Lupu-Daniela-procesare Produse Din Carne de Vita

-UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: TPPA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT: Lupu Daniela
2018
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă, pe

lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a
funcțiilor de producție, a relațiilor de schimb şi de repartiție a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în rețeaua relațiilor economiei de piață, a
relațiilor de concurență, unde criteriul de bază este doar eficiența şi calitatea, necesită un
nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă cerințelor
diferitelor tipuri de exploatații agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de „Management” ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziția studenților
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se
adresează în special studenților de la Facultatea de Agricultură specializarea
Tehnologia prelucrării produselor agricole.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. VITARUS S.R.L.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE

A FIRMEI S.C. VITARUS S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridică a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
4
D.3. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5
CAPITOULUL . I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. VITARUS S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. VITARUS S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. Prio Juice S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea produselor din carne de
vită.
Codul CAEN - 1013 fabricarea produselor din carne include urmatoarele activitati:
- producţia de carne uscată, sărată sau afumată
- fabricarea preparatelor din carne: cârnaţi, salam, pateu, şuncă fiartă, etc.
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. VITARUS S.R.L. cu sediul social în orașul Negrești, nr. 15 Judetul Vaslui, înregistrată
la Oficiul Registrului Comertului în data de 01.10.2015, cod unic de înregistrare 103081993, număr
de ordine în registrul comerțului J40/2066/2015, cu obiectul principal de activitate-fabricarea
produselor din carne de vită.
A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

Tabel A.4.1
Structura acționariat
STRUCTURA ACȚIONARIAT (Societatea) S.C. VITARUS S.R.L.
LA DATA 01.03.2012 ( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parți nominala Valoare totala
Denumire acționar la capital
Crt. sociale deținute a parții sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 LUPU DANIELA 1010 13 13130 100
TOTAL 1010 13 13130 100
6
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acționarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acționar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 STR. DECEBAL
LUPU DANIELA VS 670727 2961001375024 100
NR. 81
TOTAL 0
A.5. Administratorii societății

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nume,
Nr. Locul si CNP data Domiciliu Funcția
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
STR.
DECEBAL,
01.10.1996.
NR.81
LUPU NEGREȘTI
1 VS 670727 2961001375042 ORAȘ ADMINISTRATOR
DANIELA JUD.
NEGREȘTI,
VASLUI
JUD.
VASLUI
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcția
Crt.
emiterii naşterii
1
2
A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

Tabel A.6.1
Puncte de lucru
7
Tip:
Sediul social, punct de
Nr. Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
Oraș NEGREȘTI, Jud.
VASLUI, Str. DECEBAL.
1 Sediu social Reprezentanța firmei VASLUI
Nr.15
Oraș NEGREȘTI, Jud.

Fabricarea produselor
2 Punct de lucru VASLUI VASLUI Str. DECEBAL.
din carne de vită
Nr.15
3
4
A.7. Litigii ( în desfăşurare)

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observații
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Inregistrare, Adresa soluționare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observații
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Revendicării (cu Valoarea Observații
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a (in curs de
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului soluționare,in
de la solicitant) revendicat executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL
8
B. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE
B.1. Istoricul activității
S.C. VITARUS S.R.L. s-a înființat la data de 01.10.2015 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 103081993 din data de 01.10.2015 şi numarul de ordine în registrul comertului
J40/2066/2015, cu sediul social în orașul Negrești, nr. 15, judetul Vaslui, reprezentată prin LUPU
DANIELA în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 13130 de lei integral vărsat, fiind împărțit în 1010 de părți
sociale. Valoarea unei părți sociale este de 13 lei.
Societatea are un efectiv de 6 muncitori, dintre care 3 implicați direct în procesul de producție.
Structura şi relațiile de subordonare între salariați sunt prezentate în cadrul organigramei
întreprinderii.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare neta la
Data data întocmirii
Suprafață
Denumire mijloc fix achiziției ultimului bilanț Bucăți
(m²)
(lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 107.035 5
Hală de recepție a 19.04.2016 2.000 46.146 1
carcaselor
Hală de fierbere si 01.05.2016 400 14.673 1
afumare preparate din
carne
Depozit refrigerare 09.07.2016 400 10.795 1
preparate din carne de
vita
Hală de depozitare a 11.08.2016 400 23.853 1
produselor din carne de
vită
Clădire administrativă 27.05.2015 60 11.568 1
2.UTILAJE TOTAL 2100 2
Rastele 10.06.2015 - 1500 1
Cărucioare 24.06.2015 - 600 1
3.INSTALAȚII 86.196 11
Malaxor 19.07.2015 - 4.187 2
9
Cutter 15.08.2015 - 16.320 3
Sprit 17.09.2015 8.389 3
Injectoare 10.11.2015 - 1.231 3
4.ALTE DETALII 32.74 5
Aparatură de birotică 22.07.2016 6.548 5
TOTAL MIJLOACE 228.071 23
FIXE
Tabel B.2.2
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafața Valoarea Regim juridic
crt. Județ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosință (lei)
1.
2.
3.
10
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Produse din carne de vită
Preț/
Indicatori U.M Cantitate VALOARE
U.M.
CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 277193.4
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 4345 5.78 25114.1
2 Carne de vita kg 11000 15 165000.0
3 Sare kg 1000 2 2000.0
4 Condimente kg 1000 4.5 4500.0
5 Ulei vegetal litri 450 20 9000.0
6 Conservanti litri 400 39 15600.0
8 Apă m³ 1500 5.34 8010.0
9 Grăsimi kg 1500 7.5 11250.0
10 Energie electrică kw 6000 0.75 4500.0
11 Ambalaje buc 15000 0.3 4500.0
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din
12 lei - - 27719.3
I)
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU
II lei - - 38220.1
FORȚA DE MUNCA (13+13+..16)
Personalul permanent implicat în pro-
13 z.o 5 800 4000.0
ducție
14 Personal sezonier implicat în producție z.o 0.0
15 Personalul administrativ persoane 2 95 34200.0
16 Fond retribuire lei - - 20.1
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 23837.4
17 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 9462.4
18 Dobânzi la credite lei - - 8400.0
19 Telefonie mobilă lei 5 30 1800.0
20 Asigurări (8% din valoare la ha) lei - -
22 Amortizări lei - - 3200.0
TOTAL CONSUMURI INTERME-
A lei - - 339251.0
DIARE (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 31000 - 655800.0
23 Parizer kg 7500 15.3 114750.0
11
24 Cârnați kg 4700 19.5 91650.0
25 Mici kg 3900 25 97500.0
26 Pastramă kg 5100 27 137700.0
27 Salam kg 4200 19 79800.0
28 Șuncă kg 5600 24 134400.0
C PROFIT IMPOZABIL lei - - 650200.0
30 (-)Impozite si taxe lei - - 5600.0
31 (+)Subvenții lei - - 0.0
D PROFIT BRUT lei - - 310949.0
IMPOZITUL PE PROFIT (16% din
E lei - - 49751.8
D)
F PROFIT NET lei - - 261197.2
G COST DE PRODUCTIE lei - - 11.10
H PROFIT LA KG lei - - 4.20
MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI
I lei - - 47.42
(MB)
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,2122 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 5 1600 0.5 975.0
Consum în producție 6000 0.75 4500.0
Total (lei)/an 5.475
Total (Euro) 22.525,54
Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Combustibil 4345 5.78 25114.1
Total (lei)/ferma 25114.1
Total (Euro) Alte cheltuieli materiale+apa 53867,48
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Valoare
Total (lei)/ferma Indicatori lei/an 25119.57
Total (Euro) Curs euro= 4,6622 5390.465
Cheltuieli diverse 215.360
Total (lei) 215.360
Total (Euro) 46192.78
12
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
- Asigurari
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe
Cheltuieli 750
cu materiile prime şi materialele consumabile
Producţie
Indicatori Cantitate Lei/u.m 18943,2
Valoare
Valoare asigurare lei
Sare 1000 2 20043.2
2000
Condimente 1000 4.5 4500
Ulei vegetal 450 20 9000
Conservanti 400 39 15.600
Grasimi 1500 39 11250.0
Apa 1500 7.5 8010.0
Ambalaje 15000 0.3 4500.0
Total (lei)/ferma 54.860
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 27719.3
Cheltuieli cu apa 8010.0
Total (lei) 35.729,3
Amortismente
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizați anuală
19.04.2016
Hală de recepție a carcaselor 1.214,3 38 1438.32
Hală de fierbere și afumare 01.05.2016 637,9 23 806.04
Hală refrigerare produse din 09.07.2016
carne 490,68 22 394.12
13
Hală de depozitare produse din 11.08.2016
carne de vită 917,42 26
Clădire administrativă 27.05.2015 330,51 35 298.21
Rastele 10.06.2015 214,28 7 970.5
Cărucioare 24.06.2015 100 6 1315
Malaxor 19.07.2015 598,14 7 4026.25
Cutter 15.08.2015 3.264 5 1331.5
Amortizarea totală - - 16558.82
Revine pe l producție (lei) - - - 0.045
-
CHELTUIELI CU FORȚA DE MUNCĂ

Indicatori Nr. Muncitori Lei
an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producţie 5 4000.0
Personal sezonier implicat în producţie 0 0
Personalul administrativ 2 34200.0
Total fond salarii (lei)/ferma 38.200
Contributie Asiguratorie pentru Muncă -
CAM ( 2,25%) 16.977,7
CAS (25%) 1.528
Contribuţii pt.fond sănătate CASS (10%) 3.820
Impozit pe venit (10%) 3.820
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 26.145,7
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
Extern Cantitate Valoare % aprox.
FURNIZOR / Adresa
aprox. aprox. (LEI) din total
Intern
Produs: combustibil achizitii
14
str. Decebal nr. cad 348,
1 OMV PETROM Intern 4345 25114.1 505,65
Negrești 735200
TOTAL 4345 25114.1 505,65
Produs:ulei vegetal
Intern Strada Podul Inalt, Nr: 2 450 9000.0 182,49
1 ULEROM SA
730232 VASLUI
TOTAL 350 9000.0 182,49
Produs: grăsimi
STR. STEFAN CEL MARE,
1 ULSOR SRL Intern 1500 11250.0 22,56
BL. 304 SC. G AP. 20, Vaslui,
TOTAL Jud. Vaslui 1500 11250.0 22,56
Produs: condimente
EDIMEX SRL Intern STR. STEFAN PROCOPIU, 1000 4500.0 9,02
1
Nr. 1, Vaslui, Jud. Vaslui
TOTAL 1000 4500.0 9,02
TOTAL 49.864,1 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
ŞOS. PORTULUI, Nr. 32
1 BENINO SRL intern 15000 4500.0 100
A, OLTENIŢA, Cod Postal
2 915400, Jud. CĂLĂRAŞI
TOTAL 15000 4500.0
TOTAL 4500.0 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
Extern Cantitate Valoare aprox.
FURNIZOR Adresa
/Intern aprox. aprox. (LEI) din
total
Serviciu: energie electrică achizitii
15
1 Intern
STR. Toma Caragiu, Nr. 7, 6000 4500.0
E-ON Moldova S.A Vaslui, Jud. Vaslui
6000 4500.0 31,44
Serviciu: apă şi canalizare
Str Stefan cel Mare Nr. 70,
1 S.C. Aquavas S.A. Intern 1500 8010
loc. Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 1500 8010 55,97
Serviciu telefonie
Str. Ing. Badea Romeo, nr.1,
1 Romtelecom S.A Intern 5 1800
Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 5 1800 12,57
TOTAL 14.310 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. %
(LEI)
OMV PETROM 1 Combustibil 4345 25114.1 505,65
TOTAL 4345 25114.1 505,65
ULEROM S.A. 1 Ulei vegetal 450 9000 182,49
TOTAL 450 9000 182,49
ULSOR SRL 1 Grasimi 1500 11250.0 22,56
TOTAL 1500 11250.9 22,56
EDIMEX SRL 1 Condimente 1000 4500 9,02
TOTAL 1000 4500 9,02
TOTAL GENERAL 49.864,1 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

Tabel B.5.1
Principalii clienți ai societatii
16
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plata
1 S.C. Kaufland S.R.L. 342.180 39,33 21 zile
2 S.C. Lidl S.A 167.493 35,11 21 zile
3 S.C. Careffour S.A 146.127 25,56 21 zile
Total 655800.0 100 -
- -
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienți
Cod Unic de Telefon
Nr. Societate Adresa
Crt. Inregistrare Fax
STR. BARBU VACARESCU
1 S.C. Kaufland S.R.L. 15991149 037-209.04 120-144 C, Sectorul 2,
București
STR. INDUSTRIILOR 19 E,
2 S.C. Lidl S.A 14962609 021-407.13
Localitate Chiajna, Judeţ Ilfov
STR. GARA HERASTRAU
3 S.C. Careffour S.A 11588780 021-206.74
4C B, Sectorul 2, București
17
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA PRODUSELOR DIN CARNE DE

VITĂ”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–
Produse din carne de vită
Preț/
Indicatori U.M Cantitate VALOARE
U.M.
CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 195208.5
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 5.431 5.78 31.4
2 Carne de vita kg 13.75 15 206.3
3 Sare kg 1250 2 2500.0
4 Condimente kg 1250 4.5 5625.0
5 Ulei vegetal litri 5625 20 112500.0
6 Conservanti litri 500 39 19500.0
8 Apă m³ 1875 5.34 10012.5
9 Grăsimi kg 1875 7.5 14062.5
11 Ambalaje buc 18750 0.3 5625.0
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din
12 lei - - 19520.8
I)
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU
II lei - - 38220.1
FORȚA DE MUNCA (13+13+..16)
Personalul permanent implicat în pro-
13 z.o 5 800 4000.0
ducție
14 Personal sezonier implicat în producție z.o 0.0
15 Personalul administrativ persoane 2 95 34200.0
16 Fond retribuire lei - - 20.1
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 21377.9
17 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 7002.9
18 Dobânzi la credite lei - - 8400.0
19 Telefonie mobilă lei 5 30 1800.0
20 Asigurări (8% din valoare la ha) lei - -
22 Amortizări lei - - 3200.0
18
TOTAL CONSUMURI INTERME-
A lei - - 254806.5
DIARE (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 46500 - 983700.0
23 Parizer kg 11250 15.3 172125.0
24 Cârnați kg 7050 19.5 137475.0
25 Mici kg 5850 25 146250.0
26 Pastramă kg 7650 27 206550.0
27 Salam kg 6300 19 119700.0
28 Șuncă kg 8400 24 201600.0
C PROFIT IMPOZABIL lei - - 978100.0
30 (-)Impozite si taxe lei - - 5600.0
31 (+)Subvenții lei - - 0.0
D PROFIT BRUT lei - - 723293.5
IMPOZITUL PE PROFIT (16% din
E lei - - 115727.0
D)
F PROFIT NET lei - - 607566.6
G COST DE PRODUCTIE lei - - 11.10
H PROFIT LA KG lei - - 4.20
MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI
I lei - - 73.53
(MB)
Fundamentarea necesității şi oportunității investiției

Economiile de piață din țările dezvoltate şi inițiativa privată, care constituie baza lor de
existență, sunt interesate în prelucrea produselor din carne de vită.
Statul oferă subvenții şi adoptă reglementări care susțin direct. Statul este interesat să asigure o
dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri de muncă în
mediul rural, o reducere a importurilor de produse din carne de vită, eventual crearea unor
disponibilități de export, precum şi o alimentație echilibrată, cât mai sănătoasă pentru populație, din
oferta națională.
Producătorii de produse din carne de vită beneficiază de avantajele unor direcții alternative de
valorificare pentru produsele care nu corespund standardele proprii consumului proaspăt. În anii cu
producții foarte mari sau calamități, în lipsa unor oferte mai bune, livrarea către industrie contribuie
singura alternativă.
Producătorii care sunt grupați în jurul societății au posibilitatea să încheie în condiții
avantajoase contracte de livrare parțială sau totală a produselor pentru procesare.
19
Mobilitatea piețelor internaționale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de materie
prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor prime,
procesarea şi desfacerea sunt secvențe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe meridiane
diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficiența, calitatea şi profitul maxim.
În prezent foarte multe unități fucționeză ca proprietari străini. Principalele probleme sunt:
costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forței de muncă.
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în care apar
permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică şi o
redimensionare a managementului calității produselor oferite spre comercializare.
. Carnea este o sursa de proteine complete, atât de necesare organismului, întrucât toate celulele
și țesuturile conțin proteine, chiar și oasele, părul sau unghiile. Consumul de carne, prin conținutul sau
de proteine, susține creșterea, regenerarea și menținerea țesuturilor, ajută la reglarea funcțiilor vitale din
organism, la formarea anticorpilor – prima linie de apărare împotriva bolilor și infecțiilor. Carnea de
vită este bogată în proteine și poate ajuta la creșterea și menținerea masei musculare. O sursă excelentă
de vitamine și minerale (incluzând vitamina B12, zinc, seleniu, fier, vitamina B3, vitamina B6), carnea
de vită mai conține și cantități importante de carnosina, o substanta care ajuta la reducerea starii de
oboseala si poate îmbunătăți performanțele din timpul exercițiilor fizice.
În anumite situații se pierde beneficiul înițial prin tehnologiile deficitare sub raportul siguranței
alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producției.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate ale
produselor obținute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obtinerea produselor din carne de vită se va face prin tratamente fizice cu utilizarea unor
condimente și conservanți care nu vor afecta negativ organismul uman.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi asamblarea unei
noi linii de procesare a cărnii pentru obținerea produselor din carne de vită.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la 334 tone
pe an, la 675 tone pe an, realizându-se un plus de 341 tone pe an.
Productivitatea actuală a muncii este de 8,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a muncii de 19,34.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri mai mici
decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
20
Pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C. Vitarus S.R.L.va obține, prin
tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără conservanți care să dăuneze efecte
negative asupra organismului, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele prezentate mai
sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect. Considerăm că proiectul este viabil
şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deține cadre cu competență necesară.
Descrierea activității propuse prin proiect

Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea produselor din carne de vită”.
S.C. VITARUS S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacității de producție prin
achiziționarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a cărnii pentru obținerea produselor din carne
de vită.
Capacitatea de producție a actualei linii de porcesare este de 162 kg/ora. În condițiile unui
program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 25,920 kg preparate din
carne de vită.
Datorită acestei linii de producție ce oferă o capacitate de producție de 162 kg/oră. capacitatea
de procesare a liniei de producție va fi de 56,73 de tone pe lună.
Obiective specifice şi operaționale

I. Creşterea capacității de producție
II. Creşterea productivității muncii
III. Creşterea şi menținerea locurilor de muncă în spațiul rural

S.C. Vitarus S.R.L. prin realizarea acestei investiții va crea 4 locuri de muncă noi pe o perioadă
nedeterminată în orașul Negrești, județul Vaslui. Aceste noi locuri de muncă vor conduce la creşterea
veniturilor familiilor angajaților şi la reducerea ratei şomajului în spațiul rural.
IV. Considerente asupra mediului
21
Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. Vitarus S.R.L. îşi propune să
protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalații care au un consum de apă şi energie
electric mai mic.
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societății comerciale S.C.
Vitarus S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi asamblarea unei
noi linii de procesare a cărnii pentru obținerea diferitelor produse din carne de vită..
.Obtinerea produselor din carne de vită se va face prin tratamente fizice cu utilizarea unor
condimente și conservanți care nu vor afecta negativ organismul uman
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate ale
produselor obținute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea produselor din
carne de vită” îl constituie achiziționarea şi montarea unei linii de producere a produselor din carne de
vită in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiițile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
 achiziționarea de instalații performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea
procesării produselor din carne de vită;
 crearea condițiilor de desfăşurare în condiții optime a activității şi de protecție a mediului
înconjurător.
Parametrii constructivi şi de performanță ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor care

se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziționa o linie de producere a produselor din carne de vită ce va
avea următoarele componente:
 O instalație pentru recepția carcaselor -46146 lei
 Instalație de etichetat -54690 lei
 Trei cuttere cu vacuum- 16320 lei
 Două malaxoare -9187 lei
 Două mașini pentru umplut cârnați -32672 lei
22
 O celula de afumare -87930 lei
 Trei calculatoare pentru controlul instalațiilor -7260 lei
 Sistem de iluminat-4320 lei
 Patru injectoare - 1.231 lei
Preparatele din carne se produc după următoarea schemă tehnologică: recepție, alegere, tăiere în
bucăți, scurgere, zvântare, mărunțire, umplere și legare, maturare, presare, masare, uscare şi depozitare.
.
Valoarea materialelor necesare implementării proiectului
Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt
1 Instalaţie pentru recepţia carcaselor 1 46146
2 Instalație de etichetat 1 54690
3 Cutter cu vacuum 3 48960
4 Malaxor 2 18374
5 Mașină pentru umplut cârnați 2 65344
6 Celulă de afumare 1 87930

9 Injector 4 4924
10 Calculator 3 21780
12 Sistem de iluminat 1 4320
Total 352468
Activitatea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obținute în urma implementării proiectului se va realiza pe
piețele locale, județene şi naționale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obține profit (scopul final, perfecțiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe care
le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o
strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influențează profitabilitatea
vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existența în cadrul întreprinderii a unui sistem bine
pus la punct, care să poată favoriza informații referitoare la nivelul trecut şi actual al consumului, la
23
factorii care influențează decizia consumatorilor, precum şi să permită realizarea de prognoze de cereri
viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producției realizate la nivelul socității
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societății unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.
Principalii clienți
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru prelucrare produse din carne
de vită” societatea comercială speră să mențină clienții deja existenți şi să atragă noi clienți prin
oferirea de produse din carne de vită, cu mai puțini aditivi şi la prețuri mult mai mici decât ale
concurenților. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacității de producție,
societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 30 % față de perioada dinaintea modernizării.
Principalii concurenți
În relația cu concurenții, S.C. Vitarus S.R.L. va folosi strategii de piață bazate pe avantajul de
cost.
Avantajul concurențial pe care S.C. Vitarus S.R.L. îl deține față de concurenți este dat:
 costul de producție mai mic;
 calitatea produselor obținute;
 nivelul ridicat de tehnologizare;
 personal calificat;
 prețurile mici;
Principalii concurenți ai societății S.C. Vitarus S.R.L.
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajați (W) piață %

162.797.375 92.67%
1 Overseas Group 250 7357.5
24
Impex SRL
8.8%
2 Austin Meats 18.718.253 13 678,3
SRL
1.160.054 7.26%
3 Rb Prod SRL 9 1374.6
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. Vitarus S.R.L. se
confruntă pe piață în relația de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi
care dețin cote de piață ridicate în comparație cu S.C. Vitarus S.R.L. care deține o cotă de piață de 6
%. Principalul concurent al societății comerciale S.C. Vitarus S.R.L. este Overseas Group Impex SRL
care deține o cotă de piață de 92.67 % şi înregistează o cifră de afaceri de 162.797.375 lei.
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct subordonate
administratorului societății.
Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului, cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:
 Inspector control calitate- 1 persoană;
 Personal aprovizionare-producție-1 persoană.
Situația în urma realizării proiectului
25
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri mai mici
decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: Lupu
Prenume: Daniela
Funcția: Administrator
Studiile şi experiența (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
Întreprinderea Funcția avută Perioada
S.C. Vitarus S.R.L. Administrator 2002-2012
In prezent
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcția avută Perioada
In prezent
C.4. Lista de achiziții şi sursele de achiziții pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile
prime pentru punerea în funcțiune a proiectului
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăți Valoare (lei) total
Lista de achizitii materii prime
achiziții
% din
Instalație pentru recpția
1 Valoare
46146 total
7,13
Nr. Furnizor carcaselor
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt. Instalație de etichetat 2 (Lei)
109380 materii
16,90
S.C ELA INFO prime
Cutter cu vacuum 3 146880 22,69
CONSULT S.R.L Str. Dragoș Bogdan, Bl.
S.C Ela Info Mașină pentru umplut cârnați 2 130688 20,19
1 1, Sc. B, Et. 1, Ap. 38, Instalații 577468 89,23
Consult S.R.L Malaxor 2 36748 5,67
Roman, Jud. Neamț
Celulă de afumare 1 87930 13,58
S.C Total Strada Ștefan cel Mare
2 Injector IT
4 65340
19696 10,09
3,04
Computers S.A 90, Vaslui
S.C Procomputer S.A
S.C Eon Moldova Calculator
str. Toma Caragiu nr. 3 65340 10,09
3 Instalație electică 4320 0,66
S.A Sistem de 7,
iluminat
Vaslui 1 4320 0,66
Total TOTAL 647128

647128 100
26
C.5. Personal şi instruire
Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Specialitate
Crt. 2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 6 0 0 0 0 0
C.6. Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanțării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parțială a consultanței.
Lunile II-III- Achiziționarea instalațiilor
Lunile IV – Livrarea instalațiilor
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producție
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producție
Luna X – Activități de finisaj
Luna XI - Testarea instalațiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanță şi darea în folosință a halei de producție
27
Grafic de eşalonare a investiției exprimat valoric pe luni şi activități.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIȚIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Plata partială consultanță 8808
Încheierea contractelor cu furnizorii 600
Achiziționarea utilajelor 515672
Livrarea instalațiilor 3890
Amenajarea halei de producție 70000
Montarea liniei de producție 7684
Activități de finisaj 4997
Testarea instalațiilor 823
Darea în folosință a halei de
producție 8654
Plata finala pentru consultanță
TOTAL 647128
-
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei
şi a mediului de afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul orașului Negrești, Jedețul Vaslui;
 Creşterea veniturilor populației;
 Prin realizarea investiției vor fi atraşi şi alți investitori în comună,
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populației active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităților;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea orașului Negrești.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producției;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obținute;
30
C.8. Finanțarea investiției
Din valoarea totală a investiției de 100000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 40.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70%
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 40.000 0 40.000

Sursele de finantare pentru completarea
necesarului de finantare din care:
 Autofinantare 40.000 6.000 45.000
 Imprumuturi 20.000 0 20.000

TOTAL PROIECT 95.000 6.000 100.000
-
D. PROIECȚII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producție

Cu proiect
A6 Denumire utilaj Costuri Amortizare % Intretinere
(noi) 2%
Instalație pentru recepția 46146 10,00%

carcaselor 690.8
Instalație de etichetat 54690 10,00% 386.6
Cutter cu vacuum 48960 10,00% 1060
Malaxor 18374 10,00% 376.2
Mașină pentru umplut cârnați 65344 10,00% 1270
Celulă de afumare 87930 10,00% 544.2
Injector 4924 10,00% 373.4
Calculator 21780 10,00% 121.4
Sistem de iluminat 4320 10,00% 116
352468 37800 7560
D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani )

Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției (în unități fizice)
31
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producția totală previzionată şi
prețurile medii de vâzare.
Vânzări previzionate anul 1

Nr. Produsul UM Cantitate Preț vânzare Venit din
crt. Lei/kg vânzare
1 Parizer kg 7500 15.3 124000
2 Cârnați kg 4700 19.5 42000
3 Mici kg 3900 25 68750
4 Pastramă kg 5100 27 80330
5 Salam kg 4200 19 40500
6 Șuncă kg 5600 24 103680
Total 31000 557820
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obține din
comercializarea sucuri naturale cu pulpă. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o
creştere a vânzărilor cu 30 % față de perioada anterioară realizării investiției.

1 Parizer kg 41000 3.1 127100
2 Cârnați kg 16000 2.8 44800
3 Mici kg 28500 2.5 71250
4 Pastramă kg 27700 2.9 80330
5 Salam kg 15000 2.7 40500
6 Șuncă kg 28800 3.6 103680
Total 187800 566220

1 Parizer kg 42800 3.1 132680
2 Cârnați kg 16000 2.8 44800
32
3 Mici kg 28500 2.5 71250
4 Pastramă kg 27800 2.9 80620
5 Salam kg 15500 2.7 41850
6 Șuncă kg 28850 3.6 103860
Total 190350 573940
33
D.3. Indicatorii financiari
Indicator Simbol Formulă/semnificaţie An 1 An 2 An 3

Vi = valoarea totală a ...
Valoarea investiţiei (Vi)
proiectului (exprimată în lei)
Veniturile din ... ... ...
(Ve)
exploatare*
Cheltuieli de ... ... ...
(Ce)
exploatare*
Rezultatul din Re = Ve – Ce ... ... ...
(Re)
exploatare (minim 10% din Ve)
rezultatul final al exerciţiului ... ... ...
Profitul net* (Pn) financiar (anual) din care s-a
scăzut impozitul pe profit
Rc = Pn/Vi x 100 (%), ... ... ...
Rentabilitatea
(Rc) Pn-profit net pentru fiecare an
capitalului investit
al perioadei previzionate.
Cheltuieli financiare* (Cf) ... ... ...
= Total intrări-Total ieşiri, ... ... ...
Flux de numerar net la
(FNN) FNN>=0 (pentru fiecare an de
sfârşitul perioadei
prognoză)
Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net ...
mediu pe orizontul de
Durata de recuperare
(Dr) prognoză;
a investiţiei
indicator ce exprimă durata de
recuperare a investiţiei
(exprimat în ani)
33
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafața totală 100,0 -
Teren agricol 100,0
Teren arabil 144 92.25 92.25
- din care irigat 0 0 0
Păşuni naturale 0 0 0
Fânețe naturale 0 0 0
Livezi 30 7.5 7.5
Vii 0 0 0
Teren neproductiv 0 0 0
Amplasarea suprafețelor şi condițiile naturale
- Regiunea: NORD-VEST
-
- Județul: Vaslui
- Orașul: Negrești
Negrești este un oraș din județul Vaslui, România. Denumirea orașului provine de la
vornicul Negrea, unul dintre cei mai puternici feudali ai timpului său, prezent în Sfatul
domnesc al lui Alexandru cel Bun, între anii 1401-1429.
Orașul are o suprafață de 6.110 ha şi o populație de 8.380 locuitori.
34
Amplasarea orașului în cadrul județului Vaslui
Orașul Negrești este așezat în bazinul hidrografic al Râului Bârlad, în regiunea

deluroasă a Podișului Central Moldovenesc din Podișul Bârladului. Coordonatele geografice
ale localității sunt 46 grade 51 `latitudine nordică și 27 grade `longitudine estică.
Relieful este format în întregime din ansambluri de culmi și văi largi orientate, în
majoritatea situațiilor, N-S.
35
Clima în județul Vaslui este temperat continentală, marcată de o amplitudine termică
foarte mare a valorilor extreme. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând
cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din Nord și Vest ( circa 600 mm anual) și
mai mici în zonele depresionare și de luncă ( 400-500 mm anual), secetele reprezentând un
fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioadă în care se înregistrează sub 200 mm anual.
Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre Nord(19%). Nord-Vest(17%) ,
Sud și Sud-Est(13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. În
Orașul Negrești clima este de tip temperat-continetală cu variații mari de temperatură, veri
calde și ierni aspre. Lunile cele mai periculoase sunt iunie și iulie, iar cele mai secetoase
martie, octombrie și decembrie.
Din punct de vedere geologic, zona orașului Negrești este caracterizată de solurile
brune podzolite, aceste soluri fiind sărace în humus și acide. Toate aceste tipuri de sol sunt
sărace în azot, fosfor,potasiu și microelemente.
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România, atât
datorită suprafețelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie, cât mai ales prin
fertilitatea ridicată.
Cernoziomul tipic are morfologia, Am-A/C-C sau Cca, în profil se constată urmele unei
activități biologice intense.
Cernoziomul tipic are o textură mijlocie, lutoasă, structura este mai bună decât la solul
bălan, sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%).
Deoarece predomină cernoziomurile, tipice şi levigate, se pot cultiva cu randament
mare culturi precum: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia, rapiță, etc.
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
ORZ
Tehnologia de cultură a orzului
1. Rotația
Orzul se cultivă după diferite plante premergătoare, locul său în rotaţie stabilindu-se în
funcţie de particularităţile sale biologice şi cu scopul pentru care se cultivă.
36
Pentru orzul alimentar (arpacaş, surogat de cafea, măciniş) şi pentru cel furajer la care
se cere un conţinut ridicat de proteine, sunt indicate în general aceleaşi premergătoare ca şi
pentru grâul de toamnă.
Foarte bune premergătoare pentru orzul de toamnă sunt considerate: mazărea, rapiţa
de toamnă, inul pentru fibră şi ulei, fasolea, borceagurile de toamnă şi primăvară precum şi alte
plante care eliberează terenul devreme; bune premergătoare sunt considerate: floarea- soarelui,
trifoiul, cartofii timpurii, soia (soiurile timpurii); mijlocii premergătoare sunt considerate:
porumbul (hibrizii timpurii), cartoful (soiurile semitimpurii), ovăzul, sfecla pentru zahăr
(recoltată până la 10 septembrie); necorespunzătoare ca premergătoare sunt: orzul sau orzoaica
de toamnă, orzul sau orzoaica de primăvară, grâul, porumbul (hibrizii tardivi), soia (soiuri
tardive), sfecla pentru zahăr (recoltată după 10 septembrie)
Orzul comun de primăvară poate să urmeze în cultură atât după plante care se
recoltează vara cât şi după plante care se recoltează toamna.
Pentru orzoaica de toamnă, în funcţie de scopul utilizării, se iau în calcul în general
aceleaşi plante premergătoare de la orzul de toamnă, cu excepţia leguminoaselor (mazărea,
fasolea, trifoiul), care duc la obţinerea unor boabe cu un conţinut ridicat în substanţe proteice.
În general, cultura de orz este amplasată după cartofi, sfeclă recoltată timpuriu, porumb recoltat
timpuriu, in (fibră şi sămânţă), floarea-soarelui, soia (soiuri timpurii)
Orzul, la rândul său, este o excelentă plantă premergătoare pentru majoritatea plantelor
de cultură, deoarece eliberează terenul devreme, permite o bună pregătire a sa, solul îm-
bogăţindu-se în nitraţi şi apă.
2. Lucrările solului
. Pentru orzul de toamnă, lucrările de pregătire a solului sunt aceleaşi ca pentru grâul
de toamnă, iar pentru orzul de primăvară, aceleaşi ca pentru grâul de primăvară, ovăz sau
alte plante cu însămânţare timpurie primăvara.
La orzul de toamna lucrările de baza ale solului și pregătirea patului germinativ sunt
similare cu cele pentru grâul de toamna cu mențiunea ca au pretenții mai ridicate la calitatea
acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregătirii terenului asigură o
răsărire uniformă care contribuie direct la mărimea si calitatea producției.
.
37
2. Sămânța şi semănatul
Samînta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste
90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici.
Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile înaintea grîului (între 15
septembrie – 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre în iarna bine înradacinate si calite.
Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pîna la intrarea în
iarna, favorizînd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar întîrzierea duce la scaderea
rezistentei la ger a plantelor.
Orzoaica de primavara trebuie semanata în prima urgenta cînd se poate iesi în cîmp.
Întîrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si
creste continutul în proteina, diminuînd calitatea produsului.
Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la
orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp.
Distanta dintre rînduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat la orzul
de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm în functie de textura si umiditatea
solului.
Adîncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar
greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avînd o putere mai slaba de strabatere. Adîncimea
de semanat influenteaza atît intervalul semanat-rasarire, cît si dezvoltarea ulterioara a plantelor.
Cantitatea de samînta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este între 160-200
kg/ha, în functie de MMB, puritate si germinatie.
3. Lucrările de îngrijire
La orzul de t-na se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului
de umiditate în toamna si primavara si celelalte lucrari de întretinere la desprimavarare în
functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire în cazul fenomenului de descaltare).
Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele
de la grîu în functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute : Sare DMA 2-2,5 l/ha;
Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan
28 CE 2-2,5 l/ha.
Pentru combaterea bolilor foliare între care fainarea si sfîsierea frunzelor, se folosesc
fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate în doua faze primul tratament la
aparitia atacului, iar al doilea în faza de burduf înspicare. Pentru prevenirea si combaterea
daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor
38
gîndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha,
produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc.
4. Recoltarea
Recoltarea orzului începe la coacerea deplina, cînd umiditatea boabelor este sub 16-
17%. Întîrzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii
boabelor.
Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai ridicata de 15%, deoarece numai
astfel se asigura o mare capacitate germinativa a boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea
boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pîna la umiditatea de pastrare 14%.
Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile înaintea grîului. El trece foarte repede în
rascoacere, asa încît pericolul pierderilor daca se întîrzie recoltarea sînt mai mari decît la grîu.
Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate în tara noastra
este ridicata permitînd obtinerea unor productii medii de 5000 – 7000 kg/ha.
Soiurile de orzoaica de primavara asigura conditii medii de 4000 – 6000 kg/ha în functie
de conditiile de cultura
SOIA
(Glycine max)
1. Particularități biologice
Soia germineaza la temperatura de 7 – 8 grade C., în sol. În faza de crestere vegetativa,
radacinile au o crestere mai rapida decît partea aeriana dupa care se reduce treptat, încheindu-
se înainte de maturitatea fiziologica. Nodozidatile apar dupa patrunderea bacteriei Rhizobium
japonicum în tesutul radacinii.
Urmeaza o înmultire rapida a bacteriilor si o diviziune a celulelor gazda infectate care
marcheaza începutul fixarii azotului atmosferic. Activitatea maxima are loc la 25 – 35 zile de la
aparitia nodozitatilor, dupa care fixarea azotului scade treptat, încheindu-se la 50 – 60 zile de la
infectie.
2. Rotația
Soia nu este pretentioasa fata de plantele premergatoare, putînd fi cultivata dupa cereale
paioase si prasitoare. Bune rezultate da dupa grîu si orz de toamna iar dintre prasitoare dupa
sfecla de zahar si porumb hibrizi timpurii. Cu floarea soarelui soia are unele boli comune. Se
recomanda de asemenea cultivarea mai putin dupa in, cînepa si cereale de primavara. Fiind o
39
buna planta premergatoare pentru majoritatea plantelor cultivate, soiurile timpurii chiar și
pentru grâul de toamna, soia nu se va cultiva în monocultură.

3. Fertilizarea
Peste 50% din azot planta si-l procura pe cale simbiotica, lipsa azotului resimțindu-se
îndeosebi în prima parte a vegetatiei pâna când începe să funcționeze sistemul simbiotic. Pe
cernoziomuri la culturi neirigate se aplică doze de 50 – 60 ka/ha azot ș.a.; 50 – 80 fosfor kg/ha
s.a.; iar fertilizarea cu potasiu este necesară numai pe soluri cu cunținut redus în acest element
sau pentru producții foarte ridicate.
Amendamentele sunt necesare pe solurile brune și podzolite cu ph-ul sub 5,5, unde soia
nu dă rezultate daca nu se aplică 4 – 6 t/ha faina de calcar o data la 6 – 8 ani.
Aratura de vara sau de toamna (la 20 – 25 cm adîncime) si pregătirea patului germinativ.
Nivelarea terenului și calitatea patului germinativ (pregatit pe adîncimea de 5 – 6 cm cu
combinatorul) influențează uniformitatea răsăririi și densitatea plantelor.

5. Sămânța și semănatul
. Sămânța trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%. Pentru
prevenirea bolilor care se transmit prin samînta si a unor daunatori care ataca plantele la
germinatie – rasarire se trateaza cu produse specifice. Efectul inocularii la soia a reiesit din
numeroase experiente din tara nostra si din strainatate, astfel ca tratamentul cu nitragin specific
trebuie sa devina o masura obligatorie în cultura acestei plante. Se vor folosi 3 – 4 flacoane
pentru cantitatea de samînta folosita la hectar.
Inocularea se va face dupa circa 10 zile de la tratamentul cu insecto-fungicide si cu

câteva ore 2 – 4 ore înainte de semanat în condițiile indicate în instrucțiunile ce însotesc
flacoanele de nitragin. În cazul tratamentului semintelor cu fungicide se recomanda aplicarea
suspensiei de bacterii (Nitragin – soia) direct în sol, o data cu semanatul. Soia se însamînteaza
cînd temperatura solului la adîncimea de semanat ajunge la 7 – 8 grade C.
Densitatea la semanat este de 60 – 65 boabe germinabile /mp. la soiuri timpurii și

semitimpurii și de 55 – 60 boabe germinabile/mp, la soiuri semitârzii și târzii, pantru a se
realiza la maturitate 45 – 50 plante/mp.
40
Se recomandă semănatul soiei în rânduri echidistante la 45 – 50 cm, sau în benzi de 3
rânduri la 45 de cm, cu 60 – 70 cm între benzi. S-au obținut rezultate bune prin însamânțarea
soiei la distanțe mici între rânduri (25 – 30 cm si 12,5 cm), însa numai în cazul asigurării apei
în cantități optime și a unei combateri corecte a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Semănatul
în rânduri echidistante la 60 – 70 cm se practică în cazul când nu se folosesc erbicidele, iar
întreținerea culturii se face prin lucrări mecanice.
Adâncimea de semanat este de 3 – 4 cm pe soluri ușoare și 2 – 3 cm pe solurile grele,

iar pentru a asigura uniformitatea adîncimii la SPC – 6 se folosesc limitatoarele de adâncime.
Cantitatea de sămânță la hectar se calculează în funcție de soi și valoarea seminală fiind
cuprinsă între 70 – 100 kg/ha.
6. Lucrări de îngrijire
Lucrările până la răsărire constau în combaterea buruienilor și afânarea solului prin

lucrări mecanizate și manuale. Erbicidarea se execută cu produse specifice și doze recomandate
preemergent ( Trreflan, Sencor, Stomp) sau postemergent (Basagran, Flex, Blazer). Mana soiei
se combate prin 2 – 3 tratamente cu produse cuprice, având efect și împotriva bacteriozelor.
Dăunătorii (larva muștei cenușii etc) se combat preventiv cu 30 – 40 kg/ha Lindatox 3,

încorporat la pregătirea patului germinativ. Acarianul tetranichus urticae (paianjenul roșu) care
provoacă defolierea plantelor se combate cu Sinoratox 25 CE (0,5 kg s.a./ha). Irigarea soiei
este necesară în primăverile și verile secetoase, mărind de asemenea și eficacitatea erbicidelor
aplicate la sol. Consumul de apa al soiei crește la apariția butonilor florali și se menține ridicat
până la umplerea boabelor.
41
CÂNEPĂ - Cannabis sativa
1. Cerințe față de climă și sol

Ceea ce noi numim sămânţă [boabele]de cânepă sunt de fapt fructe,de asemenea,
trebuie să facem distincţie între sămânţa de cânepă ca material biologic de multiplicare şi
recolta de [boabe,fructe]ca material industrial.În lucrarea de faţă ne referim la sămânţă ca
recoltă,producţie,obţinută pentru industrializare.
Cultura cânepei pentru producţia de seminţe se impune pentru satisfacerea cererii în

domeniul tehnic, alimentar, cosmetic, furajer.
Seminţele de cânepă conţin aproximativ 30% ulei, 80% din acesta fiind constituit din
acizi graşi esenţiali nesaturaţi ce nu sunt sintetizaţi de organismul uman şi 31% proteine uşor
digerabile care pot completa sau înlocui alte surse de proteine.
2. Rotația
Cele mai bune premergătoare sunt leguminoasele, urmate de cerealele păioase. Cânepa
poate fi cultivată şi după sfeclă sau cartof, însă dozele de fertilizare se vor majora cu 15-25%,
deoarece solul rămâne secătuit în elemente nutritive.
La rândul ei, cânepa este o bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură
întrucât lasă terenul structurat, liber de boli şi dăunători. Ritmul de creştere al cânepei pentru
fibre este unul rapid şi acoperă bine terenul, cu efect de înăbuşire şi distrugere a buruienilor,
reducând rezerva de buruieni din sol. În cultură pentru fibre cât şi pentru sămânţă este o foarte
bună premergătoare pentru cerealele de toamnă şi culturi furajere amplasate în toamnă
(lucernă, rapiţă, furaje,cereale) deoarece eliberează terenul în luna august-începutul lunii
septembrie şi lucrările solului se pot efectua în condiţii optime. În plus, rădăcina pivotantă
puternică a cânepei prospectează terenul în adâncime, mobilizând elementele
nutritive,conferindu-i şi rezistentă sporită la seceta din sol.
Nu se recomandă ca premergătoare porumbul întrucât are dăunător comun sfredelitorul
porumbului (Ostrinia nubilalis), plantele furajere care lasă resturi vegetale şi terenul infestat cu
viermi sârmă (Agriotes sp.) ,floarea soarelui care are boli şi dăunători comuni cu cânepa ca
putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi lupoaia (Orobanche sp.) . Deşi după unii autori
cânepa se autosuportă în monocultură,este de preferat a nu se cultiva pe aceleaşi sole şi nici pe
42
solele învecinate pentru a se evita atacul de molia cânepei(Grapholitha delineana)ce poate
produce pagube importante, în unii ani de până la 25-30%.
3. Fertilizarea
Cânepa este o plantă pretenţioasă la conţinutul în substanţe nutritive din sol.
Îngrăşământul de bază pentru cânepa ecologică este gunoiul de grajd.
Pe solurile grele şi reci de tipul smolniţelor, lăcoviştilor sau a solurilor brune se vor
aplica 30-40 t/ha gunoi de grajd fermentat,rezultate mai bune se obţin când se administrează
gunoiul de grajd plantelor premergătoare în cantitate de 40-50 t/ha.
Este indicat ca gunoiul de grajd să se asocieze cu îngrăşăminte cu fosfor în cantitate de
40-60 kg/ha P2O5. Administrarea gunoiului de grajd şi a îngrăşămintelor fosfatice se va
efectua vara sau toamna, odată cu arătura de bază.
Îngrăşămintele organice se administrează obligatoriu pe suprafeţele destinate cultivării
cânepei în sistem ecologic.
Îngrăşămintele cu fosfor aplicate cânepei pentru sămânţă, contrabalansează în mare
măsură acţiunea nefavorabilă a îngrăşămintelor chimice cu azot şi potasiu şi exercită o
influenţă pozitivă asupra constituţiei elementelor anatomice ale tulpinii şi formării seminţelor,
mărind producţia şi conţinutul în ulei.
Îngrăşămintele cu azot acţionează asupra dezvoltării generale a plantelor influenţând
pozitiv atât producţia de tulpini cât şi de sămânţă.
Îngrăşămintele cu azot se administrează în doze de 120-150 kg/ha s.a. diferenţiat pe
zonă, tip de sol şi planta premergătoare. După leguminoase, cantitatea de azot se reduce în
medie cu 20 kg/ha s.a., iar în cazul unor plante premergătoare cu consum mare de substanţe
nutritive ( sfeclă, porumb, cartof) aceasta se majorează cu 20 kg/ha s.a.
Sunt indicate îngrăşămintele complexe aplicate primăvara la pregătirea patului
germinativ,în cazul în care nu s-au administrat din toamnă complexe cu raportul în favoarea
fosforului. Doza de azot se completează prin aport suplimentar la necesarul planificat.
O deosebită atenţie trebuie să se acorde uniformităţii împrăştierii îngrăşămintelor, care
dacă nu este corespunzătoare determină neuniformitatea creşterii şi dezvoltării plantelor şi
implicit deprecierea calităţii şi reducerea producţiei.
43
Cânepa are o rădăcină pivotantă ce pătrunde adânc în sol ,ca urmare terenul trebuie să
fie afânat în profunzime, bine mărunţit, uniform lucrat şi curat de buruieni.
După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura la adâncimea de 22-25 cm.
Dacă solul este prea uscat şi nu permite efectuarea arăturii de calitate la adâncimea optimă, se
efectuează arătura superficială sau o lucrare cu grapa cu discuri, după care se execută arătura
de bază la momentul optim, şi anume când solul are un conţinut în umiditate de 50% din
capacitatea de câmp, ceea ce corespunde la un sol cu textură medie unui procent de 15-16%
umiditate. Dacă este posibil, se efectuează din toamnă o lucrare cu grapa cu discuri pentru
nivelarea arăturii ,distrugerea buruienilor răsărite şi mobilizarea rezervei de seminţe.
În primăvară, pregătirea patului germinativ se face cu combinatorul nivelator pe
adâncimea de încorporare a seminţei, cu 1-2 zile înainte de semănat
. Terenul pe care se cultivă cânepa trebuie să fie uniform ca fertilitate şi grosime a
stratului arabil, precum şi al prelucrării mecanice, deoarece cânepa este o excelentă plantă
indicatoare a tuturor greşelilor survenite în tehnologia de cultură.
5. Sămânța și semănatul
Sămânţa destinată semănatului trebuie să fie din soiurile omologate, certificată, având
puritatea şi germinaţia conform buletinului de analiză şi umiditatea maximă admisă de 10%.
Seminţele de cânepă mature prezintă luciu caracteristic, sunt mozaicate,sau nu, având culoare
variabilă de la cenuşiu deschis până la brun închis, în funcţie de varietatea cultivată.
Sămânţa este afectată de o gamă de organisme dăunătoare ce impun măsuri specifice de
protecţie. Cercetările efectuate la SCDA Secuieni au arătat că entomofauna dăunătoare
culturilor de cânepă a fost formată din 21 specii, din care 13 specii de insecte dăunătoare, ce
atacă în intervalul cuprins între germinarea seminţelor – răsărirea plantelor şi formarea
primelor 2-4 frunze .
Adâncimea de semănat este de 3-4 cm. Semănatul se poate executa cu semănătoarea
SPC 6 -8 rânduri, pentru prăşitoare, echipată cu discurile cu orificii de 2 mm şi reglarea
corespunzătoare a transmisiei,pentru asigurarea normei de sămânţă propusă. Mai indicate sunt
semănătorile SK-6, cu distribuitori tip Kleine cu discul cu 30 de orificii şi Ø = 2 mm cu patine
dotate cu limitatoare de adâncime pentru seminţele mici. Poate fi folosită şi semănătoarea SUP
29M pentru culturile în rânduri dese,12,5 cm,a căror cutii de viteză se pot regla pentru norme
mici de sămânţă, dacă terenul este bine nivelat.
44
Lista cu ofertele furnizorilor
45
46
47
48
49
50
51
52
Alegerea soiurilor şi hibrizilor
Soiuri de orz Cardinal

Este un soi semiprecoce, talia plantelor spre medie, rezistență bună la iernare, la cădere,
dar și la secetă. Este de asemenea rezistent la boli ca fainare, rugina brună, sfâșierea frunzelor,
și sensibili la pătarea reticulară.
În cadrul culturii de orz va fi utilizat hibridul Hyvido .
Hibridul de orz Hyvido

Este marca de tehnologie pentru semințele de orz hibrid Syngenta, reunind toate
soiurile hibride Syngenta sub o singură umbrelă de brand.
Este un hibrid ce abia a intrat pe piață și a fost cultivat pe 500 de hectare în vestul țării,
la fermierii de top din acea zonă.
Dacă în cazul orzului de soi, cantitatea de sămânșă recomandată ajunge la 180-200
kg/ha, în ceea ce privește orzul hibrid de la Syngenta, cantitatea de sămânță recomandată este
de 70-80 kg/ha, asta datorită faptului că s-a atins o putere extraordinară de înfrățire.
Pentru soia se va cultiva hibridul Onix.
ONIX
Soi timpuriu de soia (grupa de maturitate 00), cu pretabilitate buna la recoltatul

mecanizat, si insusiri de calitate deosebite, inregistrat in anul 2002.Este recomandat, pentru
zonele favorabile culturii soiei din Transilvania, Moldova si Campia de Vest.
Bobul: Forma sferica usor turtita; Culoare galbena; Hilul de culaore maro inchis; MMB
in medie de 153g
Planta: Talie Inalta (102 cm); Portul erect; Tufa compacta; Cresterea semideterminata;
Pubescenta cenusie; Inaltimea de insertie a pastailor bazale in medie de 19 cm
Frunza: Foliole de forma ovala; Culoare verde deschis.
Inflorescenta: Racem; Flori de culoare violeta
Rezistenta foarte buna la : Cadere; Scuturare; Mana (Peronospora manshurica);
Arsura bacteriana (Pseudomonas glycinea); Vestejirea bacteriana (Corynebacterium
flacumfaciens); Fusarioza (Fusarium spp).
Perioada de vegetatie: 123 zile
53
2.3. Intocmirea asolamentului
Tabel 1
Specificare Ha
Suprafața totală a terenului arabil 144
Suprafața medie a solei 144/3= 48
Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:
1. Stabilirea culturilor şi a suprafețelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.
Structura culturilor
Tabel 2
Nr. Cultura Suprafața

Crt. ha %
1 Orz 41 28,47
2 Soia 49 34,02
4 Cânepă 54 37,5
TOTAL 144 100
2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeței solelor.
Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3
Nr. Grupa de cultură Suprafața Nr. de sole

Crt. ha %
1 Orz -Cereale erbacee 41 28,47 1
2 Soia -Leguminoase 49 34,02 1
3 Cânepă -Oleaginoase 54 37,05 1

TOTAL 144 100 3
3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament
54
Sola Culturi
1 Orz
2 Soia
3 Cânepă
Tabel 5- Schema de asolament
Sola Culturi
1 Cereale erbacee
2 Leguminoase
3 Oleaginoase
4. Întocmirea planului de rotație în timp şi spațiu pentru un ciclu complet de rotație
Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor
ANUL
2012 2013 2014
SOLA
I Orz Soia Cânepă
II Soia Cânepă Orz
III Cânepă Orz Soia
55
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date inițiale
Corecția pt. Coeficient de Producția

Nota de bonitare
Tipul de Suprafața distanță şi felul potențare (c) medie
Cultura pentru condițiile
sol - ha (Si) drumului (k) realizată
ecologice (Pi)
Kg/ha
Cernoziomur
Orz
ile 41 80 (75-80) 0.12 (0,1-0,15) 1,13 (1,1-1,2) 3000
Soia Cernoziom
tipic 49 78 (75-80) 0.13 (0,1-0,15) 1.17 (1,1-1,2) 3500
Cânepă brun roscate;
aluvionare 54 85 (80-90) 0.1 (0,1-0,15) 1.16 (1,1-1,2) 7200
TOTAL 144
1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):
Ni = Si x Pi
Ni mazăre = Si mazăre x Pi mazăre= 122*80 = 9760

Ni grâu = Si grâu x Pi grâu = 122*78 = 9516
Ni porumb = Si porumb x Pi porumb = 122*85 = 10370
2) Nota medie ponderată de bonitare:
Nmp mazăre = Pi mazăre = 80

Nmp grâu = Pi grâu = 78
Nmp porumb = Pi porumb = 85
3)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Pkg/punct mazăre = Prod. mazăre / Ni mazăre = 122*3000/9760= 37,5 kg/punct
56
Pkg/punct grâu = Prod. grâu / Ni grâu = 122*3500/9516= 44,8 kg/punct
Pkg/punct porumb = Prod. porumb / Ni porumb = 125*7200/10370= 86,78 kg/punct
4) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:

Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)
Ct mazăre = Si mazăre* kmazăre = 122*0,12=14,64

Ct grâu = Si grâu * k grâu = 122*0,13= 15,86
Ct porumb = Si porumb * k porumb = 125*0,1=12,5
5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Ni – Corecția
Nbr mazăre = Ni mazăre - Ct mazăre = 9760 - 14,64= 9745,36

Nbr grâu = Ni grâu - Ct grâu = 9516 - 15,86 = 9500,14
Nbr porumb = Ni porumb- Ct porumb = 10370 - 12,5 = 10357,5
6)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = x
recalculată (Nbr) potențare (c)
Ntp mazăre = Nbr mazăre* c mazăre = 9745,36*1,13 = 11012,25

Ntp grâu = Nbr grâu * c grâu = 9500,14*1,17 = 11115,16
Ntp porumb = Nbr porumb * c porumb = 10357,5*1,16 = 11115,16
7) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată x punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)
Pt mazăre = Ntp mazăre* Pkg/punct mazăre = 11012,25*37,5 = 412959,37

Pt grâu = Ntp grâu * Pkg/punct grâu = 11115,16*44,8 = 497959,16
Pt porumb = Ntp porumb * Pkg/punct porumb = 11115,16*86,78 = 964573,58
8) Producția medie la hectar
Producția 412959,37 Suprafața 122 Pmedie 3384,9 KG/HA

Totală mazăre totală mazare
57
Totală grâu totală grâu
Totală porumb Totală porumb
3.2 STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ținându-se cont atât de producțiile medii
cât şi de existentul de substanță activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicația în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.
58
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura GRÂU DE TOAMNĂ
1
2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
3
4 GRAU Continut × Productie = total × Factorul- = Necesar – Substanta nutritiva-
5 kg/t tt/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 18,00 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 5,00 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 119,4
N
11
12 – Intrari din paie – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 109,3
14
15
16 Boabe 8,00 × 4,6 = 37,0 × 1,0 = 37,0
17 + Paie* 2,60 × 5,1 = 13,2 × 1,0 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 50,2
P2O5
18
19
20 – Intrari din paie – 13,2 = 13,2 × 100%

22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,0 = 27,7
25 + Paie* 9,30 × 5,1 = 47,3 × 1,0 = 47,3
26 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 75,0
K2O
27
28 – Intrari din paie – 47,3 = 47,3 × 100%

30
69
31
* Paie-Productie
32 = 1,1 × Productia de boabe
70
Tabelul 5
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura PORUMB BOABE
1
3
4 PORUMB Continut × Productie = total × Factorul- = Necesar – Substanta nutritiva-
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din tulpini
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 15,00 × 7,0 = 105,0 × 1,1 = 115,5
+
9 tulpini* 7,10 × 9,8 = 69,6 × 1,1 = 76,5
10 = Nec. ingr. la livrarea tulpinilor = 192,0
N
11
12 – Intrari din tulpini – 27,8 = 69,6 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor = 164,2
14
15
16 Boabe 0,80 × 7,0 = 5,6 × 1,0 = 5,6
+
17 tulpini* 0,21 × 9,8 = 2,1 × 1,0 = 2,1
P2O5

19

22
23
24 Boabe 0,36 × 7,0 = 2,5 × 1,0 = 2,5
+
25 tulpini* 1,55 × 9,8 = 15,2 × 1,0 = 15,2
K2O

27

71
30
31
* Paie-Produc-
32 tie = 1,4 × Productia de boabe
72
Tabelul 6
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura MAZĂRE
3
4 MAZARE Continut Productie total Factorul- Necesar Substanta nutritiva-
× = × = –
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 18,00 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 5,00 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 119,4
N
11
12 – Intrari din VREJI – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 109,3
14
15
16 Boabe 8,00 × 4,6 = 37,0 × 1,0 = 37,0
17 + Paie* 2,60 × 5,1 = 13,2 × 1,0 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 50,2
P2O5
18
19

22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,0 = 27,7
25 + Paie* 9,30 × 5,1 = 47,3 × 1,0 = 47,3
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 75,0
K2O
26
27

* Paie-Productie
30 = 1,1 × Productia de boabe
73
nec.=necesar
74
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producțiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafața Producții Producția Preț livrare

(ha) medii (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
Mazăre 122 4523 551.806 2.2
Grâu toamnă 122 4629 564.738 0,87
Porumb 125 7547 943.375 0,98
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producție, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale şi
mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producție al firmei.

2. Suprafața ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producția medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
70
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafața şi producția medie. Producția medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuție şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obțin cheltuielile de producție.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producție.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar şi costul la tona de produs.
71
72
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII MAZARE BOABE, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
Rezultate obtinute
1 Suprafata culturii (ha) 122.00 1 Productia totala principala (tone) 551.81
2 Productia medie principala (kg/ha) 4523.00 2 Productia totala secundara (tone) 579.50
3 Productia medie secundara (kg/ha) 4750.00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) 72976.06
4 Consum total de forta de munca (z.o.) 166.80 4 Salarii total (lei) 23151.90
5 Salarii lucrari manuale (lei) 6758.50 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) 1081.36
6 Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 280356.80 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 2622.94
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 409127.40 7 Impozite totale (lei) 3704.30
8 Zile agregat (z.a.) 246.50 8 Fond somaj (lei) 1157.60
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 16393.40 9 Pensii suplimentare (lei) 694.56
10 Consum total de motorina (litri) 12962.00 10 C.A.S. (lei) 6945.57
11 Pretul combustibilului (lei/l) 5.63 11 Fond de sanatate (lei) 1620.63
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 12 Taxe total (lei) 10418.36
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 61369.11
14 Fond de somaj (%) 5.00 14 T.V.A. (lei) 98190.58
15 Pensii suplimentare (%) 3.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 16290.66
16 C.A.S. (%) 30.00 16 Total cheltuieli directe (lei) 971880.86
17 Fond de sanatate (%) 7.00 17 Alte cheltuieli directe (lei) 145782.13
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15.00 18 Cheltuieli comune (lei) 48594.04
19 T.V.A. (%) 24.00 19 Cheltuieli generale (lei) 97188.09
20 Irigatii / ha) 0.00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 145782.13
21 Amortizarea mijloacelor fixe Ha) 133.53 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 1263445.12
22 Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 2.30 22 Venituri din productia principala (lei) 1269153.80
23 Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0.50 23 Venituri din productia secundara (lei) 289750.00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5.00 24 Venituri totale (lei) 1558903.80
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10.00 25 Costul de productie (lei/kg) 2.29
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16.00 26 Profit(Pierderea) brut(a) total(a) (lei) 295458.68
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15.00 27 Impozit pe profit (lei) 47273.39
28 Profitul net total (lei) 248185.29
29 Profitul net (lei/t) 449.77
30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 2034.31
31 Rata profitului net (%) 19.64
32 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 9345.95
33 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0.00030
73
74
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII GRÂU, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
75
Rezultate obtinute
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 12 Taxe total (lei) 4760.15
76
77
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII PORUMB BOABE, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
Rezultate obtinute
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 , Taxe total (lei) 21818.30
77
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În prezent schimbările şi tendințele din mediul economic general determină societățile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C.
Prio Juice S.R.L.va obține, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanți, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deține cadre cu competență necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul
întreprinderii S.C. Prio Juice S.R.L în urma implementării unui proiect de investiȚii.
Au fost analizaȚi principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiȚia.
În cazul S.C.Prio Juice S.R.L investiȚia de 90000 euro va fi recuperată în 3,26 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opține o
creştere cu 50 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri
mai mici decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
De asemenea în urma achiziȚiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 114715.69 lei, în 2013 un
profit de 122215.21 Şi în 2014 un profit de128181.22
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 122 ha cu mazăre, 122 ha grâu de toamnă Şi 125 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal
calificat care dă dovadă de măiestrie Şi pricepere în tot ceea ce face.
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.

Lupu-Daniela-procesare Produse Din Carne de Vita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lupu-Daniela-procesare Produse Din Carne de Vita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

STUDENT: Lupu Daniela

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă, pe

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A

CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

TOTAL 1010 13 13130 100

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societății

A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

Oraș NEGREȘTI, Jud.

A.7. Litigii ( în desfăşurare)

B.1. Istoricul activității

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori litri lei/litru Lei

Alte cheltuieli materiale+apa

CHELTUIELI CU FORȚA DE MUNCĂ

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 49.864,1 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 49.864,1 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA PRODUSELOR DIN CARNE DE

Fundamentarea necesității şi oportunității investiției

Descrierea activității propuse prin proiect

Obiective specifice şi operaționale

III. Creşterea şi menținerea locurilor de muncă în spațiul rural

IV. Considerente asupra mediului

Parametrii constructivi şi de performanță ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor care

6 Celulă de afumare 1 87930

Principalii concurenți ai societății S.C. Vitarus S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajați (W) piață %

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

C.3. Managementul proiectului

Total TOTAL 647128

C.6. Graficul estimat al proiectului

Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

Ajutor public nerambursabil 40.000 0 40.000

 Autofinantare 40.000 6.000 45.000

 Imprumuturi 20.000 0 20.000

D. PROIECȚII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producție

Instalație pentru recepția 46146 10,00%

352468 37800 7560

D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani )

Vânzări previzionate anul 1