
31
Vânzări previzionate în anul I
Nr. Produsul UM Cantitate Preţ vânzare Venit din
crt. Lei/litru vânzare
1 Fasole verde congelata Kg 25900 8.3 214970
2 Spanac congelat Kg 14400 8.1 116640
3 Amestec legume pentru
20500 9.8 200900
ciorba Kg
4 Mazare verde Kg 18700 7 130900
5 Cartofi pai congelati Kg 19000 5.9 112100
6 Cartofi congelati cuptor Kg 8900 5.2 46280
7 Vinete congelatew Kg 1000 8.5 8500
Total 108400 830290
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obţine din
comercializarea Fasolei verde congelate. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o
creştere a vânzărilor cu 35 % faţă de perioada anterioară realizării investiţiei.
Vânzări previzionate în anul II

1 Fasole verde congelata Kg 31000 8.3 257.300
2 Spanac congelat Kg 19400 8.1 157.140
29500 9.8 289.100
ciorba Kg
4 Mazare verde Kg 25700 7 179.900
5 Cartofi pai congelati Kg 22000 5.9 129.800
6 Cartofi congelati cuptor Kg 9300 5.2 48.360
7 Vinete congelatew Kg 1900 8.5 16.150
Total 108400 1.077.750
Vânzări previzionate în anul III

1 Fasole verde congelata Kg 33000 8.3 273.900
2 Spanac congelat Kg 19500 8.1 157.950
30000 9.8 294.000
ciorba Kg
4 Mazare verde Kg 25800 7 180.600
5 Cartofi pai congelati Kg 22000 5.9 129.800
6 Cartofi congelati cuptor Kg 9300 5.2 48.360
7 Vinete congelatew Kg 1900 8.5 16.150
Total 108400 1.100.760
32
D.3. Indicatorii financiari
Indicator Simbol Formulă/semnificaţie An 1 An 2 An 3

Vi = valoarea totală a 422.300
Valoarea investiţiei (Vi)
proiectului (exprimată în lei)
Veniturile din
(Ve) 830290 1077750 1100760
exploatare
Cheltuieli de
(Ce) 667017 600500 700000
exploatare
Cheltuieli financiare (Cf) 25000 25000 25000
Re = Ve – (Ce+Cf )
Profit brut (Pb) 138273 352250 375760
(minim 10% din Ve)
rezultatul final al exerciţiului
financiar (anual) din care s-a
Profitul net* (Pn) 116.149,32 295.890 315.638,4
scăzut impozitul pe profit
Pn=Pb - 0,16*Pb
Rc = Pn/Vi x 100 (%),
Rentabilitatea
(Rc) Pn-profit net pentru fiecare an 27.50% 70,06% 74,74%
capitalului investit
al perioadei previzionate.
Rpb=(Pb/Cht)*100
Rata profitului brut (Rpb) 19,98 56,31 51,82
Wm=CA/n
Productivitatea muncii Wm CA-cifra de afaceri 59.306,42 67.359,37 68.797,5
n- numărul de muncitori
Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net
mediu pe orizontul de
Durata de recuperare
(Dr) prognoză;
a investiţiei 2,4 ani
indicator ce exprimă durata de
recuperare a investiţiei
(exprimat în ani)
33
ANALIZA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE PENTRU
CULTURILE:
1. Fasole boabe
2. Ovaz
3 . Porumb boabe
1. TEHNOLOGIILE DE CULTURĂ A FASOLELOR BOABE
Fasolea (Phaseolus vulgaris) este cultivata pentru pastaile tinere si pentru

semintele bogate in proteine, glucide, vitamine si saruri minerale. Planta de fasole
este originara din America Centrala si de Sud iar in Europa a fost adusa de catre
portughezi si spanioli, in secolul XVI. La noi in tara se cultiva din secolul al XVIII-lea,
fiind o planta nelipsita din gradinile familiale.
Plantele prezinta sistemul radicular superficial, ce patrunde in sol pana la 30-40 cm

adancime. Radacinile plantelor de fasole formeaza nodozitati populate cu bacterii din
genul Rhizobium, avand capacitatea de a fixa azotul atmosferic in sol. Tulpina este
acoperita cu perisori, este ramificata si are o inaltime variabila. Frunzele sunt
compuse din trei foliole ovale, ascutite la varf. Florile sunt grupate in inflorescente de
34
tip racem. Inflorirea incepe dupa 40-70 zile de la semanat (in functie de soi)
iar polenizarea se face inainte de deschiderea florilor. Fructul este o pastaie
dehiscenta, de culoare si forma variate. Semintele au forma caracteristica (de rinichi).
Cerinte fata de clima si sol
Temperatura minima de germinare este 15℃, iar temperatura optima pe perioada

de vegetatie este de 20-25℃. La temperaturi de 10℃ plantele nu mai cresc si pot fi
vatamate ireversibil la temperaturi de cateva grade. Fasolea are nevoie de intensitate
luminoasa ridicata pe toata perioada de vegetatie pentru inflorire si fructificare,
precum si de umiditatea aerului si solului ridicate. Aplicarea udarilor in aceste faze
determina sporuri insemnate de productie. Prefera solurile profunde, bogate in humus,
cu un pH neutru sau slab alcalin.
Rotatia culturii
La cultivarea fasolei, rezultate bune se obtin dupa culturi de legume ce au fost

fertilizate cu gunoi de grajd. Cele mai bune premergatoare sunt: tomatele, ardeiul,
vinetele, telina, salata, spanacul, ceapa verde, cartofii sau varza timpurie. Nu se
cultiva dupa floarea-soarelui, rapita,
lucerna sau trifoi.
Pregatirea terenului
Incepe din toamna prin aplicarea

fertilizarii de baza (300-400 kg/ha
ingrasamant complex NPK), urmata
de lucrarea de arat. Primavara,
inainte de semanat, solul se
niveleaza si se marunteste bine, iar
inainte de semanat, terenul se poate erbicida cu erbicide preemergente.
Infiintarea culturii
Inainte de semanat se efectueaza tratarea semintelor.

Semanatul se poate incepe cand in sol temperatura
depaseste 10℃ timp de mai multe zile, ceea ce corespunde
35
calendaristic cu perioada 15 aprilie- 20 mai, in functie de zona de cultura.
Distantele de semanat pentru cultura de fasole pitica sunt de 40 cm intre randuri si 5

cm distanta intre plante, pe rand. Fasolea urcatoare se seamana la 90 cm distanta
intre randuri si 10-15 cm intre plante, pe rand sau 50 cm distanta intre cuiburi.
Adancimea de semanat este de 5-6 cm.
Combaterea buruienilor
Fasolea este foarte sensibila la imburuienare, aplicandu-se 3-4 prasile, in functie de

gradul de imburuieniare al terenului. Prima prasila se executa imediat dupa rasarire,
iar urmatoarele se realizeaza cand este necesar, pe parcursul perioadei de
vegetatie. Combaterea buruienilor se poate realiza si chimic, cu unul din erbicidele
omologate.
Combaterea bolilor si daunatorilor
Se face aplicand tratamente cu fungicide sau insecticide omologate. Pentru evitarea

aparitiei bolilor sau daunatorilor rezistenti la actiunea produselor fitosanitare se
recomanda alternarea produselor.
Rarirea plantelor
Se efectueaza daca este necesar, astfel incat sa se asigure distanta necesara intre
plante.
Irigarea culturii
Reprezinta o veriga importanta, pentru obtinerea

de productii ridicate. Se efectueaza irigari atat in
perioada de crestere a plantelor, cat si in fenofaza
infloririi, legarii si cresterii boabelor. Se recomanda
utilizarea sistemelor de irigare prin picurare si
administrarea apei dimineata, ori de cate ori este nevoie, in functie de conditiile de
mediu. Irigarea prin aspersie este mai putin recomandata deoarece creeaza conditii
favorabile unor boli, insa aceasta se poate utiliza la culturile de fasole pitica, in
perioada diminetii.
36
Fertilizarea Pana la inflorire, fertilizarea faziala a plantelor se poate realiza prin
sistemul de irigare prin picurare, utilizand ingrasaminte NPK solubile in apa, cu
aplicare saptamanala, in doze mici.
Foliar, se pot efectua fertilizari cu ingrasaminte foliare, in functie de necesitatile

plantei si de conditiile de mediu.
Se poate realiza mulcirea solului, cu scopul de a mentine umiditatea, combate

buruienile si pentru a obtine temperaturi mai ridicate la nivel radicular, mai ales la
culturile timpurii. Se pot utiliza folii speciale sau diferite materiale organice.
Fasolea urcatoare necesita sustinere suplimentara, fiind utilizate sisteme din

spalieri si sarma sau araci, pentru suprafete reduse.
Recoltarea
Pastaile verzi se recolteaza esalonat, la 2-3 zile, pe

masura ce ajung la marimea optima. Aceasta
operatiune se realizeaza dimineata sau seara,
pentru a preveni deshidratarea
pastailor. Recoltarea fasolei pentru boabe se
realizeaza cand toate partile plantei s-au uscat si
se efectueaza manual sau mecanizat. Recoltarea
manuala se poate realiza dimineata devreme, pe
roua.
LISTELE FURNIZORILOR DE INPUTURI
Cultura 1: fasole boabe
Producție medie: 1950 kg/ha
Preț de vânzare: 9 lei/kg
Samanta
Produs/soi Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m. (kg)
Fasole boabe>Baldana Pop Vriend 120 20 lei/kg
Fasole boabe>Pactol S.C AGRICROPS S.R.L 140 40 lei/kg
Fasole bobe>Baldana Berggold 25 48 lei/kg
37
Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: 21 kg/ha Necesar P2O5: 55 kg/ha Necesar K2O: 50 kg/ha
Produs Furnizor Concentrație Doza Preț/u.m.

N, P, K ș.a (cantitate/ha)
Ingrasamant S.C. Agrofert Bacau 48% 200 kg/ha 6 lei/kg
universal NPK
Naturcomplet G Daymsa 35% 250 kg/ha 14 lei/kg
Qrop Complex SQM 42% 700 kg/ha 7 lei/kg
Top K
Erbicid
Produs Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m.
PULSAR PLUS BASF 2 l/ha 135 lei/litru
Sencor Liquid 600 Chromosome 0,7 l/ha 181 lei/litru
Dynamics
Prowl Aqua BASF 1,4 l/ha 96 lei/litru
Fungicid
Produs Contra cărei Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m.
boli
KUPFEROL Mana NUFARM 5,3 l/ha 40 lei/kg
Insecticid
Produs Contra cărui Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m.

dăunător
LAMDEX EXTRA Gargarita ADAMA 0,3 kg/ha 105 lei/kg
fasolei
38
Cultura 2: Tehnologia de cultura a ovazului
Rotația culturilor
Ovăzul valorifică cel mai bine solurile cu substanțe nutritive rămase de la plantele
premergătoare puternic fertilizate. Cele mai bune plante premergătoare pentru cultura
ovăzului sunt floarea-soarelui, porumbul, leguminoasele boabe (mazăre, fasole, soia,
năut), in pentru ulei, cartof și rapiță.
Ovăzul nu trebuie niciodată cultivat unde au existat înainte culturi de sfeclă de zahăr
sau o altă cultură de ovăz (monocultură). Acest factor poate favoriza apariția
dăunătorilor.
Lucrările solului
Arătura trebuie efectuată la sfârșitul toamnei, la o adâncime de 22-25 cm. Această
lucrare este urmată de afânarea solului, prin mărunțirea resturilor vegetale și
amestecarea lor în sol.
Primăvara trebuie efectuată lucrarea de afânare superficială, apoi trebuie pregătit
patul germinativ, care trebuie să fie bine nivelat. Este indicat ca acesta să fie pregătit
cu o zi înainte de semănat.
Semănatul și sămânța
Este important să se folosească sămânță cu germinație de peste 90% și puritate de
peste 98%, cu dimensiune și MMB (masa a o mie de boabe) mari. La fel de importantă
este tratarea semințelor înainte de semănat, pentru a preveni apariția bolilor și
dăunătorilor.
Semănatul se va efectua primăvara, atunci când temperatura din sol este de 2-3
grade Celsius. Cu cât se întârzie semănatul, cu atât va scădea producția de ovăz.
În ceea ce privește densitatea la semănat, este indicat să se cultive 450-550 de boabe
germinabile/metru pătrat.
Distanța de semănat trebuie să fie de 12.5 cm între rânduri. Adâncimea de semănat
trebuie să fie de 2-4 cm.
De regulă, norma de semănat este cuprinsă între 120 și 140 kg/ha.
Fertilizarea
Este recomandată fertilizarea culturii ovăzului cu îngrășăminte chimice. De regulă,
pentru 1000 kg de boabe de ovăz, sunt necesare în jur de 30 kg de N, 30 kg K, 7 kg P
și 6 kg Ca.
Fertilizarea de bază se face prin aplicarea unui sfert din cantitatea de azot înainte
de semănat, urmând ca restul să fie aplicat fazial în vegetație. Gunoiul de grajd se
poate aplica doar la plantele premergătoare.
Lucrările de îngrijire
39
Principalele lucrări de îngrijire pentru
cultura ovăzului sunt tăvălugirea terenului,
care se realizează imediat după semănat,
în primăverile secetoase. Alte lucrări de
îngrijire sunt combaterea buruienilor, dar și
a bolilor și dăunătorilor, despre care vom
vorbi în detaliu mai jos.
Recoltarea
Este important de reținut faptul că
ovăzul este sensibil la scuturare și este
necesar ca tijele să fie uscate, iar boabele
să se afle la început de coacere (la
începutul maturării depline), pentru o bună
recoltare.
Pentru a evita pierderile, recoltarea

ovăzului trebuie să fie făcută la primele ore ale dimineții, când încă există rouă pe
plante.
Bolile și dăunătorii ovăzului
Printre cele mai periculoase boli la ovăz se află următoarele:

 Piticirea ovăzului - odată atacate, plantele capătă o culoare închisă și apoi se
îngălbenesc sau se înroșesc. Agentul patogen este transmis de către afide și
poate ataca și în faza de plantulă, ducând la piticirea plantelor și lipsa înspicării.
În cazul în care atacul se produce în faza de înfrățire, vârfurile și nervurile
frunzelor se îngălbenesc.
 Tăciunele zburător - această boală este o micoză provocată de
ciuperca Ustilago avenae. Atacul poate fi recunoscut înainte de apariția
paniculului, când frunza care îl acoperă capătă o culoare gălbuie. Spiculețele
paniculului sunt acoperite de o masă negricioasă de spori. Severitatea bolii
este favorizată de vremea călduroasă și secetoasă, când sporii sunt eliberați
rapid.
 Rugina coronată a ovăzului - este produsă de ciuperca Puccinia coronata, iar
primele simptome ale atacului apar la începutul verii, când pe partea superioară
a frunzelor se dezvoltă pustule cu formă circulară. Acestea au, inițial, o culoare
portocalie și sunt acoperite de epidermă. Odată ce aceasta se rupe, sunt
eliberați sporii și pustulele devin prăfoase. Odată cu finalul verii, pustulele
portocalii sunt înconjurate de pustule de culoare neagră.
 Pătarea brună - este provocată de ciuperca Pyrenophora avenae, iar
simptomele apar pe partea superioară a frunzelor, unde se dezvoltă pete mici,
de culoare galbenă. Pe măsură ce boala evoluează, petele își măresc
dimensiunea și pe suprafața lor apar striuri brune, apoi sunt acoperite cu un puf
catifelat. Într-un final, frunzele se îngălbenesc și se usucă. În cazul unui atac
40
puternic, pot fi afectate și spicele, care pot transmite infecția în anul următor.
Aceasta se poate transmite și prin resturile vegetale infectate de la suprafața
solului.
 Făinarea - este produsă de ciuperca Erysiphe graminis, care iernează în
resturile vegetale de la suprafața solului, iar boala apare, de regulă, primăvara.
Atacul se poate observa prin apariția unor pete albe, pâsloase, pe tulpini și pe
frunzele bazale. Ulterior, petele devin prăfoase. Agentul patogen se poate
extinde rapid către inflorescențe, iar țesuturile atacate se îngălbenesc și se
usucă. Paniculul nu se dezvoltă normal, frunzele se usucă prematur, iar
boabele sunt sistave. Infecțiile de toamnă apar în condiții de vreme umedă.
 Rugina neagră - este provocată de ciuperca Puccinia graminis, iar atacul poate
fi observat prin apariția de pustule pe toate organele aeriene ale plantei, cu
precădere pe tulpină. De aici, boala poate afecta restul organelor, deteriorând
în mod semnificativ cultura ovăzului.
 Fuzarioza (înroșirea spicelor) - este provocată de ciuperca Gibberella zeae și
apare în anii cu veri secetoase și calde. Semnele atacului pot fi observate prin
apariția unor pete brune pe tulpinițe, în faza de plantulă. În faza de înfrățire,
baza tulpinii se brunifică. Astfel, tulpinile rămân mici, iar spicele slab dezvoltate.
Infecția se transmite de la un an la altul prin semințele infectate.
Printre cei mai frecvenți dăunători ai culturii ovăzului se numără tripsul ovăzului,
păduchele verde al cerealelor, viespea paiului, gândacul bălos și gândacul ghebos.
Combaterea bolilor și dăunătorilor

Pentru a combate eficient bolile și dăunătorii care pot afecta cultura ovăzului, sunt
necesare mai multe măsuri agrofitotehnice.
Pentru a combate dăunătorii, este necesară aplicarea unui tratament cu un
insecticid eficient. Fastac® Active este insecticid piretroid de sinteză, rezistent la
razele UV, care combate adulții, larvele, precum și ouăle insectelor. Odată aplicat,
acesta poate rezista la ploaie, dacă s-a uscat înainte de începerea acesteia. Pentru
cultura de ovăz, este indicată aplicarea unui tratament în doza omologată de 0,2 l/ha.
În ceea ce privește prevenirea apariției bolilor, este recomandată respectarea
rotației culturilor și evitarea monoculturii, factor care poate duce la apariția făinării. De
asemenea, semănatul trebuie efectuat în perioada optimă, semințele au nevoie de
tratare, fiind necesare soiuri rezistente. Fertilizarea se efectuează în mod optim și
echilibrat, trebuie respectată densitatea optimă, iar buruienile se distrug prin aplicarea
unui tratament cu erbicid. Resturile vegetale se îngroapă prin arătură și se evită
aplicarea azotului în exces.
Cultura 2: OVAZ
41
Preț de vânzare: 1,5 lei/kg
Sămânță
Samanta de ovaz RodBun 140-160 3,4
solomon
ovaz Scorpion Saaten Union 150-170 4,2
Ovaz Dogoy RodBun 160 4
Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: 30 kg/ha Necesar P2O5: 30kg/ha Necesar K2O: 10 kg/ha

Kropp Top ECOfriendly 30% 1 l/ha 18 lei/kg
Ingrasamant tip Fitomag 40% azot 100 kg/ha 9,8 lei/kg
Uree
FERTILIZANT Agrii 34% 5 l/ha 22 lei/litru
FOLIAR FOLIQ N
Erbicid
SARACEN verdon 0.150 l 75 lei/250ml
ERBICID GENTIS 450 EC Agrii 1l 55lei/litru
Erbicid Hudson Agrobazar 1l 85 lei/litru
42
Fungicid*
boli
Fungicid Topsin Arsura Regal 1l 125 lei
70 WDG frunzelor
Insecticid*

dăunător
Insecticid Mavrik Afide RegalFermierul 0,2 l/ha 283 lei/litru
43
3.Tehnologia de cultura a porumbului
La porumb, ca și la alte specii de cultură, obținerea producțiilor optime economic

este influențată de alegerea celor mai potriviți hibrizi pentru fiecare areal de
cultură.
Zonarea hibrizilor de porumb

La alegerea celui mai adecvat hibrid se va ține seama de:
 particularitățile specifice ale hibridului (producție ridicată și stabilă,
capacitate de adaptare, rezistență la cădere și frângere, la boli și dăunători)
 cerinţele faţă de resursele termice existente în arealul de cultură (lungimea
perioadei de vegetaţie, pentru a ajunge la maturitate în zona în care se
cultivă);
 condiţiile naturale ale zonei (fertilitatea solului, aportul freatic, frecvenţa
perioadelor de secetă şi arşiţă);
 tehnologia aplicată și asolamentul, modul de recoltare;
 în funcție de suma unităților termice utile (UTU), în țara noastră au fost
stabilite 6 zone de cultură a porumbului (800-1750 UTU);
 în țara noastră sunt înregistrați hibrizi de porumb românești și străini, din
diferite grupe de precocitate, fermierii având astfel posibilitatea de a alege
hibrizii potriviți pentru zona unde este amplasată ferma;
 se recomandă ca în fermele cu suprafețe mari de porumb să se cultive 2-3
hibrizi din grupe de precocitate diferită;
 hibrizii de porumb creaţi la INCDA Fundulea, în condiţiile pedoclimatice
ale Câmpiei Bărăganului, se caracterizează prin consum specific de apă
redus, rezistenţă bună la frângere şi cădere, toleranţă la secetă și arșiță, boli
şi dăunători, capacitate de a realiza producţii ridicate şi stabile în condiţii
diferite de mediu;
 programul de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea a creat,
înregistrat și extins în cultură, de-a lungul timpului, un număr important de
hibrizi din grupele de maturitate 300-500, care au ocupat suprafețe
importante în toate zonele de cultură din România, dar mai ales din sudul și
vestul țării, unde, până în anii ’90 ocupau cea mai mare cotă de piață;
 INCDA Fundulea recomandă hibrizii simpli de porumb: Oituz (FAO 301-
400), Paltin (FAO 401-500), F376 (FAO 500), Olt (500-550), Iezer (FAO
401-500), F423 (FAO 401-500) și Felix (FAO 460).
44
Rotația culturii
 premergătoare valoroase pentru porumb sunt leguminoasele: mazărea,
fasolea, soia, borceagurile, trifoi, lucernă;
 grâul de toamnă este principala plantă premergătoare, dar în rotația
repetată grâu-porumb este favorizată dezvoltarea fuzariozei, boală comună
ambelor plante;
 producții ridicate dă porumbul și după orz și secară de toamnă, cereale
păioase de primăvară, cartof, sfeclă, floarea-soarelui, in și alte plante;
 nu se cultivă după sorg şi Iarba de Sudan;
 monocultura porumbului nu se recomandă pentru că duce la înmulţirea
unor buruieni specifice (costreiul), la apariţia de boli şi dăunători, la
deteriorarea însuşirilor fizice ale solului;
Fertilizarea
 consumul specific în principalele elemente nutritive, pentru realizarea
producţiei principale şi a producţiei secundare aferente, este în funcţie de
mărimea producţiei şi de hibridul folosit.
 îngrăşămintele cu azot se aplică în doze de 80-100 kg N/ha la neirigat şi
180-300 kg N/ha la irigat în funcție de hibridul cultivat, planta
premergătoare, fertilitatea naturală a solului, aprovizionarea cu apă; doza
de azot se fracţionează astfel: ½ - 2/3 din doză se aplică primăvara, la
pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul, iar restul se
administrează în vegetaţie, odată cu lucrarea de prășit mecanic;
 îngrăşămintele cu fosfor se administrează împreună cu azotul, dozele
folosite fiind de 40-120 kg P2O5/ha, în funcţie de conţinutul solului în
fosfor mobil, de aprovizionarea solului cu azot şi de producţiile planificate;
fosforul se administrează toamna, înainte de efectuarea arăturii, sub formă
de superfosfat sau de îngrăşăminte complexe, sau primăvara, la pregătirea
patului germinativ (îngrăşăminte complexe).
 îngrăşămintele cu potasiu se încorporează sub arătura de bază, toamna,
administrându-se sub formă de sare potasică sau îngrăşăminte complexe;
dozele folosite sunt de 40-100 kg K2O/ha, în funcţie de aprovizionarea
solului cu potasiu;
 gunoiul de grajd asigură elementele nutritive pe toată perioada de vegetaţie
şi contribuie la îmbogăţirea unor însuşiri hidrofizice şi biologice ale
solului; se administrează în cantităţi de cca 40 t/ha sau chiar mai mult,
încorporându-se sub arătura de bază;
45
 dintre microelemente, zincul are o influenţă mai mare asupra producţiei de
porumb. Insuficienţa lui poate să apară dacă s-au folosit doze excesiv de
mari de fosfor şi azot sau în condiţii de monocultură; insuficienţa zincului
apare pe solurile erodate din Moldova şi Bărăgan. Pentru contracararea
insuficienţei de zinc se aplică 1-2 stropiri cu 0,4-0,6% sulfat de zinc, când
porumbul are 7-8 frunze.
 folosirea amendamentelor este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8
sau pe solurile sărăturate, cu pH peste 8; se folosesc carbonatul de calciu
pe solurile acide şi fosfogipsul pe solurile bazice.
Lucrările solului
 pregătirea solului trebuie să înceapă imediat după recoltarea plantei
premergătoare, asigurând astfel acumularea şi reţinerea apei în sol,
acumularea de nitriţi prin activitatea microorganismelor; trebuie să se
obţină o mobilizare profundă, o bună mărunţire şi nivelare a suprafeţei
solului;
 după plantele care eliberează terenul devreme, se efectuează o arătură la
20-25 cm;
 după premergătoarele care eliberează terenul toamna, se face arătura la 25-
30 cm;
 pe solurile grele şi cu exces temporar de umiditate se fac lucrări de
scarificare o dată la 3-4 ani;
 înaintea semănatului se fac lucrările de pregătire a patului germinativ, în
preziua sau ziua semănatului, printr-o lucrare cu combinatorul sau cu grapa
cu discuri; acestea se corelează și cu administrarea erbicidelor aplicate
înainte de semănat;
 în primăverile secetoase, când este deficit de apă în sol, trebuie evitată
mobilizarea repetată şi adâncă a solului;
 pentru micşorarea numărului de treceri pe teren se recomandă folosirea
agregatelor complexe cu care se fac mai multe lucrări la o singură trecere:
pregătirea terenului şi erbicidare; pregătirea terenului şi administrarea
îngrăşămintelor lichide etc.;
 odată cu răspândirea conceptului agriculturii durabile sunt promovate
tehnologiile care presupun intervenția minimă asupra solului; prin sistemul
de lucrări minime se urmărește efectuarea la timpul optim numai a
lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii și tasarea
solului prin înlăturarea trecerilor repetate cu mașinile pe teren.
Sămânța și semănatul
46
 sămânţa trebuie să aibă germinaţia mai mare de 90%, iar valoarea cold-
testului 85%;
 trebuie să provină din loturi de hibridare certificate, să fie calibrată şi
tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor (cu produse avizate în acest sens);
 trebuie respectată cu stricteţe zonarea hibrizilor pentru a se evita folosirea
unor hibrizi care nu pot ajunge la maturitate într-o anumită zonă de cultură;
 epoca optimă de semănat este atunci când în sol, la adâncimea de 10 cm, se
realizează o temperatură de 8-10°C dimineaţa, iar vremea este în curs de
încălzire;
 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul
Moldovei;
 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării;
 densitatea optimă de semănat este în funcţie de asigurarea elementelor
nutritive la nivelul optim de aprovizionare a solului cu apă şi aportul
freatic, de însuşirile morfologice şi biologice ale hibridului folosit;
 în condiţiile în care se asigură o bună fertilizare, densitatea optimă la
semănat este de 65-70 mii pl/ha pentru hibrizii mijlocii şi de 70-85 mii
pl./ha la hibrizii timpurii;
 distanţa între rânduri la semănat este de 70 cm, astfel se obține cea mai
bună distribuire a plantelor pe suprafaţa cultivată;
 adâncimea de semănat este de 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie din
zona de stepă, care se usucă mai repede sau de 5-6 cm pe solurile argiloase,
în zonele umede; foarte important este să se semene la adâncime uniformă,
pentru a se asigura o răsărire uniformă;
 semănatul se face cu semănătorile pneumatice de precizie.
Combaterea chimică a buruienilor

 plantele de porumb nu pot concura cu buruienile în primele 4-6 săptămâni
de vegetaţie datorită creşterii mai lente şi a densităţii reduse/m2,
comparativ cu numărul mare de buruieni/m2 care sunt mult mai rapace în
competiţia pentru lumină, hrană şi apă, putând provoca pagube foarte mari
(între 30-80% pierderi de producţie), în funcţie de nivelul de infestare şi
speciile de buruieni existente;
 la stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor din cultura
porumbului este necesar să se ţină seama de următoarele: gradul de
infestare cu buruieni, speciile de buruieni dominante, tipul de sol
(conţinutul în humus, argilă), reacţia soluţiei solului, condiţiile climatice şi
rotaţia culturilor;
47
 combaterea chimică a buruienilor se va face conform cu exigenţele
asolamentului practicat şi cu specificul îmburuienării (nivel de infestare,
raportul buruieni monodicotiledonate, dominanţa speciilor, precum şi faza
buruienilor la tratament), folosind diferite strategii de tratament cu erbicide
avizate, aplicate înainte de semănat (ppi 3-4 cm), preemergent (imediat
după semănat) și postemergent (în timpul vegetației);
 aplicarea erbicidelor înainte de semănat se recomandă pentru zonele
secetoase, iar aplicarea preemergentă în zonele cu umiditate sau cu irigaţii;
dozele de aplicare sunt stabilite în funcţie de tipul de sol;
 erbicide antigramineice și parțial dico preemergente: Dual Gold 1,0-1,5
l/ha, Frontier forte 0,8-1,4 l/ha, Stomp 4,0-5,0 l/ha, Successor pro 1,5-2,0
l/ha ș.a. erbicide avizate;
 erbicide preemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate:Merlin
Flex 0,300-0,420 l/ha, Calisto 480 EC 0,250 -0,350 l/ha ș.a. erbicide
avizate;
 erbicide preemergente combinate: Adengo 0,35-0,4 l/ha, Merlin Duo 2,25-
2,5 l/ha, Akris 2,5-3,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
 erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
anuale și perene: Mustang 0,4-0,6 l/ha, Buctril D 0,8-1 l/ha, Dicopur Top
1l/ha, Lontrel 300 0,3-0,5 l/ha, Lancelot Super 0,33g/ha, DMA 6 1l/ha,
ș.a.; se aplică când porumbul are 4-6 frunze și buruienile sunt în faza de
rozetă;
 erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și
monocotiledonate: Titus plus + Trend 307 g + 0,1%, Principal Plus +
Trend 0,440 g/ha + 0,25 l/ha ș.a. (porumb 4-6 frunze; buruieni mono 2-4
frunze, Cirsium , max.10 cm);
 erbicide postemergente selective pentru combaterea buruienilor monocotile
în special costreiul din rizomi: Mistral 40 + Atplus (Adj)1,0-1,5 l/ha,
Mistral 6 OD 0,75-1,0 l/ha, Equip + Mero (Adj) 1,75-2,5 l/ha, Innovate
240, 0,175-0,250 l/ha, ș.a.(porumb 4-6 frunze, costrei 15-20 cm max.) ș.a.
erbicide avizate.
Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor:

 Porumbul este o plantă gazdă pentru un număr mare de patogeni, peste 50;
de asemenea, este atacat încă din primele faze de vegetaţie de foarte mulţi
dăunători: gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) şi larvele gândacilor
pocnitori (Agriotes spp.), atac deosebit de periculos, care poate determina
reducerea producţiilor şi, uneori, chiar compromiterea culturilor pe
48
anumite suprafeţe. Din această cauză, în special în sudul ţării, se consideră
ca necesar tratamentul generalizat al seminţelor de porumb.
 În condiţii de umezeală şi temperaturi scăzute, sub 13ºC, germinarea
seminţelor are loc încet şi acestea pot fi colonizate de patogenii din sol,
adaptaţi la aceste condiţii, în principal de specii ale genurilor Fusarium și
Pythium.
 Pentru prevenirea apariției și manifestării acestor boli se recomandă
tratarea seminţelor cu fungicide avizate în acest sens - Kinto Duo (2,5 l/t),
Maxim XL 035 FS (1,0 l/t), Feuver (15 ml/50.000 semințe), Vibrance (15
ml/50.000 semințe).
 pentru evitarea pierderilor produse de gărgăriţa frunzelor (Tanymecus
dilaticollis), la înfiinţarea culturilor trebuie să se aibă în vedere
următoarele:
o pentru solele în care plantele premergătoare au fost cerealele păioase
de toamnă, borceagul, fasolea, soia, mazărea sau inul, nu se
avertizează executarea tratamentelor chimice întrucât, în general,
densitatea dăunătorului înregistrează valori scăzute, de până la 3
exemplare/m²;
o dacă planta premergătoare a fost porumbul, floarea-soarelui, sfecla
de zahăr se recomandă tratarea seminţei de porumb cu unul dintre
insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată,
conform specificațiilor autorizării temporare aprobate de MADR.
 În cazul viermilor sârmă, pe lângă recomandările agrofitotehnice, de
evitare a terenurilor cu păşuni, fâneţe, leguminoase perene, culturi foarte
dese, sole care menţin stratul de la suprafaţa solului într-o anumită stare de
umiditate, trebuie să se asigure tratarea seminţelor de porumb cu
insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform
specificațiilor autorizării temporare, aprobate de MADR, precum și cu
insecticidele Force 20 CS (50 ml/50.000 semințe), Signal 300 ES (2 l/t),
Trika Expert (10-15 kg/ha).
 Devenit recent un dăunător de importanţă economică, viermele vestic al
rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) necesită o atenţie
deosebită, în special în aria de răspândire; principalul factor care
favorizează dezvoltarea şi înmulţirea excesivă este dat de monocultura
porumbului; având în vedere faptul că, în etapa actuală, dăunătorul
dezvoltă populaţii reduse numeric şi doar izolat se apropie de pragul
economic de dăunare, se recomandă a se acorda o deosebită atenţie rotaţiei
culturilor. Prin evitarea monoculturii de porumb se asigură o protecţie
eficientă deoarece dăunătorul depune ouăle aproape în exclusivitate în
49
culturile de porumb, iar larvele nou apărute în anul următor se hrănesc pe
rădăcinile de porumb din noua cultură.
 În ceea ce privește atacul de Fusarium (contaminare cu fumonisine) și a
atacului larvelor de Ostrinia nubilalis la hibrizii de porumb, singura metodă
de prevenire este rezistenţa genetică a hibrizilor.
Irigarea culturii
 consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi zona
de cultură, fiind cuprins între 4.800-5.800 m3/ha.
 perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de
apariţia paniculului şi durează toată perioada formării şi umplerii boabelor.
 necesarul zilnic de apă al culturilor de porumb este de: 1,5-2,5 mm (15-25
m3/ha) în luna mai; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna iunie; 5,0-6,0 mm
(50-60m3/ha) în luna iulie; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna august. La
rezerve de umiditate a solului de sub 50 % din plafonul minim în faza de 6-
8 frunze se reduce producţia cu 50-60%, iar în faza de înspicare-fecundare
se poate reduce cu 50-70%, îndeosebi când temperatura aerului depăşeşte
30°C.
Recoltarea
Porumbul se recoltează în 2 variante:
 în ştiuleţi depănuşaţi – începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32%
şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%;
 sub formă de boabe, când umiditatea boabelor este sub 25%. După
recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%).
Pentru a diminua cheltuielile cu uscarea boabelor, se recomandă cultivarea
hibrizilor timpurii şi semitimpurii, cu capacitate de pierdere rapidă a apei din bob
în faza de maturare.
Cultura 3: Porumb boabe

Preț de vânzare: 1,6 lei/kg
Sămânță

Ruby granat verdon 20 14
PIONEER P9903 verdon 21 35
50
Acarro Syngenta 22 20
Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: 35 kg/ha Necesar P2O5: 30 kg/ha Necesar K2O: 10 kg/ha
Qrop Complex SQM 42% 400 6,5
Top K
KROPP TOP Agrobazar 35% 1l 18
NARANJA Agrobazar 40% 1l 26
Erbicid

Crew Ace Chromosome 1.5l 90
Dynamics SA
Sencor Liquid 600 SC Agrobazar 0.9l 181
Amino 600 SL Adama 1l 28
Fungicid*

boli
PROPULSE 250 SE patogenilor Agricover 1l 200
paraziți
Insecticid*
51
dăunător
Samanta SIGNAL Viermii sârmă verdon 1l 300
300 ES
SUCCESIUNEA LUCRĂRILOR (ÎNCEPÂND CU PRIMA DUPĂ RECOLTARE)

Cultura 1: Fasole boabe
Lucrare Data efectuării Utilaj folosit Consum
(luna/decadă) (dacă e mecanizată) combustibil (l/ha)
dacă e
mecanizată
Aratura de toamna 15.10.2021 Tractor Case IH+Plug John, 35

Tractor Fendt+Plug reversibil
7T
Tractor John Deere+
Fertilizare 20.04.2022 19
Fertilizator Case
Discuit 21.04.2020 Tractor John
Deere+Cultivator 12 M 27
Tractor John
Deere+Semanatoare IH,
Semanat 10.05.2022 20
Tractor Fendt+Semanatoare
120T
Fungicide 19.05.2022 Erbicidator DC 210T + Tractor
John Deere 19
Tractor John Deere+

Erbicidat 19.06.2022 19
Erbicidator DC 210
Recoltat 30.07.2022 Masina recoltat fasole 20
52
Cultura 2: Ovaz
dacă e mecanizată
18.08.2021 Tractor John Deere+Tractor

Aratura de Toamna Fendt+Plug reversibil 7T+Plug 35
John Deere
Tractor Fendt+Cultivator
Discuit 15.09.2021 12m, Tractor Case 27
IH+GrapaDominatorRapido
23.09.2021 Tractor John
Deere+Semanatoare
Semanat IH,Tractor 20
Fendt+semanatoare 120T
Tractor John
Fertilizare 19.03.2022 Deere+Fertilizator Gespardo, 20
Tr. Fendt+ fertilizator Case
Fungide 24.04.2022 Tractor Case IH+Erbicidator 18
DC210
Tractor John Deere+

Erbicidat 19.05.2022 19
Erbicidator magnus T
Combina Case+Heder Case

Recoltat 19.08.2022 25
magnum 12M
53
Cultura 3: Porumb boabe

dacă e mecanizată
Aratura de toamna 30.10.2021 Tractor John Deere+Plug 35
Reversibil 7T, Tractor Fendt+
Plug John
Tractor John
Fertilizare 05.11.2021 25
Deere+Fertilizator case
Discuit 19.03.2022 Tractor John Deere+Grapa 27
DominatorRapido, Tractor
Fendt+cultivator 12m
Tractor Fendt+Semanatoare
Semanat 17.04.2022 IH, Tractor John 25
Deere+Semanatoare 120T
Erbicidat 23.06.2022 Tractor Fendt+Erbicidator 26
Magnus
Combina Case+Heder Case
Recoltat 19.10.2022 23
Magnum 12 m
54
Asolament pe culturi
Raport harta parcele
55
56
Bilant utilaje pe exploatatie
57
58
Bilant utilaje pe cultura
59
60
Bilant forta de munca
explaoatie
61
Bon de consum pe exploatatie
62
Bon de consum pe cultura
63
Bilant de achizitii pe f urnizor
64
65
Fisa de trasabilitate
66
67
68
69
70
71
72
73
74
Itinerariu ethnic
75
76
77
78
79
80
Fisa parcelei pentru certificare
81
82
Raport de comparare a interventiilor
83
Jurnal de fertilizare
84
Registrul fitosanitar
85
86
Bilant recolta
87
Bilant vanzari
88
Raport cost total pe culture
89
Raport marja economica globala
90
91
92
93
94
95
96
Raport marja economica pe culturi
97
98
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor, S.C.
Frozveg S.R.L.va obţine, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanţi, la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deţine cadre cu competenţă necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul
întreprinderii S.C. Frozveg S.R.L în urma implementării unui proiect de investiŢii.
Au fost analizaŢi principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiŢia.
În cazul S.C.Frozveg S.R.L investiŢia de 100.000 euro va fi recuperată în 2,4 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la
500 tone pe an, la 900 tone pe an, realizându-se un plus de 400 tone pe an. Se va opţine o
creştere cu 47 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 8,3, iar prin implementarea proiectului,
creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a
muncii de 25,33.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri
mai mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
De asemenea în urma achiziŢiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2022 un profit de 116.149,32lei, în 2023 un
profit de 295.890 si în 2024 un profit de 315.638,4 lei
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 352183,20 lei de pe urma
cultivării a 35,77 ha cu fasole, 93.37 ha grâu de toamnă Şi 116,15 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal
calificat care dă dovadă de măiestrie si pricepere în tot ceea ce face.
99
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.
100

Teclea Teodor-Congelarea Legumelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teclea Teodor-Congelarea Legumelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII

„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

Reforma economică din agricultură, la nivel micro sau macrosocial, prezintă,

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. FROZVEG S.R.L.

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

TOTAL 1000 10 10000 100

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societăţii

A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurării activității

A.7. Litigii ( în desfăşurare)

B.1. Istoricul activităţii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Indicatori litri lei/litru Lei

Alte cheltuieli materiale+apa

Hală de procesare a legumelor 53218 39 1364.56

Hală de depozitar legumelor 21763 29 750.44

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 63963 100

TOTAL 1000 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 74972 145894 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA LEGUMELOR

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Descrierea activităţii propuse prin proiect

Obiective specifice şi operaţionale

III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

IV. Considerente asupra mediului

V. Creşterea calităţii produselor obţinute

Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie ETA de producere a legumelor congelate ce

Sterilizarea constituie faza cea mai importanta a procesului tehnologic de fabricare

8. Conditionarea recipientelor pline

Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

1 Instalaţie pentru recepţia legumelor 1 36500

2 Filtre apă 3 30000

7 Tancuri de racire 2 66000

8 Statie de tratament termic 1 88780

9 Tanc interstocare 1 19670

Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii

Principalii concurenţi ai societăţii S.C. FROZVEG S.R.L.

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul

Total 19 422.300 100

Lista de achiziții materii prime

C.5. Personal şi instruire

Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale: